Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: Murnu
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Petru Vulcan, pe numele adevărat Petru Ghinu, s-a născut în satul Târnova din provincia otomană Macedonia, localitate aflată în apropierea oraşului Bitolia (fost Monastir). vulcan-petru


Anul naşterii este discutabil, el însuşi indicând 1869, în timp ce documente găsite după moartea lui indică 1866.


Clasele primare le face în şcoala greacă din satul natal.


Rămâne orfan de ambii părinţi încă din adolescenţă şi în 1880 se mută în România, moment în care îşi schimbă şi numele. Se stabileşte la Hinova, lângă Turnu Severin.


Urmează ’’Liceul Carol I’’ din Craiova şi începe în 1893 cursurile Facultăţii de litere şi filosofie din Bucureşti.


După un an se căsătoreşte cu Ana Rain cu care are cinci copii.


Înainte de a absolvi cursurile instituţiei de învăţământ superior se mută în 1897 la Constanţa, unde lucrează ca funcţionar la prefectura judeţului până la moarte. În judeţul recent alipit noului regat al României îşi va desfăşura activitatea culturală pe două direcţii: promovarea prezenţei româneşti în regiune şi promovarea problemei aromânilor în cadrul mai larg al ţării, unde această chestiune era mai puţin cunoscută.


Scrie în aromână doar volumul de poezii Lilice de la Pind (Flori de la Pind), pe care-l semnează ’’Picurarlu de la Pind’’ (Ciobanul de la Pind).


Volume de poezii publicate în româneşte sunt Zori, Raiana, Pontice. De asemenea, în româneşte publică romanele Dragomir, Armăna, Liliana, Fecioara, Genii Rele, Mizerabilii noştri, Psihologia socială povestirile Anecdote, Snoave, Medgee, Baba Sand, La Bacalaureat, piesele de teatru Asasinarea lui Ştefan Mihăileanu: Dramă originală în 4 acte şi 6 tablouri, Acropolis:Episod naţional al înfrăţirei greco-române: Într-un act, Drama de la Cafeneaua Macedonia, comedia Duelul, autobiografia Icoane de viaţă, note de călătorie Tropaeum Traiani şi Constantinopolul Semilunei: cu 28 de ilustraţiuni în text, cărţile Cauzele scăderei sentimentului religios şi adventismul : În atenţia Sfântului Sinod, Ion Bănescu, fost primar al oraşului Constanţa, Istoricul oraşului Constanţa. A publicat şi numeroase articole de interes cotidian: Biografia mea : Pentru urmaşii şi prietenii ce s'or interesade acel ce va fi dus de veci dintre ei; O polemică interesantă între Petre Grigorescu şi Petre Vulcan, Oameni şi lucruri din Dobrogea (Note şi impresii); Te-am aşteptat : [poezie; Virgil P. Andronescu : profesor, directorul Liceului Particular din Constanţ; Evoluţiune şi regres social în Dobroge, Discurs rostit la înmormântarea lui I. Bănesc, Evoluţiune şi regres social în Dobrogea.


Încă de la sosirea în poarta maritimă a ţării înfiinţează ’’Cercul literar Ovidiu’’, care editează revista ’’Ovidiu’’, ’’prima revistă literară dobrogeană’’ aşa cum o numea el.


În această revistă au publicat articole pe probleme aromâne, dar în română, scriitorii aromâni George Murnu, I. Papaghagi, dr. Şunda, Mia Adam (născută Tacit), Nicolae Batzaria etc. În revistă prezintă romanul Armăna, operă în care descrie caracterul, viaţa, obiceiurile, lupta pentru supravieţuirea limbii a aromânillor din Târnova. De asemenea, în 1903 publică articolul Patriotism artificial, în care critica politica externă românească pentru faptul de a nu fi ajutat revolta aromânilor din Cruşova conduşi de Pitu Guli împotriva stăpânirii otomane.


În 1900 a editat Almanahul Macedo-Român.


La 8 septembrie 1898 înfiinţează biblioteca publică din Constanţa, iar în 1906 editează primul Album Naţional al Dobrogei: 1866-1877-1906, iar în 1914 fondează revista "România de la mare".Îndeplineşte funcţiile de director al "Revistei poporului" şi secretar al Ligii Culturale. Colaborează la 20 de reviste şi ziare: "Familia", "Revista idealistă", "Adevarul", "Dimineaţa", "Lumea nouă", "Epoca', ‘’Dreptatea", "Peninsula Balcanică", "Tribuna Dobrogei", "Românul de la Pind", "Curierul Olteniei", "Poporul","Lumina". În mai 1916 fondează asociaţia ziariştilor constănţeni.


Încetează din viaţă la 4 februarie 1922.


SURSE

***, Petru Vulcan, Personalităţi dobrogene, Biblioteca Judeţeană Constanţa, http://www.biblioteca.ct.ro/personalitati_dobrogene/petru_vulcan.htm

Lascu Stoica, Petru Vulcan-animator al vieţii spirituale din Dobrogea, ‘’România de la Mare’’, nr 2, 1992, p. 16-17

Vulcan Petru, Armăna, Transpuniri:Dina Cuvata, editura Cartea Aromână, New York, SUA, pp.XII-XIII

 

Nasta Atanasie (editor) - Ecou de cîntec aromânesc / 1985

În 1985 apărea la editura Litera din Bucureşti antologia Ecou de cîntec aromânesc, realizată de Atanasie Nasta. Pe ultima pagină se preciza: ‘’lucrare apărută în regia autorului’’. A. N. semna şi Cuvîntul înainte, Nota şi ‘’portretele’’ poeţilor selectaţi, Postfaţa fiind semnată de Valeriu Rus.


În ‘’Cuvânt înainte’’, editorul începe prin a remarca faptul că ‘’Dintre toate dialectele graiului românesc, cel aromân îşi dovedeşte şi în prezent vitalitatea şi dîrzenia în a supravieţui.’’ În aceste sens, este citat marele filolog român Alexandru Philippide, care explica ‘’atîta vigoare’’ prin faptul că deşi aromânii au fost înconjuraţi de ‘’străini mulţi şi influenţi’’, ei au format ‘’un bloc numeros şi compact’’ la care ‘’limba şi cultura specific românească să fi prins cele mai adânci rădăcini’’.


