Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: familie
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

În 1985 apărea la editura Cartea Românească din Bucureşti volumul de poezii Ramura de măslin al scriitoarei aromâne Kira Iorgoveanu (1948 N. Bălcescu/Tulcea, România - ).

 

Cele 64 de pagini ale cărţii, pe care am găsit-o în biblioteca vărului meu Cristian Culeţu, cuprind 41 de poezii în română structurate în trei părţi: ’’Ramura de măslin’’, ’’Alexandru’’ şi  ’’Amintiri dintr-un secol bizantin’’.

 

’’Ramura de măslin’’ include 18 poezii: Ramura de măslin (I), Sentimentul străbunilor, Zeul, Ramura de măslin (II), Egeică, Cele trei mări ale sufletului, La anul 1000, Familie, Această pădure, Amintirea copilăriei, Cîteva clipe de fericire, Descîntec, Dacă, Straniul abandon, Nepotrivire, ’’Anna soror...’’, Pustiul ridica dune şi Exodul măslinilor.

 Poeta vede în ramura din măslinul străbun din pământurile strămoşeşti o apărătoare împotriva vicisitudinilor sorţii, ce apar sub forma vorbelor rele sau a animalelor sălbatice: ’’Tăcută, printre atâtea furtuni stîrnite/De vorbele cu limbi ascuţite de viperă,/Trec cu fruntea împodobită/Cu-o ramură din măslinul sădit/De mîna bunicii – la ţărm de Egee, /La marginea de Kavală şi/La marginea de sud/A neamului meu’’ (Ramura de măslin I); ’’Dormeam într-o cîmpie/Fără nici o umbră de arbore./Doar o ramură de măslin/Se odihnea pe pieptul meu./Au venit şerpii veninoşi ai pustiului/M-au privit şi-au plecat./Au venit lupii flămînzi ai codrilor/M-au privit şi-au plecat./Au venit urşii munţilor/M-au privit şi-au plecat./Ramura de măslin/De toate mă apăra’’ (Ramura de măslin II).

De asemenea, exemplul credinţei străbunilor e foarte puternic la K.I.: ’’Străbunii-şi mînă turme şi nalţă la cetăţi/Şi- sabia credinţei firavul trup şi-împlîntă./Credinţa lor mi-e crez şi sentiment etern/Şi amintirea lor în mine plînge, cîntă’’.(Sentimentul străbunilor)

Sentimentul străbunilor revine în Egeică, mare la care este port oraşul grecesc  Kavala al bunicilor: ’’Să-mi înec lacrimile-n/Ochii tăi cei mulţi,/Că nu-l pot auzi pe bunicul/Strigînd din Kavala: <Amarea! Amarea!>’’

Cartea este dedicată surorii Sultana, menţionată în poezia Familie ca având o ’’vorbă tăioasă’’ de care trebuia să asculte. În aceeaşi poezie mai face referire la bunicul păstor, la bunica din Kavala, la mama căreia îi plăceau nunţile, la tatăl căruia îi place oraşul, la fratele Mina ’’dus cu caravana de dor’’şi la nepotul ‚’’mic păcurar’’, care ’’paşte vorbele vechi!’’ şi pe care-l hrăneşte cu ’’basme străvechi’’. Motivul livezii cu măslini revine în această poezie, fiind subiectul visului celeilalte bunici şi locul în care poeta visează că face transhumanţă cu străbunii.

Această pădure este probabil o  pădure din România care-i aminteşte scriitoarei de pădurile din munţii Pindului (nordul Greciei), despre care afirmă că: ’’Păduri surori sigur sînt!’’. Asemănarea celor două păduri o face să-şi amintească de străbunii păstori din Pind: ’’Şi-o clipă-am crezut că se vor ivi/Străbunii străbunilor mei/În şigunile (haine de păstori – n.n.) largi, mînîndu-şi turmele./Ei au rămas acolo, în Pind, Şi arbori mari au crescut peste ei/Şi oasele lor străluminează în vis/Cum, altădată, turmele lor/Străluminau peste lume’’.

Amintirea copilăriei este marcată de zilele petrecute la stâna Bunicului, scris cu prima literă majusculă. Prezentul departe de imaginea copilăriei o determină să se întrebe retoric despre puterea bătrânului păstor de a  rezista tentaţiei oraşului: ’’Cum de-a putut/Să nu mai plece o zi de la stînă,/Şi cum de n-a vrut să vadă/Luminile şi drumurile oraşului/La marginea căruia îşi aşezase stîna?’’

Puterea bunicii ca femeie cunoscătoare a tradiţiilor este relevată în Descîntec, când viitoare poetă simţea că i s-au înnodat mâinile. Bătrâna ’’Nu s-a mirat, nu s-a speriat/Şi m-a-nfăşurat în cuvinte,/Neînţelese cuvinte...’’, care şi-au făcut efectul imediat.

 

’’Alexandru’’ cuprinde 4 poezii: Vis cu Alexandru Macedon (I), Vis cu Alexandru (II), Vis la Pella şi Atîtea fapte...

Visele cu ’’Marele’’ ’’Macedonean’’ cuceritor al Orientului sunt alimentate de recitirea nesfârşită a cărţii populare Alexandria. Sentimentele sufleteşti ale poetei pentru ’’El’’, care ’’de mult este departe’’, se traduc într-o puternic dorinţă de a se lega de se lega de ’’Singurul meu iubit dintotodeauna’’: ’’Vreau să mă fac mireasă-adevărată/Şi mă-mbrac cu Macedonia,/Cămaşa mea aspră şi albă - /Şi merg în întîmpinarea Lui,/A Macedoneanului înviat!’’

În Vis la Pella, poeta spune un monolog către Alexandru, aflat între ruinele capitalei Macedoniei antice ca un ’’Pom falnic, verde, fără rădăcini’’. După ce l-a văzut ’’falnic’’ în ’’cămăşi străine’’ ca ’’împărat al lumii’’, poeta constată: ’’Şi-acuma vii în visul  meu şi-mi spui /Că patria nu-i lumea, şi te doare’’. Ea trage o concluzie fermă din experienţa umană a acestei mari personalităţi a istoriei antice care a murit tânăr la Babilon, foarte departe de ţara sa: ’’Şi mă însemni pe mine pe vecie/Cu o credinţă ce nu pot s-o vînd/Şi-mi spui că bine nu poate să-mi fie /Decît lîngă-al strămoşilor mormînt’’.

