Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: Nasta
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Nicolae Babu s-a născut la 26 octombrie 1901 în satul Dişniţa, situată lângă oraşul Corceaua (albanezul Korce) din sud-vestul Albaniei otomane.
În copilărie a cutreierat muntele Tomor din vecinătate, precum şi rămăşiţele vestitelor localităţi aromâne Moscopole şi Gramoste, distruse de Ali-paşa în secolul XVIII. Criticul aromân Hristu Cândroveanu (1928 - ) observa că starea de spirit inoculată de aceste privelişti de glorie în ruine se va răsfrânge mai târziu în versurile, povestirile şi piesele de teatru ale lui N.B.

Nasta Atanasie (editor) - Ecou de cîntec aromânesc / 1985

În 1985 apărea la editura Litera din Bucureşti antologia Ecou de cîntec aromânesc, realizată de Atanasie Nasta. Pe ultima pagină se preciza: ‘’lucrare apărută în regia autorului’’. A. N. semna şi Cuvîntul înainte, Nota şi ‘’portretele’’ poeţilor selectaţi, Postfaţa fiind semnată de Valeriu Rus.


În ‘’Cuvânt înainte’’, editorul începe prin a remarca faptul că ‘’Dintre toate dialectele graiului românesc, cel aromân îşi dovedeşte şi în prezent vitalitatea şi dîrzenia în a supravieţui.’’ În aceste sens, este citat marele filolog român Alexandru Philippide, care explica ‘’atîta vigoare’’ prin faptul că deşi aromânii au fost înconjuraţi de ‘’străini mulţi şi influenţi’’, ei au format ‘’un bloc numeros şi compact’’ la care ‘’limba şi cultura specific românească să fi prins cele mai adânci rădăcini’’.


A.N. explică vitalitatea lor şi prin tradiţia cântecelor specific, cu o ‘’linie melodică de origine orfeică’’.


Filologul german Gustav Weigand (1893) şi colegul său aromân Tache Papahagi (1922) constatau că în cazul aromânilor <Poeziile sunt aproape fără excepţie destinate cântecului> şi,respectiv, că poeziile poartă denumirea de ‘’cîntece’’.


Specificul acestor cântece, acompaniate doar de fluier şi cimpoi, s-a păstrat datorită faptului că ‘’nu convertesc muzical decât o anumită formă prozodică, în care predomină riguros ritmul pentru armonizarea polifoniei’’. Poezia este cântată de doi solişti susţinuţi prin ison de un numeros grup vocal, lirismului melodic dându-i-se prioritate în detrimentul fondului narativ al poeziei. ‘’Poetizarea obiceiurilor, cenzura morală şi simţul estetic au creat o lirică pastorală şi erotică deosebită, tradiţionalizând o moştenire traco-ilirică autentică’’, considera editorul.


În privinţa ritmului, T.P. observa: <Ca şi la daco-români şi aromânii au cunoscut un singur fel de vers şi anume trohaicul de două lungimi de 5-6 silabe şi 7-8 silabe>.


A.N. aprecia că unele aspectele pur estetice din imagini, comparaţii şi metafore din lirica populară aromână sunt la nivelul literaturii române şi universale: ‘’s-mistica noaptea cu dzua’’ (se amesteca noaptea cu ziua).


Apoi, în a doua jumătate a secolului XIX , ’’dialectul şi-a făurit o expresie cultă lirică şi epică de prestigiu’’ prin operele lui Mihail Nicolescu, Constantin Belimace, George Murnu, Nuşi Tuliu, Marcu Beza, Nicolae Batzaria, Leon Boga, Zicu Araia, George Perdichi.


Urmaşii acestor pionieri ‘’omagiază trecutul, închinându-i această modestă antologie, pornită dintr-o conştiinţă moral-patriotică, pentru a nu se aşterne ingratitudinea şi uitarea peste idealul lor de frumos şi poezie’’.


Prin îmbogăţirea vocabularului cu neologisme din ‘’poezia cultă naţională’’, ‘’poezia dialectală’’ a ajuns să cuprindă toate genurile de poezie. În acest sens este citat traducătorul homerid G. Murnu: <Dialectul posedă calităţi remarcabile, o tonalitate viguroasă, original de o profundă rezonanţă interioară>. Un   exemplu este sonetul său Tră Armăname (Pentru aromâni).