A.N. explică vitalitatea lor şi prin tradiţia cântecelor specific, cu o ‘’linie melodică de origine orfeică’’.


Filologul german Gustav Weigand (1893) şi colegul său aromân Tache Papahagi (1922) constatau că în cazul aromânilor <Poeziile sunt aproape fără excepţie destinate cântecului> şi,respectiv, că poeziile poartă denumirea de ‘’cîntece’’.


Specificul acestor cântece, acompaniate doar de fluier şi cimpoi, s-a păstrat datorită faptului că ‘’nu convertesc muzical decât o anumită formă prozodică, în care predomină riguros ritmul pentru armonizarea polifoniei’’. Poezia este cântată de doi solişti susţinuţi prin ison de un numeros grup vocal, lirismului melodic dându-i-se prioritate în detrimentul fondului narativ al poeziei. ‘’Poetizarea obiceiurilor, cenzura morală şi simţul estetic au creat o lirică pastorală şi erotică deosebită, tradiţionalizând o moştenire traco-ilirică autentică’’, considera editorul.


În privinţa ritmului, T.P. observa: <Ca şi la daco-români şi aromânii au cunoscut un singur fel de vers şi anume trohaicul de două lungimi de 5-6 silabe şi 7-8 silabe>.


A.N. aprecia că unele aspectele pur estetice din imagini, comparaţii şi metafore din lirica populară aromână sunt la nivelul literaturii române şi universale: ‘’s-mistica noaptea cu dzua’’ (se amesteca noaptea cu ziua).


Apoi, în a doua jumătate a secolului XIX , ’’dialectul şi-a făurit o expresie cultă lirică şi epică de prestigiu’’ prin operele lui Mihail Nicolescu, Constantin Belimace, George Murnu, Nuşi Tuliu, Marcu Beza, Nicolae Batzaria, Leon Boga, Zicu Araia, George Perdichi.


Urmaşii acestor pionieri ‘’omagiază trecutul, închinându-i această modestă antologie, pornită dintr-o conştiinţă moral-patriotică, pentru a nu se aşterne ingratitudinea şi uitarea peste idealul lor de frumos şi poezie’’.


Prin îmbogăţirea vocabularului cu neologisme din ‘’poezia cultă naţională’’, ‘’poezia dialectală’’ a ajuns să cuprindă toate genurile de poezie. În acest sens este citat traducătorul homerid G. Murnu: <Dialectul posedă calităţi remarcabile, o tonalitate viguroasă, original de o profundă rezonanţă interioară>. Un   exemplu este sonetul său Tră Armăname (Pentru aromâni).


A.N. concluzionează că ’’poeţii dialectali contemporani se remarcă printr-o poezie în care reflecţia şi erotismul îmbracă o formă şi tonalitate influenţate de poezia naţională, fără ştirbirea originalităţii lor condiţionată de circumstanţe sociologice specifice’’. Ei au în comun ’’nostalgia plaiurilor natale, motivul mioritic, sentimentul originii şi al necesităţii luptei pentru păstrarea nealterată a structurii etnice.’’

 

În ’’Notă’’, A. N. explică adoptarea ortografiilor propuse de T.P. în 1922 şi de G.M. în 1931 prin lipsa unor norme oficiale şi prin ’’lipsa unui consens al filologilor dialectali’’. El preciza că în funcţie de ortografia adoptată de poeţii antologaţi, aceştia ’’şi-au făurit ritmul şi rima’’, fără a influenţa lectura poeziilor, deoarece ’’deosebirile nu sînt esenţiale’’.


Folosirea alfabetului latin a fost îndreptăţită, în opinia lui A.N., de tendinţele din scrierile lui Gheorghe Constantin Roja (1809, Budapesta) şi Mihail Boiagi (1813, Viena), împrumuturile din vocabularul grecesc fiind ulterioare ’’formării graiului românesc comun’’, care le-a asimilat.


Editorul îl citează pe Mihai Eminescu ’’în ceea ce priveşte rolul scrisului în dialect’’: <Limba română de aceea s-a depărtat şi s-a muiat aşa de tare pentru că aşa de lungă vreme nu a fost scrisă. CONSISTENŢA unei limbi începe cu scrierea ei.>


A.N. precizează că ’’Pentru facilitarea receptării valorii artistice, la unii poeţi am alăturat transpuneri în limba literară (română – n.n.)’’. De asemenea, ’’s-a impus folosirea unui glosar numai la poeziile în dialectul meglenit’’, iar ’’pentru unele cuvinte specifice din dialectul aromân, cititorul are la dispoziţie dicţionarul acestui dialect, opera lui Tache Papahagi.’’


În final, editorul îşi exprimă mulţumirea pentru faptul că ’’greutăţile materiale întâmpinate sînt recompensate de împlinirea unei îndatoriri faţă de unii înaintaşi care nu şi-au putut tipări frământările poetice’’.

 

Antologia cuprinde portrete şi creaţii a zece poeţi: Mihail Nicolescu (1835-1865) (3), Vasile Muşi (1895-1961) (5), Nicolae Babu (1901-1967) (6), Nicolae Caraiscu (1911-1969) (5), Theodor Minda (1911-1982) (7), Dumitru Pariza (1908-?) (7), Constantin Colimitra (1910-2001) (9), Atanasie Nasta (1912-1996) (12), Nicolae Caratana (1914-1992) (10), Costa Guli (1916-1985) (10), Chira Iorgoveanu (1948-) (9).

 

În postfaţă scrisă în septembrie 1984, V.R. observa ca ’’evident’’ faptul că în ultimele decenii aromânii ’’participă cu o ambiţie generoasă la viaţa ştiinţifică şi culturală generală românească’’ din România, ţările balcanice ’’în care trăiesc de secole’’ sau în alte ţări ’’unde i-a dus nestinsa lor sete de peregrinări, hrănită de drumurile de transhumanţă de odinioară’’.


În acest sens, sunt menţionate numele unor ’’distinse personalităţi’’ ale ştiinţei şi culturii româneşti: George Murnu, Elie Carafoli, Athanasie Joja, Th. Capidan, Pericle Papahagi, Valeriu Papahagi, Tache Papahagi, Toma Caragiu etc.