 

Partea a III a este alcătuită din 19 poezii: Amintire dintr-un secol bizantin, O amintire a unei împărătese bizantine, Moment bizantin (I), Moment bizantin (II), Moment bizantin (III), Din ziua-aceea, Şarpele singurităţii, Şi încă-o noapte albă, Doar mîini de frig,  Noaptea iar, Pierdută-i zăpada, La sfîrşitul acela de vară, Simt singurătatea, Inscripţii pe suflet, Cerneala Bizanţului, Mioritică, Mărunţită piatră, E pămîntul acuma şi Mîngîind un vechi rosariu.

 Amintire dintr-un secol bizantin este încadrată într-un ’’secol de mult apus’’.Poeta foloseşte cuvântul subliniat ’’fratre’’ şi apoi propoziţia subliniată ’’Torna, torna, fratre’’, în contextul unei lupte victorioase a armatei bizantine. Aceasta este prima propoziţie cunoscută în protoromână (Întoarce-te, întoarce-te frate), fiind înregistrată în scrierile istoricilor bizantini Teofilact, din secolul VII, şi Teofan, din secolul VIII. Ei relatează că în 587, când armata bizantină executa un marş de noaptepe drumurile râpoase ale munţilor Balcani, povara unui animal de transport s-a desprins, iar un soldat l-a avertizat pe camaradul său cu aceste cuvinte. Dar ele au avut ca efect apariţia panicii în rândul armatei imperiale, care s-a transmis şi în rândurile invadatorilor avari, care au fost apoi înfrânţi. Poezia se încheie cu versurile subliniate ale unui cântec  de dragoste în aromână: Haide, bre, gione,/Doil’ii s-nă luăm,/Un trup şi un suflit/Doil’ii s-n-avem,/Şi-aestă bană/Noi doil’ii s-u treaţim,/Scafa di moarte/Doil’’ii s-u bem. Redau eu mai jos în româneşte: ’’Haide,măi ,iubite/Noi doi să ne luăm (căsătorim)/Un trup şi un suflet /Noi doi să avem/Şi această viaţă/Noi doi să o trecem/Paharul morţii/Noi doi să-l bem’’.

O amintire a unei împărătese bizantine prezintă o revoltă a mulţimii de ’’zdrenţăroşi şi flămînzi’’ care strigau <Vrem Bizanţul!> (Constantinopol/Istanbul). Ca o reminiscenţă a timpurilor plebei romane, răsculaţii au urcat pe tron un cocoşat, pe capul căruia au pus coroana imperială şi i-au smuls împărătesei hainele imperiale de purpură pentru a fi ’’muşcată de ruşinea goliciunii’’. Dar ’’Minune! S-au îndepărtat speriaţi /Văzând că sub straiul de purpură/Straie de stele purtam/Şi-n urma fiecărui pas de-al meu/Rămînea cîte-un ochi de oglindă/În care şi-au văzut hidoasele chipuri’’. Ca urmare  a acestei dezvăluiri la modul propriu a originii divine a demnităţii imperiale, împărăteasa şi-a recâştigat ’’(...) imperiul,/Straiele de purpură şi tronul Bizanţului’’.

 

Colimitra Constantin - Fărşeroţii / 1986

Vineri, 22 Aprilie 2011 13:54

fărşeroţi

Discutam cu mătuşa mea Eugenia Pitu (născută Teja) despre cărţile având ca subiect aromânii pe care le are în bibliotecă  şi mi-a arătat ceea ce fusese o carte a lui Constantin Colimitra, scrisă în româneşte şi întitulată ’’Fărşeroţii’’. Cartea are o dedicaţie scrisă de mână a autorului pentru Nicolae (Coli) Pitu (’’unul din urmaşii vestitei familii de celnici fărşeroţi PITU’’)  şi a ajuns cândva în posesia regretatului Gheorghe (Geogia) Pitu, rudă cu Nicolae şi socrul mătuşii mele. Foarte interesat de referinţele din carte privind familia Pitu, bătrânul  Geogia a citit-o din scoarţă din scoarţă până i s-au dezlipit şi s-au amestecat o mare parte din foi. Mi-a luat oarece timp pentru a reconstitui cartea, mai ales că nu era paginată, deşi  are şi o erată în care se precizează numărul paginilor la care s-au făcut greşeli. Autorul explică erorile prin faptul că lucrarea a fost ’’operată la computer’’, pe prima pagină menţionânu-se (în loc de editură) că ’’regia’’ aparţine lui Andrei Colimitra, fiul scriitorului. Am găsit lipsă de pagină sau pagini în trei locuri, cartea având cel puţin 300 de pagini.

 

Constantin Colimitra (1912-2001) s-a născut în satul de fărşeroţi Pleasa din sudul Albaniei, a venit în 1928 în România şi a emigrat în SUA în 1977. Cartea a fost scrisă la bătrâneţe, în 1986, şi, deşi se precizează în subtitlu că este o monografie, ea are un caracter memorialistic. Autorul, care nu a folosit documente în redactarea lucrării, recunoaşte că s-a bazat pe buna sa memorie, care i-a furnizat 70% din ceea ce a scris.

 

Înainte de Cuprins a fost plasată poezia Vouă, fărşeroţii mei de C.C, prima strofă explicând şi scopul cărţii: ’’Vouă, Fărşeroţii mei vă-nchin această carte; Cu ea păşiţi de-a dreptul în lumea fără moarte.’’ (sublinierile aparţin lui C.C.)


De asemenea, textul de pe coperta spate, este sugestiv în acest sens: ’’Am scris această carte şi cu dorinţa ca ea să inspire unul, cinci, zece, chiar mai multe condeie de geniu, răsărind din generaţiile viitoare ale fărşeroţilor sau cele ale românilor macedoneni, în general, pentru a scrie cu litere de foc, cu litere ce ar putea să ardă, să transforme în cenuşă toate planurile celor ce încearcă dispariţia noastră ca neam cu identitate de non greci, non albanezi şi non slavi.’’ (sublinierea aparţine autorului)


Cartea este străbutută de la un cap la altul, indiferent de capitol, de ideea originii romanice a fărşeroţilor şi de ideea relaţiei de frăţietate între români şi aromâni, autorul preferând să folosească denumirea de ’’ români macedoneni’’, deşi fărşeroţii în majoritatea lor nu locuiesc în Macedonia. Pe parcurs autorul prezintă şi o teorie proprie privind locul de origine al formării neamului fărşeroţilor la nord de Dunăre, abordând şi problema ramurilor acestui neam.


