Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: folclor
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Dina Cuvata s-a născut la Dobroşani, un sat din Macedonia iugoslavă, în 1952.


Termină liceul din Stip în 1972 şi Universitatea din Skopje în 1972, ambele localităţi fiind oraşe din Macedonia iugoslavă.


Publică poezii şi proză în revista aromână ‘’Zborlu a Nostru’’ (Cuvântul nostru) din Germania şi revistele ‘’Ramuri’’, ‘’Luceafărul’’, ‘’Tribuna’’ şi ‘’Steaua’’ din România.


În 1985 publică la Bucureşti un volum de folclor aromân, întitulat Carabeu, lăi carabeu (Ciocănitoare, măi ciocănitoare) (vezi recenzie şi blog).


Prima carte de poezii îi apare la editura Cartea Aromână din statul New York, SUA: Zghic di Moarti (Ţipăt de moarte). Subiectele acestor poezii sunt viaţa şi moartea, dragostea de mamă şi iubită, amintiri ale locurilor natale, plângeri pentru neamul şi limba pe care le vede în pericol de dispariţie.


Prima carte de proză îi apare în anul următor la aceeaşi editură: Sărmănitsa (Leagănul). În acest volum, D.C. prezintă cu talent scriitoricesc imagini din copilăria petrecută într-un sat aromân: clipele petrecute alături de tatăl şi bunicul cu turmele de oi de pe câmpii, culesul de mure şi băutul de apă rece din fântână, ascultatul de povestiri ale bătrânilor, obiceiuri vechi precum încuscrirea familiilor.Ochilor săi pătrunzători de adolescent sensibil pare să nu le scape nimic, deşi uneori pare să nu găsească cuvinte pentru a descrie tot ce vede în sufletul omului.


Tot în 1990, publică la Ohrida, în Macedonia încă iugoslavă cartea de poezii Sămta umuti (Sfânta speranţă), într-o ediţie bilingvă aromână-macedoneană. Acelaşi volum revizuit apare în 1993 într-o ediţie aromână-română la Bucureşti.


În anul următor publică în colaborare cu D. Papatsafa şi D. Garofil un abecedar , care este folosit din toamna lui 1995 în şcolile din Macedonia independentă, ale cărei autorităţi permit desfăşurarea de ore opţionale de aromână.


D.C. traduce din literatura română în limba macedoneană patru romane ale scriitorilor George Bălăiţă, Dumitru Radu Popescu, Nicolae Frănculescu şi Dumitru M. Ion şi şase volume de poezie semnate de Dumitru M. Ion (2), Anghel Dumbrăveanu, Horia Bădescu, Vasile Igna, Adrian Popescu, precum şi o antologie de poezie moldoveană.


De asemenea, traduce din macedoneană în aromână. Pentru două traduceri din poeziile lui Kocio Raţin publicate în 1989 sub titlul Hărghii albi (Zori albe) primeşte premiul ‘’Pana de aur’’ pentru cea mai bună traducere din acel an. Publică în ediţii bilingve aromână-macedoneană volumele de poezii Mirgeana (Mărgeaua) de Constantin Miladinov (1994), Monologlu machidonescu de Gane Todorovschi (1995) şi Lipă de Matei Matevschi (1995).


În 1996 avea în manuscris următoarele scrieri: Dictsionar Machidonescu-Armănescu, Voi Armănj Machidonits (folclor grămustean cu 20 de povestiri, 327 de cântece, circa 2000 de expresii şi zicători), Istoria Armănjilor de Ion Arginteanu (transpunere din româneşte în aromână şi macedoneană), Golgota-a Farăljei de Nuşi Tulliu (roman din română în aromână: Calvarul neamului), cărţi religioase ca Ceaslovul, Psaltirea şi Biblia etc.


În plan politic, D. C. este membru fondator şi primul secretar al Partidului Social Democrat din Macedonia, membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei de Prietenie Macedoneano-Română, membru fondator al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Macedonia.


În plan cultural D.C. este membru al Asociaţiei Scriitorilor din Macedonia, membru al Asociaţiei Traducătorilor din Macedonia, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din România, secretar şi preşedinte al Asociaţiei ‘’Pitu Guli’’ din Skopje, membru fondator şi prim preşedinte al Ligii Aromânilor din Macedonia, fondator şi prim redactor al emisiunii în limba aromână de la Radio Televiziunea publică din Macedonia.


Vulcan Petru, Armăna, Transpuniri: Dina Cuvată, editura Cartea Aromână, New York, SUA, 1996, pp. XIV-XVI.

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau lucrarea Folclor aromân grămostean.


Cele 20 de pagini ale lucrării numerotate cu cifre romane cuprind o Introducere, o Notă asupra ediţiei şi o Bibliografie.


În Introducere se explică faptul că grupul grămostenilor este originar din regiunea munţilor Gramos, o prelungire nordică a munţilor Pind, ocupaţia lor principală fiind păstoritul transhumant. Aici se află şi azi localitatea aromână Gramoste, înfloritoare în secolul XVIII, când a fost distrusă de Ali-paşa de Ianina. Conform savantului aromân Theodor Capidan (Aromânii. Dialectul aromân, 1932), grămostenii reprezintau grupul aromân cel mai numeros în Peninsula Balcanică, fiind întâlniţi în special în Grecia şi Macedonia iugoslavă, aşa cum arăta un alt savant aromân, Tache Papahagi (Dicţionarul dialectului aromân,general şi etimologic, 1974). De asemenea, ei erau grupul cel mai numeros în România, cei mai mulţi fiind stabiliţi în Dobrogea, conform lui N.S.(Cercetări asupra aromânei vorbite în Dobrogea, 1972; Die Aromune in der Dobrudscha und ihre Mundart, ’’Dacoromania’’, 1975). Variante ale materialului folcloric inedit cules de pe teren există şi la alte grupuri de aromâni.Acest material folcloric dezvăluia opiniei publice colectivităţi cu ’’un mod de viaţă specific’’, care până în momentul publicării erau ’’ închise şi conservatoare’’. Transmis oral de la o generaţie la alta, aceste producţii folclorice erau ’’<icoane> ale vieţii din trecut’’, dar şi un ’’fenomen viu’’ , ce reprezentau realităţi recente: stâpânirea otomană, convieţuirea în statele balcanice moderne şi aspecte din viaţa într-un spaţiu geografic nou cu este cel român dobrogean. Editorii remarcau în cazul ghicitorilor ingeniozitatea încifrării sensului, nota de umor, abstracţiunea, frumuseţea imaginii, structura binară conţinând un mic paradox. În cazul proverbelor era remarcată ironia fină sau caustică la adresa prostiei, lenei, lăudăroşeniei şi flecărelii, nota de umor,lauda cumpătării, concizia formulărilor,delicateţea exprimării şi din nou frumuseţea unor imagini. În legătură cu blestemele, se observa relevarea unor credinţe străvechi, a căror semnificaţie nu poate fi înţeleasă printr-o lectură obişnuită: Chicuta aţea laia/Picătura cea neagră. Poezia de dragoste este dominată de delicateţea simţirii, dragostea fetei fiind pusă la încercare în momentul în care tânărul trebuie să plece în străinătate. În relaţiile de familie se relevă autoritatea părinţilor faţă de copii şi rolul important al mamei. Lirica păstoritului şi a cărvănăritului descrie frumuseţea cadrului pastoral şi comuniunea cu natura. În lirica luptei naţionale un moment tragic evocat în diverse texte este distrugerea Gramostei. Obiceiurile care privesc ciclul vieţii evidenţiază ’’practici străvechi, conservat de grupurile izolate şi realativ închise,cum sunt cele constituite de grupurile de păstori’’. În ce priveşte naşterea, sunt subliniate credinţe şi practici legate atât de naşterea propriu-zisă, cât şi de perioadele anterioare şi posterioare, caracterizate de ’’discreţie şi sobrietate’’. Spre deosebire de naştere, se remarcă ’’amploarea ceremonialului nunţii’’. În acest sens este semnificativ faptul că în unele aşezări grămostene, cum este Livezi din Grecia, toate nunţile din an se organizau în aceeaşi zi, 15 august, ziua Sfintei Marii, creându-se ’’un sentiment de solidaritate şi de unitate, ca manifestare a forţei de conservare a grupului’’. În ce priveşte înmormântarea, rolul principal îl au femeile, manifestându-se şi elemente precreştine legate de protejarea celor rămaşi în viaţă, credinţa generală asupra morţii fiind de ’’fatalitate acceptată’’.