În particular este amintită şi editarea postumă a unor lucrări ale ’’eruditului’’ profesor al universităţii bucureştene Tache Papahagi, ’’unul dintre cei mai distinşi’’ elevi ai lui Ovid Densuşianu: Micul dicţionar folcloric (Minerva, 1979) şi volumele IV şi V din ’’Biblioteca naţională a aromânilor’’.


De asemenea, este menţionată activitatea Studioului de istorie şi literatură dialectală ’’George Murnu’’ de pe lângă Casa de cultură a sectorului 1 Bucureşti, condusă cu ’’pasiune, competenţă şi aleasă discreţie’’ de A.N. Acesta a avut ’’fericita idee’’ de a alcătui acest ’’florilegiu’’ de poezie aromânească din producţia literară a Studioului.


V.R. încheie subliniind că ’’POEZIA a fost una dintre cele mai durabile şi frumoase CETĂŢI ale românismului, prin care ne-am afirmat între popoarele lumii şi în constelaţia culturii şi civilizaţiei universale’’.

 

 

SURSE:

Nasta Atanasie (editor), Ecou de cîntec aromânesc, editura Litera, Bucureşti, 144 p.

Murnu George, Bair di cântic Armânescu, 1931, p. 6.

Papahagi Tache, Antologie aromânească

Papahagi Tache, Poezia lirică populară, E.P.L., 1967, p. 460.

Philippide Alexandru, Originea Românilor, vol. II, p. 564.

Weigand Gustav, Die Aromunen, Leipzig, 1894, vol. I, p. XII.

George Murnu s-a născut la 1 ianuarie 1868, în cătunul Brazi din Macedonia otomană, azi în Grecia.


Brazi se află în apropiere de râul Bistriţa şi oraşul Veria, într-o zonă compactă de localităţi aromâneşti: Maruşea, Sel'ea de Sus, Sel'ea de Jos, Xirulivad. Spre nord-vest se continuă către muntele Caimaccealan cu un alt grup de localităţi aromâneşti: Neaguşte, Grămăticova, Cândrova, Fetiţa, Paticina. Spre nord şi est se învecinează cu câmpia Sărunei (Salonic), iar spre vest şi sud-vest cu munţii Veriei şi apoi cu cei ai Olimpului, lăcaşul zeilor grecilor antici.


A studiat la Veria, Bitolia (oraş în Macedonia otomană, azi în Republica Macedonia), Budapesta, Bucureşti şi Munchen (Germania).


A fost profesor titular al catedrei de Arheologie a Universităţii din Bucureşti.

A fost ales membru al Academiei Române.


A efectuat călătorii de studii în Dobrogea, la Roma şi la Atena, în urma cărora a publicat lucrări de istorie veche: Vlahia Mare (aromânii în Evul Mediu), Istoria Românilor din Pind, Noi săpături în cetatea Tropaeum (Adamclisi, Dobrogea), Monumente antice din Roma, Arheologie clasică, Atena şi ruinele ei, Aromânii în primejdie, Pentru Românii din Peninsula Balcanică etc.


Dar renumele în cultura română şi l-a cucerit prin ''magistrala traducere'' (cf. criticului literar aromân Hristu Cândroveanu ) în română a epopeilor Iliada şi Odiseea ale poetului antic grec Homer. Criticul literar român George Călinescu aprecia că aceste traduceri ''constituie un moment fundamental în evoluţia limbii literare (corespunzător Iliadei lui Gnedici în literatura rusă)''. G. C. le considera ''capodopere superioare'' Eneidei în versiunea Annibale Caro, Iliadei lui V. Monti, Iliadei şi Odiseei lui I. V. Voss. A mai tradus şi alţi autori antici greci: Pindar, Eschil, Sofocle, Euripide.


De asemenea, scrie poezii în română, publicate în volume: Gînduri şi vise, Alme Sol, Altare, Ritmuri pentru sine etc. H. C. observa că aceste creaţii lirice se remarcă prin ''euforia lor transparentă, prin tonul sacerdotal al emisiei, decît prin profunditatea gîndului''.


În aromână a publicat în 1931 un ''seducător'' (cf. H. C.) volum de versuri, întitulat Bair di cîntic armânescu (Salbă de cîntec aromânesc cf. H. C.). Subîntitulat Ritmuri macedonene, volumul reuneşte, aşa cum arată autorul în prefaţă, armonii din adolescenţă, tinereţe şi maturitate. Tematica acestor poezii include subiecte specifice autorilor aromâni ca apărarea limbii străbune, păstoritul, cărăuşia, înstrăinarea, haiducia, dragostea. Criticul literar caracterizează poemul Grailu armânescu ca ''un cutremurător recviem pentru o limbă ce piere sub ochii noştri, de fapt pentru o etnie ce se stinge'': Scumpa mea fîntînă ţe anarga cură,/Mîne, poate mîne, di duşmani biută,/Va si-armîni tu etă pondă şi tăcută (Scumpa mea fîntînă ce agale cură,/Mîine, poate mîine, de duşmani băută,/Veşnic vei rămîne seacă şi tăcută). Cunoscutele balade Chita şi Bură sau Miha şi furlu sunt apreciate de H. C. ca fiind ''un excelent poem epico-eroic'' şi, respectiv, ''o micro-tragedie specifică existenţei în furtună a aromânilor din Peninsula Balcanică''. În ceea ce priveşte lirica de dragoste, aceasta este ''învăluitor sentimentală, discretă, metaforică''.

