Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: engleză
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Daca v-ati pus vreodata intrebarea de unde provine istoria alternativa pe care neoarmanismul o propaga desantat in perioada din urma ca fiind adevarata istorie a “poporului makedonarmân”, iata raspunsul in cele ce urmeaza.

In FYROM traieste un aromân respectabil de 60 de ani, pe numele sau Branislav Stefanoski Al Dabija. Domnia sa este de profesie inginer electronist, si are doua mari iubiri: poezia si pictura. Nu ar deranja pe nimeni daca si-ar face meseria inginereasca la fel ca toti confratii sai din lumea asta, si daca s-ar iubi in secret pe rand, cand cu poezia, cand cu pictura. Dar nu, dumnealui, mare amator de a afla istoria adevarata a neamului sau, care i-a fost refuzata atatia ani de comunisti, a pornit o cruciada impletind pictura, poezia si, nu in ultimul rand, electronica inginereasca, pentru a da la iveala adevarata origine a poporului ales din care se trage. El si cei pe care ii trage dupa el in ceea ce pare sa devina tot mai pregnant un adevarat cult, pentru că, daca ar fi sa dam crezare celor care au avut marea onoare sa corespondeze electronic cu domnul Stefanoski, acesta posteaza la inceputul si la sfarsitul oricarui email, indiferent de subiectul acestuia, cuvantul “Makedon“!

Istoria acestei istorii incepe de fapt mult mai devreme, in 1913, o data cu publicarea celebrei carti “Dacia preistorica” a lui Nicolae Densusianu. Aici apare pentru prima data, izvorat din imaginaţia autorului, termenul de “pelasgi”, popor care ar fi dezvoltat o civilizatie preistorica avansata cu leagănul în spatiul României de astăzi și care ar fi dat nastere întregii civilizatii europene. Cartea este dezavuata imediat de lumea stiintifica (“product al sovinismului si nu unul al stiintei” – Xenopol, “roman fantastic… plin de mitologie și de filologie absurdă” – Vasile Parvan) si apoi, constant, de toate generatiile ulterioare de cercetatori stiintifici, dar, tot instantaneu, creeaza un adevarat cult, adunand in jurul sau diletanti, amatori si nationalisti frustrati. Dupa 1990, teoria, redescoperita, pune bazele unui curent protocronist absurd, centrat in jurul gruparii lui Napoleon Savescu, care nu ii uita pe aromani pentru a-si demonstra ipoteza ca prin ei, poporul român este urmasul direct al acelei unice civilizatii care a construit lumea de azi.

Totul se invarte de fapt in jurul enigmei istorice a originii Imperiului Macedonean, care, prin marele Alexandru, a lasat lumii intregi un simbol revendicat astazi cu substrat vadit politico-nationalist de catre toate popoarele din Balcani (si nu numai), in mitologia fiecaruia existand cate o referire la intaietatea absoluta in zona.

Revenind la domnul Stefanoski, teoria sa este expusa intr-o carte intitulata “Short descriptive history about the origin of the arm’n-macedonians” (from the pre-history to the colonization of Dacia)“. Luati va rog cate un distonocalm, inchideti Winamp-ul, televizorul si celelalte ferestre din Windows si din casa, trageti draperiile, fiti sigur ca nimeni nu vede ce faceti pentru a nu vi se pune la indoiala sanatatea mintala si anuntati-ma cand sunteti gata. Gata? OK, iata cum a luat nastere poporul makedonarmân:

Cica acum 4000 de ani trăiau în estul, sudul, centrul şi anumite părţi ale Europei Vestice, precum şi în Asia Mică, sute de triburi care aveau în comun aceeaşi limbă, cu mici diferenţe regionale. Singura uşoară diferenţă de dialect era cea a dacilor, locuitorii Daciei. Aceste triburi s-au răspândit în diferite teritorii ale Europei, mai întâi în Italia şi Portugalia de azi.

Toţi locuitorii Balcanilor (frigienii, micenienii, tracii, pelasgii, ba chiar şi troienii) vorbeau aceeaşi limbă cu excepţia danailor (numele antic al grecilor) care erau bilingvi. Aceştia din urmă proveneau din Egipt, de unde au adus şi mitologia greacă. După secolul IV î.Hr., când macedonenii lui Alexandru cel Mare au cucerit enorme teritorii din estul Mediteranei până în India, limba greaca adoptată de acesta ca vector de cultură şi administraţie, a devenit limba oficială, însă limba practicată de populaţie în toate aceste zone a continuat să fie Pelasgo-Traco-Ilirica, cu alte cuvinte Arm’n-Macedoneana de azi.

