Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: ban
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Urări anda s-aflâ un njic -  Urări la nașterea unui copil


I.)Anda unâ muljari easti nixoltâ (greauâ, ncârcatâ), muljerlj âlj oarâ – Când o nevastă este însărcinată (grea), nevestele îi urează:

Lifturii albâ! – Naștere ușoară!

 

II.)Anda s-aflâ njiclu. Di cara s-aflâ njicu – Când se naște copilul. După nașterea copilului se urează:

S-bâneadzâ omlu atsel năulu! – Să trăiască noul om!

S-hibă sânâtos! – Să fie sănătos!

S-nu s-lja di oclju! – Să nu-l ia deochiul! / Să nu-i fie deochi!

S-nu s-aurlă! – Să nu se deoache!

 

III.)Adets anda s-aflâ njiclu – Obiceiuri la nașterea copilului:

III.1.)Turta ali Stâmârii – Turta Sfintei Marii

Tu idyea dzuuâ anda s-aflâ njiclu, s-bagâ turta ali Stâmârii. – În aceeași zi în care s-a născut copilul se face turta Sfintei Marii

III.2.)Puyuniclu – Ospăț în a treia de la nașterea copilului

Treia seară s-bagâ puyuniclu. – În a treia seară se face ospățul.

S-greashti pi tsinâ la muljerli dit soi. – Se cheamă la cină nevestele din neam.

Eali yin cu unâ hari ti njic (tsiva dultsi), bagâ un pără di hier ningă njic shi-dzâc – Ele vin cu un cadou pentru nou-născut (ceva dulce), pun un ban de fier lângă copil și zic:

S-bâneadzâ! S-hibâ sânâtos ca herlu! – Să trăiască! Să fie sănătos!

III.3.)Culaclu – Colac / Turtă

Prota dumânicâ dupu tsi s-aflâ njiclu, ti prândzu, s-bagâ culaclu. – În prima duminică după nașterea copilului, la prânz, se face colacul / turta.

Yin muljerli dit soie shi nveastili năi. – Vin nevestele din familie și cele recent căsătorite.

Ninti s-fugâ, cathi muljari treatsi pi la njic sh-alasâ un hir di la stranjili a ljei sh-dzâtsi: - Înainte de a pleca, fiecare nevastă trece pe la nou-născut și lasă un fir din hainele sale și zice:

Alas semnu ta s-doarmâ njiclu! (ta s-nu s-aurlă / s-nu s-lja di oclju) – Las semn ca să doarmă copilul! (s- nu se deoache / să nu-i fie deochi)

III.4.)40 di dzâli – 40 de zile:

Dupâ 40 di dzâli dada / mana cu njiclu s-duc la bâsearicâ ta sâ-shi dghivârsearscâ. – După 40 de zile mama cu noul născut se duc la biserică să le citească preotul.

Dapoaia s-duc la trei casi dit soie. – Apoi se duc la trei familii din neam.

Tu prota casâ i si bagâ prândzul, s-da unâ hari a njiclui, s-da njiclu cu farina alba pi fatsâ shi-lj si da un ou shi s-dzâtsi – La prima familie li se pune masa de prânz, se presară pe fața nou-născutului făină alba și se spune:

S-hibâ albu ca oulu sh-ca farina! – Să fie alb ca oul și ca făina!

 

IV.)Pâtigiunea – Botezul

Di cara-i pâtidzat, nunlu adutsi njiclu acasă. – După botez nașul aduce nou născutul acasă.

Tu ushi lu-ashteaptâ dada a njiclui. – În pragul ușii îl așteaptă mama copilului.

Nunlu-lj da ficiuriclu tu ushi shi-lj dzâtsi a dadâljei: - Nașul îi dă copilul în pragul ușii și-i spune mamei:

Nj-l dădeshi pângân sh-tsă lu-adushi crishtin! – Mi l-ai dat păgân și ți l-am adus creștin!

 


Notă: Versiunile românești îmi aparțin.

 


SURSA

Mirela Sima (ed.), Marica Ciungu, Chiratsa Sima, Ecaterina Mihu, Urări di totna, Societatea Culturală Aromână, București, 2012.

<(…) Tatăl său* era de origine aromână, dintr-o familie stabilită în Țara Românească pe la sfârșitul secolului al XVIII lea. Din mărturisirile sale autobiografice, făcute familiei și prietenilor, știm că familia sa era originară din Epir**, din localitatea pe care aromânii o numesc pînă astăzi Negădzi și s-ar fi chemat Balan, iar soția lui era născută Blehan. N-am putea spune care le erau ocupațiile, dar știm că în Negădzi se desfășura intens viața aromânilor care îi constituiau populația. Mai știm că aromânii nu erau numai păstori, ci și buni meseriași, producîndu-și ei înșiși ceeea ce era necesar vieții lor. În practicarea meseriilor ajunseseră și la meșteșuguri de mare finite, cum au fost bijuterii în secolele XVII și XVIII, marele oraș Moscopole***, în acea vreme cel mai important centru commercial și cultural din Peninsula Balcanică. Ceva din această complexă viață se desfășura și în Negădzi ,pentru că aromâni se mîndresc pînă astăzi că de acolo a venit Iani Epirotul, ban al Craiovei**** și negustor de mare vază, fratele Tudorei, mama lui Mihai Viteazul. E cert că aromânii se ocupau cu „cărvănăritul”, transportând cu caravanele lor mărfuri pe drumuri depărtate, care ajungeau uneori până la Viena. Se va gîndi poate cineva că aceste amănunte n-au nici o legătură cu D. Caracostea. Dar numele de Caracostea l-a  impus un Costea din familie, care în viața lui ajunsese în Constantinopole cu negustoria, ca și fratele său Ghiorghi. Spre a-l deosebi de acel frate, Costea fiind brunet, companionii din Istambul i-au zis Costea cel Negru*****. Nostalgia drumurilor spre depărtări, curajul de a le încerca spre mereu alte orizonturi s-au convertit în urmașul străbunicilor săi pe alt plan: cel intelectual. (…)>

 

SURSA

Ovidiu Papadima, Dimitrie Caracostea, Almanah ”Ramuri”, 1982, pp. 180-181.

 

NOTE M.T.

*Nicolae Caracostea – judecător în orașul Slatina, județul Olt.

**Epir=regiune balcanică antică, împărțită astăzi între Albania (nordul) și Grecia (sudul).

***Moscopole=Oraș distrus de Ali-pașa de Ianina în perioada 1769-1788. Astăzi sat în sudul Albaniei (Voskopoje).

****Banul Craiovei=Cel mai important boier din Țara Românească începând din secolul XVI.

*****Kara=negru (turcă).

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required