În acest volum au apărut următoarele 26 poezii, preluate de scriitorii aromâni H. C. şi Kira Iorgoveanu (1948 - ) în antologia publicată de ei în 1985, cu transpunerile lor în română: Grailu armânescu (Graiul aromânesc), Tră armâname (Pentru aromânime), Ti vruta (Iubitei), Nu plîndze (Nu plînge), Acl'imare (Chemare), Dorlu a gionilui (Dorul flăcăului), Dor di vruta (Dor de draga), Bana (Viaţa), Păriguria (Mîngîiere), Mirache (Dor), Măraze (Alean), Sîmbăta a morţilor (Sîmbăta morţilor), Vruta al Gioga (Alesul meu), Veria (Veria), Picurarlu (Ciobănaşul), Sirma (Sirma), Toamna, cînd fug Rumânil'i tu arniu (Toamna, cînd pleacă aromânii la iernat), Flambura noastră (Flambura noastră), Plîngute tră soia noastră (Lacrimi pentru neamul nostru), Sghic di moarte (Strigăt de moarte), Jalea di xinitie (Jalea străinătăţii), Lîndura (Rîndunica), Miha şi furlu (Mihu şi lotrul), Aumbra (Stafia), Cînticlu al Done (Cîntecul lui Done), Chita şi Bură (Chita şi Bură).


H. C. l-a cunoscut pe G. M. în 1950, când l-a vizitat la domiciliul din strada Louis Blanc din Bucureşti.Îl compara cu bătrânul înţelept Nestor din Iliada şi-l descria astfel: ''Mic, tuciuriu, fizionomie pronunţat mediteraneană, caracteristică aromânilor, volubil şi afectuos, povestea cu şart, ca înţelepţii''. I-a subliniat în conversaţia avută că graiul aromân ''nu trebuie lăsat să piară'': ''Să-ţi aduci şi d-ta obolul, pentru aceasta, să faceţi toţi, voi tinerii, cîte ceva, ca să nu piară!''. Îi plăcea apelativul străbun lale Ghiorghi (unchiule Gheorghe), aromânii neavând în limba lor pronume de reverenţă şi apelative de distincţie. Nu-i plăcea formula ''maestre'', H. C. explicând acest lucru astfel: ''Maeştrii adevăraţi nedorind să li se amintească ceea ce, oricum, ştiu că sînt''.

 

 

SURSE:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 47-49, 480.

George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, 1941.


Poezii de M. Prefti

Joi, 22 Septembrie 2011 08:06

 

În 1987 poetul aromân Mihai Prefti (1953 - ) publica volumul de versuri aromâne Durut iho (Tandru ison), care cuprinde 44 de poeme, cărora le-am ataşat versiunile mele româneşti.

 

1. Meru ncruţil'at pi hlambură (Mărul cruciat pe steag)

Meru sîntisit

Dit Paradhis loat

Pi hlambură-alinat

Di mîrtii curat

Tu bană aminat.

(Mărul sfinţit

Din paradis luat

Pe steag urcat

De păcate curăţat

În viaţă pornit.)

Saitul ’’Căntitsi shi poezii armâneshti’’ a fost creat în 2008 de internautul Karavlahos (‘’kara’’ în turcă înseamnă ‘’negru’’). Aşa cum mărtiriseşte el însuşi în aromână este ‘’un aromân cu rădăcini în muntele Vermio din Macedonia’’. Din profilul vizualizat de peste 800 de ori aflăm că locaţia sa este în Constanţa/România.


Blogul a funcţionat în perioada 26 martie 2008 – 16 aprilie 2008, cu 6 intrări în martie şi 5 în aprilie.


Blogul începe cu un scurt text de bun venit în aromână: Ghini vinit! Diskish aistâ frăndzâ ti tinjisirea soljei armâneshti sh-ca s-nă hârâsim deadun cu mushatili căntitsi shi poezii armâneshti.Am nâdia că va aflats aua lucări cai s-v-arisească sh-că va vâ turatsi sh-altă oară.Mas aflu hăbâri dit bana armănjilor (andamusi,spectacole,etc),va li bag shi eali aua.S-bănats! (‘’Bine aţi venit! Am deschis această foaie pentru cinstirea neamului aromân şi pentru a ne bucura împreună de frumoasele cântece şi poezii aromâne. Am speranţa că veţi găsi aici lucruri care să vă placă şi că vă veţi întoarce şi altă dată. Dacă voi afla veşti despre viaţa aromânilor (reuniuni, spectacole etc), le voi introduce aici. Să trăiţi!’’)

În blog sunt redate poeziile în aromână a 10 scriitori aromâni: Constantin Belimace (Un căntic şi Dimăndarea părintească), George Murnu (Grailu armânescu şi Dor di Vruta), Nushi Tulliu (Loai cârliglu şi Noapti di veară), Nicolae Batzaria (Kita la bisearică), Marcu Beza (Căntic şi Vruta cătâ picurar), Atanasie Nasta (Antribari picurarească, Tu apirită şi Lăi nior), Zicu A. Araia (Calea), Constantin Colimitra (Erats şi Stăi ndrept), Costa Guli (Aclo şi Nimintimenă inimă ) şi Teohar Mihadash (Cale-ambar, Căntic di sărmănitsă şi Căntic di vreari). Aceste poezii au fost înregistrate în secţiunea Literatură a blogului meu.

De asemenea în blog sunt încadrate fişiere audio cu poezii recitate a şapte din respectivii poeţi: Constantin Belimace (Dimăndarea părintească), George Murnu (Grailu armânescu şi Tra Armăname), Nushi Tulliu (Lilicea di vreari şi Nani, nani), Nicolae Batzaria (Cu foartica, Fure, fure nu ts-arshini, Nu s-acatsă armânlu şi Vor s-mărită moashili), Marcu Beza (Loară valea şi Minduiri), Atanasie Nasta (Antribari picurărească) şi Zicu A. Araia (Toamna-n Pind). Aceste fişiere au fost înregistrate în secţiunea Audio a blogului meu.

 

Separat de blog sunt încadrate fişiere audio cu muzică fărşerotească: surorile Ghica (4), Gh. Celea (9), Gh. Marcu (8), 19 fără cântăreţi şi titluri nominalizaţi, 6 variante pentru ‘’Armănă lea mushată’’, 3 variante pentru ‘’Vanghilitsa’’ şi 6 fără cântăreţi nominalizaţi.

 

În sait sunt prezentate o fotografie din anii ’30 cu şase bărbaţi din satul Gramaticova (Grecia) şi un slide show cu ‘’Caduri Armanji’’ (Foto Aromâni), ce redau aspecte din viaţa comunităţilor aromâne.