În Cuprins găsim următoarele capitole: 1. Satul, oameni şi nume;2. Îndeletniciri şi averi;3. Trai şi obiceiuri;4.Ceilalţi fărşeroţi ;5.Fărşeroţii din America;6. Luptătorii-apărători, eroii şi poetul (ciubucachi);7.Notă finală;8.O Notă aparte. Deşi nu apare în Cuprins, în conţinutul cărţii se găseşte capitolul Fărşeroţii din România, intercalat între capitolele 5 şi 6.


De asemenea, lucrarea include un număr de 54 de fotografii alb-negru de la începutul secolului XX. Majoritatea pozelor prezintă persoane din familile Colimitra, Pitu, Babaiana, Nacea, Balamaci, Trandu, Ciufecu, Faţi, Vangheli, Ghiţă,Ţiculi, Baţu, Cipu, Babu, Custula, Bichi, Bileca, Caramitru, Zechiu, care trăiau în localităţile Pleasa, Dişniţa, Korce (’’Corceaua’’) din Albania, precum şi  în SUA. Aşa cum menţionează şi autorul în Notă aparte, fotografiile prezintă mai ales ’’MIREASA FĂRŞEROATĂ’’  în port naţional.


Capitolul I este dedicat satului Pleasa aşezat în apropierea satelor  Pleasa de Jos, Zumbleac, Cuci şi Biţca, locuite de ’’turci’’ sau ’’albanezi  turcizaţi’’, cum le spune autorul, deşi mai potrivit ar fi albanezi musulmani.

În peisajul montan care încadra Pleasa existau Şipotul Mare şi Şipotul Mic, pădurea de fag, de unde familia tăia lemne doar pentru o construcţie importantă, marea pădure de aluni, ale căror frunze, ca şi frunzele de fag, reprezentau hrană pentru turmele de capre ale fiecărei familii, turme care se reuneau primăvara, vara şi toamna pe pajiştea satului sub îngrijirea lui Gheorghe, căprarului satului.Hotarul satului era reprezentat de Fîntâna cea Mare (Izvorul cel Mare)şi sătucul Stropani, locuit de familia Pitu.La marginea satului exista o arie, unde se treiera grâul de pe mica parcelă a familiei Geambazi, una din cele două care deţineau teren agricol, pe această arie  încingându-se hore separate ale tinerilor şi tinerelor. La marginea satului era locul numit ’’Dârşteli’’, adică Dârstele, unde femeile duceau materialul din lână la piuă. Tot la râu femeile spălau rufele cântând în grup, vara la Şipotul mic (Şipotul lui Tegu), iar în celelalte anotimpuri la Şipotul mare, care era apărat de vremea rea de construcţii din trei părţi. Tot lângă sat erau Capul de Râu şi Izvorul lui Naşcă.

După ce încheie cu descrierea peisajului, scriitorul evocă două construcţii importante ce adăposteau instituţii ce defineau satul: biserica cu hramul Sfintei Fecioare şi şcoala primară românească.

 

C.C. trece apoi la prezentarea casă cu casă a familiilor satului: Popescu,Baţu ’’Idici’’, Ciufecu, Caramitru, Ghiţă, Vangheliu, Bichi, Măca, Bindela, Docu, Caceaveli, Paşia, Geavela, Dargati, Şuta, Mila, Nastu, Giti, Bileca, Ciacalioni, Memu, Corumi, Cuşticea, Dima, Teja, Pitaşu, Geambazi, Şanazu, Caleşu, Cocea, Puia, Şola, Dolu, Mizu, Zechiu, Babaiana (Pitu),Panu , Becali, Chiacu, Sota, Caciamaia (fost Nastu), Culeţu, Talabacu, Stilu, Cutina, Babaţili (Cuşticea), Bici, Statina şi în final familia sa. Ca reprezentanţi ai familiilor sunt nominalizaţi bărbaţii, cu ocupaţiile şi trăsăturile lor. Un spaţiu important este alocat personalităţii  tatălui lui Constantin Colimitra, Andrei (Chendra) Colimitra,  şi  rolului său important în migrarea majorităţii locuitorilor Pleasei în România în 1928.


Îndeletniciri şi averi cuprind cele două ocupaţii principale care aduceau venituri fărşeroţilor: oieritul şi caravanele cu cai şi ''mulări'' (catâri).C.C. precizează că albanezii le spun fărşeroţilor ’’ciobeni’’, denumirea aromână fiind ’’picurari’’. El evocă instituţia celnicatei cu multiplele sale dimensiuni, iar printre numele de celnici (proprietari de mari turme de oi care angajau ciobani) pe Nastu, Memu, Carabina, Ciufecu, Bardu, Gaci, Rigea, Spau, Teja, Celea, Fotu, Bichi, Zega, Zechiu, Nacea, Docu, Babu. Descrierii stânei îi este alocată un spaţiu larg.

În ceea ce priveşte caravanele ce transportau mărfuri cu cai şi catâri, autorul exemplifică cu propriul său tată şi amintirile sale din copilărie. Indiferent de anotimp, ’’cărvănarii’’ fărşeroţi  băteau drumurile din întreaga peninsulă Balcanică, fiind mereu sub ameninţarea albanezilor musulmani.Colimitra consideră important din punct de vedere politic să se scrie despre aceste două ocupaţii practicate exclusiv de români macedoneni,  explicând că ele au stat la baza economiei populaţiilor eterogene din Balcani. Ca urmare, acestea ar trebuie să fie azi recunoscătoare pentru binele făcut străbunilor lor de fărşeroţi , el solicitând ’’să acordaţi statut de minoritate, cu drepturi egale, cu drepturi ce le aveţi voi toţi: albanezi, greci, sârbi şi bulgari.’’(sublinierea aparţine autorului)


Capitolul  Trai şi obiceiuri tratează alimentaţia, în particular pita, şi relaţiile interumane, bazate pe moralitate şi respect. Un spaţiu foarte larg în restul capitolului acordă Colimitra obiceiurilor legate de nuntă, cu peţit, logodnă şi săptămâna de petreceri (de miercuri până miercuri), în care un rol important îl jucau muzicanţii, momentul definitoriu constituindu-l plecarea miresei din casa părintească spre noua sa familie.


