Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: culturală
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Zboarâ mintimeni - Vorbe înțelepte

Duminică, 11 Martie 2012 09:49

Zboarâ mintimeni – Vorbe înțelepte

 

1.Aushlu easti sturlu a casiljei. – Omul bătrân este stâlpul casei.

2.Na părălu shi dă-nj câvglu. – Dacă vrei gâlceavă, dă bani cu împrumut.

3.Sutili mâriti hutili. – Zestrea mare mărită toantele.

4.Bâgă apa tu avlakiu. – A pune lucrurile pe făgașul normal.

5.Di mbitat s-aspar shi zurlilji. – De omul beat se sperie și nebunii.

6.Omlu cu minti ancupârâ, nu vindi. – Omul înțelept ascultă mai mult și vorbește mai puțin.

7.Zborlu zboru adutsi. – Vorba vorbă aduce.

8. Calea va imnari shi borgea va pâlteari. – Drumul trebuie urmat și datoria plătită.

9.Amirârilja nu s-tsâni cu un stur. – Împărăția nu se bazează pe un singur om.

10. La pândzâ minutâ nu va ac gros. – La țesătură rară nu trebuie ac gros.

11. Nu va cuveti, va murafeti. – Nu trebuie forță, cât trebuie iscusință.

12. Di tu soarti pân tu moarti. – De la sortit până la sfârșit.

13. Boulu s-leagâ di coarni sh-omlu di limbâ. – Boul se leagă de coarne și omul de cuvântul dat.

14. Tuts calea, nâs valea. – Toți înainte, el îndărăt.

15. Tinjia la muljari – mushuteatsa atsea ma mari. – Onoarea femeii – cea mai mare frumusețe.

 


SURSA

Mirela Sima (ed.), Marica Ciungu, Chiratsa Sima, Ecaterina Mihu, Urări di totna, Societatea Culturală Aromână, București.

Filologul şi scriitorul român Lucian Vasiliu (1954 Puieşti/Vaslui - ) a publicat în 2004 un articol având ca temă raportul dintre capitală şi provincie ca un caz naţional al raportului general al raportului geografic dintre centru şi periferie. Vasiliu îi include şi pe aromâni ca factor de provincializare a Bucureştiului după Marea Unire de la sfârşitul Primului Război Mondial (1914-1918), având în vedere ca aromânii din ţările balcanice au fost colonizaţi în Cadrilater (în Bulgaria din 1940) în anii '20 şi '30. El foloseşte pentru aromân termenul de ''macedonean''.

<(...) Cei din localitatea Hadâmbu, să zicem, visează la Podul Iloaiei, cei de acolo la Iaşi, ieşenii la Bucureşti, bucureştenii la Roma, cei din Roma la New York...

Polemica, deseori sterilă, răţoiala suburbană, încăierarea arbitrară dintre ''capitalişti'' şi ''provinciali'' este un fel de hîrjoană istorică, deseori isterică, întîlnită nu numai la noi, ci şi aiurea....

(...) Pentru un timp, Alexandru Ioan Cuza, votat pe ambele maluri ale Milcovului, a reuşit să tempereze tradiţionalele păruieli între capitală şi provincie, dintre centru şi periferie. Aşa s-a ajuns ca Bucureştii să fie ieşenizaţi, iar Iaşii botoşenizaţi, bîrlădenizaţi sau chiar oltenizaţi (după episoade de slavizare, armenizare, grecizare, evreizare - toate benefice, inclusiv pentru viaţa spirituală.

Oricum, geografia lingvistică nu punea probleme, din Bucovina pînă în Banat.

Geografia politică (şi nu numai) s-a împlinit la 1 Decembrie 1918. De atunci, putem vorbi şi de o geografie culturală, literară unitară, explicită. Cu o ruptură după al doilea război mondial, cînd fragmente ''geografice'' literare au rămas în afara graniţelor tradiţionale, iar altele s-au risipit în exil, în diaspora etc.

După primul război mondial, de pildă, înregistrăm o semnificativă transilvanizare, macedonizare, dobrogenizare, basarabenizare a Bucureştilor. ''Periferia'' venea să consolideze ''Centrul''. (...)>


SURSA

Lucian Vasiliu, Capitală-provincie, centru-periferie..., ''Euphorion'', Sibiu, an XV, nr. 3-4/martie-aprilie 2004

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required