Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: Craiova
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Petru Vulcan, pe numele adevărat Petru Ghinu, s-a născut în satul Târnova din provincia otomană Macedonia, localitate aflată în apropierea oraşului Bitolia (fost Monastir). vulcan-petru


Anul naşterii este discutabil, el însuşi indicând 1869, în timp ce documente găsite după moartea lui indică 1866.


Clasele primare le face în şcoala greacă din satul natal.


Rămâne orfan de ambii părinţi încă din adolescenţă şi în 1880 se mută în România, moment în care îşi schimbă şi numele. Se stabileşte la Hinova, lângă Turnu Severin.


Urmează ’’Liceul Carol I’’ din Craiova şi începe în 1893 cursurile Facultăţii de litere şi filosofie din Bucureşti.


După un an se căsătoreşte cu Ana Rain cu care are cinci copii.


Înainte de a absolvi cursurile instituţiei de învăţământ superior se mută în 1897 la Constanţa, unde lucrează ca funcţionar la prefectura judeţului până la moarte. În judeţul recent alipit noului regat al României îşi va desfăşura activitatea culturală pe două direcţii: promovarea prezenţei româneşti în regiune şi promovarea problemei aromânilor în cadrul mai larg al ţării, unde această chestiune era mai puţin cunoscută.


Scrie în aromână doar volumul de poezii Lilice de la Pind (Flori de la Pind), pe care-l semnează ’’Picurarlu de la Pind’’ (Ciobanul de la Pind).


Volume de poezii publicate în româneşte sunt Zori, Raiana, Pontice. De asemenea, în româneşte publică romanele Dragomir, Armăna, Liliana, Fecioara, Genii Rele, Mizerabilii noştri, Psihologia socială povestirile Anecdote, Snoave, Medgee, Baba Sand, La Bacalaureat, piesele de teatru Asasinarea lui Ştefan Mihăileanu: Dramă originală în 4 acte şi 6 tablouri, Acropolis:Episod naţional al înfrăţirei greco-române: Într-un act, Drama de la Cafeneaua Macedonia, comedia Duelul, autobiografia Icoane de viaţă, note de călătorie Tropaeum Traiani şi Constantinopolul Semilunei: cu 28 de ilustraţiuni în text, cărţile Cauzele scăderei sentimentului religios şi adventismul : În atenţia Sfântului Sinod, Ion Bănescu, fost primar al oraşului Constanţa, Istoricul oraşului Constanţa. A publicat şi numeroase articole de interes cotidian: Biografia mea : Pentru urmaşii şi prietenii ce s'or interesade acel ce va fi dus de veci dintre ei; O polemică interesantă între Petre Grigorescu şi Petre Vulcan, Oameni şi lucruri din Dobrogea (Note şi impresii); Te-am aşteptat : [poezie; Virgil P. Andronescu : profesor, directorul Liceului Particular din Constanţ; Evoluţiune şi regres social în Dobroge, Discurs rostit la înmormântarea lui I. Bănesc, Evoluţiune şi regres social în Dobrogea.


Încă de la sosirea în poarta maritimă a ţării înfiinţează ’’Cercul literar Ovidiu’’, care editează revista ’’Ovidiu’’, ’’prima revistă literară dobrogeană’’ aşa cum o numea el.


În această revistă au publicat articole pe probleme aromâne, dar în română, scriitorii aromâni George Murnu, I. Papaghagi, dr. Şunda, Mia Adam (născută Tacit), Nicolae Batzaria etc. În revistă prezintă romanul Armăna, operă în care descrie caracterul, viaţa, obiceiurile, lupta pentru supravieţuirea limbii a aromânillor din Târnova. De asemenea, în 1903 publică articolul Patriotism artificial, în care critica politica externă românească pentru faptul de a nu fi ajutat revolta aromânilor din Cruşova conduşi de Pitu Guli împotriva stăpânirii otomane.


În 1900 a editat Almanahul Macedo-Român.


La 8 septembrie 1898 înfiinţează biblioteca publică din Constanţa, iar în 1906 editează primul Album Naţional al Dobrogei: 1866-1877-1906, iar în 1914 fondează revista "România de la mare".Îndeplineşte funcţiile de director al "Revistei poporului" şi secretar al Ligii Culturale. Colaborează la 20 de reviste şi ziare: "Familia", "Revista idealistă", "Adevarul", "Dimineaţa", "Lumea nouă", "Epoca', ‘’Dreptatea", "Peninsula Balcanică", "Tribuna Dobrogei", "Românul de la Pind", "Curierul Olteniei", "Poporul","Lumina". În mai 1916 fondează asociaţia ziariştilor constănţeni.