Notă asupra ediţiei arată că s-au realizat premiere prin publicarea Blestemelor, prin publicarea obiceiurilor din ciclul vieţii şi prin culegerea directă de la un grup unitar de aromâni, cei grămosteni. Culegerea materialului s-a făcut în două mari etape: N.C. în 1937-1943 în sate din Bulgaria şi N.S. în 1967-1980 în sate din Dobrogea. Într-o notă de subsol editorii arată că grămostenii s-au stabilit în Dobrogea între 1928-1943, provenind din Bulgaria (majoritatea), Grecia şi Macedonia iugoslavă. În anchetele de teren materialul a fost înregistrat pe bandă de magnetofon şi apoi transcris. În cazul în care pentru acelaşi text au fost culese mai multe variante, a fost selectată cea mai veche, care avea gradul mai mare de autenticitate, excepţie făcând situaţiile în care varianta nouă avea un nivel superior artistic. Chiar dacă multe din poezii datau dinaintea celui de-al doilea război mondial, ele continuau să circule şi în anii ’80. Obiceiurile au fost descrise şi prin observare directă. Materialul folcloric a fost grupat în 3 secţiuni (vezi mai jos) şi a fost redat de N.S. şi în română pentru a fi accesibil unui număr cât mai mare de cititori. În acest sens s-a urmărit redarea cât mai fidelă a conţinutului textelor, dar pentru valorificarea în română a calităţilor artistice ale textelor în aromână,în unele situaţii editorii s-au abătut de la transpunerea ’’literală’’. Din necesităţi de timă şi ritm sau din imposibilitatea de a găsi în română echivalentul termenului aromân, au fost păstrate unele forme din aromână precum: călivă (adăpost pentru păstori şi familie), cărvănar (chervangiu), celnic (proprietar de mari turme de oi), fălcare (grup de familii înrudite conduse de un celnic), mulă (catâr), Sărună (Salonic).În lipsa unei norme ortografice a aromânei, s-au folosit combinaţii de litere, semne grafice suplimentare şi litere din alfabetul grecesc: dz – italianul azzuro; l’ – italianul figlio; ń –francezul agneau,italianul Bologna; ŭ –u scurt final ca în termenii români capŭ şi voiŭ; γ – grecescul γ ρ ά μ μ α; θ – grecescul θ ά λ σ σ α.

 

Bibliografia cuprinde 12 antologii, din care una cu autor străin şi nouă cu autori aromâni, redate de editori în ordine cronologică a publicării lor:

Vangheliu Petrescu, Mostre de dialectul macedo-român, Bucureşti, vol. I 1880, vol. II 1882.

dr. M.G. Obedenaru, Texte macedo-române. Basme şi poezii popolare de la Cruşova, Bucureşti, 1891.

Gustav Weigand, Die Aromunen II. Volkslitteratur der Aromunen,Leipzig, 1894.

Pericle Papahagi, Din literatura poporană a aromânilor, Bucureşti, 1900.

Pericle Papahagi, Basme aromâne, Bucureşti, 1905.

Pericle Papahagi, Graie aromâne, Bucureşti, 1905.

Tache Papahagi, Antologie aromânească, Bucureşti, 1922.

Tache Papahagi, Poezie lirică populară, Bucureşti, 1967.

Tache Papahagi, Paralele folclorice greco-române, ediţia a doua augmentată, Bucureşti, 1970.

Hristu Cândroveanu, Antologie lirică aromână, Bucureşti, 1975.

Chiraţa Iorgoveanu Dumitru, Antologie de poezie populară aromână, Bucureşti, 1976. (Vezi cele 8 postări pe blog)

George Marcu, Folclor muzical aromân, Bucureşti, 1977.

 

Cele 512 pagini ale lucrării numerotate cu cifre arabe cuprind 3 secţiuni şi 2 anexe.

 

Cele trei secţiuni sunt: GHICITORI, PROVERBE ŞI ZICĂTORI, BLESTEME , EXPRESII; POEZII POPULARE; OBICEIURILE LA NAŞTERE, CĂSĂTORIE, MOARTE.


Prima parte cuprinde 136 de ghicitori despre 112 teme, 501 proverbe şi zicători, 621 blesteme şi 865 expresii. Au fost numerotate rândurile, iar ghicitorile au fost redate în ordinea alfabetică a titlului în original.


Partea doua cuprinde 145 de poezii de dragoste şi dor, 41 de poezii de despărţire şi înstrăinare, 20 de poezii umoristice, 25 de poezii de păstorit şi cărvănărit, 25 de poezii haiduceşti şi de lotri, 31 poezii sociale şi entice şi 26 de poezii de jale şi de război. Un total de 313 poezii fără titluri.


Partea a treia începe cu OBICEIURILE LA NAŞTERE: Naşterea, Botezul şi Obiceiuri, credinţe şi practice privind naşterea şi noul născut. Naşterea are ca moment special Obiceiul din a treia seară. Ursitoarele/’’Triseara.Mirili’’. Obiceiuri, credinţe şi practice privind naşterea şi noul născut cuprind: Practici împotriva sterilităţii, Semne prevestitoare şi practici privind sexul viitorului nou născut, Obiceiuri şi practice pentru protejarea vieţii copilului, Luatul ‘’manei laptelui’’şi Practică împotriva deochiului. Urmează OBICEIURILE LA CĂSĂTORIE: Înainte de nuntă, Nunta şi După nuntă.

 

Cele două anexe sunt: Lista persoanelor de la care a fost cules materialul folcloric şi Glosarul.


Lista persoanelor de la care a fost cules materialul folcloric cuprinde 98 de nume, care au ataşate şi numele în stil aromân (Adam Stere Adam: Dami alu Teia alu Adamu). Înregistrările au fost făcute în anii 1936-1943 în Bulgaria (Giumaia de Sus, Peştera, Dupniţa, Rila, Dorcova,Sufanlu, Cepino, Sofia, Costandova, Bachiţa) şi în anii 1943-1947, 1949, 1954, 1962, 1964-1968, 1972, 1973, 1980 în România (Bucureşti, Panduru/Tulcea, V.Alecsandri/Tulcea, Craiova, Piatra Neamţ, Sinoe/Constanţa, Cobadin/Constanţa). De precizat că înregistrările din 1980 de la Bucureşti au fost făcute cu persoane născute în localitatea Livezi din Grecia.


Glosarul cuprinde termeni care nu sunt incluşi în Dicţionarul dialectului aromân al lui Tache Papahagi sau sunt atestaţi în Dicţionar cu forme şi sensuri diferite, neprecizate sau greşite în ce priveşte graiul grămostean. De asemenea, glosarul cuprinde cuvinte atestate întocmai în lucrări lexicografice, dar al căror sens nu a putu fi redat întocmai în transpunerile în versuri. Grafia utilizată este cea din Dicţionar, deşi se deosebeşte puţin de cea din volum şi se apropie de trnascrierea fonetică. În fine, au fost introduse şi nume proprii, în special toponime. Glosarul conţine cuvinte care încep cu grecescul γ, cu l’, cu românescul ş şi curomânescul ţ. Glosarul 519 termeni.

 

Cele 20 de pagini nenumerotate cuprind 35 de fotografii alb-negru. Primele 18 fotografii au ca subiecţi bărbaţi şi femei îmbrăcaţi în costum popular. Celelalte 17 fotografii au ca subiecte piese ale costumului popular.

 

 

SURSA

 

Nicolae Gh. Caraiani şi Nicolae Saramandu, Folclor aromân grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 512 p. + 20 p.cu 35 foto.