A.N. concluzionează că ’’poeţii dialectali contemporani se remarcă printr-o poezie în care reflecţia şi erotismul îmbracă o formă şi tonalitate influenţate de poezia naţională, fără ştirbirea originalităţii lor condiţionată de circumstanţe sociologice specifice’’. Ei au în comun ’’nostalgia plaiurilor natale, motivul mioritic, sentimentul originii şi al necesităţii luptei pentru păstrarea nealterată a structurii etnice.’’

 

În ’’Notă’’, A. N. explică adoptarea ortografiilor propuse de T.P. în 1922 şi de G.M. în 1931 prin lipsa unor norme oficiale şi prin ’’lipsa unui consens al filologilor dialectali’’. El preciza că în funcţie de ortografia adoptată de poeţii antologaţi, aceştia ’’şi-au făurit ritmul şi rima’’, fără a influenţa lectura poeziilor, deoarece ’’deosebirile nu sînt esenţiale’’.


Folosirea alfabetului latin a fost îndreptăţită, în opinia lui A.N., de tendinţele din scrierile lui Gheorghe Constantin Roja (1809, Budapesta) şi Mihail Boiagi (1813, Viena), împrumuturile din vocabularul grecesc fiind ulterioare ’’formării graiului românesc comun’’, care le-a asimilat.


Editorul îl citează pe Mihai Eminescu ’’în ceea ce priveşte rolul scrisului în dialect’’: <Limba română de aceea s-a depărtat şi s-a muiat aşa de tare pentru că aşa de lungă vreme nu a fost scrisă. CONSISTENŢA unei limbi începe cu scrierea ei.>


A.N. precizează că ’’Pentru facilitarea receptării valorii artistice, la unii poeţi am alăturat transpuneri în limba literară (română – n.n.)’’. De asemenea, ’’s-a impus folosirea unui glosar numai la poeziile în dialectul meglenit’’, iar ’’pentru unele cuvinte specifice din dialectul aromân, cititorul are la dispoziţie dicţionarul acestui dialect, opera lui Tache Papahagi.’’


În final, editorul îşi exprimă mulţumirea pentru faptul că ’’greutăţile materiale întâmpinate sînt recompensate de împlinirea unei îndatoriri faţă de unii înaintaşi care nu şi-au putut tipări frământările poetice’’.

 

Antologia cuprinde portrete şi creaţii a zece poeţi: Mihail Nicolescu (1835-1865) (3), Vasile Muşi (1895-1961) (5), Nicolae Babu (1901-1967) (6), Nicolae Caraiscu (1911-1969) (5), Theodor Minda (1911-1982) (7), Dumitru Pariza (1908-?) (7), Constantin Colimitra (1910-2001) (9), Atanasie Nasta (1912-1996) (12), Nicolae Caratana (1914-1992) (10), Costa Guli (1916-1985) (10), Chira Iorgoveanu (1948-) (9).

 

În postfaţă scrisă în septembrie 1984, V.R. observa ca ’’evident’’ faptul că în ultimele decenii aromânii ’’participă cu o ambiţie generoasă la viaţa ştiinţifică şi culturală generală românească’’ din România, ţările balcanice ’’în care trăiesc de secole’’ sau în alte ţări ’’unde i-a dus nestinsa lor sete de peregrinări, hrănită de drumurile de transhumanţă de odinioară’’.


În acest sens, sunt menţionate numele unor ’’distinse personalităţi’’ ale ştiinţei şi culturii româneşti: George Murnu, Elie Carafoli, Athanasie Joja, Th. Capidan, Pericle Papahagi, Valeriu Papahagi, Tache Papahagi, Toma Caragiu etc.


În particular este amintită şi editarea postumă a unor lucrări ale ’’eruditului’’ profesor al universităţii bucureştene Tache Papahagi, ’’unul dintre cei mai distinşi’’ elevi ai lui Ovid Densuşianu: Micul dicţionar folcloric (Minerva, 1979) şi volumele IV şi V din ’’Biblioteca naţională a aromânilor’’.


De asemenea, este menţionată activitatea Studioului de istorie şi literatură dialectală ’’George Murnu’’ de pe lângă Casa de cultură a sectorului 1 Bucureşti, condusă cu ’’pasiune, competenţă şi aleasă discreţie’’ de A.N. Acesta a avut ’’fericita idee’’ de a alcătui acest ’’florilegiu’’ de poezie aromânească din producţia literară a Studioului.


V.R. încheie subliniind că ’’POEZIA a fost una dintre cele mai durabile şi frumoase CETĂŢI ale românismului, prin care ne-am afirmat între popoarele lumii şi în constelaţia culturii şi civilizaţiei universale’’.