Încetează din viaţă la 4 februarie 1922.


SURSE

***, Petru Vulcan, Personalităţi dobrogene, Biblioteca Judeţeană Constanţa, http://www.biblioteca.ct.ro/personalitati_dobrogene/petru_vulcan.htm

Lascu Stoica, Petru Vulcan-animator al vieţii spirituale din Dobrogea, ‘’România de la Mare’’, nr 2, 1992, p. 16-17

Vulcan Petru, Armăna, Transpuniri:Dina Cuvata, editura Cartea Aromână, New York, SUA, pp.XII-XIII

 

Reeditată sub îngrijirea profesorului Tudor Nedelcea, Antologia aromânească, realizată de către etnograful Tache Papahagi în anul 1922, continuă seria colecţiilor de carte din ciclul „ Românii uitaţi” , colecţie editată de Fundaţia Scrisul Românesc din Craiova, şi premiată de către Asociaţia Română pentru Patrimoniu. Prin specificul activităţilor întreprinse, fundaţia condusă de către Tudor Nedelcea, contribuie la răspândirea fenomenului cultural românesc în rândul comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării. Preocupările etnografice, etnologice, lingvistice şi istorice ale cercetătorilor români din secolele XIX şi XX s-au concretizat într-un bogat şi reprezentativ material ştiinţific despre comunităţile româneşti existente în Peninsula Balcanică, aducând totodată în atenţia autorităţilor române, dar şi a publicului larg, informaţii inedite despre modul de viaţă, ocupaţii, tradiţii şi obiceiuri, precum şi relaţiile acestora cu autorităţile locale din zonele locuite de ei.

Odată cu trecerea timpului, aceste lucrări inedite au intrat într-un con de umbră, generaţiile actuale de români care vieţuiesc peste hotarele ţării (de la aromâni, meglenoromâni, basarabeni, istroromâni etc.) neavând privilegiul de a intra în contact cu primele ediţii ale acestor opere, iniţiativa Fundaţiei Scrisul Românesc de a reedita şi distribui gratuit, aceste capodopere printre conaţionali este una laudativă.

În prefaţa ediţiei din 2008, Marian Munteanu subliniază nevoia actuală de reîntoarcere la „trecutul şi tradiţiile tuturor ariilor etno-culturale europene”, în această diversitate culturală a spaţiului european, mai ales în contextul prezent de alterare a valorilor culturale şi spirituale. Marian Munteanu conturează în doar câteva pagini imaginea atât de complexă a etnologului, etnografului şi lingvistului Tache Papahagi, punctând cele mai importante aspecte ale activităţilor sale ştiinţifice. Antologia aromânească este după cum spune şi Marian Munteanu „un ghid preţios pus la îndemâna tuturor aromânilor, care vor găsi aici, peste timp, răspunsuri, confirmări şi reazem intelectual şi sufletesc în căutările şi frământările lor cu privire la propria identitate”1.

Antologia are o structură complexă, cuprinzând: Cuvinte pentru aromâni (scrise în aromână), Prefaţa, Introducerea cât şi capitolele despre Literatura poporană ( care cuprinde proverbe, ghicitori, poezii lirice balade şi legende, snoave, tradiţii şi basme, dar şi trei balade daco-române), Literatura cultă ( în care sunt prezentate poezii şi povestiri ale unor scriitori aromâni precum: Zicu A. Araia, Nicolae Batzaria, Constantin Belimace, Macu Beza, Tache Caciona, George Ceara etc. şi Muzica poporană aromânească. Glosarul din finalul antologiei a fost gândit astfel încât, străinii care nu sunt familiarizat cu acest dialect să poată descifra singuri tainele literaturii aromâne, fiecare cuvânt fiind tradus în limba franceză.

********

Reeditarea unor asemenea lucrări de o valoare inestimabilă pentru românii din Peninsula Balcanică este dovada vie a unui patrimoniu cultural moştenit care trebuie popularizat prin diferite mijloace, astfel încât să fie cunoscut şi transmis mai departe de fiecare nouă generaţie. Imperativul reeditării acestor lucrări apare cu atât mai evident , cu cât în contextul unei discuţii cu argumente istorice ample, situaţi românilor din afara graniţelor să poată fi, analizată, în lumina obiectivităţii faptelor care au fost.