În 1976 Chiraţa Iorgoveanu Dumitru a publicat o antologie de poezie populară aromână, în care a inclus şi lirică de dragoste. Cele 63 de poezii din această categorie, cea mai numeroasă, sunt: Lasă-ţ furca ş’fuslu-ţ tine (Lasă-ţi furca, lasă-ţi fusul); Ţi-ni vizui ş-un γis bun (Am visat un vis frumos); Mori,tine gura ta di moscu (Tu, cu gura ta de mosc); Mine-l’i grescu, ş-vruta no-avde (Îmi chem draga, ea n-aude); Feată ţe-ni te-aveam tu vreare (Fată, ce te vream iubită); Z-deadi soarli după lună (Soarele-i ascuns de lună); Feata z-duţe ta s-l’a apă (Fata merge să ia apă); Doil’i s-nă lom, doil’i s-nă vrem (Să ne luăm, să ne iubim)/M.G.O.- 1891; Ţe-amînaşi lîluδă, s-eşi? (Ce-amînaşi, floare, să ieşi?); Di dorlu a tău, nică, io mor (De-al tău dor, eu, dragă,mor); Ń-am un an şi giumitate (De un an şi şase luni); Nu-ni, treţî, feată, prit ubor (Să nu treci prin curte, fată); Iu-ni erai, bre gionle a meu (Und’ erai, voinicul meu); Di oara ţe-ni ti vidzui (Ah, de cum mi te văzui); Aidi, feată, v’in cu mini (Haide, fată, hai cu mine); Boaţea ta ca di birbil’iu (Glasu-ţi de privighetoare); Feată, more feată (Fată, fată, măre fată); Pi doi munţî, analţî-şi fuviroşi (Pe doi munţi, înalţi şi crunţi); Multi ori-ni ţî dîmîndai (Multe ori mi te vestii); Sus tu munti i nă cruţi (Sus pe munte e o cruce); Feată, ocl’iul mîrsinatu (Fată, cu ochiul măsliniu); Dă-ni-mi dadă, dă-ni-mi mană (Dă-mă mamă, dă-mă mamă); T-ună zămane, dado (Într-o vreme, mamă); Vor si-nvirdzească arburl’i (Arborii vor să să-nverzească); Cîte steali sun în ţer (Cîte stele sunt pe cer); Ună feată şi un lai gione (Un voinic şi o fată mare); Naθima mă-ta, mori feată (Fată, fie blestemată); Io pi munti şi soarli după munti (Eu pe munte, soare după); Ţi-ni şedzî carşi cu mine (Tu, ce stai în faţa mea); Puil’iu strigă: aide, feată, ntre-apă (Pasărea cheamă: hai, fată, la apă) (titlu: Distihuri/Distihuri); Mi luă somnul si-ni mi bagu (Mă ia somnul să mă trag); S-agioacă feata cu merlu (Cu un măr se joacă fata); Mult an-dzare-ńi ti sculaşi (Prea din zori mi te trezişi); Ţinţi dzîli ş’şasi nopţi (Vreo cinci zile, şase nopţi); Buzbuch’eană şi ş’trandafl’auă (Bobocel şi trandafir); Cîti frîndză azboară vimtul (Cîte frunze le ia vîntul); Ştii anda deadun eram (Ştii tu cînd ne întîlneam); Lele-n di Mpoli-ńi dipuneam (Ah, din Poli coboram); Lea, feată, muşată (Fată, fată, mîndră fată); Piturnicl’e ditu amari (Pescăruş de peste mare); Munte-analtu ńi-alinam (Pe un munte-nalt urcam); Aprindi-ţi, ńică, lea fînare (Fată,-aprinde felinarul); Puil’u s-feaţi muşata (Se făcu preaminunată); Hai să-l’ dzîţem ună (Hai să zicem una); Cînticlu a unui gione, aruncînda-lui vreari pui ună feată, dzua di Tai-Thodor (Cîntecul unui tînăr care s-a îndrăgostit în zi de Sfîntul Toader) (titlu)/M.G.O.-1891; Cînticlu a unui gione tricut ţi vrea s-l’a nă feată di iliche ńică (Cîntecul flăcăului bătrîn care vrea de soţie o prea jună copilă)(titlu)/MGO-1891; Cînticlu a unei feate arăchită di un gione (Cîntecul unei fete furate de-un tînăr)(titlu)/MGO-1891; Nî featî di Ianina (O fată din Ianina); Mea di ńicu îńi ti mutreamu (De copil mi te priveam); Namisa di doi lai munţî (Între două frunţi de munţi); Ńi-aveam tu munti n-aγine (Eu aveam pe munte-o vie); Lăi niori cu vimt ş-cu ploaie (Norule cu vînt şi ploaie); Ma nu erai tini ţe-ńi dzîţeai (Nu erai tu ce-mi spuneai); Ţi e bună, multu bună (Da, e bună, mult e bună); Tută noaptea nu-ńi durnii (Toată nopatea nu dormii); Feata cu ńelu (Fata cu mielul)(titlu)/M.G.O.-1891; Asear’noaptea, neadză-noaptea (Asear’noaptea-n miez de noapte); Alea , j-deade soarle prin γiurγane (Soare răsări pe ţoală); S’leagănă fadzili’i, s’leagînă (Se leagănă fagii, se leagănă)/T.P.-1922; Hai, feată, s’nirdzem tu munte (Haide, fată, hai la munte); Dada,mea ţi-adari aţia? (Maica mea, ce faci acolo?); Tine, lună nγilicioasă (Lună mult prealuminată)/T.P.-1922; ‘Nchisii s-mi duc tu hoarea mea (Am pornit spre satul meu). Editorul a ataşat fiecărei poezii câte o versiune proprie în limba română. Titlurile poeziilor sunt date, în majoritatea lor, de primul vers.

 

Multi ori-ni ţî dîmîndai a fost culeasă de la Maria Iorgoveanu, născută în satul Curtova din Bulgaria. Tema poeziei, printre puţinele care au refren, este un reproş al tânărului aromân către iubita sa: Multi ori-ni ţî dîmîndai,/Lea armână,lea,/V’niu acasî nu-ni ti-aflai,/Lea armână, lea!/ Pit bâhce-ni ti priimnai,/Grămosteană,lea!/Lilici ma-ni ţ-adunai,/Lea armână, lea,/Ş-tufi-tufi li ligai,/Lea armână, lea,/Ş-pi la soaţî le-asprîndeai,/Grămusteană,lea! (Multe ori mi te vestii,/Aromânca mea!/Şi-acasă nu te găsii,/Aromânca mea!/Prin grădină te plimbai,/Grămusteanca mea!/Şi-acolo flori adunai, /Aromânca mea!/În buchete le strângeai,/Aromânca mea!/Pe la soaţe le-mpărţeai,/Grămusteanca mea!) Într-o notă de subsol, editorul precizează că Gramoste este o comună din Grecia, la nord de Pind.

 

Feată, ocl’iul mîrsinatu a fost culeasă de la Maria Iorgoveanu. Poezia este structurată în avertismentul tânărului îndrăgostit către iubita sa de a nu merge târziu la fântână şi în grădină, urmat de dezvăluirea puternicului său sentiment de iubire şi de cererea în căsătorie: Haidi, hai,lea vruta mea,/Ţi-aştepţî plîcîrseari,/Nu ţî-i easti nilă-nheam/Di a noasti vreari?/Car’ s-ti fac sivdaea mea,/Lea muşata armână,/Va-ni ti port,lea vruta mea,/Ca nelu-ntru mână. (Haide, hai, iubita mea,/Ce-aştepţi rugăminţi,/Nu ai milă nici un pic,/De-ale noastre suferinţi?/De te fac iubita mea,/Mîndră aromână,/Te-oi purta, dragostea mea,/Ca inelu-n mînă!)

 

 

Piturnicl’e ditu amari a fost culeasă de la Chiraţa Caracota, născută în localitatea Cavala din Grecia. Tema poeziei este un dialog despre cântec între un tânăr şi un pescăruş: -Piturnicl’e ditu amari/Ţi cînţi, moi, ahît ti hari!/-Gioni, cara-ni ţî luai hari,/Tindi-ni mina di-ni mi-acaţî./Sî-ni mi-ascoţî tu locu uscatu/Doil’I gione s-nî bînămu,/Şi muşat s-nî cîntămu. (-Pescăruş de peste mare,/Mîndră este-a ta cîntare!/-Tinere, de ţi-am plăcut,/Mîna-ntinde să mă prinzi,/Să mă scoţi pe loc uscat,/Amîndoi să ne luăm,/Şi frumos să tot cîntăm!).