În capitolul Ceilalţi fărşeroţi, după ce  menţionează localităţi aromâne din Grecia şi Macedonia Iugoslavă,  C.C. se ocupă de fărşeroţii din Corceaua, Dişniţa şi Stropani (Albania).Cu această ocazie, se relevă că în plan secundar, fărşeroţii au mai practicat meseriile de croitor şi pantofar, mai ales în oraşul Corceaua. Sunt menţionaţi membri ai familiilor Pitu, Babu, Nacea, Caramitru, Vriga, Balamaci, Teja, Cicani, Şanazu, Cocea, Talabacu, Nastu,Baţu, Rigea, Carabuzi,Becea, Mila, Uscatu, Gazuci (Balamaci), Celea, Spau. În ceea ce mă interesează, sunt menţionaţi patru dintre cei şapte fraţi Teja porecliţi ’’Guţi’’ din Dişniţa: ’’Toţi cei patru fraţi pe care i-am cunoscut , croiţi aproape pe acelaşi calapod:buni, omenoşi, prietenoşi şi galanţi. Vanghele, deci unul dintre fraţi, a fost încă din tinereţe un şofer de vază’’. Vanghele a venit în România,unde a fost de asemenea şofer şi şi –a întemeiat familia la Sibiu, unde a şi decedat. Este posibil ca unul din ceilalţi trei să fi fost bunicul meu, Virgil. Pentru autor o sursă de informaţii despre dişniţari a fost consăteanul lor Iana Babu. Un spaţiu important îl acordă scriitorul familiei Pitu şi sătucului acesteia Stropani.

Apoi trece la de rudele sale din Volos şi Caterina (Grecia). Tot în Caterina menţionează familiile Gaci, Pala, Nicola, Cresu,Grămosteanu, Baia, precizând că mulţi dintre ei vor migra în România.Alte localităţi din Grecia cu aromâni sunt Brazniţa şi Zâmârdeşi, la graniţa cu Albania.

Nu sunt uitaţi fărşeroţii din Macedonia iugoslavă, care au fondat aşezările Gramaticova, Cândrova, Paticina, Fetiţa în frunte cu celnicii Zega, Zdru, Cuşa, Fotu, Nasta etc

În fine o menţiune specială pentru fărşeroţii din Şescu, ale căror femei aveau veşminte ce-au ajuns să fie cântate de poetul anonim pentru frumuseţea lor.


Capitolul Fărşeroţii din America prezintă cele trei generaţii de fărşeroţi din SUA, primii ajungând acolo la începutul secolului XX. Mulţi erau absolvenţi ai şcolilor româneşti din imperiul otoman,  care nu îşi găseau un rost în provinciile nemodernizate ale Turciei. Ei s-au aşezat în oraşele de pe coasta Atlanticului, înfiinţând în 1903 Societatea de cultură şi ajutor ’’Fărşerotul’’. Au menţinut spiritul comunitar căsătorindu-se cu fete aduse de acasă şi au construit biserici şi săli de spectacole pentru reuniuni ale comunităţii. Generaţia a doua a urmat şcoli superioare, acomodânu-se cu noile profesii ale societăţii moderne. Trimeteau bani acasă, iar unii au revenit acasă. Printre familiile din SUA care au menţinut spiritul aromân autorul citează pe: Pitu, Balamaci, Faţi, Şola, Cipu, Ghiţă, Culeţu, Caceavali, Ciufecu, Coca, Adam, Costula, Ianelu, Cresu, Geambazi, Geavara, Dumitrescu (Vangheliu), Ceanaca, Becea, Bileca, Celea, Liti, Chiacu, Rigea, Lupu, Mara, Nastu, Nicola, Puci, Pândaru (Dragati), Morova, Babaiana, Şanazu, Şunda, Spau, Vangheli, Vasilescu (Gioga), Teja, Babu, Baţu, Belu, Colimitra etc. Cu regret scriitorul remarcă faptul că unii reprezentanţi ai celei de a treia generaţii nu a urmat exemplul înaintaşilor. O menţiune specială pentru Nacu Zdru care edita începând cu 1978 pe cheltuiala sa publicaţia ’’Frunza vlahă’’.


Fărşeroţii din România sunt evaluaţi de Colimitra la trei mii de familii din Albania şi trei mii din Grecia, aşezate în momentul scrierii cărţii în marea lor majoritate în judeţul Constanţa şi Bucureşti. În momentul venirii în România, în perioada interbelică, au fost colonizaţi în judeţele Durostor şi Caliacra, luate de la Bulgaria după războiul balcanic din 1913. Colimitra relevă că în procesul de colonizare un rol important l-a jucat Societatea Macedono-Română înfiinţată în Bucureşti, în 1879. În sudul Dobrogei, fărşeroţii şi-au schimbat ocupaţiile devenind agricultori. Dar în septembrie 1940 cele două judeţe au fost cedate Bulgariei şi fărşeroţii au migrat din nou, în localităţile în care sunt aşezaţi şi azi.


Luptătorii-apărători, eroii şi poetul este un capitol în care sunt prezentate personalităţi ale fărşeroţilor care s-au remarcat în lupta pentru fiinţa naţională cu antarţii greci şi albanezii musulmani: Caciandoni, Colocotroni, Custula Tanasacu cîntat de poetul Cola Ciubucachi, Coli Ghiza care şi-a răzbunat fratele ucis, preotul martir Haralambie Balamaci, locuitorii Republicii din munţii Suli,locuitorii Pleasei care s-au opus oficierii slujbei de episcopul grec (eveniment cântat în ’’Pleasa, hoară râmânească’’), Culicea Cicani şi Andrei Balamaci, Atanasie Nastu. Este nominalizat Ioan Fotu ca autor al lucrării ’’Românii Fărşeroţi’’, în care sunt expuse suferinţele fărşeroţilor sub dominaţia otomană în Albania, carte pentru care Colimitra a editat un sumar.


În Nota finală, C.C. închină lucrarea ’’tuturor Fărşeroţilor: străbuni, bunici şi părinţi’’ (sublinierea aparţine autorului), celor înmormântaţi în ruinele Fraşariului, Moscopolei şi Pleasei, celnicilor, ’’picurarilor’’, ’’cărvănarilor’’ şi apărătorilor de neam şi limbă care s-au sacrificat în luptele cu antarţii greci, başbuzucii, gheganii albanezi şi armata otomană.


Sursă:
Colimitra Constantin, Fărşeroţii, monografie, regia Andrei Colimitra, SUA, 54 foto alb negru, 300 p.

 

În 1994 fundaţia aromână Valahia din Bucureşti publica Anuarul aromân. Volumul era subîntitulat Carte de telefoane şi adrese ale familiilor aromâne.