Elena Ramona Potoroacă,

Muzeograf CNM „ASTRA” Sibiu

1 Problema raporturilor politice şi culturale ale aromânilor din Balcani a constituit o etenă provocare pentru istoria procesului de emancipare politică, a românilor din Peninsula Balcanică, (începând cu secolul al XIX-lea) Albaniei, Bulgariei şi Greciei.


SURSA

Elena Ramona Potoroacă, Tache Papahagi, Antologie aromânească, ''Unşpe'', http://www.unspe.com/Unspe/articole/traditii-istroromane-trecut-si-prezent/tache-papahagi-antologie-romaneasca



 

Albania: 70 cu bursă (Anexa 12)

  • Universitatea Politehnică București : 3 (Calculatoare și tehnologia informației - 2; Inginerie electronică și telecomunicații – 1)
  • Universitatea Construcții București: 2 (Inginerie civilă – 1; Ingineria instalațiilor – 1)
  • Universitatea Arhitectură București: 2
  • Universitatea București: 8 (Limbi moderne și aplicate – 1; Drept – 5; Științe politice – 1; Administrarea afacerilor – 1)
  • UMF București: 13 (Medicină – 6; Medicină dentară – 5; Farmacie - 2)
  • ASE București: 9 (Economie – 1; Finanțe – 2; Administrarea afacerilor – 1; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Management -1; Marketing - 1)
  • Universitatea Muzică București: 2
  • UATC București: 1 (Teatru – 1)
  • ANEFS București: 1 (Educație fizică și sport – 1)
  • Universitatea Tehnică Cluj: 1 (Calculatoare și tehnologia informației -1)
  • USAMV Cluj: 1 (Medicină veterinară – 1)
  • Universitatea Babeș-Bolyai Cluj: 5 (Limba și literatură – 1; Istorie – 1; Drept - 3)
  • UMF Cluj: 7 (Medicină – 4; Medicină dentară - 3)
  • Universitatea Ovidius Constanța: 14 (Drept – 2; Finanțe - 1; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 1; Management -1; Marketing – 1; Medicină – 3; Medicină dentară – 2; Farmacie - 2)
  • Universitatea Oradea: 1 (Istorie – 1)

 

Bulgaria: 90 / 50 cu bursă (Anexa 13)

  • Universitatea Politehnică București : 3 (Calculatoare și tehnologia informației - 2; Inginerie electronică și telecomunicații – 1; Inginerie și manegement - 1)
  • Universitatea Construcții București: 2 (Ingineria instalațiilor – 2 fără bursă)
  • Universitatea Arhitectură București: 2 ( 1 cu bursă și 1 fără bursă)
  • USAMV București: 4 (Agronomie – 1 fără bursă; Horticultură – 1 fără bursă; Silvicultură – 1; Zootehnie – 1)
  • Universitatea București: 6 (Limba și literatură – 1; Limbi moderne și aplicate – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Drept – 2; Relații internaționale și studii europene - 1)
  • UMF București: 6 (Medicină – 2; Medicină dentară – 2; Farmacie – 2)
  • ASE București: 13 (Economie – 1 fără bursă; Finanțe – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Administrarea afacerilor – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Contabilitate – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Economie și afaceri internaționale – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Management -1 cu bursă și 1 fără bursă; Marketing - 1 cu bursă și 1 fără bursă)
  • Universitatea Arte București: 7 (Arte plastice, decorative și design – 4 cu bursă și 3 fără bursă)
  • UATC București: 2 (Teatru – 1 fără bursă; Cinematografie și media – 1 fără bursă)
  • SNSPA București: 2 (Științe administrative -1; Științe ale comunicării - 1)
  • Universitatea Brașov: 5 (Educație fizică și sport – 2 fără bursă; Calculatoare și tehnologia informației - 1 cu bursă și 1 fără bursă; Inginerie electronică și telecomunicații – 1 fără bursă)
  • USAMV Cluj: 3 (Biologie – 1; Medicină veterinară – 2)
  • Universitatea Babeș-Bolyai Cluj: 1 (Teologie – 1 fără bursă)
  • Universitatea Muzică Cluj: 1 (Muzică – 1 fără bursă)
  • Universitatea Arte Cluj: 1 (Arte plastice, decorative și design – 1 fără bursă)
  • Universitatea Ovidius Constanța: 7 (Limbă și literatură – 1 fără bursă; Drept – 1 fără bursă; Științe politice – 1; Relații internaționale și studii europene – 1; Economie și afaceri internaționale – 1; Medicină – 1; Medicină dentară – 1 )
  • Universitatea Craiova: 9 (Teologie – 1 fără bursă; Drept- 1 cu bursă și 1 fără bursă; Relații internaționale și studii europene – 1; Finanțe – 1; ; Economie și afaceri internaționale – 1 cu bursă și fără bursă; Management -1 ; Educație fizică și sport – 1; )
  • UMF Craiova: 14 (Medicină – 2 cu bursă și 3 fără bursă; Medicină dentară – 2 cu bursă și 2 fără bursă; Farmacie – 2 cu bursă și 3 fără bursă)
  • Universitatea Oradea: 1 (Studii culturale – 1)