 

Nî featî di Ianina a fost culeasă de la Chiraţa Caracota. Poezia nu este foarte clară: Nî featî di Ianina/Gionli eara din Poli./Ei doli’I şi-si-andîmîseau/Pi-ună punti-araθimă,/Araθimă şi-s leagînă./-Ţi stai, feată, pi-apunti/Puntea iasti araθimă./-Ni-am-şi un gioni lîndzitu/Şi-i ticni arustico,/Caşu dulţi di l’epuru./-Lină-ti, feată, eleamlo,/S-dai hăbare-a munţilor,/Ta-şi adună l’epurl’ii/Ta sî-şi bagă stănurli/Ta-şi-s mulgă l’epurl’ii/Ta-s acaţî caşu dulţi,/Ta-s l’aduţî arustico. (O fată din Ianina/Dragu-n Poli şi-l avea./Amândoi se întâlneau/Pe o punte şubredă,/Şubredă şi legănată./-De ce stai pe punte, fată,/Puntea este şubredă!/-Mi-e iubitul meu bolnav/Şi doreşte-arustico,/Dulce caş de iepuraş. /-Urcă sus în munte, fată,/Să dai ştire munţilor,/Ca să-şi strângă iepurii,/Ca să-şi facă stînele,/Ca să-şi mulgă iepurii,/Ca să facă brânză dulce,/Să-i aduci arustico.) În prima notă de subsol, editorul precizează că Ianina este un oraş din regiunea grecească Epir. Într-o a doua notă de subsol, C.I.D. arată că termenul arustico provine din greacă şi înseamnă dulciuri pentru bolnavi. Pe lângă aceste note, trebuie să precizăm că Poli era prescurtarea Constantinopolului, adică Istanbulul de azi.

 

 

 

Mea di ńicu îńi ti mutreamu a fost culeasă de la Maria Iorgoveanu şi este una din puţinele structurate în strofe cu refren. Tema poeziei este o dragoste veche din copilărie, nedezvăluită şi deci neîmpărtăşită a unui tânăr aromân: Ma nu-ni fu-arău cî-ni ti mîrtaşi,/Vanghiliţa mea,/Ma-ni fu arău cî no-antribaşi,/Ah, lea dail’eana mea!//Ma ş-cîndu-n cali noi n-aflămu,/Vanghiliţa mea,/Noi doil’I nu n-azburîmu,/Ah, lea dail’eana mea! (Nu-mi e că te-ai măritat,/Vanghiliţa mea,/Doar că nu m-ai întrebat,/O,mîndruţa mea!//Iar acum cînd ne-ntâlnim,/Vanghiliţa mea,/Nici măcar nu ne vorbim,/O ,mîndruţa mea!).

 

Lăi niori cu vimt ş-cu ploaie a fost culeasă de la Maria Iorgoveanu. Tema poeziei este vestea nefericită adusă tânărului îndrăgostit că iubita lui s-a măritat cu altul, ştire acompaniată de schimbarea vremii: Lăi niori cu vimt ş-cu ploaie/Ţi-ni vinişi ca pi inate?/Ahtari-ni fu tihia ursită/Est’an vruta-ni si mîrită./Îni vini carti, îni vini dor,/Pi un om di hoara lor./Dumnidzali-mu fă-ni-mi steauă,/Fă-ni-mi steauăcu lunină,/Ta sî-ni cadu seara pi ţină,/Sî-ni vedu vruta cum s-încl’ină./Mea sî-ni cadu mirindi oară,/Iu-şi giuca corlu năfoară,/Sî-ni vedu vruta ninga oară. (Norule cu vînt şi ploaie/Ce-mi venişi să-mi faci în ciudă?/C-aşa-mi fu soarta ursită/Ăst’an drag-mi se mărită./Carte îmi sosi şi dor/Pe un om din satul lor./Doamne, să mă faci o stea!/Fă-mă stea care lumină/Şi să cad seara la cină,/Să-mi văd draga mea cum se-nchină./Să cad lunea la chindie/Şi căderea mea să fie/Cînd se joacă hora-afară/Să-mi văd draga înc-o oară!)

 

Dada mea, ţi-adari aţia? a fost culeasă de la Chiraţa Caracota. Tema poeziei este dialogul între fiu şi mamă, în care fiul ia apărarea soţiei sale iubite în faţa soacrei acesteia: -Dada mea, ţi-adari aţia?/-Hil’iu, nveasta virsă-arăchia./-Taţî, dado, nu-ancai-nveasta/Că va-s fugă de-a-ni mi-alasă/De-a-ni mi-alasă tu lăieţî,/Tu lăieţî tu casaveţî./Polea tută ni-o alăgai/Ahtari nveastă nu-ni aflai/Trîşi tu mardzina di hoară/Clo inşi vruta nafoară,/Cu fluria di-arăvoană. (-Maica mea, ce faci acolo?/-Ţi-a vărsat nevasta ţuica!/-Mamă, taci, nu o certa/Va fugi şi m-o lăsa/M-o lăsa-n nenorocire,/Trist şi fără fericire./Tot oraşu-l alergai,/Ca ea soaţă nu aflai,/Doar la margine de sat/Îmi ieşi iubita-n cale,/Purtând salba de logodnă.)

 

 

Celelalte poezii au fost preluate din antologiile lui M.G.Obedenaru (1891), Pericle Papahagi (1900) şi Tache Papahagi (1922).

 

 

SURSA

Chiraţa Iorgoveanu Dumitru (editor), Antologie de poezie populară, editura Minerva, 1976, Bucureşti, pp.1-143.

În 1982 Nicolaie Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau antologia Folclor popular grămostean.

 

Volumul cuprinde 20 de pagini nenumerotate cuprind 35 de fotografii vechi alb-negru, care au ataşate explicaţii.

 

Primele 18 fotografii au ca subiect bărbaţi şi femei grămosteni îmbrăcaţi în costume populare:

Costum de mireasă;

Port de tinere căsătorite (căciulă/cîciulî, ilic/libîde sau vestă/şcurtacî peste cămaşa brodată/cîmeaşi, şorţ/poalî peste rochie/fustani, şal de mătase/cîftani sau lanţ de argint/silivaru trecut pe sub cingătoarea de argint/bîrnu di asimi cu cataramă/toacî, ciorapi de lînă/pîrpodzî di lînî);

Costum de mire;

Mire (ornament de beteală pe căciulă) şi cavaleri de onoare (fîrtaţî);

Mire şi mireasă;

Fete în port de sărbătoare (broboadă /lîhurî pe cap cu legătură laterală/duvletî şi urechi descoperite); Tinere în port de sărbătoare (batic de mătase/duvale, vestă/şcurtacî şi şorţ/poalî peste rochie/fustani); port femeiesc (batic, salbă de monede de aur/ciuprăchi, şal de mătase/cîftani peste pieptar/chiptaru, cercei/mingîşi);

Port de tinere necăsătorite (capul descoperit, părul pieptănat cu cărare pe mijloc/creaştitu aleptu sau într-o parte/creaştitu nanîparti,şorţ/poalî de catifea încins cu curea de lac şi bogat ornament la poale); Tinere necăsătorite în port de sărbătoare (broboadă cu franjuri /lîhuri cu arîsi pe cap, pieptenătură modernă, cingătoare de argint la brîu/bîrnu di asimi şi brăţări de argint/biligiţ);

Port de fată;

Port de băiat (haină scurtă de dimie/dulumiciu peste vestă/giumidani, curea peste brâul de lînă/bîrnu); Port bărbătesc;

Port bărbătesc (căciulă, vestă de dimie peste fustanelă şi cămaşă/cîmeaşi, ciorapi de lînă);

Port bărbătesc (numeroase pliuri/cl’ini la spatele fustanelei);

Tineri în costum de sărbătoare (fustanelă cu pliuri în faţă şi spate);

În faţa casei (cîlivî) la locul de vărat;

Familie în faţa adăpostului provizoriu (tendî/cort) pe drumul de transhumanţă.

 

Celelalte 17 fotografii au ca subiect piese ale costumului naţional:

Rochie (fustani) cu găitane negre de lînă (γîitani) şi găitane de beteală albă (cilifacuri);

Rochie spate (trupu di fustani) cu pliuri (cl’ini) şi găitane de beteală albă la poale (ciupări);

Rochie-sarafan fără mîneci (cumauă fără mîniţ) din mătase de Damasc pentru costumul de mireasă; Bluză de catifea cu mîneci (mintanu) pentru rochia-sarafan a miresei;

Vestă de postav (şcurtacî di şiacu)pentru femei ornată în faţă cu găitane din beteală aurie în zig-zag (cîrînţî)şi cu bordură de găitan (mîscîlidî) la deschizătura mînecii;

Vestă de postav pentru femei – spate;

Ilic de postav pentru femei (libîde) ornat cu găitane de beteală (cilifacuri) cu bordură din fire de lînă (arîsi);

Bluză de catifea cu mîneci (mintanu) ornată cu găitane (γîitani);

Ciorapi de mireasă (pîrpodz di nveasti sau lamni);

Şorţ de lînă (poalî di lînî); şorţ de catifea (poalî di cadife) ornat cu şiruri de beteală albă (ciupări);

Pafta de argint (toacî di asimi);

Discuri de argint (tasuri di asimi) pentru căciula de femeie ornate cu monede mari de argint (ruchii); Piruşeană (găitan îmbrăcat în monede de argint) formată din două şiraguri (fîrfurii) folosită ca ornament la căciula de mireasă;

Ornament de argint (ciuprăchi sau lilici di asimi sau mirunicî) la căciula de mireasă.