 

 

SURSE:

Nasta Atanasie (editor), Ecou de cîntec aromânesc, editura Litera, Bucureşti, 144 p.

Murnu George, Bair di cântic Armânescu, 1931, p. 6.

Papahagi Tache, Antologie aromânească

Papahagi Tache, Poezia lirică populară, E.P.L., 1967, p. 460.

Philippide Alexandru, Originea Românilor, vol. II, p. 564.

Weigand Gustav, Die Aromunen, Leipzig, 1894, vol. I, p. XII.

Atanasie Nasta s-a născut la 2 noiembrie 1912 în comuna aromânească Grămăticova din Grecia.


Grămăticova este situată într-o regiune muntoasă în apropierea grtaniţei cu Republica Macedonia, în apropierea lacului Ostrov (Vegoritis) şi de oraşul Vodena (Edesa). De asemenea, localitatea natală se află într-o zonă de aşezări aromâneşti montane, înşirate până pe râul Bistriţa spre golful Salonic, pe o distanţă de 50 km.


Viiitorul scriitor la cunoscut regiunea în copilărie, când urma turmele de oi ale tatălui său, celnicul Nasta, o personalitate în comunitatea aromânilor din regiune.


A învăţat la şcoala primară românească din comuna natală, apoi a urmat doi ani la liceul românesc din oraşul grecesc Saloinic (Sărună în aromână).


În 1926 familia se mută în România, în Cadrilaterul dobropgean, în contextul mai larg al migraţiei mai multor mii de familii aromâne.


Continuă studiile medii la liceul teoretic din Bazargic (Cadrilater). Apoi absolvă în 1935 Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, iar în 1938 Facultatea de Drept.


Ca avocat pledant era foarte căutat de aromânii din România.


A debutat în literatură în 1936, cu poezii în revistele ’’Pasărea Albastră’’ şi ’’Suflet Nou’’.


Sonetele Toamna, tu curie, Geoghrafie şi Cărbunarl'i i-au fost selectate în antologia aromână publicată în 1975 de scriitorul aromân Hristu Cândroveanu. Cu această ocazie, H.C. îl caracteriza astfel ’’Excelentul sonetist Atanasie Nasta – un virtuos al genului – care găseşte şi în dialect resurse stilistice să exprime incontestabile frumuseţi artistice’’.


De asemenea, în 1981 i-a apărut la Albatros o o culegere de sonete, gen pentru care avea o deosebită înclinaţie. Editura Albatros îl caracteriza astfel: ’’Poet de o remarcabilă vigoare şi ştiinţă a expresiei, bun cunoscător al formei clasice a sonetului pe care o respectă. Merită a fi subliniate diversitatea tematică, meditaţia etică, cultul sentimentului şi al naturii.’’


La rândul său, criticul Emil Manu îl descria astfel pe sonetistul A.N.: ’’Sonetul e cultivat de Atanasie Nasta ca o posibilitate de a gusta sensaţia de clasicism absolut, de a trăi într-o ordine în care frumosul – chiar în formele lui tragice – este legiferat, nu numai sugerat... Reluînd tematic marea tradiţie a sonetului european, poetul îşi cîntă iubita parnasian şi simbolist, epurînd inspiraţia de orice efluviu romantic; voluptatea erotică a devenit ceremonie şi taină a  amintirii’’.


Cele trei sonete de mai sus şi poeziile inedite Patria, Tu apirită, Întribare picurărească, Nil'iioarele dorm, Prividearew, Acl'imare şi Lăi nior au fost incluse în antologia aromână publicată în 1985 de H. C.şi Kira Ioprgoveanu.


În propria sa antologie de lirică aromână, publicată în 1985, şi-a inclus 12 poezii: Eminescu, Patria, Zamolxe, Cărbunarli, Fărşeroata, După ploaie, Întribari picurărească, Ună nilioară (O mioară), Protlu om pi Lună, Grămăticuva, Stanea şi Întribari către Solomon.


A publicat şi articole de exegeză culturală aromână.


A publicat traduceri literare din limbile greacă şi bulgară.


H. C. remarca faptul că şi după împlinirea vârstei de 70 de ani, A. N. continua să fie ''sufletul'' cenaclului aromânilor de pe strada Barbu Slătineanu din Bucureşti. Şedinţele lunare conduse de acest ''adevărat intelectual de rasă'' erau ''o baie de suflet şi de poezie'', în care reconstituia ''microclimatul frînturii de neam românesc die peste Balcani''.