Există pe sait numeroase linkuri încadrate pe secţiuni:


Site-uri shi blog-uri armâneshti (AnnoGramatikon-YouTube, Armanlu, Boatsea farsharoteasca, CasaNjicaTuPade-YouTube, Farserota-YouTube, giony.ro, GogaMishiu-YouTube, Hoara Armănească, KatoVermion-YouTube, Kefalovriso, Lunjina, Micidonlu, Mihaistere-YouTube, Muhcina-YouTube, Noi Armenji, Proiect Avdhela, Radio Makedonia, Sutsata Armânească di Salonic, Sutsata Armănjilor di Veria, Trâ Armânami şi Vlaxaina-YouTube);


Religie – Religion (Carti di rugăciuni, Noulu Testamentu pi armăneashti - The New Testament in aromanian language); Istoria Armãnjilor - History of the Aromanians (Aromanians in Encyclopedia of the Stateless Nations, A.J.B.WACE&M.S.THOMPSON The nomads of the Balkans, an account of life and customs among the Vlachs of Northern Pindus (1914), History of the Aromanians-Wikipedia, Istoria Armãnjilor-Wikipedia);


Hoari shi cãsãbadz (pulitii) armãneshti tu eta XX (Th. Capidan) (Aromanian settlements in 20th century, Hoari shi cãsãbadz (pulitii) armãneshti tu eta XX (Th. Capidan));


Dictionary (Tiberius Cunia-Dictsiunar a Limbăljei Armănească, I. Dalametra-Dicţionar macedo-român(1906), Dictsionar armânesc-românesc (Tache Papahagi), Blahiko leksiko (Dicţionar aromân-grec-român cu caractere greceşti şi româneşti));


Video-Documentary (Dhiava: Autumn Journey, Tenda-Cumăts dit bana Armănjilor Grămoshteni part.1, Tenda-Cumăts dit bana Armănjilor Grămoshteni part.2);

Video-Fratsii Manakia (Armânjii dit Pind, Corlu mari la Armânjii dit Pind, Film di fratsii Manakia 1905, Huzmeti di muljieri, Maia Despina, Manaki Brothers,a short biography, Numta armaneasca dit Avdela 1905);


Cărts anyrăpsiti di Armănji (Constantin Papanace-Destinul unei generaţii, Constantin Papanace-Fermentul aromân în sud-estul european, Constantin Papanace-Originea şi conştiinţa naţională a aromânilor, Georgiade Mihail Obedenaru-Texte macedo-române: basme și poesii poporale de la Crus̨ova, Gogu Padioti - Căntitsi fărsheroteshti, Ioan Caragiani - Studii asupra aromânilor din Peninsula Balcanică, Ionel Zeană-Vulturii Pindului, Matilda Caragiu Marioţeanu-Aromânii în mileniul III, Matilda Caragiu Marioţeanu-Dialectul aromân, Matilda Caragiu Marioţeanu-Identitate şi identificare în problema aromânească, Matilda Caragiu Marioţeanu-Stihuri Armâneshti, Matilda Caragiu-Marioţeanu - Un dodecalog al aromânilor,Nicolae Ciolacu-Haiducii Dobrogei, Nicolae Cuşa - Macedo-aromânii dobrogeni, Nicolae Cuşa - Originea macedonenilor aromâni, Nicolae Papahagi-Les Roumains de Turquie (1905), Pericle Papahagi-Basme aromâne și glosar (1905), Th.Capidan-Aromanii Dialectul aroman, Th.Capidan-Limbă si Cultură, Theodor Capidan-MacedoRomânii, Valeriu Papahagi-Cum s-a format conştiinţa latinităţii la aromâni). Toate aceste linkuriau fost înregistrate la secţiunile Bibliografie şi Literatură ale blogului meu.


Contorul saitului indica peste 5600 de vizite,iar în ultimele trei zile saitul a fost vizitat de internauţi din Constanţa, Bucureşti, Chirnogeni /Constanţa, Granada Hills/California, Busto Arsizio/Lombardia, Elgin/Illinois, Annandale/Virginia, Atena

 


În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu (1928 - ) şi Kira Iorgoveanu (1948 - ) publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus şi poezii ale lui George Murnu (1868-1957), cu transpuneri în română ale editorilor: Grailu armânescu (K. I.), Tră armâname (K. I.), Ti vruta (K. I.), Acl'imare (K. I.), Dor di vruta (H. C.), Bana (K. I.), Păruguria (K. I.)

 


Grailu armânescu (Graiul aromânesc)


Grailu-a meu di mumă, grailu a meu di tată,

Vatra mea iu ni-ardu anl'i ţe-am bănată.

(Graiul meu de mamă, graiul meu de tată,

Vatra-i unde ars-anii, viaţa-mi toată.)

 

Graiu picurărescu di păduri şi plae,

 

Zbor ţi-avdzîi dit gura-a paplui şi ali mea,

Zbor di budză vrută, dumnidzască nilă,

Niurismă di frangă şi di trandafilă.

(Grai păcurăresc de păduri şi stîni,

Auzit din gura bunilor bătrîni...

Grai din gura dragei, preacerească milă,

Mireasmă de fragă şi de trandafilă.)

Lavă di căşare, boaţe di călivă,

Suflă vindicare a ta dulţe livă.

Adil'iat di moscu, duh di primuveară

Bana ni-u cutreamburi ca ună flueară

Ţi di dor pitrunde noaptea tu pundie,

Inima-ni ti cîntă, mîna-ni tut ti scrie.

(Larmă de la stînă, vorbă de durere,

Vindecare-aduce dulcea-ţi adiere...

Boare ca de mosc, duh de primăvară,

Viaţa mi-o cutremuri ca un fluier iară

Ce de doruri umple noaptea cea pustie...

Inima-mi te cîntă, mîna mea te scrie...)

Stau, ţi-ascultu plîngul, jalea şi niholu,

Ved ancruţil'ată Soia-ni ca Hristolu

Şi mizie l'i-si-avde zborlu au tău dit gură.

(Ascultîndu-ţi plînsul, cîntul tău jelit

Neamu-mi văd pe drumuri trist şi rătăcit

Şi abia-i se-aude grai şoptit din gură!)