SURSĂ:

Nicolae Gh. Caraiani şi Nicolae Saramandu, Folclor aromân grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 512 p. + 20 p.cu 35 foto.

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folclor aromân grămostean. Antologia cuprinde o listă cu 98 de persoane de la care au fost culese poeziile populare şi obiceiurile vieţii.Poeziile au ca titlu primul vers şi versiunile lor româneşti aparţin lui Nicolae Saramandu. În paranteză sunt trecute numele în stil aromân.


 

ADAM Stere Adam (Dami alu Teia alu Adamu), 32 de ani, Panduru/Tulcea; înregistrare: Bucureşti, 1972 – Dzua n-ti mut eamu/Ziua te priveam (13), Di la Meciu pîn’ la meru/De la Minciu pîn’ la măr (61), S-ducu giuanamea la arîzboiu/Pleacă tinerii la război (309).

ADAM Stere Dan (Dimci alu Teia alu Adamu), 21 de ani, Panduru/Tulcea; înregistrare: Bucureşti, 1966 – O, ţi ni-u doru, lea dado,doru/Măiculiţă, cît mi-e dor (15), Tu trei dzîli di-avgustu/Într-o zi de august caldă (127), Pîduri di la hoarî/Pădure, Pădure (139).

ADAM D. Gheorghe (Ghiorghi alu Dima alu Adamu), 38 de ani, Lopova/Bulgaria; înregistrare: Panduru/Tulcea, 1943 – Dumnidzali-mu, cari ş-cîntî/Doamne, că frumos mai cîntă (34), Dada mea, ţi ni-adraşi/Măiculiţă, ce năpastă (110), Asîrnoaptea n-mi-anghisai/Astă noapte ce visam? (232), Alăi corbe dit nioru/Corbule, ce zbori prin nori (307).

ADAM Stere Gheorghe (Goga alu Teia alu Adamu), 18 ani, Panduru/Tulcea; înregistrare: Bucureşti, 1965 – Ţi ni-u doru, lea dado,doru/Măicuţă,tare mi-e drag (22), Na,na,na, Lena ali dadi /Lenă spune ce ispravă (128).

ADAM T. Mihai (Halciu alu Taşi alu Adamu),29 de ani, Lopova/Bulgaria; înregistrare: Panduru/Tulcea, 1949 – Dzî-l’i, mano, alu fendi/Tatii spune-i,mamă (24), Pri lunî, Mincă, pri lunî/Pe lună, Mincă,pe lună (118).

ADAM Gheorghe Stela (Stela alu Goga alu Adamu), 23 de ani, Stejaru/Tulcea; înregistrare: Bucureşti, 1967 – Gura ta,more lea feată/Gura-ţ dulce,dragă fată (57), S-arupsi steua di n-Searu/În Seres o stea (133).

ADAM Stere Stere (Teia alu Teia alu Adamu), 36 de ani, Lopova/Bulgaria; înregistrare: Panduru/Tulcea, 1943 – Nunta, Înmormântarea; O, lea Tană, scumpă featî/Tană dragă, scumpă fată (98), Du-ni-ti, gione, oarî bunî/Mergi, bărbate, cale bună (152), Tiniru cîpitane/De-unde vii, flăcău vestit (171), Ciudii, lai ciudii/Să vezi,tu, minunăţie (195),Ţinţi dzîli di marţu/Cinci zile de mărţişor (250), Alea, ni-amu pomlu tu uboru/Am în curte un pom frumos (277), Naparti di-Amarea lai/ Peste marea cu talaz (311).

ADAM Stere Teodora (Orcea alu Teia alu Adamu), 33 de ani, Papaceair/Bulgaria; înregistrare: Panduru/Tulcea, 1943 – Naşterea, Nunta, Înmormântarea; Scoal’,lea feată/Scoală, dragă, fată (85), Lele, Doamne, Dumnidzali-mu/Doamne, mi te-oi întreba (310).

ADAM Stere Zoiţa (Iţa alu Teiu alu Adamu), 18 ani, Panduru/Tulcea, înregistrare: Bucureşti, 1965 – Mi-alinai di n-vali ndzeanî/Din vale-n deal mă suii (59), Nî vini ciudii/Zi nenorocită (303).

ARAC Dumitru (Mitra alu Aracu), 67 de ani, Bachiţa/Bulgaria; înregistrare: Bucureşti, 1967 – Nunta, Înmormîntarea, Ntunearicî s-plîscîneascî/Abia că se-ntunecă (46).

În 1982 filologii aromâni Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folclor aromân grămostean, antologie în care au inclus 621 de Blesteme, pe care le-au dublat cu versiuni proprii româneşti.


 

1.A, mur’ lai stease! – Ah, păcătosule!

2. Acasî s-nu calţî. – Pe-acasă să nu calci.

3. Acîtîrîsite! – Afurisitule!

4. Aclo s-armîni. – Acolo să rămîi.

5. Aclo s-baţ lupăţli. – Acolo să baţi lopeţile (acolo să-ţi sapi groapa).

6. Aclo s-putridzăşti. – Acolo să putrezeşti.

7. Aclo s-ţî hibî. – Acolo să-ţi fie (acolo să-ţi fie sfîrşitul).

8. Acna-ţ (a-ţ) di capu! – De cap să-ţi fie.

9. Agiunu ca cîni s-ti vedu.- Flămînd ca un cîine să te văd.

10. Agiutoru ş-di la ghifţî s-cafţî. – Să ceri ajutor şi de la ţigani.

11. Aγiu Γeani s-ti-adunî (s-nu ti-aflî, s-ţî pîlteascî). – Sfîntul Ion să tea dune (să nu-l apuci, să-ţi plătească).

12. Ahîtu s-apuţ. – Atît s-apuci (să nu mai apuci zile multe de trăit).

13. Ahîtu s-ti-amu. – Atît să te am (să nu te mai am).

14. Alargu di lumi s-cheri. – Departe de lume să mori.

15. Amarea s-ti-adunî. – Marea să te adune(să te înece).

16. Anapuda s-ţî fugî tuti. – Anapoda să-ţi meargă toate.

17. Anda s-ti vedu mortu, va s-giocu. – Cînd te-oi vedea mort, am să joc.

18. Anlu nău s-nu ti aflî. – Anoul nou să nu te găsească (anoul nou să nu-l apuci).

19. Anvîlitu pi faţî s-ti torńi (s-ti vedu). – Acoperit pe faţă să te întorci (să te văd mort).

20. Apa (arîulu) s-ti-aneacî. – Apa (rîul) să te înece.

21. Apî ditu scafî s-nu beai. – Apană din cană smălţuită să nu bei.

22. Arami s-ţî hibî bana (giuneaţa, pînea ţi u mîţ). – De haram să-ţi fie viaţa (tinereţea, pîinea ce o mănînci).

23. Araţi s-ti başu. – Rece să te sărut.

24. Arcatu pi grendî s-ti vedu. – Întins pe grindă să te văd ( să te văd mort).

25. Arcatu pi pîltări s-ti vedu. – Întins pe spate să te văd (să te văd mort).

26. Arcoatîru pitu mesi s-ţî treacî. – Roată pest emijloc să-ţi treacă.

27. Arinî s-ti faţ. – Nisip să te faci (praful să se aleagă de tine).

28. Arizili s-ti faţ. – Să te faci de batjocură.

29. Arîńi vruşi, di-arîńi s-nu-ascachi. – Rîie ai vrut, de rîie să nu scapi (răul pe care l-ai dorit să fie la tine).

30. Armânia cu ocl’il’i s-nu u vedz. – România să nu o vezi cu ochii.

31. Aruptu ca ghiftu s-imńi. – Rupt (zdrenţăros) ca un ţigan să umbli.

32. Ascîrchinatu s-nu mori. – Să mori nemîngîiat.

33. Aspindzuratu s-avdu cî cripaşi. – Spînzurat să aud că ai crăpat (ai murit).

34. Astal’i cîni ta s-mori. – Un cîine să-ţi taie calea, ca să mori.

35. Astrindzi mortulu ta s-nedz dupî elu. – Îmbrăţişează mortul ca să mergi după el.

36. Aţea ţi cafţî s-nu u-afli. – Ceea ce cauţi să nu găseşti.

37. Aţeali să ai şi-alti nu. – Acelea să ai şi altele nu (de cap să-ţi fie).

38. Avlachea s-ti ducî iu lipseaşti. – Gîrla să te ducă unde trebuie.

39. Axinu-ţ! – De-ai pocni!

40. Azgrîmatu di cîtuşi s-ti vedu. - Zgîriat de pisică să te văd.

41. Azgrumatu cu pînea n-gurî s-ti vedu. – Înecat cu pîinea în gură să te văd.

 

1.Babuγearu s-ti l’ea. – Sperietoarea să te ia.

