Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: Facultate
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Texte aromâne 2: ROSSIU AΓURIŢA

Marţi, 20 Decembrie 2011 21:16

În 1986-1987 Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi (Grecia), a efectuat o anchetă de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă susţinută la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.


Unul dintre subiecţi a fost ROSSIU AΓURIŢA de 84 de ani, neştiutoare de carte şi vorbitoare de aromână şi greacă, care a relatat o zi petrecută acasă:


Mi scolŭ tahina, aprindŭ soba, I’aŭ leami, aprindŭ soba. Dapoia mi lau tu faţî. Dapoia I’au tiγanea (3), bagŭ laptili s-h’arbî.Ngrestŭ fiĉori s-neagî la scŭlo. Ŭ disteptŭ, ŭ disteptŭ cî nŭ sî scoalî elŭ, doarmi. Ngrea, ngrea, ngrea. Mi ta δia (4) s-l-ŭ scolŭ. Sî scoalî. Pînî sî-ndreagî, pînî sî-ngîldzescî heamî, pînî s-măcî, pînî aşe, fŭgŭ el’i. Voi s-iaŭ phiatili. Dapoia va s-facŭ gela. γinŭ el’i tŭ prăndzŭ. γinŭ napoia di la scŭlio vrea s-măcî pali. U bagŭ misalia, măcŭ păni. Scolŭ misalia di-mpadi. Adunŭ pheatili (5), pănea, u bagŭ aco. Arestŭ şiremili, arestŭ-mpadi. Laŭ, laŭ pheatili dapoia. Dapoia staŭ cŭ el’i. El’i δγivisestŭ (6), mini pultescŭ. Pînî seara. Γini seara, ntŭnearicî. Vrei leami s-aprindi soba pali (7). S-apleacî soba. Aprindŭ soba pali, sta el’i aŭa δγivisestŭ, zbŭrăscŭ pînî seara. Seara dapoia stau la sobî, fugŭ el’i: altŭ frondistirŭ (8), altŭ nafoarî, staŭ singŭrî aŭa mpultescŭ, staŭ la sobî, singŭrî dipŭ tŭtî dzŭa. Ea aţa facŭ. Dapoia căndŭ γinŭ fiĉorl’i, nî bîgămŭ ş-dŭrńimŭ.

 

 

(3) tiγanea s.f. ‘’tigaie’’ < gr. Τήγανε

(4) Mi ta δia ‘’cu forţa’’ < gr. με τα βιας

(5) pheat s.n. ‘’farfurie’’ < gr. πιάτε

(6) δγivisestŭ v. IV ‘’a citi’’ < gr. Διαβάγω

(7) pali adv. ‘’iar’’ < gr. Πάλι

(8) frondistirŭ s.m. ‘’ore de meditaţii la şcoală particulară’’ < gr. Φροντιετήριον

 

Notă.: Sublinierile din texte şi notele aparţin editorilor. Pentru că în fontul Arial nu am găsit ‘’d cu sedilă’’ am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: sî-ngîldzescî.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Mă scol dimineaţa, aprind soba, iau lemne, aprind soba. Apoi mă spăl pe faţă. Apoi iau tigaia, pun laptele să fiarbă. Îi zic băiatului să meargă la şcoală. Îl trezesc, îl trezesc că nu se scoală, doarme. Îi zic, îi zic, îi zic. Trag de el să-l scol. Se scoală. Până se îmbracă, până se încălzeşte puţin, până mănâncă, până aşa, pleacă ei. Vreau să spăl farfuriile. Apoi să fac tocana. Vin ei la prânz. Vine înapoi de la şcoală, vrea să mănânce iar. Pun masa, mănânc pâine. Iau masa. Strâng farfuriile, pâinea, o pun acolo. Mătur fărâmele, mătur pe jos. Spăl, spăl farfuriile apoi. Apoi stau cu ei. Ei citesc, eu împletesc. Până seara. Vine seara, se întunecă. Trebui lemne să aprind soba iar. S-apleacă soba. Aprind soba iar, stau ei aici şi citesc, discută până seara. Seara apoi stau la sobă, pleacă ei: unul la meditaţie, altul afară, stau singură şi împletesc, stau la sobă, singură de tot toată ziua. Ia, asta fac. Apoi când vin copiii, ne culcăm şi dormim.’’