Scumpa mea fîntînă ţe anarga cură,

Mîne, poate mîne, di duşmani biută,

Va si-armîni tu etă pondă şi tăcută.

(Scumpa mea fîntînă ce agale cură,

Mîine, poate mîine, de duşmani băută,

Veşnic vei rămîne seacă şi tăcută.)

 

Tră armâname (Pentru aromânime)

Si-ni armîneare 'nă minută

Maşi ună chicută di bană

U dau tră tine, Soie-ni vrută.

(Un minut de-mi e sortit

Să trăiesc, îl dau cinstit,

Pentru neamul meu iubit.)

Cum boaţea-ni nu-i ună cîmbană

Ca picurar ţe turma-ngană

Si-ni u-avdă Armânamea tută!

(Să-mi fie glasul clopot ce răsună,

Ca un cioban ce turma-şi mînă,

S-audă neamul meu dorit!)

S-veadă cheamezea di păgană

Ţe tut u-nţearcl'ă, lamne mută,

Si-arsară ea di-iu sta dzăcută,

Dit somnu alipidată aslană,

(Să ştie potera păgînă

Ce stă la pîndă; adormit

E neamul meu, dară trezit,

E leu flămând de-o săptămînă!)

Si-s-facă bluche si si-agiută!

O, Doamne, barim tini niluia-nă,

Nu-alasă soia mea chirută,

Fă-ni boaţea s-hibă 'nă cîmbană!

(Armânii-s toţi - popor unit!

O, Doamne, scapă-ne de la furtună,

Şi neamu-mi fie izbăvit,

Fă-mi glasul clopot ce răsună!)

 

Ti vruta (Iubitei)

Lunină scumpă, a ta mutrită

Mi-astal'ă ca ună-apirită

Di muşuteaţă şi di hare

Ţi-ni mută negura dit cheare,

Di-ni faţe noaptea mea gălită

Di-aumbre şi nioare.

(Lumină scumpă,-a ta privire

Mă arde ca zorii-n ivire

Ce-n frumuseţe mă răsfaţă

Şi-alungă negura-mi din viaţă

Şi-mi aduc noaptea liniştită,

Fără de nori şi ceaţă.)

O, cum ni-u dor să-ni hii aoaţe,

Hărzita-ţi budză,a ţerlui pae,

Si-ni grească şoput di sivdae,

Si-ni cură malamă di boaţe

Şi malamă di grae!

(O, cît aş vrea să fii cu mine,

Din gura-ţi dragă, curgă-alai

Vorbele dragi - izvor pe plai -

Ce-mi susură şoapte divine,

Din auritu-ţi grai.)

Ca tu grădină di măghie

Ţi stau tu-aumbra di măril'ă

Şi bana-ni trandafilă adil'ă

Şi canda-ni moarte tu milie

Di dulţe ambităţil'ă.

(Ca-ntr-o grădină stau vrăjit

În umbra ta ce mă mîngîie,

Iar viaţa-mi, - trandafir ce-adie,

Ce parcă moare, obosit,

În dulcea lui beţie.)

 

Acl'imare (Chemare)

Vedzi noaptea harismă nă steauă

Ma scoate-a l'ei zăvon di nor?

Aşi tu vislu-a meu di dor

Ni ti-alinceşti cîteanor,

Di-ni vine s-plîngu di harauă.

(Vezi noaptea strălucind o stea,

Ce-şi scoate vălul dintr-un nor?

La fel în visul meu de dor

Mi te arăţi de-atîtea ori

Şi plîng, iubita mea!)

O, vrută, a noaptiei cîndilă.

Cum nu dai soare ditru chisă

Di xeane lăi iu ni-eşti 'ncl'isă,

Si-ni eşi cu budza dulţe-arîsă,

Cu ocl'i lăcrimaţi di nilă;

(Iubito, candelă în noapte,

Trimite-mi soare de-unde zaci,

Din lumea-n care-nchisă taci

Să ieşi zîmbind şi semn să-mi faci

Cu ochii-nlăcrimaţi de moarte...)

S-ţi aprochi cu-a zborlui scumpă dhoară,

S-ni-aruţi pi-anumir ca un laţ

Arocutlu di moale braţ

Şi eu di mese si-ni ti acaţ,

S-ti ţîn ghitrie pi inăoară!

(Să vii, căci glasu-ţi mi-e comoara...

Pe umăr să-mi arunci, ca laţ,

Rotundul, moalele tău braţ...

Şi eu de mijloc să te-acaţ...

Să-mi vindeci inimioara!)

 

Dor di vruta (Dor de draga)

Ni-adunai tu xeane

Bair di mirdzeane,

Jarlu-ni dit cinuşă,

Şi-ali piruşane

Feciu ună ghiordane,

Stolismă di guşă.

(Dorurile mele

Mi le fac de mărgele

Tot de jar sclipind,

Să le porţi - inele,

Şir de peruzele,

Draga mea, din Pind...)

Ună cîte ună

Mîna mea ni-adună

Steale după steale,

Hrisusite beale,

Tra s-l'i adar curună

S-u-ncurun cu eale,

Malamă ţe-asună

Tu cîntările a meale.

(Şi stele culeg

De pe ceru-ntreg,

Şi le tot înşir

Ţesute cu fir,

Salbă să-ţi încheg

Numai din safir,

Numai din cîntări,

A mele chemări...)

Tra si-ni vindic pondu

Măghipsit di lună

Disvălii dit sprună

Foc di pirpirună

Şi-l'i ţăsui zăvonlu,

Dorlu-ni ţe ca ghionlu

Noaptea dipriună

Suschiră sum lună.

(Ca să-mi vindec dorul,

Cel vrăjit de lună,

Dezvelii în vatră

Jar de mătrăgună,

Şi-ţi ţesui eu, iată,

Dorul meu cel crunt -

Ghionoi bolînd,

Suspinînd sub lună.)

 

Bana (Viaţa)

Treaţe arîulu, treaţe,

Nu-şi are hăbare

El că mi pitreaţe,

Gl'eţ di apă araţe,

Tra s-mi nec tu-amare.

(Trece rîul, trece,

Şi habar nu are

Că el mă petrece,

Val de apă rece

Să mă-nece-n mare.)