2.Baligî noaptea s-calţî. – Baligă noaptea să calci.

3.Bana fîrmacu s-ţî hibă. - Viaţa otravă să-ţi fie.

4. Bana s-nu ţ-u vrei. – Viaţa să nu ţi-o doreşti.

5. Banî di cîni s-ai. – Viaţă de cîine să ai.

6. Banî lungî s-nu-ai. – Viaţă lungă să n-ai.

7. Bańi tu bana ta s-nu faţ. – Scăldă (îmbăiere) să nu faci în viaţa ta.

8. Barba tu locu s-ţ-u vedu. – Barba în pămînt să ţi-o văd.

9. Binălu s-ţî si-aprindî. – Bineaua (casa) să ţi se aprindă.

10. Bişiţ s-ţî si facî gura. – Să ţi se umple gura cu băşici.

11. Bîgatu pi dinţî s-ti vedu. – Întins pe burtă să te văd (vedea-te-aş mort).

12. Bîrgaci di guşi s-porţî. – Căldăruşă (de cerşetor) să porţi la gît.

13. Bîrgîdanlu s-ti upîrascî. – Mămăliga să te opărască.

14. Bîrnu di guşi s-ţ-arucu. – Să-ţi arunc ştreangul de gît.

15. Bîsearica s-nu ti-ancurunî. – Să nu te cununi la biserică.

16. Blîsteamili s-ti-agiungî. – Blestemele să te ajungă.

17. Boaţea s-nu ţ-u-avdu. – Să nu-ţi aud glasul.

18. Boaţea s-ţî chearî. – Să-ţi piară glasul.

19. Boaţi di γumaru s-ai. – Voce de măgar să ai.

20. Borgea s-ti mîcî. – Datoriile să te mănînce.

21. Braţlu s-ţî seacî.- Braţul să-ţi sece.

22. Brava di mîńi s-ţî si-acaţî. – Broasca de la uşă să ţi se prindă de mîini (să paralizezi).

23. Budza s-ţî cadî. – Buza să-ţi cadă.

24. Buneaţî di la canu s-nu vedz. – Bunătate de la nimeni să nu vezi (să n-ai parte de bine).

25. Bunela ocl’il’i s-ţ-ascoatî. – Furculiţa sî-ţi scoată ochii.

26. Bunî-ţ oara cîtî groapî. – Ceas bun (drum bun) către groapă.

27. Bunlu s-ti-adunî. – Buba rea (dalacul) să te omoare.

28. Bunluchi fciori s-nu-ai. – Să n-ai parte de copii mulţi.

29. Burbunarica s-ţî parî dulţi. – Măcrişul să-ţi pară dulce.

30. Burduvali ti tini s-avdu. – Veşti rele să aud despre tine.

31. Butea cu γinu s-nu ti-ambeatî. – Butea cu vin să nu te îmbete.

32. Buturlu s-ti mîcî. – Răpciuga să te mănînce.

33. Buzălu s-ti creapî. – Braga să te otrăvească.


 

1.Ca chicuta di-apî s-cheri. - Ca picătura de apă să pieri.

2.Ca cirichelu s-ti vedu. – Ca ţestul să te văd.

3.Ca foclu s-ti-astindzî. – Ca focul să te stingi.