 

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu, Texte aromâne din comuna Néa-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 12-13

Texte aromâne 4: KOKKA IRINI

Joi, 22 Decembrie 2011 20:04

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o anchetă de teren în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.

Unul dintre subiecţi a fost Kokka Irini, funcţionară de 46 de ani, vorbitoare de aromână şi greacă, absolventă a şcolii generale în limba greacă.

Ţi s-ţî dzăcu h’il’e-ali dadi. Tu unî ńil’i nauî suti şaidzăţ căndu mi mîrtai mini, prin (1) trei ani,earam susitî. Avea socru-ńu unî ńil’I di nîmal’i, unî ńil’i di oi. Primveara nîiseamu tu munti, ncîrcamu cal’i cu hîrarili (2), arucamu mutafea-roşi pisuprî. Pi altă mulari ĉorgă-roşi. Avea unî mari hari (3) căndu

nkiseai di fudzeai tu munti. Nidzeamu tu munti veara tutî. Dapoia nkiseamu, γineamu tu cămpu iara. Bîgamu, fîţeamu măndzărli, ş-nidzeamu noi mul’eri sinehea (4) la oi. Duţeamu păni, duţeamu gelî, duţeamu pîlvukil’i (5) la căni. Tutî iara u bînamu la oi.

Dapoia căndu mi mîrtai di neşu la scoru-ńu, vreamu s-aliximu bana: s-vindemu oili, s-ancupîrămu tracteri (6), s-ancupîrămu ctimati (7) s-bînămu bana al’os (8). Mini vream s-mi facu cama modernî, til’ai perili, feĉu permanent. Soacrî-mea di multî meraki ńi dzăsi: - Lelele! La nveatî vrutî cum s-ti veadî soacra sutî? Cî nu vrea tas m-adaru modernî, soacrî-mea, vrea s-estu ca di ma ninti. Socru-ńu vrea s-legu ţipî cu tamtelî, s-estî arîmănî di ma ninti. Dapoia noi, afu (9) tricurî niscănţi ańi, nu vrea s-bîneadzî cu oili bărbaţl’I, vrea s-diupunî tu poli (10). Fumeal’a a noastî ţi feaţimu u spuδÎximu (1) tutî. Mini aveamu trei feati şi unu fiĉor. Trei li spuδÎxii: unî scoşu caδiγitrii (2), unî u scoşu δasuloγu (3), alantî u scoşu nusucomî (4), fiĉoru u scoşu ilictruloγu (5). Alîxi bana. Ţi cara u alîximu bana omus:noi arîmănl’I tuţi ţi stau aua n-Tricolu ş-periferia tutî d-avriγîra, n-adunămu tuţi dadunu ş-feaţimu siloγu (6) şi nĝocu arîmănl’i tuţi, s-ĝioacî featili, fiĉorl’i. Feaţirî stolii (7) di rîmăni di ma ninti, cu fustăńi di stofî lungî, cu şulovări fiĉorl’I, cu cîĉuli n-capu, cu ţîruhi, cu fundi (8), s-nĝoacî, s-adunî tuţi rîmănl’I di locu tutu di negu di i vedu. Ĝoacî cu violii, ş-hîrisescu noaptea tutî. S-bînămu […] Aţa va s-u avemu panda (9) nu va s-u alîximu vroarî, limba noastî arîmîneascî. Ş-iţi nidzemu, limba arîmîneascî u zburămu.

 

(1)    prin adv. ‘’înainte’’ < gr. πρίν

(2)    hîraru s.n., ‘’sac mare de lînă ţesut în casă’’ < tc. kharar

(3)    hari s.f. ‘’graţie, farmec’’ < gr. χάρη

(4)    sinehea adv. ’’continuu’’ < gr. συνέχεια

(5)    pîlvoku s. m. ’’pîine de tărîţe pentru cîini’’ < gr. ?