Autorul afirmă, de asemenea, că nenumărate cuvinte Arm’n-Macedonene au infiltrat limba danailor care, de altfel, a evoluat în aşa fel încât azi nu mai are decât puţine contingenţe cu greaca veche. De aceea probabil că, aproape două sute de ani mai târziu, când romanii au ocupat Macedonia în sec. II î.Hr., ei n-au avut nicio dificultate de a se inţelege cu localnicii ce vorbeau deja limba Pelasgo-Traco-Ilirică, limbă care dăduse naştere limbii latine. Aceasta mulţumită colonizării regiunii Latium din Italia de azi de către călătorii şi comercianţii est-mediteraneni efectuată cu vreo patru secole mai înainte, în aceeaşi perioadă cu fundarea Marsiliei, în Franţa, sau Alaliei, în Corsica.

Autorul afirmă că e absurd să ne imaginăm că latinizarea dacilor a putut fi facută de romani. Mai întâi pentru că cei 500.000 colonişti nu aveau nicio şansă să-şi impună limba în faţa celor 4.500.000 localnici. Cu atât mai mult cu cât aceşti colonizatori erau de origine traco-ilirică, deci ei înşişi, in teorie, nu de mult latinizaţi. Mai mult, asemănările uimitoare între dialectul vorbit în Maramureş şi “Arm’na” din Macedonia s-ar datora colonizării acestei regiuni cu trupe venite din Tracia-Iliria sau Frigia, aduse în mod special pentru a asigura protecţia imperiului contra „barbarilor” slavi sau goţi, care-l atacau din est. Sunt menţionate asemănările lingvistice între limba vorbită în Maramureş şi cea arm’nească, ba chiar şi portul local – fustanela – care, după afirmaţia autorului, „nu poate fi întâlnită nicăieri în nordul Dunării”.

Apărând teoria existenţei unei limbi regionale romanice fără origine latină, Branislav Stefanoski afirmă, mai apoi, că în „vaste zone din Ucraina [...] unde romanii n-au pus niciodată piciorul” se mai pot auzi chiar şi azi dialecte romanice. De altfel limba latină, menţinută artificial în viaţă de-a lungul Evului Mediu, de biserică şi administraţia lumii occidentale, a devenit o limbă moartă, pe când Pelasgo-Traco-Iliriana, prin reprezentantele ei contemporane, şi mai ales „arm’na din Macedonia”, cea mai „pură şi veche limbă din Europa”, este încă în viaţă.

De unde concluzia că legătura între romani şi greci se găseşte la Pelasgo-Traco-Ilirici, limba practicată de Arm’n-Macedonienii contemporani. Aceiaşi pelasgi, excelenţi navigatori şi comercianţi, creatorii Greciei antice, autorii mitologiei greceşti, care au pus bazele culturii indo-europene.

 

Daca n-ati inteles, va repet: Branislav Stefanoski afirmă că „Arm’n Macedonienii sunt descendenţii direcţi ai Vechilor Macedoneni (Pelasgo-Traco-Ilirici)” şi că „în limba lor de zi cu zi au salvat aproape complet vechea limba Arm’n-Macedoniana (Pelasgo-Traco-Ilirică)”, iar grecii au „împrumutat lucrările contemporanilor lui Homer, care erau scrise în limba Arm’nian-Pelasgică, le-au tradus în greceşte şi astfel le-au salvat pentru viitor.”

Ei da, dragii mei cititori… Aceasta este teoria unanim acceptata de catre makedonarmânji pentru a-si demonstra separatia de poporul român si pe baza careia solicita statutul de minoritate etnica in Romania. Iar daca ati inteles cumva ca domnul Stefanoski are vreun nume de genul Al Capone sau Al Pacino, v-ati inselat. Domnia sa isi adauga sintagma Al (corect “alu” – al lui) pentru a demonstra ca face parte din neamul lui Dabija, evident un pelasgo-traco-ilir fara nicio legatura cu poporul român


SURSA

Izabela Papazicu, Știți ce-a spus Dabija?, ''Zboară Niangrâpsiti'', 9 iulie 2011, https://daimadeadun.wordpress.com/2011/07/09/stiti-ce-a-spus-dabija/

Ina, ina, gione - Come, Come Here, Boy (Vino, vino, june)

 

Cum s'adar, lea featâ,
Șed mi minduiescu,
Cum s'adar, lea featâ,
Sâ-ni ti isusescu?