4. Ca ghiftu s-imńi. – Ca un ţigan să umbli.

5. Ca γumarŭ s-ti vedu ancîrcatu. – Să te văd încărcat ca un măgar.

6. Ca harlu s-ti vedu. – Să te văd ca dracul.

7. Ca lilici s-amuţ. – Ca floarea să amuţeşti.

8. Ca loclu s-ti vedu. – Ca pămîntul să te văd.

9. Ca lumbarî s-ti tucheşţî. – Ca lumînarea să te topeşti.

10. Ca pînea cuclui s-ti faţ. - Ca ciuboţica-cucului să te faci.

11. Ca seu s-ti tucheşti. – Ca seul să te topeşti.

12. Ca tîtumi s-ti usuţ. – Ca tutunul să te usuci.

13. Ca turbatŭ s-aladz. – Ca turbat să alergi.

14. Ca ţeara s-ardzî. – Ca lumînarea să arzi.

15. Calu maţilî s-ţ-ascoatî. – Calul maţele să-ţi scoată.

16. Caplu s-ţî frîndzî. – Capul să ţi-l frîngi.

17. Caplu ş-cicioarli s-ţî mîţ. – Mînca-ţi-ai capul şi picioarele.

18. Caplu tu halé s-ţî-lu bagu. – Băga-ţi-aş capul în privată.

19. Caplu ţ-va stulcinari. – Crăpa-ţi-aş capul.

20. Casa focŭ ş-pulbiri s-ţî si facî. – Casa foc şi pulbere să ţi se facă.

21. Casa s-nu ti-ancapî. – Casa să nu te încapă.

22. Chealea s-ţ-arγîsescu. – Tăbăci-ţi-aş pielea.

23. Cheatrî chindisitî s-ţî bagŭ la capŭ. – Piatră scrisă (cruce) să-ţi pun la cap.

24. Cheatrî s-ti fţeai. – Să te fi făcut piatră.

25. Cheţari tu locŭ di pîni s-mîţ. – Pietre în loc de pîine să mănînci.

26. Cheţarli a tali pi caplu a tău. – Pietrele tale pe capul tău.

27. Chicuta aţa laia! – Picătura cea neagră!

28. Chicuta s-ţî chicî. – Picătura (cea neagră) să te pice.

29. Chiperŭ laiŭ limba s-ţ-ardî. – Piper negru să-ţi ardă limba.

30. Chirutŭ s-ti vedŭ. – Pierdu (dispărut) să te văd.

31. Cicioarli s-ţî frîndzî. – Picioarele să-ţi frîngi.

32. Cinghiné lai ş-corbî. – Ţigancă (femeie) nenoroctă.

33. Cingulŭ pi capŭ s-ţî cadî. - Cana de smalţ în cap săi-ţi cadă.

34. Cinuşi s-ti fţeai. - Cenuşe să te fi făcut.

35. Ciofcî s-ţ-aurlî la uşi. – Corbul să-ţi urle la uşă.

36. Cirńidî s-ti-agudeascî. – Cărămidă să te lovească.

37. Citacŭ stesŭ! – Diavol nenorocit!

38. Ciupulica s-ti mîcî. – Dezastrul să te mănînce.

39. Cîndila la capu s-ţî ardî. – Candela la cap să-ţi ardă.

40. Cîndu s-featî mlarea, atumţea s-faţ ş-tini. – Cînd o făta catîrca atunci să naşti şi tu.

41. Cîni alŭ chirîtă. – Cîine ticălos.

42. Cîni ambitatŭ. – Cîine îmbătat.

43. Cîni arîńiosŭ s-ti vedŭ. – Cîine rîios să te văd.

44. Cîni turbatŭ s-ti mîşcî. – Cîine turbat să te muşte.

45. Cîrciunlu s-nu ti-aflî. – Crăciunul să nu te găsească (în viaţă).

46. Cîsuri s-ti faţ. – Schilod să ajungi.

47. Cîsutŭ di strańi s-ti facî Aţelŭ-di-Analtu. – Cusut de haine (imobil, ţeapăn) să te facă Cel-de-Sus.

48. Cîti lilici tu-amari, ahîtî hîiri s-ai. – Cîte flori pe mare atîta bunăstare să ai.

49. Cîtî aumbrî faţi aclu, ahîtî aveari s-ai. – Cîtă umbră face acul atîta avere să strîngi.

50. Cîtranea cîtrani s-ti facî. – Catranul catran să te facă.

51. Cîtŭ carpó di mlari, ahîtu s-ai ş-di fciori. – Cîtă prăsilă ai de la catîrcă, atîta să ai şi de la copii.

52. Cîtŭ perŭ pi palmî, ahîtî pruruchii s-ai. – Cît păr în palmă, atîta pricopseală să ai.

53. Cîtŭ ti voiŭ, ahîtu s-ti-amu. – Cît te vreau, atît să te am.

54. Cîţauî lai ş-corbî. – Femeie nenorocită.

55. Corbu s-ti vedu. – Nenorocit să te văd.

56. Cripatlu s-ţî da. - Moartea să dea peste tine.

57. Cu cinuşi gura s-ţî si umplî. – Cu cenuşă să ţi se umplă gura.

58. Cu mîńli pi cheptu s-ti vedŭ. – Cu mîinile pe piept să te văd.

59. Cu oamińi arada s-nu imńi. – Să nu umbli în rind cu oamenii.

60. Cu patru cicioari s-ti vedŭ. – În patru picioare să te văd.

61. Cu unŭ ciciorŭ s-avdu cî hii. – Cu un picior să aud că eşti.

62. Cucotlu la uşi s-ţî cîntî.- Cocoşul să-ţi cînte la uşă.

63. Cucuveaua s-ti blastimî. – Cucuveaua să te blesteme.

64. Cucuveaua s-ti blastimî. – Cucuveaua să-ţi cînte pe casă.

65. Cufoarea s-ti mîcî. – Boala să te mănînce.

66. Cumăţ s-ti faţ. – Bucăţi să te faci.

67. Cumnicîturî s-nu ţî da Dumnidză. – Cuminecătură să nu-ţi dea Dumnezeu.

 

1.Dă-l’i-u cu dzaţili. – Dă-i-o înzecit (Dă-l dracului).

2. Deadunu cu fumeal’ea s-ti-angropu. - Împreună cu familia să te îngrop.

3. Defi s-ti faţ. – Praful să se aleagă de tine.

4. Demunlu di peri s-ti tragic. – Satana de păr să te tragă.

5. Di-acasî la groapî s-ti-aducu. – De-acasă la groapă să te duc.

6. Di bîgatu s-nu ti-ascol’i. – Să nu te scoli de unde eşti culcat.

7. Di capu s-ţî hibî. – De cap să-ţi fie.

8. Di cuţîtu s-ti-astindzî. – De cuţit să nu scapi.

9. Di ehţrî s-nu-ascachi. – De duşmani să nu scapi.

10. Di focu s-nu-ascachi. – De foc să nu scapi.

11. Di fumeal’i hîiri s-nu-ai. – De la copii să nu ai folos.

12. Di furi s-ţî hibî bitisita. – De la hoţi să-ţi fie sfîrşitul.

13. Di la fciori harauî s-nu-ai. – De la copii bucurie să nu ai.

14. Di la oi s-nu ti torńi. – De la oi să nu te (mai) întorci.

15. Di mprostu s-ti tucheştî. – Din picioare să te topeşti.

16. Di ocl’i s-ti-acaţî. – De ochi să tea puce.

17. Di ocl’i s-ţî hibî. – De ochi să-ţi fie (Luate-ar dracu).

18. Di poartî-poartî s-ţî hibî. – Din poartă în poartă să umbli.

19. Di pragu s-ti aspindzuri. – De prag să te spînzuri.

20. Di strańi s-ţî plîndzî. – De haine să te plîngi.

21. Di tufechi s-cheri. – De puşcă să mori.

22. Di ţiva s-nu prucpuseşţî. – De nimic să nu te pricopseşti.

23. Dicuńeari fciorl’i s-ţ-agiungî. – Cerşetori să-ţi ajungă copiii.

24. Diparti di casî s-mori. – Departe de casă să mori.

25. Distimeli lai pi capu s-ţî vedu. – Să te văd cu basma neagră pe cap.

26. Dişcl’itoarea s-ţ-ancl’idî gura. – Lacătul să-ţi închidă gura.

27. Ditu arîdîţinî s-ti usuţ. – Din rădăcină să te usuci.

28. Ditu cunachi s-nu-ascachi. – Din închisoare să nu scapi.

29. Dîmarî lai ş-corbî. – Neam blestemat şi nenorocit.

30. Dîmlaia s-ti-agudeascî. – Damblaua să te lovească.

31. Dorńi ca nidurńitu. – Dormi ca nedormit.

32. Draţl’i s-ti mutî. – Dracii să te ia.

33. Ducheanea di γerńi s-ţî si umplî. – Prăvălia să ţi se umple de viermi.

34. Dulumălu s-ţî vindzî ş-hîiri tutu s-nu vedz. – Dulama să-ţi vinzi şi pricopseală să nu vezi.

35. Dumnidză s-ţ-astingî casa. – Dumnezeu să-ţi stingă casa (să-ţi distrugă) casa.

36. Duńeaua s-ti criseascî. – Lumea (mulţimea) să te judece.

37. Dupî capu s-ţî-lu bagu. – Să te speli pe cap cu el. (Să-ţi fie de cap)

38. Dupî capu s-ţ-u da. – Să te lovească boala la cap (Lovi-te-ar damblaua.)

39. Dupî soari s-nedz. – După soare să mergi (să mergi spre asfinţit, să te stingi, să mori).

40. Durilu s-ţî psuseascî. – Roibul să-ţi crape.

41. Du-ti şi s-nu ti torńi. – Du-te şi să nu te întorci.

42. Du-ti tu neclu. – Du-te la naiba.

43. Duvalé laiu pi capu s-porţî. – Maramă neagră să porţi pe cap.

44. Dzandza s-ti-agudeascî. – Furiile să te lovescă.

45. Dzua s-ti mîcî. – Ziua să te mănînce.


1. Efcula s-ti-acaţî blîsteamili. – Blestemele să te prindă uşor.

2. Ehle s-faţ iuţido. – Înşelătorie să faci pretutindeni.

3. Ehtru n-cali s-ti-astrîvuseascî. – Duşmanul în cale să te întîlnească.

4. Ermî ş-pustî s-ţî hibî bana. – Deşartă şi pustie să-ţi fie viaţa.

5. Ermu s-ti vedu. – Pustnic să te văd.

6. Ermulu s-ti mîcî. – Pustia să te mănînce.

7. Eta tutî s-ai maşi cripări. – Toată viaţa să ai necazuri.

8. Etuslu ţi γini s-nu ti-aflî. – Anul care vine să nu te afle (în viaţă).

9. Evî tu locu! – Vedea-te-aş în pămînt!

 

1.Faţa mplinî di gîrnuţî s-u-ai. – Faţa să ao ai plină de bube.

2. Feaminî s-nu ţî da Dumnidză. – Fiică să nu-ţi dea Dumnezeu.

3. Feata s-nu ti mutreascî. – Fiica să nu te îngrijească.

4. Featili s-ţî cîrleadzî. – Fiicele să cîrtească.

5. Ferari s-nu ţî hibî zborlu. – Vorba să nu-ţi fie ascultată.

6. Filcu puté s-nu hii. – Liniştit să nu fii niciodată.

7. Filii-filii s-ti faţ. – Felii-felii să te faci.

8. Fiscu s-hii tutî bana. – Singur să fii toată viaţa.

9. Fisul’ilu s-ti mîcî. – Fasolea să te otrăvească.

10. Fituru s-nu-armînî di tini. – Nici o fărîmă să nu rămînă di tine.

11. Fîrina s-ti creapî. – Făina să te omoare.

12. Fîrî mini unî dzuî s-nu bînedz. – Fără mine o zi să nu trăieşti.

13. Fîrmaclu s-nu ti-anfarmîcî. – Otrava să nu te otrăvească.

14. Fîrnulu pondu s-ţî-lu vedu. – Frîul calului să-l văd fără tine.

15. Fluria ţi u-ai , hîirea s-nu-l’i vedz. – Să n-ai parte de galbenul pe care-l ai.

16. Foamea s-ti tucheascî. – Foamea să te topească.

17. Foartica pi dauî s-ti facî. – Foarfecele pe din două să te facă.

18. Foclu s-ti-ardî. - Focul să te ardă.

19. Frica s-ti-aprindî. – Frica să te omoare.

20. Friptu s-ti mîcu. – Mînca-te-aş fript.

21. Frîndzi-ţ caplu (zverca). – Frînge-ţi capul. (Frînge-ţi gîtul).

22. Fudulu di urecl’i s-ti vedu. – Fudul de urechi să te văd.

23. Fumeal’ea tutî s-ţî creapî. – Familia toată să-ţi crape.

24. Fumlu s-ti-ambeatî. – Fumul să te ameţească.

25. Funea di guşi s-ţ-u vedu. – Funia de gît să ţi-o lege.

26. Fustanea pustî s-ţ-armînî. – Rochia să-ţi rămînă neîmbrăcată

 

1.Gaia s-ţî bea mintea. – Gaia să-ţi bea mintea.

