Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: aromân
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

<aromâni, grup etnic de origine romană, provenind din populația romanică sud-dunăreană care, după mărturiile cronicarilor bizantini, a migrat înainte de sec. 10 de la Dunăre spre centrul muntos al Peninsulei Balcanice, stabilindu-se în Macedonia și în regiunile învecinate. Sînt cunoscuți și sub numele de români macedoneni.

R.P.>

 

<macedoromâni v. aromâni>


<maurovlahi (Vlahii negri) (morlaci), populație romanizată atestată în evul mediu în partea de apus a Peninsulei Balcanice între coasta dalmată, Drava și Morava. Au ajuns aici după sec. 7 în urma dislocării populației dunărene romanizate în timpul migrațiilor și atacurilor avaro-slave.

R.P.>

 

<megleno-români, populație românească, ramură a aromânilor, care a migrat în sec. 11-12 de la Dunăre din vecinătatea Daciei, în interiorul Peninsulei Balcanice. M.r. mai trăiesc azi în SV R.P. Bulgaria, E Iugoslaviei și în NV Greciei.

R.P.>

 

<vlahi, denumire preluată de germani de la celți și apoi de slavi de la germani, desemnînd populațiile romanizate. Din lb. slavă comună, unde pătrunsese înainte de sec. 7 e.n., termenul a fost preluat de bizantini, după ce aceștia au pierdut aproape întreg teritoriul romanizat din jumătatea nordică a Peninsulei Balcanice (sec. 7-9). Prima mențiune a v. în izvoare o întîlnim la Kedrenos (II, 435) cu prilejul relatării uciderii fratelui regelui bulgar Simion de către v. între localitățile Prespa (Iugoslavia) și Castoria (Grecia) v.și maurovlahi (976 e.n.).

W. Tomaschek, Sitzungsberichte Phil.- Hist. Klasse Akad. Wien. t. 60, 1968, 401; N. Iorga, Hist. des Roumains, 3, 7-8; Eug. Stănescu în RESEE, 6, 1968, 3, 407-438.

I.B.>

 

 

SURSA

Dionisie M. Pippidi (coord.), Dicționar de istorie veche a României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, pp. 50-51 (Radu Popa), 379, 384 (Radu Popa), 386 (Radu Popa), 618 (Ion Barnea).

Filologul şi scriitorul român Lucian Vasiliu (1954 Puieşti/Vaslui - ) a publicat în 2004 un articol având ca temă raportul dintre capitală şi provincie ca un caz naţional al raportului general al raportului geografic dintre centru şi periferie. Vasiliu îi include şi pe aromâni ca factor de provincializare a Bucureştiului după Marea Unire de la sfârşitul Primului Război Mondial (1914-1918), având în vedere ca aromânii din ţările balcanice au fost colonizaţi în Cadrilater (în Bulgaria din 1940) în anii '20 şi '30. El foloseşte pentru aromân termenul de ''macedonean''.

<(...) Cei din localitatea Hadâmbu, să zicem, visează la Podul Iloaiei, cei de acolo la Iaşi, ieşenii la Bucureşti, bucureştenii la Roma, cei din Roma la New York...

Polemica, deseori sterilă, răţoiala suburbană, încăierarea arbitrară dintre ''capitalişti'' şi ''provinciali'' este un fel de hîrjoană istorică, deseori isterică, întîlnită nu numai la noi, ci şi aiurea....

(...) Pentru un timp, Alexandru Ioan Cuza, votat pe ambele maluri ale Milcovului, a reuşit să tempereze tradiţionalele păruieli între capitală şi provincie, dintre centru şi periferie. Aşa s-a ajuns ca Bucureştii să fie ieşenizaţi, iar Iaşii botoşenizaţi, bîrlădenizaţi sau chiar oltenizaţi (după episoade de slavizare, armenizare, grecizare, evreizare - toate benefice, inclusiv pentru viaţa spirituală.

Oricum, geografia lingvistică nu punea probleme, din Bucovina pînă în Banat.

Geografia politică (şi nu numai) s-a împlinit la 1 Decembrie 1918. De atunci, putem vorbi şi de o geografie culturală, literară unitară, explicită. Cu o ruptură după al doilea război mondial, cînd fragmente ''geografice'' literare au rămas în afara graniţelor tradiţionale, iar altele s-au risipit în exil, în diaspora etc.