(6)    tracteri s.n. ‘’tractor’’ < gr. Τρακτερυ < fr. tracteur

(7)    ctimî s.f. ‘’proprietate, moşie’’ < gr. κτήμα

(8)    al’os adv. ‘’altfel’’ < gr. αλλοιώς

(9)    afu conj. ‘’după ce, dacă’’ < gr. αφού

(10)  poli s.f. ‘’oraş’’ < gr πόλή

(1) spuδÎximu vb. IV, ind. Prez., pers. I pl.; spuδÎxescu ‘’a studia’’ < gr. σπουδάζω

(2) caδiγitrii s.f. ‘’profesoară’’ < gr. καθηγήτρια

(3) δasuloγu s(f/m) ‘’silvicultor’’ < gr. δασολόγς

(4) nusucomî s.f. ‘’soră medicală’’ < gr. νοσοκόμα

(5) ilictruloγu s.m. ‘’electrician’’ < gr. ήλεκτρολόγος

(6) siloγu s.m. ‘’asociaţie’’ < gr. σύλλογος

(7) stolii s.f. ‘’costum popular’’ < gr. στολή

(8) fundî s.f. ‘’ciucure’’ < gr. φούντα

(9) panda adv. ‘’totdeauna’’ < gr. Πάντα

 

 

Notă: Sublinierile din text, parantezele drepte şi notele de subsol aparţin editorilor. Numărul de ordine al notelor de subsol se repetă pentru că apar pe pagini diferite. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăcu.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Ce să-ţi zic fata mamei. În o mie nouă sute şaizeci, când mă măritai eu, înainte cu trei ani, eram logodită. Avea socru-miu o mie de animale, o mie de oi. Primăvara ieşeam pe munte, încărcam caii cu sacii de lână , aruncam cuvertură roşie pe deasupra. Avea un mare farmec momentul când porneam la munte. Stăteam pe munte vara toată. Apoi porneam , veneam la câmpie iarna. Pregăteam baniţele şi mergeam mereu noi femeile la oi. Duceam pâine, duceam mâncare, duceam pîine de tărâţe la câini. Toată iarna o petreceam la oi.

Apoi când m-am măritat de m-am mutat la socru-miu, doream să schimbăm modul de viaţă: să vindem oile, să cumpărăm tractoare, să cumpărăm teren agricol ca să trăim altfel. Eu doream să fiu modernă, mă tunsei, îmi făcui părul permament. Soacră-mea cu mult drag îmi zise: - Vai! tu, noră dragă cum să te vadă soacra sutî? Cî nu vrea ca să fiu modern, soacră-mea, dorea să fiu tradiţională. Apoi noi, dacă trecură câţiva ani, nu doreau bărbaţii să mai lucreze cu oile, doreau să coboare în oraş. Familia noastră, cum am făcut, i-am trimis la şcoală pe toţi. Eu avem trei fete şi un băiat. Trei le-am trimis la şcoală: una am făcut-o profesoară, una am făcut-o silvicultoare, cealaltă am făcut-o soră medical, băiatul l–am făcut electrician. S-a schimbat modul de viaţa. Şi ce dacă ne-am schimbat astfel modul de viaţă: noi, aromânii, toţi cei care stau aici, în Tricala şi-n periferia toată de jur-împrejur, ne-am strâns toţi împreună şi am făcut club şi joacă toţi aromânii, ca să joace fetele şi băieţii. Făcură costume aromâneşti tradiţionale, cu rochii de stofă lungă, băieţii cu şalvari, cu căciuli pe cap, cu opinci, cu ciucuri, să joace, se strâng toţi aromânii de peste tot ca să-i vadă. Joacă cu violii, petrec toată noaptea. Să trăim […] Vom avea totdeauna datoria să nu schimbăm niciodată limba noastră aromânească. Şi oriunde vom merge, limba noastră aromână o vom vorbi.’’

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 16-17.

Texte aromâne 4: Kokka Irini

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o anchetă de teren în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.

Unul dintre subiecţi a fost Kokka Irini, funcţionară de 46 de ani, vorbitoare de aromână şi greacă, absolventă a şcolii generale în limba greacă.

Ţi s-ţî dzăcu h’il’e-ali dadi. Tu unî ńil’i nauî suti şaidzăţ căndu mi mîrtai mini, prin (1) trei ani,earam susitî. Avea socru-ńu unî ńil’I di nîmal’i, unî ńil’i di oi. Primveara nîiseamu tu munti, ncîrcamu cal’i cu hîrarili (2), arucamu mutafea-roşi pisuprî. Pi altă mulari ĉorgă-roşi. Avea unî mari hari (3) căndu

nkiseai di fudzeai tu munti. Nidzeamu tu munti veara tutî. Dapoia nkiseamu, γineamu tu cămpu iara. Bîgamu, fîţeamu măndzărli, ş-nidzeamu noi mul’eri sinehea (4) la oi. Duţeamu păni, duţeamu gelî, duţeamu pîlvukil’i (5) la căni. Tutî iara u bînamu la oi.