 

 

Macedonia: 25 cu bursă (Anexa 14)

  • Universitatea Arhitectură București: 2
  • Universitatea București: 5 (Limbi moderne și aplicate – 3; Științe ale comunicării - 2)
  • UMF București: 3 (Medicină – 2; Medicină dentară – 1)
  • ASE București: 7 (Economie – 1; Finanțe – 1; Administrarea afacerilor – 1; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 1; Marketing - 2)
  • UATC București: 1 (Teatru – 1)
  • ANEFS București: 1 (Educație fizică și sport – 1)
  • Universitatea Ovidius Constanța: 6 (Limbi moderne și aplicate –1; Teologie – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Marketing – 1; Inginerie mecanică - 1)

 

Serbia: 141 / 99 cu bursă (Anexa 15)

  • ASE București: 1 (Marketing - 1)
  • UATC București: 1 (Cinematografie și media – 1 fără bursă)
  • Universitatea Craiova: 22 (Chimie 1; Informatică – 1; Biologie 1; Filozofie – 1; Limbă și literatură – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Limbi moderne și aplicate – 2 cu bursă și 1 fără bursă; Drept- 1; Sociologie – 1; Relații internaționale și studii europene – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Management -1 ; Marketing – 1; Educație fizică și sport – 1; Agronomie – 1; Horticultură – 1; Ingineria produselor alimentare – 1; Inginerie și management – 1; Științe inginerești - 1)
  • Universitatea Oradea: 2 (Limbă și literatură – 1; Istorie - 1)
  • Universitatea Reșița: 6 (Teologie – 1; Asistență socială -1; Administrarea afacerilor – 1; Contabilitate – 1; Management – 1; Educație fizică și sport – 1)
  • Universitatea Politehnica Timișoara: 19 (Informatică - 1 cu bursă și 1 fără bursă; Științe administrative -1 fără bursă; Științe ale comunicării – 1 fără bursă; Arhitectură - 1 cu bursă și 2 fără bursă; Calculatoare și tehnologia informației - 1 cu bursă și 1 fără bursă; Inginerie civilă – 1; Ingineria instalațiilor – 1 fără bursă; Inginerie electrică - 1 fără bursă; Inginerie electronică și telecomunicații – 1 fără bursă; Inginerie industrială – 1 fără bursă; Ingineria autovehiculelor – 1 fără bursă; Ingineria mecanică – 1 fără bursă; Ingineria mediului – 1 fără bursă; Inginerie și management – 1 fără bursă; Științe inginerești – 1 fără bursă)
  • USAMV Timișoara: 4 (Agronomie – 1; Silvicultură – 1; Medicină veterinară – 1 fără bursă; Ingineria produselor alimentare – 1)
  • Universitatea Vest Timișoara: 45 (Matematică – 1; Chimie 1; Informatică – 1; Biologie – 1; Geologie -1; Știința mediului -1; Filozofie – 1; Limbă și literatură – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Limbi moderne și aplicate – 3 cu bursă și 1 fără bursă; ; Istorie – 2 cu bursă și 1 fără bursă; Teologie – 1; Drept- 1; Sociologie – 1 fără bursă; Asistență socială -1; Științe politice – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Relații internaționale și studii europene – 1; Științe ale comunicării – 2; Psihologie – 2 cu bursă și 1 fără bursă; Economie – 1 cu bursă și 2 fără bursă; Finanțe – 2; Administrarea afacerilor – 1 cu bursă și 2 fără bursă; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Management -1; Marketing – 1; Muzică – 1; Arte plastice, decorative și design – 1; Educație fizică și sport – 1 cu bursă și 1 fără bursă )

 

Total: 326 de locuri, din care 244 cu bursă, la 25 de universități de stat (științe exacte, inginerești, agricole, umaniste, economice, sociale și ale naturii, arte, sport, arhitectură, sănătate, drept, teologie) din 7 orașe (București, Cluj, Constanța, Oradea, Craiova, Reșița și Timișoara).


În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).