Acelaşi critic literar H. C. îi caracteriza astfel poezia: ''În versurile sale, atît de expresie daco-română, cît şi aromână. poetul resuscită, nostalgic, universul de suflet românesc, în arhaitatea şi simplitatea monumentalităţii lui. Cred că Atanasie Nasta dă glas acestei cu totul particulare realităţi spirituale - ca nimeni alticineva din propria-i generaţie. Realitate al cărui spaţiu - muntele, şi umanitate -. păstorii, trăiesc în npoemele sale statuar şi viu, palpabil parcă, într-o pregnantă expresivitate lirică (deşi cu o surprinzătoare economie de limbaj), la care mai acced puţini încă, un Teohar Mihadaş, un Nicolae Caratană.''

 

SURSE:

Emil Manu, ’’România literară’’, Bucureşti, nr. 37/10.09.1981

Atanasie Nasta (editor), Ecou de cîntec aromânesc, Litera, Bucureşti, 1985, p. 80.

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 380-381, 482.



D. P. s-a născut la 17 ianuarie 1908 în satul Grămăticova din Macedonia otomană.


Poetul aromân Atanasie Nasta i-a inclus în antologia lirică publicată în 1985 şapte poezii: Flambura părnăsită (Steagul abandonat), Înclinare (Închinare), Şoputlu al Mihali (Izvorul lui Mihali), Moi, lilice di pi rug (Măi, floare de pe rug), Dor di cărvănar (Dor de cărăuş), Aumbra (Fantoma) şi Cîntic di rămas bun (Cântec de rămas bun).


A.N. scria despre D.P. că utiliza tot ce este ‘’expresie artistic rară’’ în aromână şi că avea vocaţia de ‘’a crea termeni noi’’ şi de a adapta neologisme româneşti. De asemenea, D.P. era identificat ca un adept al metodei marelui poet aromân George Murnu de a demonstra prin ortografie şi neologisme ‘’originea străveche comună’’ a aromânei şi românei.

 


SURSA

Nasta Atanasie (editor), Ecou de cîntec aromânesc, editura Litera, Bucureşti, 1985, pp. 57-65

 

Saitul ’’Căntitsi shi poezii armâneshti’’ a fost creat în 2008 de internautul Karavlahos (‘’kara’’ în turcă înseamnă ‘’negru’’). Aşa cum mărtiriseşte el însuşi în aromână este ‘’un aromân cu rădăcini în muntele Vermio din Macedonia’’. Din profilul vizualizat de peste 800 de ori aflăm că locaţia sa este în Constanţa/România.


Blogul a funcţionat în perioada 26 martie 2008 – 16 aprilie 2008, cu 6 intrări în martie şi 5 în aprilie.


Blogul începe cu un scurt text de bun venit în aromână: Ghini vinit! Diskish aistâ frăndzâ ti tinjisirea soljei armâneshti sh-ca s-nă hârâsim deadun cu mushatili căntitsi shi poezii armâneshti.Am nâdia că va aflats aua lucări cai s-v-arisească sh-că va vâ turatsi sh-altă oară.Mas aflu hăbâri dit bana armănjilor (andamusi,spectacole,etc),va li bag shi eali aua.S-bănats! (‘’Bine aţi venit! Am deschis această foaie pentru cinstirea neamului aromân şi pentru a ne bucura împreună de frumoasele cântece şi poezii aromâne. Am speranţa că veţi găsi aici lucruri care să vă placă şi că vă veţi întoarce şi altă dată. Dacă voi afla veşti despre viaţa aromânilor (reuniuni, spectacole etc), le voi introduce aici. Să trăiţi!’’)

În blog sunt redate poeziile în aromână a 10 scriitori aromâni: Constantin Belimace (Un căntic şi Dimăndarea părintească), George Murnu (Grailu armânescu şi Dor di Vruta), Nushi Tulliu (Loai cârliglu şi Noapti di veară), Nicolae Batzaria (Kita la bisearică), Marcu Beza (Căntic şi Vruta cătâ picurar), Atanasie Nasta (Antribari picurarească, Tu apirită şi Lăi nior), Zicu A. Araia (Calea), Constantin Colimitra (Erats şi Stăi ndrept), Costa Guli (Aclo şi Nimintimenă inimă ) şi Teohar Mihadash (Cale-ambar, Căntic di sărmănitsă şi Căntic di vreari). Aceste poezii au fost înregistrate în secţiunea Literatură a blogului meu.