Dapoia căndu mi mîrtai di neşu la scoru-ńu, vreamu s-aliximu bana: s-vindemu oili, s-ancupîrămu tracteri (6), s-ancupîrămu ctimati (7) s-bînămu bana al’os (8). Mini vream s-mi facu cama modernî, til’ai perili, feĉu permanent. Soacrî-mea di multî meraki ńi dzăsi: - Lelele! La nveatî vrutî cum s-ti veadî soacra sutî? Cî nu vrea tas m-adaru modernî, soacrî-mea, vrea s-estu ca di ma ninti. Socru-ńu vrea s-legu ţipî cu tamtelî, s-estî arîmănî di ma ninti. Dapoia noi, afu (9) tricurî niscănţi ańi, nu vrea s-bîneadzî cu oili bărbaţl’I, vrea s-diupunî tu poli (10). Fumeal’a a noastî ţi feaţimu u spuδÎximu (1) tutî. Mini aveamu trei feati şi unu fiĉor. Trei li spuδÎxii: unî scoşu caδiγitrii (2), unî u scoşu δasuloγu (3), alantî u scoşu nusucomî (4), fiĉoru u scoşu ilictruloγu (5). Alîxi bana. Ţi cara u alîximu bana omus:noi arîmănl’I tuţi ţi stau aua n-Tricolu ş-periferia tutî d-avriγîra, n-adunămu tuţi dadunu ş-feaţimu siloγu (6) şi nĝocu arîmănl’i tuţi, s-ĝioacî featili, fiĉorl’i. Feaţirî stolii (7) di rîmăni di ma ninti, cu fustăńi di stofî lungî, cu şulovări fiĉorl’I, cu cîĉuli n-capu, cu ţîruhi, cu fundi (8), s-nĝoacî, s-adunî tuţi rîmănl’I di locu tutu di negu di i vedu. Ĝoacî cu violii, ş-hîrisescu noaptea tutî. S-bînămu […] Aţa va s-u avemu panda (9) nu va s-u alîximu vroarî, limba noastî arîmîneascî. Ş-iţi nidzemu, limba arîmîneascî u zburămu.

 

(1)    prin adv. ‘’înainte’’ < gr. πρίν

(2)    hîraru s.n., ‘’sac mare de lînă ţesut în casă’’ < tc. kharar

(3)    hari s.f. ‘’graţie, farmec’’ < gr. χάρη

(4)    sinehea adv. ’’continuu’’ < gr. συνέχεια

(5)    pîlvoku s. m. ’’pîine de tărîţe pentru cîini’’ < gr. ?

(6)    tracteri s.n. ‘’tractor’’ < gr. Τρακτερυ < fr. tracteur

(7)    ctimî s.f. ‘’proprietate, moşie’’ < gr. κτήμα

(8)    al’os adv. ‘’altfel’’ < gr. αλλοιώς

(9)    afu conj. ‘’după ce, dacă’’ < gr. αφού

(10)  poli s.f. ‘’oraş’’ < gr πόλή

(1) spuδÎximu vb. IV, ind. Prez., pers. I pl.; spuδÎxescu ‘’a studia’’ < gr. σπουδάζω

(2) caδiγitrii s.f. ‘’profesoară’’ < gr. καθηγήτρια

(3) δasuloγu s(f/m) ‘’silvicultor’’ < gr. δασολόγς

(4) nusucomî s.f. ‘’soră medicală’’ < gr. νοσοκόμα

(5) ilictruloγu s.m. ‘’electrician’’ < gr. ήλεκτρολόγος

(6) siloγu s.m. ‘’asociaţie’’ < gr. σύλλογος

(7) stolii s.f. ‘’costum popular’’ < gr. στολή

(8) fundî s.f. ‘’ciucure’’ < gr. φούντα

(9) panda adv. ‘’totdeauna’’ < gr. Πάντα

 

 

Notă: Sublinierile din text, parantezele drepte şi notele de subsol aparţin editorilor. Numărul de ordine al notelor de subsol se repetă pentru că apar pe pagini diferite. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăcu.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Ce să-ţi zic fata mamei. În o mie nouă sute şaizeci, când mă măritai eu, înainte cu trei ani, eram logodită. Avea socru-miu o mie de animale, o mie de oi. Primăvara ieşeam pe munte, încărcam caii cu sacii de lână , aruncam cuvertură roşie pe deasupra. Avea un mare farmec momentul când porneam la munte. Stăteam pe munte vara toată. Apoi porneam , veneam la câmpie iarna. Pregăteam baniţele şi mergeam mereu noi femeile la oi. Duceam pâine, duceam mâncare, duceam pîine de tărâţe la câini. Toată iarna o petreceam la oi.