What should I do, girl,
I sit and think about it,
What should I do, girl,
To get to woo you?

(Cum să fac, tu fată,

Șed și mă gândesc,

Cum să fac, tu fată

Să ne logodim?)

 

In, ina, gione,
Ina isusea-mi,
Ina, ina, gione,
Înveastă tini ia-mi.

Come, do come, boy,
Come and woo me,
Come, do come, boy,
Come and marry me.

(Vino, vino, june

Vino să ne logodim

Vino, vino, june

Nevastă să mă iei.)

 

Cum s'adar, lea featâ,
Îmșata pirușeană,
Cum s'adar, lea feată,
Sâ-ni ti ved niheamă?

What should I do, girl,
Beautiful fairy,
What should I do, girl,
To see you for a while?

(Cum să fac, tu fată,

Frumoasă zână,

Cum să fac, tu fată,

Să te văd puțin?)

 

Ina, ina, gione,
Ina tu livadi,
Ina, ina, gione,
Dada nu ni veadi.

Come, do come, boy,
Come into the orchard,
Come, do come, boy,
Mother won't see us.

(Vino, vino june

Vino în livadă,

Vini, vino, june,

Mama nu ne vede.)

 

Cum s'adar, lea featâ
Pirușeana meau,
Cum s'adar, lea featâ
Înveastă sâ'ni ti iau?

What should I do, girl,
My fairy,
What should I do, girl
To get to marry you?

(Cum să fac, tu fată,

Zâna mea?

Cum să fac tu fată

Nevastă să te iau?)

 

Ina, ina, gione,
Noi doi s'na lomu,
Ina, ina, gione,
Căruna s'nâ băgămu

Come, do come, boy,
So that we can marry,
Come, do come, boy,

And let us both wear the crown.*

(Vino, vino, june

Noi doi să ne luăm,

Vino, vino, june,

Cununa să ne punem)


* A symbolic religious gesture during weddings in Eastern Orthodox churches. (Un gest simbolic în cununia religioasă în bisericile ortodoxe.)

 


SURSA:

‘’Călușarul’’, Ina ina gione – Come, come here boy, ‘’Lyrics Translate’’, http://lyricstranslate.com/ro/ina-ina-gione-come-come-here-boy.html


NOTĂ:

Versiunea românească îmi aparține.

Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța a COMUNITĂȚII ARMÂNE DIN ROMÂNIA am intrat în posesia lui ”Krusevo navigator”, un ghid turistic în limbile macedoneană și engleză publicat de primăria orașului Krushevo / Crușova (SV Macedoniei) pentru evenimente locale din perioada iulie-august 2011.


Conform capitolului Basic Info (p. 6), populația orașului era estimată în 2002 la 5330 de locuitori, majoritatea macedoneni și aromâni (Vlachs / Bлacи).

 

În secțiunea What to visit este inclus Meckin Kamen (p. 10):

<Visit Meckin Kamen to see ”The rebel with a stone”, which is highly elevated above the flat ground to remind us Pitu Guli and his heroic band who died defending Krushevo and his freedom.>

(Vizitați Meckin Kamen pentru a vedea ”Rebelul cu o piatră”, ținută de acesta deasupra capului pentru a ne reaminti de Pitu Guli și eroicul său detașament, care a murit pentru a apăra Krushevo și libertatea orașului.) (Traducere de M. T.)

 

În capitolul Galleries, museums and monuments este inclus Museum of NLW (p. 12):

<Opened in 1989 and it houses exhibits that recall the National Liberation War of 1941-1945 year. In the Museum through a number of photos is accopampanied revolutionary way of Krushevo detachment ”Pitu Guli” during the war and also numerous exponents (original objects and weapons to the partisans of this detachment).

Gumenje, +389(0)48/477-126

Tue-Sun 10.00-14.00>

(A fost deschis în 1989 și găzduiește expoziții care amintesc de Războiul Național de Eliberare din anii 1941-1945. Muzeul descrie campania detașamentului ”Pitu Guli” din Krushevo în timpul războiului printr-un număr mare de fotografii și, de asemenea, prin numeroase exponate (obiecte și arme originale ale partizanilor detașamentului.

Gumenje, +389(0)48/477-126

Marți-Duminică 10.00-14.00) (Traducere de M.T.)