De asemenea în blog sunt încadrate fişiere audio cu poezii recitate a şapte din respectivii poeţi: Constantin Belimace (Dimăndarea părintească), George Murnu (Grailu armânescu şi Tra Armăname), Nushi Tulliu (Lilicea di vreari şi Nani, nani), Nicolae Batzaria (Cu foartica, Fure, fure nu ts-arshini, Nu s-acatsă armânlu şi Vor s-mărită moashili), Marcu Beza (Loară valea şi Minduiri), Atanasie Nasta (Antribari picurărească) şi Zicu A. Araia (Toamna-n Pind). Aceste fişiere au fost înregistrate în secţiunea Audio a blogului meu.

 

Separat de blog sunt încadrate fişiere audio cu muzică fărşerotească: surorile Ghica (4), Gh. Celea (9), Gh. Marcu (8), 19 fără cântăreţi şi titluri nominalizaţi, 6 variante pentru ‘’Armănă lea mushată’’, 3 variante pentru ‘’Vanghilitsa’’ şi 6 fără cântăreţi nominalizaţi.

 

În sait sunt prezentate o fotografie din anii ’30 cu şase bărbaţi din satul Gramaticova (Grecia) şi un slide show cu ‘’Caduri Armanji’’ (Foto Aromâni), ce redau aspecte din viaţa comunităţilor aromâne.


Există pe sait numeroase linkuri încadrate pe secţiuni:


Site-uri shi blog-uri armâneshti (AnnoGramatikon-YouTube, Armanlu, Boatsea farsharoteasca, CasaNjicaTuPade-YouTube, Farserota-YouTube, giony.ro, GogaMishiu-YouTube, Hoara Armănească, KatoVermion-YouTube, Kefalovriso, Lunjina, Micidonlu, Mihaistere-YouTube, Muhcina-YouTube, Noi Armenji, Proiect Avdhela, Radio Makedonia, Sutsata Armânească di Salonic, Sutsata Armănjilor di Veria, Trâ Armânami şi Vlaxaina-YouTube);


Religie – Religion (Carti di rugăciuni, Noulu Testamentu pi armăneashti - The New Testament in aromanian language); Istoria Armãnjilor - History of the Aromanians (Aromanians in Encyclopedia of the Stateless Nations, A.J.B.WACE&M.S.THOMPSON The nomads of the Balkans, an account of life and customs among the Vlachs of Northern Pindus (1914), History of the Aromanians-Wikipedia, Istoria Armãnjilor-Wikipedia);


Hoari shi cãsãbadz (pulitii) armãneshti tu eta XX (Th. Capidan) (Aromanian settlements in 20th century, Hoari shi cãsãbadz (pulitii) armãneshti tu eta XX (Th. Capidan));


Dictionary (Tiberius Cunia-Dictsiunar a Limbăljei Armănească, I. Dalametra-Dicţionar macedo-român(1906), Dictsionar armânesc-românesc (Tache Papahagi), Blahiko leksiko (Dicţionar aromân-grec-român cu caractere greceşti şi româneşti));


Video-Documentary (Dhiava: Autumn Journey, Tenda-Cumăts dit bana Armănjilor Grămoshteni part.1, Tenda-Cumăts dit bana Armănjilor Grămoshteni part.2);

Video-Fratsii Manakia (Armânjii dit Pind, Corlu mari la Armânjii dit Pind, Film di fratsii Manakia 1905, Huzmeti di muljieri, Maia Despina, Manaki Brothers,a short biography, Numta armaneasca dit Avdela 1905);


Cărts anyrăpsiti di Armănji (Constantin Papanace-Destinul unei generaţii, Constantin Papanace-Fermentul aromân în sud-estul european, Constantin Papanace-Originea şi conştiinţa naţională a aromânilor, Georgiade Mihail Obedenaru-Texte macedo-române: basme și poesii poporale de la Crus̨ova, Gogu Padioti - Căntitsi fărsheroteshti, Ioan Caragiani - Studii asupra aromânilor din Peninsula Balcanică, Ionel Zeană-Vulturii Pindului, Matilda Caragiu Marioţeanu-Aromânii în mileniul III, Matilda Caragiu Marioţeanu-Dialectul aromân, Matilda Caragiu Marioţeanu-Identitate şi identificare în problema aromânească, Matilda Caragiu Marioţeanu-Stihuri Armâneshti, Matilda Caragiu-Marioţeanu - Un dodecalog al aromânilor,Nicolae Ciolacu-Haiducii Dobrogei, Nicolae Cuşa - Macedo-aromânii dobrogeni, Nicolae Cuşa - Originea macedonenilor aromâni, Nicolae Papahagi-Les Roumains de Turquie (1905), Pericle Papahagi-Basme aromâne și glosar (1905), Th.Capidan-Aromanii Dialectul aroman, Th.Capidan-Limbă si Cultură, Theodor Capidan-MacedoRomânii, Valeriu Papahagi-Cum s-a format conştiinţa latinităţii la aromâni). Toate aceste linkuriau fost înregistrate la secţiunile Bibliografie şi Literatură ale blogului meu.