Apoi când m-am măritat de m-am mutat la socru-miu, doream să schimbăm modul de viaţă: să vindem oile, să cumpărăm tractoare, să cumpărăm teren agricol ca să trăim altfel. Eu doream să fiu modernă, mă tunsei, îmi făcui părul permament. Soacră-mea cu mult drag îmi zise: - Vai! tu, noră dragă cum să te vadă soacra sutî? Cî nu vrea ca să fiu modern, soacră-mea, dorea să fiu tradiţională. Apoi noi, dacă trecură câţiva ani, nu doreau bărbaţii să mai lucreze cu oile, doreau să coboare în oraş. Familia noastră, cum am făcut, i-am trimis la şcoală pe toţi. Eu avem trei fete şi un băiat. Trei le-am trimis la şcoală: una am făcut-o profesoară, una am făcut-o silvicultoare, cealaltă am făcut-o soră medical, băiatul l–am făcut electrician. S-a schimbat modul de viaţa. Şi ce dacă ne-am schimbat astfel modul de viaţă: noi, aromânii, toţi cei care stau aici, în Tricala şi-n periferia toată de jur-împrejur, ne-am strâns toţi împreună şi am făcut club şi joacă toţi aromânii, ca să joace fetele şi băieţii. Făcură costume aromâneşti tradiţionale, cu rochii de stofă lungă, băieţii cu şalvari, cu căciuli pe cap, cu opinci, cu ciucuri, să joace, se strâng toţi aromânii de peste tot ca să-i vadă. Joacă cu violii, petrec toată noaptea. Să trăim […] Vom avea totdeauna datoria să nu schimbăm niciodată limba noastră aromânească. Şi oriunde vom merge, limba noastră aromână o vom vorbi.’’

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 16-17.

Texte aromâne 32: BABANI ALEXANDRA

Joi, 19 Ianuarie 2012 18:34

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:
Cum trecŭ unî dzuuî acasî.
Cînd mi scolŭ tahina, mi scolŭ, véveea (5) nu potŭ s-mi scolŭ singurî, bagŭ satea agudeaşti. Mi scolŭ tahina, stau heamî pi crivati (6) ala nu apufusestŭ (7) ta s-mi scolŭ. Căndŭ mi scolŭ dapoia mutrestŭ avriγîra. Casa easti tutî préii (8), vrea areari. Dzăşŭ prota stai tora s-măcŭ heamî ş-dapoia s-ahurhestŭ di acasî. Negŭ nuntŭ tu cuzinî (9), vedŭ cî mana n-ari faptî trahană. Mi lau, mi ќaptinŭ prota (10), dapoia stau pi trapézi di măcu. Dapoia mi sќipsestŭ (11), voi s-ahurhestŭ di lucre, discl’idŭ tuti firidzli ta s-γinî vimtŭ nuntŭ s-caθîrseascî (12) n-casa şi ahurhestŭ dapoia lau pheatili prota, scolŭ tuti di-mpadi, tinixestŭ (13), arestŭ, sfungîrisestŭ (14), scuturŭ tuti lucrurĭ di nuntŭ di acasî, caδruri (1), tiliorasi (2), psiγiu (3), tuti, dulăќĭ, tuti vrea areari. Dapoia stau heamî di oarî, am bîgat şi casetofonu t as-avdŭ căntiţi ş-caţe lucre si facŭ dadunŭ cu căntiţi. Dapoia  li l’au lucre di nafoarî, ќilimi (4) aţeali, tapăќi şi aşterŭ tutî casa s-u facŭ etimî. Scapŭ di lucru, dapoia facŭ ģela, s-γinî tati, s-γinî mana s-u aflî etimî ta s-mîcăm. Γini dapoia mana, tati, fraţil’ĭ asterŭ mini trapezea ta s-mîcăm, mîcăm tuţĭ dadunŭ. Stu telus (5) bem ş-γinŭ şi bim tuţĭ dadunŭ aco, dapoia cănd scîpăm, mi scolŭ mini, scolŭ trapezea pali (6), lau pheatili (7), tati, mana dapoia fugŭ, negŭ la lucre ţi arŭ el’ĭ, şi mini vas tau acasî, grestŭ dapoia vărî featî. Γini diu stîtemŭ, bim cafei, avdzămŭ căntiţi di la casetofonŭ, fîţemŭ multi, dzîţemŭ şi multi, videmŭ şi vărî casetî la videu, treaţi heamî oarî, discl’idŭ dapoia tiliorasi, videm vărŭ erγŭ (8), stîtem seara, videm tiliorasi pînă arγa (9), ş-dapoia durńimŭ.