Sultă, vrută-ni Sultă,

Alba mea vişteare,

Boţi di moarte ascultă,

Greu niho ţe doare,

Bana mea ţe cheare

Di-a ta vreare multă.

Singura-ni aveare,

Ahte ş-vindicare,

Doauă dulţi zboare,

Budza ta di neare.

(Sultă, dragă Sultă,

Scumpa mea comoară,

Voci de moarte-ascultă,

Cînt de jale-amară...

Viaţa mea ce zboară

De iubirea-ţi multă.

Singura-mi avere:

Dor şi înviere,

Vorba-ţi adiere,

Buzele-ţi de miere.)

 

Păriguria (Mîngîiere)

Eta tută arauă

Ca ună uheauă

Alatră nă căţauă,

Nu-are soţ di-arauă,

Tihea mea ţea greauă,

Că nu-ni deade arpe

Si-alas locuri stearpe

Şi cărări di şcarpe,

Si-aleg altă steauă,

Lampă di harauă;

S-nu ma ni-avdu şarpe,

Boaţe di căţauă

Fărmăcoasă, arauă.

Sultă, vrută-ni Sultă,

Albă ca nă neauă,

Inima-ni ţe moare

Di virin ascultă,

Maş nă vindicare,

Doauă dulţi zboare,

Budza ta di neare.

(Toată vremea rea

Precum vipera,

Latră o căţea

N-are soţ de rea.

Blestem soarta-mi grea

Că nu-mi dete aripi

Să las locuri sterpe

Şi cărări de şerpe

S-aleg altă stea

Ce m-o lumina;

Să n-aud de şarpe,

Nici glas de căţea

Veninoasă, rea.

Sultă, dragă Sultă,

Albă ca o nea,

Inima-mi ce moare

De venin, ascultă

Doar un leac mai are:

Vorba-ţi adiere,

Buzele-ţi de miere.)

 

Mirache (Dor)

Noaptea nu-ni durnii,

Plîmse a mea inioară.

Mi sculai hîrghii,

Mi-alinai diunoară

'Nsus pi-ngucilie,

Cîmpul tut mutrii

Nupu-ni vine-n hoară

Dorlu dit Vlăhie.

(Nopatea nu dormii,

Plînsul m-a-necat.

Şi-n zori mă trezii,

Mă urcai îndat',

Pe dealul cu vie,

Cîmpul de-l privii,

Poate-mi vine-n sat

Dor din Românie.)

Apa-ntreb dit vale,

Puilu di pi cale,

Vimtul fur ţe treaţe:

Vine soarle aoaţe?

Apa fudze troară,

Vimtul, puilu zboară

Şi ţiva nu-ni oară.

Plasea tută-şi taţe,

Mută ni-mi pitreaţe

Şi-ni mi-ngroapă-n hoară

Moartă di fîrmaţe.

(Apa-ntreb, din vale,

Rîul cu-apă rece,

Vîntul hoţ ce trece:

Dragu mi-i pe cale?

Apa-aleargă iute,

Vîntul nu s-aude,

Toate parcă-s mute.

Doar tăcere grea...

Mă întorc plîngînd

Anii, soarta mea,

Dragă aşteptînd.)

 


SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea, Românească, Bucureşti, 1985. pp. 50-81.


Disc poezii Electrecord

Marţi, 13 Decembrie 2011 11:00

În anii ’70 – ’80 Casa de Discuri Electrecord Bucureşti lansa pe piaţă câteva discuri cu poezie şi muzică popular aromână.

 

Prin amabilitatea doamnei Mioara Panaite de la Electrecord am intrat în posesia copertei scanate a unui disc cu poezii aromâne selectate de Vasile G. Barba.

 

Pe disc sunt înregistrate următoarele 27 poezii cu numele autorilor şi durata:

1. Dimîndarea părintească (Cerinţa părintească) (1’05’’) Constantin Belimace (1848 Milovişte, Macedonia / Turcia - 1932) (AUDIO)

2. Auşlu cîrvînar (Bătrânul cărăuş) (0’45’’) Constantin Belimace

3. Îni pitrec muşatlu dor (Îmi trimit frumosul dor) (1’50’’) George Ceară (18.10.1881 Xirolivad, Grecia – 01.04.1939 Cavarna / Caliacra, România)

4. Cucotlu (Cocoşul) (0’30’’) Constantin Belimace 

5. Nu s-acaţă armânlu (Nu este prins aromânul) (2’20’’) Nicolae Batzaria (20.11.1874 Cruşova,

Macedonia / Turcia – 28.01.1952 Bucureşti, România) (AUDIO)

6. Cu foartica (Cu foarfeca) (2’40’’) Nicolae Batzaria (AUDIO)

7. Fure, fure (Hoţule, hoţule) (1’30’’) Nicolae Batzaria (AUDIO)

8. Auşlu (Bătrânul) (2’00’’) Marcu Beza (29.06.1882 Vlaho-Clisura, Macedonia / Turcia – 30.05.1949 Bucureşti, România)

9. Nu ti arîdi feată ńică (Nu te lăsa păcălită fată mică) popular

10. Cânticlu ali vruti (0’40’’) popular

11. Nani, nani (1’25’’) popular

12. Vor să-s mărită moaşele (Vor să se mărite babele) (3’00’’) Nicolae Batzaria (AUDIO)

13. Grailu armânescu (Graiul aromân) (1’25’’) George Murnu (01.01.1868 Veria, Grecia – 17.11.1957 Bucureşti, România) (AUDIO)

14. Sirma (Sirma) (1’25’’) George Murnu

15. Toamna-n Pind (Toamna-n Pind) (1’15’’) Zicu A. Araia (01.08.1877 Samarina, Grecia – 1945)

(AUDIO)

16. Lasă-ţ furca (Lasă-ţi furca) (0’40’’) popular

17. Feată cu nelu (Fată cu inel) (1’00’’) popular

18. Cîntic di Beala (Cântec din Beala) (0’35’’) popular

19. Dă-ńi-mi dado (Mărită-mă, mamă) (0’45’’) popular

20. Grămăticuva (Grămăticuva) (1’00’’) popular

21. Întribari picurărească (Întrebare păstorească) (0’45’’) popular

22. Cânticlu al Nauni (Cântecul lui Nauni) (1’30’’) popular

23. Lilicea vrearil’ei (Floarea dragostei) (1’00’’) Nuşi Tulliu (23.04.1872 Avdela, Grecia – 08.04.1941 Bucureşti, România) (AUDIO)

24. Ună feată muşeată (O fată frumoasă) (0’45’’) popular

25. Loară valea (Au pornit la vale) (0’50’’) Marcu Beza (AUDIO)

26. Cîntic di jali (Cântec de jale) (1’25’’) Nuşi Tulliu

27. Tră armâname (Pentru aromâni) (1’00) George Murnu (AUDIO)

Titlurile româneşti, datele biografice şi linkurile la fişierele audio-video de pe Internet ale poeziilor îmi aparţin.