 

În același capitol este inclus Monument of Pitu Guli (p. 13):

<Under the beech forest on the north side of Krusevo there is a small park where proudly upright stand the monuments of the legendary Rebel from Krusevo – Pitu Guli. With the look directed to the town, you think he is here and even now takes care of our little town. The park is a great place where you can spend the afternoons and enjoy in the view towards the city.>

(Lângă pădurea de fag situate la nord de Krushevo se află un mic parc where stă mândră în picioare monumentul legendarului Revoluționar din Krusevo – Pitu Guli. Cu privirea ațintită spre oraș, ați crede că el este prezent și chiar acum s-ar pregăti să apere micul nostru oraș. Parcul este un loc minunat unde vă puteți petrece după-amiezile și v-ați bucura de priveliștea orașului.) (Traducere de M.T.)

 

La secțiunea Restaurants găsim Restaurant Pitu Guli (p. 19)

<National

Gumenje

+389(0)72/779-001, +389(0)75/727-399

08.00-01.00

The restaurant Pitu Guli offers pleasant ambiance and is perfect for receptions, weddings and birthday parties.

Recommended: Krusevo sausage>

(Național

+389(0)72/779-001, +389(0)75/727-399

08.00-01.00

Restaurantul Pitu Guli oferă o ambianță plăcută și este perfect pentru reuniuni, nunți și petreceri aniversare.

Recomandat: Cîrnatul de Krushevo.) (Traducere de M. T.)

 

În capitolul Calendar of events (p. 31) al manifestării ”Krusevo ethno town 2011” (16-31 iulie) era inclus și următorul eveniment:

<20 july: 20.30 Choir music nights (Vlach night) – City Park>

(20 iulie: 20.30 Seri de muzică de cor (Seară aromână) – Parcul orașului) (Traducere de M. T.)

Ma tsi s-adar - But What Should I Do?


Dit muntsã s-avdi cum pap Goga ãshi cântã cu fluiara.
Din frundzã s-veadi cã va-s-ina imshata primuveara!
Ma frandzã aspuni cã va-s ina imshata primuveara.
Cãntã, pap Goga, sh-nu mutrea, dã-i ninti cu fluiara!

From the mountains you can hear as ol' Goga whistles himself a tune
From the leaves you can see that a beautiful spring will come
If the leaf says that beautiful spring will come
(Then) sing, ol' Goga, and don't (bother) look(ing), keep on whistling!

 

[Refren:]
Ma tsi s-adar, ca ocljii a tai nu cafta primuveara,
Ni ca vrei s-avdza pi-a meu pap cum cãntã toãta seara!
Ma tsi s-adar, ca ocljii a tai nu cafta primuveara,
Ni ca vrei s-avdza pi-a meu pap cum cãntã cu fluiara!

[Chorus]
But what should I do? Your eyes don't wish for spring
Nor do you want to hear my pop as he sings tonightBut what should I do? Your eyes don't wish for spring

Nor do you want to hear my pop as he sings tonight

 

Aratsi hii, d-anda ti shtiu, ni avdza ni ca greshtsa,
Multu-i greu, sh-nica ma rau, primveara s-nu hãrseshtsã.
Ma frandza aspuni cã va-s ina imshata primuveara.
Cãntã, pap Goga, sh-nu mutrea, dã-i ninti cu fluiara!

You've been cold for as long as I've known you, you never listen or speak
Very hard is it, and even bad, to not rejoice in spring
If the leaf says that beautiful spring will come
(Then) sing, ol' Goga, and don't (bother) look(ing), keep on whistling!

 

[Refren:]

Tu minti ma s-te-alagu ashi,
Ca dor di vãra featã,
Fudz cu-a tau is, sh-du-ti-n pãduri,
Niurisma ta s-me-ambeatã.

Ma frandzã aspuni ca va-s ina imshata primuveara.
Cãntã, pap Goga, sh-nu mutrea, da-i ninti cu fluiara!

In my mind I search for you
Like the longing of woman
Run off with your dreams, and go into the woods
That your scent might intoxicate me

If the leaf says that beautiful spring will come
(Then) sing, ol' Goga, and don't (bother) look(ing), keep on whistling!

 

[Refren:] 

 


SURSA

JunjouLover 08/09/2012

Video Elena Gheorghe
http://lyricstranslate.com/en/ma-tsi-s-adar-what-should-i-do.html#lb6QkRSqHGP8umvB.99

 

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required