Contorul saitului indica peste 5600 de vizite,iar în ultimele trei zile saitul a fost vizitat de internauţi din Constanţa, Bucureşti, Chirnogeni /Constanţa, Granada Hills/California, Busto Arsizio/Lombardia, Elgin/Illinois, Annandale/Virginia, Atena

 

În 1985 poetul aromân Atanasie Nasta publica o antologie de poezie aromână, primul poet selectat fiind Mihail Nicolescu (1835 Târnova, Macedonia/Turcia -1865), cu 3 poezii, a ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.

 

1. Sclavulu (Sclavul)

Spune-ňi, bre gione, ocļul de-amură

ţi eşti tine un Armânaşu?

Budzăle-aroşe, muşata-ţi gură,

s'mi alaşi 'nă oară dulţe s'li başu.

(Spune-mi, măi june, ochiul ca mura

ce eşti tu un Aromân?

Buzele roşii, frumoasa-ţi gură,

să mă laşi o dată dulce să le sărut.)

În 1985 poetul aromân Atanasie Nasta publica o antologie de poezie aromână, în care a selectat 5 poezii de Vasile Muşi (15.03.1895 Pleasa, Albania otomană – 29.11.1961 România), ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.

 

1. Tră amurgiş (În amurg)

Soarli cald şi-nghilicios

S-duse şi-el ca s'ţină,

Chipurli se-avd sus şi-nghios,

Picurarlu hărios

Angană oili să ghină!

(Soarele cald şi strălucitor

Se duse şi el la cină,

Talăngile se aud sus şi în jos,

Păcurarul bucuros

Cheamă oile să vină!)

În 1985 poetul aromân Atanasie Nasta publica o antologie de poezie aromână, în care a selectat 5 poezii de Nicolae Caraiscu (09.01.1911 Veria, Grecia – 20.03.1969 Constanţa, România), ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.

 

 

1. Toamna (Toamna)

Lîndăruşi bair,

Di negură cair

lăiaşti mai mult

minduit ascult,

puşpurat di şopot,

di cîrvăni aropot,

clopot di ňiliori,

frîndza pi cărări

galbină se-aştearnă,

streaha tut înţearnă!

(Rândunici şir,

Din negură caier

înnegreşte mai mult,

pe gânduri ascult,

susurat de izvor,

de caravane ropot,

talangă de mioare,

frunza pe cărări

galbenă se aşterne,

streaşina tot cerne!)

În 1985 poetul aromân Atanasie Nasta a publicat o antologie de poezie aromână, în care a selectat 7 poezii ale meglenitului Theodor Minda (28.01.1911 Lugunţa/Meglen – 12.09.1982 Bucureşti, România), ale căror versiuni româneşti îmi aparţin, cu execepţia poeziei Muntili Zoana, a cărei versiune românească aparţine autorului.


1. Muntili Zoana (Muntele Zoana)

Multi vrouri vrouroasi

Pri disupră si ănşară;

Si pucată pănă-n vali

Omu fără di dzărdzali,

Pristi coampuri, pristi dealuri

Mirudită multă-n voal'uri

Si ardică.

(Multe vîrfuri vîrfuroase

pînă-n ceruri se ridică,

vede pînă-n fundul văii

omul fără de ocheane,

peste dealuri, peste cîmpuri

şi din văi mireasma tare

se ridică!)

Glosarele meglenite ale lui Theodor Minda

Miercuri, 22 Iunie 2011 17:35

În 1985 Atanasie Nasta publica o antologie de poezie aromână, printre poeţii selectaţi aflându-se şi meglenitul Theodor Minda. Acesta ataşase la poeziile sale câte un glosar de cuvinte meglenite. Am unificat aceste şapte glosare într-unul singur, în ordinea alfabetică a cuvintelor.


aura - răcoare


ăi – este

ăn – în

 

beg – boier, beiu

bistră - limpede

breastu - ulm

bucoari – vuiet

bură – torent

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 1 din 2

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required