Pe copertă era plasat următorul motto: ’’Nu cheare nă pădure/Fidănile cându cresc!’’ (Nu piere o pădure/Când îi cresc vlăstare!)

Anuarul aromân publicat în 1994 de fundaţia aromână Valahia din Bucureşti cuprinde şi un index al numelor vechi de familie, în aromână ’’părnoanie’’. Am reţinut numele capului de familie şi în paranteză datele sale de identificare din ’93-’94.
1.Aita – Haita George (Bucureşti, 29 de ani, lucrător comercial la ’’Ambasador’’)
2.Arapalea – Spiridon Alexandru (Bucureşti, proefsor educaţie fizică)
3.Atanasi – Piha Constantin (Pantelimon, 57, patron)
4.Bajdavela – Preda Dumitru (Bucureşti, 42, cercetător istoric)
5.Başta - Paris Stere (Bucureşti, 68, pensionar)
6.Baturi – Mina Ştefan (Bucureşti, 48, lăcătuş)
7.Bazbanela – Costea Dumitru (Nicea) (Tulcea,48, director ’’Prodas’’)
8.Biliceanu – Gavriz Iancu (Constanţa, 45, operator dană)
9.Bîzdu – Steriu Dumitru (Tulcea, 58, patron ’’Mitras’’)
10.Bos – Chicheanu Teodora (Bucureşti, 49, contabil/director cofetăria ’’Opera’’)
11. Brăteanu – Naciadis Taşu (Tulcea, 49, director magazin alimentar)

În Anuarul aromân publicat în 1994 de fundaţia aromână Valahia din Bucureşti erau înregistrate şi câteva familii aromâne din judeţele Bacău, Brăila, Călăraşi, Cluj, Prahova şi Vaslui. În paranteză sunt trecute vechile nume de familie. Tot în paranteză cu roşu sunt trecute modificările găsite pe Internet.Prefixele telefonice sunt ale Romtelecom.


Judeţul Bacău: prefix 034 (0234)

BEREŞTI TAZLĂU:

Ghiţă: Dumitru (46 de ani,patron), Tania (40, patron), Constantin (15, elev), Oana (15, elevă); cod poştal 5482 (607050); telefon 15.

MOINEŞTI

Ghiţă: Nicolae (52, patron), Vlad (15, elev); cod poştal 5478 (605400); telefon 361322.

TÎRGU OCNA

Ghiţă: Gheorghe (49, patron), Dorina (43, ingineră), Cristian (14, elev), Silviu (11, elev); str. M. Eminescu nr. 7; cod poştal 5467 (605600); telefon 341561.

 

Judeţul Brăila: prefix 039 (0239)

BRĂILA: cod poştal 6100 (810210)

Niculescu (Galiu): Marenca (80, pensionară), Alexandru (44, medic), Carmen (36, laborantă); str. Piaţa Independenţei nr. 2, bl. 2, ap. 84.

 

Judeţul Călăraşi:prefix 042 (0242)

CĂLĂRAŞI: cod poştal 8500

Farin: Dumitru (57, tehnician principal), Steliana (47,educatoare), Steliana (29,studentă), Letiţia (23, studentă),Mariana (22, studentă), Ovidiu (23, student); bd. 1 Decembrie 1918, nr.22, bl. A8, ap. 12; (cod poştal 910010); telefon 312442.

Farmache: Dumitru (68, pensionar), Zoe (60); str. Dobrogei nr. 28; (cod poştal 910032);telefon 314843.

Geacă: Zoiţa (82, pensionară); str. Rahova nr. 229; (cod poştal 910020).

Gioga: Stere (57,pensionar), Norica (53, casnică); str. Rahova nr. 170; (cod 910004); telefon 315245.

Stamu: Petre (58,pensionar), Maria (57, casnică), Dumitru (35, funcţionar), Stela (33, funcţionară), Petrişor (4),Mariana (7, elevă); str. Rahova nr. 194; (cod poştal 910004); telefon 315109.

Varghida: Gheorghe (48, funcţionar), Virginia (48,funcţionară), Dumitru (22,vameş), Mihai (20,ceasornicar); str. Rahova nr. 229; (cod poştal 910020); telefon 314383.

OLTENIŢA: cod poştal 8350 (915400);

Lala: Gheorghe (68, inginer pensionar), Cornelia (63, casnică), Nicoleta (25, economistă); str. (aleea)Cuza Vodă nr. 64; telefon 511643.

 

Judeţul Cluj: prefix 064 (0264)

CLUJ NAPOCA: cod poştal 3400 (400685);

Pintea : Gloria Marieta (49, designer industrial),Ilie Adrian (25, student şi lucrător la Muzeul Antipa); str. Mehedinţi nr. 55-57, bl. C9; ap. 18; telefon 174568.

 

Judeţul Prahova: prefix 044 (0244)

PLOIEŞTI: cod poştal 2000

Bala (Paceavura): Constantin (52, inginer), Marilena (52, ingineră), Ştefan (27, inginer), Lucian (27, inginer); Intrarea (strada) Căminelor nr. 4, bl. 26H, ap. 14; (cod poştal 100349); telefon 135161.

Iancovescu (Târpa): Zoe Laura Antoaneta (64, casnică), Vlad (70, medic); str. Jianu nr. 8; (cod poştal 100543); telefon 172743.

 

Judeţul Vaslui : prefix 035 (0235)

BÎRLAD: cod poştal 6400 (731088?);

Caranica: Vanghele (51, inginer agronom), Aurora (48, asistentă medicală), Alexandru (25,inginer mecanic), Cristian (21, student); str. Karl Marx (bd. Epureanu ?) nr. 30; telefon 411918.

Familii aromâne din judeţul Ilfov

Joi, 02 Iunie 2011 08:35

În Anuarul aromân publicat în 1994 de fundaţia aromână Valahia din Bucureşti erau înregistrate şi familii aromâne din Sectorul agricol Ilfov, astăzi judeţul Ilfov. Comunele cărora aparţineau aceste familii erau Afumaţi, Dobroeşti-Fundeni, Găneasa-Moara Domneasca,Mogoşoaia, Pantelimon, Tunari, Voluntari şi Voluntari-Pipera. La unele familii am trecut în paranteză vechile nume sau ’’părnoanie’’. Membrii familiei sunttrecuţi în ordinea descrescătoare vârstei.În câteva cazuri la aceeaşi adresă locuiau membri ai unor familii cu nume diferit. În paranteză cu roşu am trecut modificări sau noutăţi.