 


SURSA

Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, Anexele 5, 12, 13, 14, 15, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476


Conform documentației Ministerului Educației de la București în anul universitar 2011-2012 au fost prevăzute locuri cu bursă și fără bursă pentru aromânii și românii din Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia și diaspora după cum urmează (în ordinea alfabetică a centrelor universitare):

 

Universitatea Politehnica București: 12 locuri (3 cu bursă)

Universitatea Construcții București: 12 (3)

Universitatea Arhitectură București: 2 (1)

Universitatea București: 3 (1)

ASE București: 7 (2)

Universitatea Muzică București: 4 (1)

Universitatea Arte București: 4 (1)

UATC București: 2 (1)

SNSPA București: 6 (2)

 

Universitatea Arad: 14 (3)

 

Universitatea Brașov: 19 (3)

 

Universitatea Tehnică Cluj: 15 (3)

Universitatea Babeș-Bolyai Cluj: 20 (4)

Universitatea Muzică Cluj: 6 (2)

Universitatea Arte Cluj: 6(2)

 

Universitatea Ovidius Constanța: 19 (3)

 

Universitatea Craiova: 18 (3)

 

Universitatea Tehnică Iași: 18 (4)

Universitatea Iași: 16 (4)

Universitatea Arte Iași: 7 (2)

 

Universitatea Oradea: 3 (1)

 

Universitatea Petroșani: 13 (3)

 

Universitatea Ploiești: 18 (4)

 

Universitatea Reșița: 2 (2)

 

Universitatea Sibiu: 14 (3)

 

Universitatea Suceava: 18 (4)

 

Universitatea Politehnică Timișoara: 10 (3)

USAMV Timișoara: 5 (2)

Universitatea Vest Timișoara: 10 (3)

 

Total: 303 locuri pentru masterat, din care 73 cu bursă, în 29 de universități din 14 orașe.

 

În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).



Pentru rezidențiat au fost alocate 102 locuri la 48 de universități.

 


SURSA

Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, Anexa 19, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476

 

 

 

 

 

 

 

 

 

<(…) Tatăl său* era de origine aromână, dintr-o familie stabilită în Țara Românească pe la sfârșitul secolului al XVIII lea. Din mărturisirile sale autobiografice, făcute familiei și prietenilor, știm că familia sa era originară din Epir**, din localitatea pe care aromânii o numesc pînă astăzi Negădzi și s-ar fi chemat Balan, iar soția lui era născută Blehan. N-am putea spune care le erau ocupațiile, dar știm că în Negădzi se desfășura intens viața aromânilor care îi constituiau populația. Mai știm că aromânii nu erau numai păstori, ci și buni meseriași, producîndu-și ei înșiși ceeea ce era necesar vieții lor. În practicarea meseriilor ajunseseră și la meșteșuguri de mare finite, cum au fost bijuterii în secolele XVII și XVIII, marele oraș Moscopole***, în acea vreme cel mai important centru commercial și cultural din Peninsula Balcanică. Ceva din această complexă viață se desfășura și în Negădzi ,pentru că aromâni se mîndresc pînă astăzi că de acolo a venit Iani Epirotul, ban al Craiovei**** și negustor de mare vază, fratele Tudorei, mama lui Mihai Viteazul. E cert că aromânii se ocupau cu „cărvănăritul”, transportând cu caravanele lor mărfuri pe drumuri depărtate, care ajungeau uneori până la Viena. Se va gîndi poate cineva că aceste amănunte n-au nici o legătură cu D. Caracostea. Dar numele de Caracostea l-a  impus un Costea din familie, care în viața lui ajunsese în Constantinopole cu negustoria, ca și fratele său Ghiorghi. Spre a-l deosebi de acel frate, Costea fiind brunet, companionii din Istambul i-au zis Costea cel Negru*****. Nostalgia drumurilor spre depărtări, curajul de a le încerca spre mereu alte orizonturi s-au convertit în urmașul străbunicilor săi pe alt plan: cel intelectual. (…)>

 

SURSA

Ovidiu Papadima, Dimitrie Caracostea, Almanah ”Ramuri”, 1982, pp. 180-181.

 

NOTE M.T.

*Nicolae Caracostea – judecător în orașul Slatina, județul Olt.

**Epir=regiune balcanică antică, împărțită astăzi între Albania (nordul) și Grecia (sudul).

***Moscopole=Oraș distrus de Ali-pașa de Ianina în perioada 1769-1788. Astăzi sat în sudul Albaniei (Voskopoje).

****Banul Craiovei=Cel mai important boier din Țara Românească începând din secolul XVI.

*****Kara=negru (turcă).

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required