(5) véveea adv. mod. ‘’desigur’’ < gr. βέβαια
(6) crivati s.n. ‘’pat’’ < gr. κρεβατι
(7) apufusestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg. ‘’a hotărî’’< gr. αποφασιζω
(8) préii adv. ‘’în dezordine, dezordonat’’
(9) cuzinî s.f. ‘’bucătărie’’ < gr. κουζινα
(10) prota adv. ‘’înainte’’ < gr. πρωτα
(11) mi sќipsestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a se gîndi’’< gr. σκεφτομαι
(12) s-caθîrseascî vb. IV, cnj. prez., pers. III sg.; caθîrseascu ‘’a curăţa’’< gr. καθαριζω
(13) tinixestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a scutura’’< gr. τιναζω
(14) sfungîrisestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a spăla cu cîrpa pe jos’’< gr. σφουγγαριζω
(1) caδru s.n. ‘’tablou’’ < gr. κάδρο
(2) tiliorasi s.f. ‘’televizor’’ < gr. τηλεοραση
(3) psiγiu s.n. ‘’frigider’’ < gr. ψυγειο
(4) ќilimî s.f. ‘’covor’’ < gr. κιλιμo
(5) stu telus ’’la sfîrşit’’< gr. στο τελοσ
(6) pali adv. ‘’iarăşi’’ < gr. παλι
(7) pheatu s.n. ‘’farfurie’’ < gr. πιάτο
(8) erγŭ s.n. ‘’film’’ < gr. έργο
(9) erγa adv. ‘’tîrziu’’ < gr. αργα


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzuuî.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Cum petrec o zi acasă.
Când mă trezesc dimineaţa, mă trezesc, desigur  nu pot să mă trezesc singură, pun ceasul să sune. Mă trezesc dimineaţa, stau puţin în pat, căci nu mă hotărăsc să mă scol. Apoi, când mă scol, privesc împrejur. Casa este toată în dezordine, trebuie măturată. Am zis ca mai întâi să mănânc puţin şi apoi să încep treaba în casă. Merg în bucătărie, văd că mama n-a făcut păsat. Mai întâi mă spăl, mă piaptăn, apoi stau la masă şi mănânc. Apoi mă gândesc ce am de făcut, deschid toate ferestrele ca să intre aer proaspăt să aerisească casa şi încep apoi să spăl farfuriile mai întâi, ridic covoarele de jos, le scutur afară, mătur, spăl cu cârpa pe jos, scutur toate lucrurile din casă, tablouri, televizor, frigider, toate, dulapuri, toate trebuie şterse. Apoi stau puţin, pun casetofonul să ascult muzică şi fac treabă cu muzică. Apoi iau lucrurile de afară, covoarele, preşuri şi le aştern ca să fie casa aranjată. După ce termin curăţenia, fac mâncare, să vină tata, să vină mama, să găsească masa pregătită.  Vin apoi mama, tata, fraţii, pun eu masa să mâncăm , mâncăm toţi împreună. La sfârşitul mesei bem şi vin şi bem toţi împreună, apoi când terminăm, strâng masa iar, spăl farfuriile, apoi tata, mama pleacă la treburile lor şi eu stau acasă, chem vreo prietenă. Vine şi stăm împreună, bem cafea, ascultăm muzică la casetofon, stăm de vorbă mult, vedem şi vreo casetă la video, trece timpul, apoi dau drumul la televizor, vedem vreun film, stăm seara, ne uităm la televizor pînă târziu, apoi ne culcăm.’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea  Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 47-48.