PrefixRom telecom SAI - 01 (021)


AFUMAŢI cod poştal 8244 (077010)

Ciungu: Vanghele (58 de ani, pensionar), Stelian (25, conducător auto); şoseaua Bucureşti-Urziceni nr.1646 (cod poştal 901003).

Epure (Ianachi di Caraormani): Dima (65, pensionar), Zoica (65, pensionar);str. Bumbeşti nr. 990; (cod poştal 902322)

 

DOBROEŞTI-FUNDENI cod poştal 7000 (DOBROIEŞTI)

Caraman: Iancu (59, muncitor), Elena (63,pensionară), Gheorghe (35, muncitor calificat), Dorina (31, secretar-dactilografă); str. (Intrarea) Canarului nr.9; (cod poştal 739166);telefon 6550142.

 

Cricu (Crîc di Livezi): Stere (77, pensionar), Costea Stere (42, funcţionar), Costea Zoiţa (38, învăţătoare), Costea Cătălin (15, elev), Costea Mihaela (13, elevă); (STRADA STEFAN CEL MARE NUMARUL 34); (cod postal: 077100); (telefon 351.30.60)


MOGOŞOAIA cod poştal 7000 (077135)

Guliu: Alexandra (89, casnică); str. Constantin Brâncoveanu nr. 23; telefon 6683637.

 

PANTELIMON cod poştal 7000 (077145)

Grasu: Atanase (63, crescător de animale), Maria (62, pensionară), Mihăiţă (28,ospătar), Elena (28, secretară), Maria Paula (1); telefon serv. 6131415.

Iuruc:Iancu (45, contabil), Maria (44, contabilă), Apostol (16, elev);telefon 6275291.

Piha (Atanasi): Constantin (57, patron), Ecaterina (55, casnică), Aurica (29, biochimist), Nicolae (25, patron), Dumitru (25); str. Walter Mărăcineanu nr. 81; telefon 6273948.

Stavrositu: Gheorghe (44, patron), Maria (39, casnică), Valentin (18, elev), Nicoleta (18, elevă); str. I.C. Frimu nr. 3; telefojn 6286924.

Şutaru: Elena (70, pensionară), Zoia (43, operator oficiu de calcul); str. Tismana nr. 6; telefon 6274181.

Ţaţa: Olimpia (80, pensionară), Vanghele (55, cioban), Zoia (44, casnică), Gigel (23, director comercial), Anca (22, educatoare ’’Progresul’’), Ramona (21, laborantă Universitatea Bucureşti); str. Livezilor nr.11, bl. 7, ap. 4.

 

TUNARI cod poştal 8245 ()

Apostol (Fotu): Pandele (64, pensionar), Victoria (61, pensionară), Gheorghe (34, electromecanic), Marilena (29, casieră), Laurenţiu (11,elev); str. Libertăţii nr.9; telefon 6332759.

Costică: Sotir (60, electromecanic), Tinca (56, pensionară); str. T.Vladimirescu nr. 17; telefon 112.

Costicea (Şandri): Pandele (65, pensionar), Hrisula (61, pensionară), Constantin (33, bucătar), Constantina (32, casnică), Petre (10, elev), Nicu (8, elev); str. T. Vladimirescu nr. 15; telefon 22A.

 

VOLUNTARI

Costea (Chichenu): Gheorghe (38, ospătar ’’Hanul lui Manuc’’); Steriana (36, inspector personal sector 3), Aura (11, elevă), Darius Dumitru (9, elev); str. Videle nr.39; telefon 6558027.

Gagu: Dumitru (52, patron ’’Bucur’’), Ecaterina (44, casieră), Magdalena (20, casieră), Valentin (13, elev); str.Buziaş nr. 12; telefon 6555151.

Gogu: Vanghele (55, şofer), Maria (50,pensionară), Stere (25, ospătar); str. Gării Pantelimon nr. 3C.

Hristu: Iancu (41, bucătar), Zoiţa (42,vânzătoare), Elena (16, elevă), George (14, elev); str. Burghiului nr. 19.

Malama: Maria (76, pensionară), Alexandru (45, vânzător), Vangheliţa (43, laborantă), Mihaela (20, vânzătoare), Zica (14, elev); str. N.Bălcescu nr.61.

Nicolae: Maria (74, pensionară), Steliana (47, pensionară),Constantin (45, şofer), Evanghelina (44, casnică), Luminiţa (16, elevă), Alexandru (15, elev), Caracostea Atanase; str. Ion Sion nr.7; telefon 6558588.

Stere: Bujana (70, pensionară), Gheorghe (40, patron), Florica (33, casnică), Monica Nicoleta (13, elevă), Stere Ionuţ (11, eelv); str. N. Bălcescu nr. 55; telefon 6556485.

Todica: Dimciu (48, profesor istorie), Maria (46, contabilă), Ecaterina (20, studentă ASE), Teo (13, elev); str. Buziaş nr. 26; telefon 6558810.

Verioti: Stila (49,barman), Zoia (44, contabilă), Tanţa (20, studentă ASE), Elena (19, elevă Liceul Pedagogic), Postole Stana (pensionară); str. A. Ipătescu nr. 58.

Zguma (Cîpîrarlu): T. Gheorghe (37, patron), Elena (35, agent economic), Mihaela (13, elevă), Tatiana (9, elevă), Tănase (7, elev), Naum Stere (65, pensionar); str. Ion Fonaghi nr. 6A; telefon 6550226.

Zguma (Cîpîrarlu): Vanghele (70,pensionar), Ecaterina (68, pensionară), V. Gheorghe (46,patron), Maria (45, patron), Adrian (19, student),Cristina (10, elevă); str. Ion Fonaghi nr. 1; telefon 65502026.

Zguma: Nacu (60, pensionar), Zoiţa (60, pensionară), Vanghele (33, frizer), Dumitriţa (28, coafeză), Daniel (5), Laura (1); str. Ion Fonaghi nr. 3.

Zica: Zica (57,muncitor), Piha (58, pensionară), Iulian (31, lucrător comercial), Teodora (24, vânzătoare),Cătălin (4), Simona (1); str. Gării Pantelimon nr. 11A; telefon 6875420/324.

Zica (Parţala): Vanghele (33, frizer), Dumitru (9, elev), George (6), Geamalinga (33, administrator Academia de artă); str. Gării Pantelimon nr. 131; telefon 6134360.

Zicu : Taşcu (51, revizor contabil), Chiraţa (45, laborantă), Magdalena (19, elevă), Adriana (17, elevă); str. Burghiului nr. 34.