După primul război mondial, de pildă, înregistrăm o semnificativă transilvanizare, macedonizare, dobrogenizare, basarabenizare a Bucureştilor. ''Periferia'' venea să consolideze ''Centrul''. (...)>


SURSA

Lucian Vasiliu, Capitală-provincie, centru-periferie..., ''Euphorion'', Sibiu, an XV, nr. 3-4/martie-aprilie 2004

În 1976, Augustin Sandu a publicat un volum cu biografii ale marilor muzicieni ai lumii, printre care şi cea a dirijorului austriac Herbert von Karajan (1898 Salzburg / Austria - 1989 Anif / Austria).


<(...)

Nu mă mir de ţinuta lui cam rigid aristocratică (ultimul descendent al negustorului macedonean* înnobilat** în 1792*** probabil că vrea să arate că ştie să-şi poarte blazonul).

(...)>

 

 

SURSA

AUGUSTIN SANDU, Arpegii pentru patru anotimpuri, editura Junimea / colecţia Reporter XX, Iaşi, 1976, p. 110 (HERBERT von Karajan la balconul 2).

 

NOTE M. T.

* Probabil că numele de familie era Caraiani sau Caraiane.

** Particula ''von''.

*** Leopold II Habsburg (1790-1792) sau Francisc II Habsburg (1792-1806), împăraţi ai Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană (962-1806).

 

O, lea Ianulă - E, Si'eku 'Ianula

Ore, Ianulă, taninaninanina,
Ore, Ianulă, featâ ńicâ,
O, nu vrea dada, taninaninanina,
Nu vrea dada s-ti mâritâ

(Ore, Ianulă, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Ore, Ianulă, ta'ahine na,
'Oi, 'e 'ikai fiema'u si'eku fa'e 'a ia, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
'Oku 'ikai ke si fiema'u ke mali.)

 

 

În 2008, istoricul aromân Stoica Lascu (1951 România - ) a acordat un interviu revistei constănțene ”Agora” având ca temă personalitatea marelui istoric român Nicolae Iorga (1871-1940), în cadrul căruia s-a referit și la problema originii aromâne a unui strămoș al lui Iorga.

<(…) M-aș referi mai degrabă, răspunzându-ți, la o chestiune mai puțin cunoscută, ce vizează orginea etnică a sa, pe linie paternă, și care nu este, ca atare, nic până astăzi pe deplin lămurită. În ciuda aserțiunilor că strămoșul său, băcan la Botoșani, pe la 1750, Gheorghiu/Iorga ar fi vlah balcanic, adică aromân, documente mai explicite nu există, însuși Iorga – nota bene, omul documentului – fiind nevoit a se exprima la nivel de generalitate; în monumentala-i autobiografie, el zice că strămoșii săi erau „oameni de la Pind*, de la Adriatica**”, dar se ferește a preciza, explicit, componenta etnică a acestora; într-o sinteză cu caracter economic, apărută prin 1925, afirmă, într-un context, că „al patrulea înaintaș al meu era românul din Balcani Iorga Galeongiul” – o afirmație, repet, fără susținere documentară.

 

În 2008, istoricul aromân Stoica Lascu (1951 România - ) a acordat un interviu revistei constănțene ”Agora” având ca temă personalitatea marelui istoric român Nicolae Iorga (1871-1940), în cadrul căruia s-a referit și la problema originii aromâne a unui strămoș al lui Iorga.

<(…) M-aș referi mai degrabă, răspunzându-ți, la o chestiune mai puțin cunoscută, ce vizează orginea etnică a sa, pe linie paternă, și care nu este, ca atare, nic până astăzi pe deplin lămurită. În ciuda aserțiunilor că strămoșul său, băcan la Botoșani, pe la 1750, Gheorghiu/Iorga ar fi vlah balcanic, adică aromân, documente mai explicite nu există, însuși Iorga – nota bene, omul documentului – fiind nevoit a se exprima la nivel de generalitate; în monumentala-i autobiografie, el zice că strămoșii săi erau „oameni de la Pind*, de la Adriatica**”, dar se ferește a preciza, explicit, componenta etnică a acestora; într-o sinteză cu caracter economic, apărută prin 1925, afirmă, într-un context, că „al patrulea înaintaș al meu era românul din Balcani Iorga Galeongiul” – o afirmație, repet, fără susținere documentară.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required