Texte aromâne 34: BABANI ALEXANDRA

Sâmbătă, 21 Ianuarie 2012 19:51

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:

Căndu earamŭ δeftera γimnasiu ni gri likiarhi (1) nuntŭ ta s-nidzemŭ tu γrafiu (2), mini şi trei alţĭ fiĉorĭ di tutî ti iδγea (3) di taxi (4). Căndu neasimŭ aco tu γrafiu dzăsim ţi ni vrea, ţi ni vrea? Aco aflăm şi alţĭ mulţĭ fiĉorĭ di alti taxi. Nî dzăsi: - Peδγa (5), nu v-aspîraţi caţe voi vî grii ta s-vî dau unŭ vraviu (6). Aţelŭ vraviu dăm la tuţĭ fiĉorĭ ţi săntŭ buni maθitadzĭ (7). Ni deadi vraviu, ni dzăsi siharitiria (8) şi aşe s-nidzeţĭ la tuţĭ ańĭ şi ama nidzeţi aşe va s… θa procopati (9). Işem noi nafoarî ni vidzurî fiĉorĭl’ĭ , n-aştipta tuţĭ nafoarî, nî dzăsirî: - Ţi vî vrea, ţi vî vrea? Dzăsim noi aşe şi aşe: - Ta s-nî da vraviu. Tuţĭ fiĉorĭ dapoia nî dîdea siharitirii, neasim noi tuţĭ dadunŭ cum earam di li kirîsim (10). Neasim dapoia acasî, li dzăşŭ ali mani, al patera (11) aco aşe şi aşe: - Mini luai vraviu. Patera, mana aco feaţirî multî harauî (12) cî vîdzurî cî mini δγiviseamŭ ş-nu negŭ ќiruti exoδi (13) ţi facŭ el’ĭ ţi mi pitrecŭ la sculio ş-mini pali (14) di partea meauî pali mi fhîristisii (15) ma multŭ, cîţe vidzui cî copu (16) nu neasi hamenŭ (17), δγivisearea (18) tutî ţi fiţeamŭ xinihti (1) andamivondan (2). Ş-tati dapoiata s-mi fhîristiseascî mi lo un δorŭ (3) şi aţelŭ δorŭ eara un nelŭ di hriso (4). Ş-mini tora ţi au tricutî ańĭ d-astumţina, cănd vedŭ aţelŭ nelŭ ńĭ vini tu mintea aţa stiγmiia (5) ş-estŭ multŭ sinģinisitî (6).

 

 

(1) likiarhi s.f. ‘’directoarea unui liceu’’ < gr. λυκειαρχης

(2) γrafiu s.n. ‘’birou’’ < gr. γραφειο

(3) iδγea pron. id. f. ‘’aceeaşi’’ < gr. ιδια

(4) taxi s.f. ‘’clasă’’ < gr. ταξη

(5) peδi s.n. ‘’copil’’ < gr. παιδι

(6) vraviu s.n. ‘’premiu’’ < gr. βραβειο

(7) maθiti s.m. ‘’elev’’ < gr. μαθητης

(8) siharitiria ‘’felicitări’’< gr. συγχαρητηρια

(9) θa procopati vb. gr. viit. pers. II pl.; procovo ‘’a se pricopsi, a progresa’’ < gr. προκοβω

(10) kirîsim vb. IV, pf. s., pers. I pl.; kirisestu ‘’a face cinste’’ < gr. κερνáω

(11) patera s.m. ‘’tata’’ < gr. πατερα

(12) harauî s.f. ‘’bucurie’’ < gr. χαρá

(13) exoδŭ s.n. ‘’cheltuială’’ < gr. εξοδον

(14) pali adv. ‘’iar’’ < gr. παλι

(15) mi fhîristisii vb. IV, pf. s., pers. I sg.; mi fhîristisestŭ ‘’a se mulţumi’’ < gr. ευχαριστουμαι

(16) copu s.n. ‘’efort’’ < gr. κοπος

(17) hamenŭ adj. patru forme ‘’pierdut’’ < gr. χαμενος

(18) δγiviseari s.f. ‘’citire’’ < gr. διαβασμα

(1) xinihti ‘’noapte albă’’ < gr. ξενυχτι

(2) andamivondan vb. gr. imp., pers. III pl.; andamivome ‘’ a se răsplăti’’ < gr. ανταμειβομαι