 

VOLUNTARI-PIPERA

Apostol (Todi al Pilea Fotu): Toader (45, electronist ’’Calculatoare’’), Maria (44, inspector personal ’’Calculatoare’’), Claudia Iuliana (18, elevă Liceul Sanitar), Mirela Florina (16, elevă Liceul Pedagogic); şos. Pipera-Tunari nr. 34 B; telefon socru 6885327.

Becali: Dumitru (41), Maria (40), Toma (16, elev), Sotir Cristi (9, elev); str. Chivu Dumitru nr. 36 B.

Becali: Prevenda Sofia (94,pensionară), Alexandra (64, pensionară), George (35, comerciant); şos. Pipera-Tunari nr. 41; telefon 6889779.

Becali: Haralambie (71, pensionar); Everdichia (60,pensionară), Victor (32, patron), Manuela (22, casnică);şos. Pipera-Tunari nr. 39; telefon 3128842.

Bici: Vasile (72, pensionar), Verginia (70, pensionară), Ana (40), Sarafu Florentina (13, elevă), Sarafu Marius (12, elev); str. Fraşari: nr. 8; telefon 6882485.

Caleşu: Constantin (68, pensionar), Cornelia (64, pensionară), Haralambie (39, economist), Anca (38,ingineră), Alexandru Naum (13, elev), Cornelia (9, elevă); str. Frăşari nr. 43; telefon 6870551.

Caleşu: Hristu (47, patron), Ecaterina (47, asistentă medicală), Lucian (13, elev), Decebal (12, elev), Traian (12, elev); str. Frăşari nr. 14B.

Caleşu: Ion (55, şofer Transcom), Maria (53,pensionară), Dănuţ (29, mecanic ’’Maşini utilaje’’), Mirela (25, mecanic), Ramona (3); str. Frăşari nr. 22.

Chiacu: Constantin (39), Tudora (33), Cristina Maria (12, elevă), Teodor (8, elev), Cristian (6), Mirela (6); şos. Pipera-Tunari nr.44.

Costicea: Ion (67, pensionar), Victoria (60, pensionară), Nicolae (37,ospătar), Olga (32, contabilă), Corina (13, elevă), Ioana (8, elevă); şos. Pipera-Tunari nr. 36.

Dargate (Şobolanu): Hristu (34, negustor); str. Chivu Dumitru nr. 32.

Docu: Constantin (65, pensionar), Aneta (57, pensionară), Cristian (35, barman), Carmen (30,bibliotecară), Costin (8, elev); str. Chivu Dumitru nr. 28; telefon 6112984.

Docu: Cornel (52, gestionar),Mariana (40), Simona (17, elevă), Veronica (11, elevă); str. Pritopescu Constantin nr 28.

Docu: Nicolae (49), Everdichia (44), Gabriela (14, elevă); str. Costache Radu nr. 8.

Docu: Vasile (72, pensionar), Evdochia (69, pensionară), Gheorghe (46, şofer), Agora (43, contabilă), Vasilica (5); str. Costache Radu nr. 8.

Geambazi: Tomaida (74, pensionară), Constantin (39, economist), Domnica (37, inginer economist), Tomaida (14, elevă), Vasile (12, elev); str. Frăşari nr. 2.

Geavela : Andrei (50, patron), Ianula (43, funcţionară), Mihai (19), Tomaida (18, elevă); str. Chivu Dumitru nr.36.

Geavela: Toma (42, strungar), Viorica (39),Marius (16, instalator),Oana Luiza (12, elevă); str. Costache Radu nr. 12.

Ianuli: Ion (54), Florica (48), Adrian (21), Marius (18, elev),Manuela (15, elevă); str. Frăşari nr. 38; telefon 6873316.

Lambru: Mihai (41, mecanic), Speranţa (33, eelctronist), Iulian (13, elev), Maria (8, elevă); str. Chivu Dumitru nr. 67.

Memu: Dumitru (63,pensionar), Andronica (57,pensionară), Emil (26, patron), Liliana (contabilă), Dumitru (1); str. Frăşari nr. 49; telefon 6870110.

Nastu: Hristu, Ecaterina (67, pensionară), Gheorghe (40, patron), Maria (39, gestionară), Elena (16, elevă), Cristina (13, elevă); str. Frăşari nr. Nr. 45; telefon 6878551.

Nastu: Spiru (73, pensionar), Hristu (43),Hristula (41), Gabriela (19, elevă), Domnica Victoria (15, elevă), Camelia Florina (12, elevă); str. Frăşari nr. 30.

Prevenda: Dumitru (55, barman), Steliana (47, tehniciană), Hristu (22, funcţionar), Claudiu (19, funcţionar); str. Costache Radu nr. 18A; telefon 6882695.

Spau (Puşi): Maria (68, pensionară), Mihai (38,patiser), Cornelia (31, dactilografă), Diana Maria (11, elevă), Andrei (8); str. Frăşari nr. 12.

Spau: Nicolae (70,pensionar), Evantia (69, pensionară), Sotir (42, muncitor), Angelica (36, muncitoare), Nicoleta (14, elevă), Adriana Evantia (12, elevă); str. Frăşari nr. 34.

Statina (Reli): Aurel (56, crescător animale), Gigi (30, mecanic auto), Tomiţă (24, crescător animale), Aurelia (17, elevă), Narghita (16, elevă); şos. Pipera-Tunari nr. 48A.

Stavri: Vanghele (83,pensionar), Domnica (75, pensionar), Nicolae (48, şofer), Speranţa (39), Domnica (15, elevă), Camelia (13, elevă); str. Frăşari nr. 26.

Stănescu (Curumi): Ioan (44, şofer Media Pro), Marioara (42, lucrător comercial), Angelica (17, elevă); şos. Pipera –Tunari nr. 11A; telefon 6882246.

Şunda: Constantin (70, pensionar), Tomaida (70, pensionară),Ioan (45, economist), Silvia (43, profesoară),Năstase (37, electronist), Adriana (16, elevă); str. Frăşari nr. 42.

Şunda: Gheorghe (62, pensionar), Cornelia (60,pensionară), Petre (patron), Florica (36, casnică), George (6, elev); str. Frăşari nr. 1.

Vanghele: Hristu (80, pensionar), Tomaida (71, pensionară), vasile (35, şofer profesionist), Silviana (33, eelctronist),Mădălina (7), George (2); str. Pritopescu Constantin nr. 2; telefon 6882495.