 

Poeziile sunt recitate în ordine de: Toma Caragiu (21.08.1925 Hrupişti, Grecia – 04.03.1977 Bucureşti, România) (1-7), Matilda Caragiu-Marioţeanu (20.07.1927 Hrupişti, Grecia – 11.03.2009 Bucureşti, România) (8-12), Ion Caramitru (09.03.1942 Bucureşti, România - ) (13-15), Chiraţa Iorgoveanu Dumitru (22.09.1948 N. Bălcescu / Tulcea, România - ) (16-19), Atanasie Nasta (02.12. 1912 Grămăticuva, Grecia – 1996 România) (20-22), Decebal Celea (23-24), Vasile G. Barba ( - 20.10.2007 Freiburg, Germania) (25-27).

Datele biografice ale recitatorilor îmi aparţin.

Scriitoarea română Elvira Iliescu (1937 Constanța - ) a recenzat pentru ”Jurnalul literar” romanul Basarabia, publicat în 2002 de scriitorul român Paul Goma (1935 România - ).


Născut în Basarabia în epoca când acest teritoriu aparținea României Mari, P. G. a emigrat în 1977 în Franța deoarece era un opozant al regimului comunist de la București.


E. I.  a reținut în articol și referirile pe care P. G. le-a făcut la originile sale aromâne.


<(…) Fiindcă rădăcinile îi sunt aromânești, nu va da uitării nici Macedonia, de la vremurile de glorie sub Alexandru cel Mare, până la fărâmițarea în timp: „… centrele tradiționale aromâne au fost izolate prin instituirea de frontiere naționale* – de pildă Bitolia, Ohrid**, Totovo*** „au căzut” în Serbia (azi Republica Macedonia), Korco**** în Albania, iar Florina, Veria, Avdela, Ianina, Pella***** – în Grecia.


Goma amintește că „macedonenii” „au dat culturii române un mare număr de intelectuale – numai dintre scriitorii de primă mărime, la întâia, la a doua generație, am numărat doisprezece: Ion Barbu******, Blaga*******, Bolintineanu********, Dosoftei*********, Eftimiu**********, Goga***********, Macedonski************, Maiorescu*************, Marino**************, Murnu***************, Gellu Naum****************, Stere*****************…”, iar „Faptul că nu m-am introdus pe lista scriitorilor cu origine „macedoneană” nu se datorează (numai) modestiei mele legendare. Ci și purei superstiții: aș fi fost al treiprezecelea… adaugă scriitorul cu un strop de autoironie.>

 

SURSA

Elvira Iliescu, Basarabia… și nu numai, ”Jurnalul literar”, București, 2003, iul.-aug. (nr. 13-16) / Elvira Ionescu, Paul Goma – 70, Criterion Publishing, Norcross / USA, 2005, p. 98.

 

 

NOTE M.T.

*În urma celor două războaie balcanice din anii 1912-1913, Macedonia otomană a fost împărțită de Bulgaria, Grecia și Serbia (din 1929 Iugoslavia).

**Ohrida  - Oraș în sud-vestul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

***Tetovo – Oraș în nord-vestul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

****Korçë – Oraș în sud-estul Albaniei (Corceaua în aromână).

*****Cinci orașe în nord-vestul Greciei.

******Ion Barbu (1895 Câmpulung Muscel – 1961 București) – Pseudonimul poetului și matematicianului Dan Barbilian.

*******Lucian Blaga (1895 Lancrăm / Sibiu – 1961 Cluj) – Filozof, poet, dramaturg, traducător, journalist, profesor universitar și diplomat.

********Dimitrie Bolintineanu (1819 / 1825 Bolintin Vale / București – 1871 București) – Poet, politician, diplomat.

*********Dosoftei Barilă (1624 Suceava * Moldova – 1693 Jovkva * Polonia / Ucraina) – Mitropolit al Moldovei, poet, traducător, canonizat ca sfânt în 2005 de Biserica Ortodoxă Română.

*** *** *** *Victor Eftimiu (1889 Boboshtice * Albania – 1972 România) – Poet, dramaturg, povestitor, traducător, colecționar de artă, mason și academician.

*** *** *** **Octavian Goga (1881 Rășinari / Sibiu * Ungaria – 1938 Ciucea * România) – Poet, academician, politician de extremă dreaptă și prim-ministru în decembrie 1937 – februarie 1938.

*** *** *** ***Alexandru Macedonski (1854 București – 1920 București) – Poet, prozator, dramturg și publicist.

*** *** *** *** *Titu Maiorescu (1840 Craiova * Țara Românească – 1917 București * România) – Avocat, critic literar, estetician, pedagog, filozof, fondator al societății literare Junimea și al Academiei Române, prim-ministru conservator în 1912-1914.

*** *** *** *** **Adrian Marino (1921 Iași – 2005 Cluj) – Eseist, critic literar, istoric și teoritician literar, laureat al premiului Herder în 1985.

*** *** *** *** ***George Murnu (1868 Veria * Imperiul Otoman / Grecia – 1957 București *România) – Istoric, poet, traducător și profesor universitar aromân.

*** *** *** *** *** *Gellu Naum (1915 București – 2001 București ) – Poet, prozator și dramaturg, cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist european.

*** *** *** *** *** **Constantin Stere (1865 Ciripcău / Basarabia * Imperiul Rus -1936 Bucov * România) – Jurist, scriitor și politician.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required