(3) δorŭ s.n. ‘’cadou’’ < gr. δωρο

(4) hriso (gr.) adj. n. ‘’din aur’’ < gr. χρυσο

(5) stiγmii s.f. ‘’moment’’ < gr. στιγμη

(6) sinģinisitu ‘’emoţionat’’ < gr. συγκινημενος

 

 

 

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: vidzui.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Când eram clasa a doua de gimnaziu ne-a chemat directoarea liceului în biroul ei, pe mine şi alţi trei colegi de clasă. Când am intrat în birou am întrebat pentru ce am fost chemaţi? Acolo am găsit şi alţi colegi din alte clase. Ne-a zis: - Copii, nu vă speriaţi, v-am chemat ca să vă dau un premiu. Acest premiu îl dăm tuturor copiilor care sunt buni elevi. Ne-a dat premiul, ne-a felicitat şi ne-a urat să învăţăm aşa în toţi anii şi dacă vom merge aşa vom progresa. Am ieşit afară, ne văzură colegii, ne aşteptau toţi afară, ne ziseră: - De ce v-a chemat, de ce v-a chemat? Am zis noi aşa şi aşa: - Ca să ne dea un premiu. Apoi toţi colegii ne-au felicitat, am mers împreună să le facem cinste. Apoi am mers acasă, le-am zis mamei, tatălui aşa şi aşa: - Eu am luat premiu. Tata, mama s-au bucurat mult când văzură că învăţam şi că nu fac cheltuieli degeaba ca să mă ţină la şcoală şi eu am fost şi mai mulţumită că efortul nu a fost în zadar, că nopţile albe de învăţat au fost răsplătite. Apoi tata ca să mă răsplătească îmi luă un cadou, cadoul fiind un inel din aur. Şi eu acum, când au trecut ani de atunci, când mă uit la acel inel îmi amintesc de acel moment şi sunt foarte emoţionată.‘’



SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 51-52.

Texte aromâne 36: PAILA ANASTASIA

Luni, 23 Ianuarie 2012 14:53

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în c0adrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţii intervievaţi a fost Paila Anastasia, de 35 de ani, casnică, absolventă a şcolii generale în limba greacă, vorbitoare de aromână şi greacă:

Earamŭ unî featî di trei fraţĭ ş-ninga unî sorî. Earam di unî hoarî ńicî. Aştiptamŭ s-γinî primveara, s-nidzemŭ tu munti, s-nidzemŭ cu oili. Cî earamŭ tu unî hoarî, n-aveamŭ uti (2) apî, ş-dziţeamŭ s-γinî primveara, s-tundemŭ oili, s-nidzemŭ tu munti. Nidzeam tu munti, beam apa-raţi, turţeam, fîţeam trîhînălŭ, nidzeamŭ, tundeamŭ oili,trîdzeam ş-tu ќaptini. S-γinea toamna dapoia, adunăm lucrurĭ. Γineam pali (3) tu hoarîli, ahurheamŭ, pali nu aveamŭ apî. Nidzeam la oi, aştiramŭ măndzîrli toamna, pînî s- γinî oili di tu munti. Dapoia fudzii dit unî hoarî ńicî ş-vinŭ-n-Tricolŭ . Ii! ţi ģ ini trec Tricolŭ! Afu (4) mi mîrtai, nu aveam casa a meauî. Luai casî dapoia.

 

(2) uti conj. ‘’nici’’ < gr.

(3) pali adv. ‘’din nou’’ < gr.

(4) afu conj. ‘’cînd’’ < gr.

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: fudzii.

 

 

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Aveam trei fraţi şi o soră. Trăiam într-un sat mic. Aşteptam să vină primăvara, să mergem pe munte, să mergem cu oile. Că trăiam într-un sat, nu aveam nici apă, şi aşteptam să vină primăvara, să tundem oile, să mergem pe munte. Mergeam pe munte, beam apă rece, torceam, făceam păsat, mergeam, tundeam oile, pieptănam lâna. Apoi venea toamna, strângeam lucrurile. Veneam din nou în sat, începeam, iar nu aveam apă. Mergeam la oi, pregăteam mandrel toamna, până să vină oile de pe munte. Apoi am plecat din satul cel mic şi am venit în Tricala. Ei! ce bine era în Tricala! Când m-am măritat, nu aveam casa mea. Am cumpărat casă după aceea.’’

 

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 54.

 

 

 

 


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 2 din 2

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required