Vanghele: Cornelia (41, confecţione piese radio), Claudia (23, contabilă), Tănase (21,ospătar); str. Pritopescu Constantin nr. 8.

Vangheli: Alexandru (37, bucătar), Everdichia (35, contabilă), Cristina (12, elevă), Carmen (10, elevă); str.Pritopescu Constantin nr. 26.

Familii aromâne din Constanţa

Vineri, 03 Iunie 2011 08:41

În Anuarul aromân publicat în 1994 de fundaţia aromână Valahia erau înregistrateşi familii aromâne din judeţul Constanţa, mai precis din localităţile Agigea, Ovidiu, Constanţa, Medgidia şi Techirghiol. În câteva cazuri sunt puse în paranteză vechile nume de familie. În alte cazuri au fost şi persoane cu nume diferite de familie care locuiau la aceeaşi adresă. Am pus cu roşu problemele de adresă.


AGIGEA

Cuşa: Gheorghe (52, şofer), Maria (48, tapiţer IHR Eforie Nord), Hristiana (20, studentă) şi Iancu (25, lucrător comercial Italia); str. Şcolii nr. 462; telefon 742116.

Familii aromâne din Bucureşti

Duminică, 05 Iunie 2011 08:45

În Anuarul aromân publicat în 1994 de fundaţia aromână Valahia din Bucureşti cel mai mare număr de familii înregistrate era cel din Bucureşti. În câteva cazuri în paranteză au fost trecute şi vechile nume de familie.


Adam:Iani (55, şofer), Chiraţa (47, funcţionar),Florentina (20, studentă ASE), Dumitru (18, elev); str. Dr. Otoi Călin nr. 25, sector 2; telefon 6534160.

Adam: Dumitru (58, pensionar), Chiraţa (56, pensionară), Ionel (26, patron), Aurelia (24, casnică), Costin (24, vânzător), Alexandra (2); str. Ruşchiţa nr. 32, sector 2; telefon 6536190.

Arnăutu: Zoiţa (74, casnică), Apostol (43, merceolog),Maria (44, asistentă medicală), Răzvan (19, lăcătuş mecanic), Dragoş (16, elev); şos. Pntelimon nr. 309, bl. 8, ap. 111, sector 2; telefon 6275391.

Arnăutu: Stere (55, tehnician), Zoia (45, şef contabil), Gigi (23), Tănase (19); str. Foişorului nr. 9, bl. F-6C, ap. 55, sector 3; telefon 6204875.

Arnăutu: Taşcu (41, ospătar), Elena (37, casnică), Pepi Iuliana (16, elevă), Iulian (15, elev); str. Lemnişor nr. 6, bl. G41, ap. 24, sector 3; telefon 6307825.

Aur (Caracoti): Adrian (36, inginer calculatoare), Ecaterina (35, inginer), Alexandru (11, elev), Ana Maria (10, elevă); str. Dealul Ţugulea nr. 3, bl. O1C, ap. 9, sector 6; telefon 7727329.

Avganţi : Gheorghe (47, ospătar), Tanţa (43, pensionară), Elena (20, studentă), Constantin (18, elev); str. Laborator nr. 141, sector 3; telefon 6202792.

Avram (Toza): Dumitru (60,pensionar), Sica (50, patiser), Florenţa (20, studentă Universitatea ’’Titu Maiorescu’’; str. Jean Steriadi nr. 8, bl. 120, ap. 6, sector 3; telefon 6302994.

Familii aromâne din judeţul Tulcea

Sâmbătă, 04 Iunie 2011 09:50

În Anuarul aromân publicat în 1994 de fundaţia aromână Valahia din Bucureşti erau înregistrate şi familii din judeţul Tulcea, mai precis din localităţile Babadag, Ceamurlia de Sus şi Tulcea. În câteva cazuri în paranteză sunt înregistrate şi vechile nume de familie. De asemenea, în unele cazuri la aceeaşi adresă locuiau persoane cu nume de familie diferite.


BABADAG

Levendi: Mihai (43, gestionar Siloz Babadag), Dafina (41, contabilă Ocol silvic Babadag), Damian Stelian (19, student), Ionela (14, elevă); str. Oituz nr. 5; telefon 561408.

 

CEAMURLIA DE SUS

Gheorghe (Iurgachi):Sultana (65, pensionară), Mihai (43,şofer), Tanţa (43, casnică), Mariana (20, croitoreasă), Nicolae (19, contabil).

Prima (Prota) masă a zilei are o mare importanță pentru stomac (stâmahe) și sănătatea (sânâtatea) omului (omlui), deoarece mărește (s-andavgă) energia (energhia) calorică a organismului în perspectiva unei noi zi (dzuuâ) de lucru.


Este recomandabil ca micul dejun să fie luat la ora (sihatea) 7-7,30 atunci când este servit cu familia (fumealji) sau la serviciu (lucru). Musafirii și pensionarii, precum și lucrătorii aflați în concediu pot amâna micul dejun până la ora 9.


Felurile recomandate (urnipsiti) pentru micul dejun sunt produsele lactate, adică brânză (cash) și lapte (lapti), cărora li se pot adăuga cârnați (lucanits), pește (pescu), legume proaspete, dulceață, ceai, cafea, iaurt (mârcatu), ouă fierte (oauă hiarti), ouă prăjite cu brânză (oauă tsârgâsiti cu cashu), ardei (piperchi), pâtrâgeani (roșii).


Trebuie să ne obișnuim să luăm micul dejun în familie, pentru ca cei mici (cilimeanjlji) să învețe cum aranjăm (s-andridzem) masa cu farfurii (cinii), tacâmuri și căni de ceai, cum se mânâncă (s-măcâ) cu tacâmurile și că nu este frumos să vorbească (azburască) cu gura plină (ămplină).


Când avem musafiri (oaspits) îi vom cinsti (va-lj tinjisim) cu gustări, mezeluri, cremvuști, omlete simple sau (ică) cu legume, lapte fiert (hiert) cu cacao (cacau), iaurt, plăcintă aromână (pită), ceai, suc natural, ardei prăjiți cu brânză (piperchi tsârgâsiti cu cashu), trahana (târhână), tăiței (peturi), fasole bătută (fâsuljiu ciucutit), ouă umplute cu brânză, cu ciuperci, cu ficat (oauă umpluti cu cashu, cu burets, cu hicatu). Felurile de mâncare se pun în fafuria fiecărui musafir sau se pun în platouri, cărora li se atașează lingură și furculiță (bunelă) ca să se servească singuri.

 

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, p. 6.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required