2. Gaia s-ţî cîntî pi casî. – Gaia să-ţi cînte pe casă.

3. Gaileadz mări s-ţî da Dumnidză. – Griji mari să-ţi dea Dumnezeu.

4.Gardulu s-ti surpî. – Gardul să te doboare.

5.Gîitani pi tini s-nu-alîxeşti. – Haină cu găitan să nu îmbraci.

6. Gîl’ina s-ti-anfarmîcî. - .Găina să te otrăvească.

7.Gîmila s-ti calcî. – Cămila să te calce.

8. Gîrnu ti tini s-dau. – Colivă pentru tine să dau.

9. Gîrnuţlu s-ti-adunî. – Buba să te omoare.

10. Geadeea s-ti chearî. – Drumul să te piardă.

11. Ghideri di capu s-ai. - Nenorocire să ai pe cap.

12. Ghideri s-ti faţ. – Nenorocit să ajungi.

13. Ghiftu s-ti faţ. – Ţigan să ajungi.

14. Ghinuitu di can s-nu hii. – Nimeni să nu-ţi dea bineţe.

15. Ghiritu pi tini s-cadî. – Trăsnetul să cadă pe tine.

16. Ghizintia s-ti curmî. – Curticica să te curme (să te omoare).

17. Gioni ca alanţî gioni s-nu-agiundzî. – Flăcău ca ceilalţi să nu ajungi.

18. Giulî tu inimî s-ţî iasî. – Păs la inimă să faci.

19. Giumitati omu s-ti faţ. – Jumătate de om să ajungi.

20. Giunaticu mari s-ai. – Tinereţe mare să ai. (Să fii burlac multă vreme, să nu te însori curînd).

21. Gl’emlu s-ti tragî. – Ghemul să te tragă. (Să te aduni ca pe ghem).

22. Gl-eţlu s-ti-arîseascî. – Gheaţa să te răcească.

23. Golu ca ghiftu s-ti vedu. – Gol ca ţigan să te văd.

24. Grailu s-ţî chearî. – Să-ţi piară graiul.

25. Grendî pi capu s-ţî cadî. – Grindă în cap să-ţi cadă.

26. Grîmusteanu s-ti dińicî. – Un grămostean să te facă bucăţi.

27. Grîsimea s-ti tucheascî. – Grăsimea să te topească.

28. Groapa s-ti-anvileascî. – Groapa să te acopere.

29. Grundzî di cheţari pi capu s-ţî cadî. – Bolovani de piatră să-ţi cadă pe cap.

30. Gugoşlu s-ti-adunî (s-ti-agudescî, s-ti mîcî). – Glontele să te omoare (să te lovească, să te mănînce).

31. Gulişanu s-aladz pitu cîsîbă. – Despuiat de haine să umbli prin tîrg.

32. Gura la urecl’i s-ţî γinî. – Gura să-ţi ajungă pînă la urechi.

33. Gura s-ţ-amurtî (s-ţî cadî, s-ţî seacî). – Gura să-ţi amorţească (să-ţi cadă, să-ţi sece).

34. Gurbia s-ţî si-acaţî. – Scovarda să-ţi rămînă în gît.

35. Gurmadzlu s-ţî si-astupî (s-ţî si umflî). – Grumazul să ţi se astupe (să ţi se umfle).

36. Guva s-ti-apridunî. – Groapa să te primească.


1.Γerńil’i s-nuti mîcî. – Viermii să nu te mănînce (să nu putrezeşti în mormînt).

2.Γîrγîriciu la groapî s-ţî bagu. – Clopoţel să-ţi pun la groapă.

3.Γîrmari s-nu-ai puté. – Firifirici (bani) să nu ai niciodată.

4.Γora ţea urîta s-ti-avinî. – Să te fugărească Gora cea urîtă.

5.Γrambo s-nu ti faţ.- Mire să nu te faci.

6.Γramî lai di tini s-agiungî. – Slova neagră de la tine sa ajungă.

7.Γumaru ghiftescu s-ti faţ. – Măgarr ţigănesc să te faci.

8.Γuneaua s-nu ti-aproachi. – Odaia de dormit să nu te primească.

9.Γunusaru orbu s-agiundzî. – Spoitor orb să ajungi.

 

1.Haftu pisti hafţî s-agiundzî. -Prostul proştilor să ajungi.

2.Hanea s-ţî si ardî. – Prăvălia să ţie se ardă.

3.Harauî di la fciori s-nu-ai. – Bucurie de la copii să nu ai.

4.Harauî n-casî s-nu-ai. – Bucurie să nu ai în casă.

5. Harei s-nu faţ tu bana ta. – Nuntă să nu faci în viaţa ta.

6. Harişu fcioru s-nu ţî da Dumnidză. – Copil dărăgălaş să nu-ţi dea Dumnezeu.

7. Harlu s-ti-adunî (s-ti-angroapî, s-ti mîcî, s-ţî greascî). – Talpa iadului să te primească (să te îngroape, să te mănînce, să te cheme)

8. Hasu omu s-nu hii canî oarî. – Om adevărat să nu fii niciodată.

9. Hatrî pţînî s-ai di partea fciorloru. – Mîngîiere puţină să ai din partea copiilor.

10. Hearea s-ţî creapî. – Fierea să-ţi crape.

11. Heavrea s-ti-acaţî (s-ti mîcî, s-nu ţî treacî). – Frigurile să te apuce (să te mînînce, să nu-ţi treacă).

12. Hicatlu s-ţ-adunî. – Să faci puroi la ficat.


1. Ianina s-ti-ardzî. – În Ianina să te ardă.

2.Ianomatli s-nu ti-ariseascî. – Drobul să nu-ţi placă.

3. Iarbî pi faţî s-ţî creascî. – Iarbă pe faţă să-ţi crească.

4. Iγuri s-nu-ai tu ţiva. – Succes să nu ai la nimic.

5. Ihtibari canu s-nu ţî da. - Cinstire să nu-ţi dea nimeni.

6. Ilechea s-ţî vindzî ş-tutu s-mori di foami. – Vesta să-ţi vinzi şi tot să mori de foame.

7. Inima s-ti-acaţî (s-ti doarî, s-ti mîcî). – Să te apuce dureri de inimă (inima să te doară, să mori de inimă).

8. Iocu s-ti faţ. – Să piei de pe faţa pămîntului.

9. Irbapi iuva s-nu hii. – Să nu fii bun de nimic.

10. Isnafi s-nu-aanvîrteşti. – Să n-ai parte de meserie.

11. Iu ti duţ s-nu ti torńi. – De unde te duci să nu te întorci.

12. Iu va ti frîndzî s-ti duţ. – Să te duci acolo unde o să-ţi frîngi gîtul.

13. Iuvá s-nu ti-aproachi. – Nicăieri să nu fii primit.

14. Izmîciunea s-nu ti aflî. – Culesul viilor să nu te găsească (în viaţă).

 

1.Jalea tutî bana s-ti ţînî. - Jalea să nu te părăsească toată viaţa.

2. Jali mari pi tuţ s-v-acaţî. – Jalea mare pe toţi să vă apuce.

3. Jarlu s-ti-ardî. – Jarul să te ardă.

4. Jgl’ioatî s-ţî da cafi omu. – Fiecare om să-ţidea un picior în spate.

5. Jumbu s-apiri. – Să te trezeşti ştirb.

 

 

1.La amarea a’ea laia s-ti duţ. – Să te duci la marea cea neagră.

2.La mirminţî s-ti portu. – La cimitir să te duc.

3. Lamba s-ti-aprindî. – Lampa să te aprindă.

4. Laptili n-focu s-ţî da. – Laptele-n foc să-ţi dea.

5. Larea s-ţî hibî tu-alantî etî. – Spălarea să-ţi fie pe lumea cealaltă.

6. Laolu s-ti blastimî. - Poporul să te blesteme.

7. Lăschi s-ti-anvileascî. – Noroaie să te acopere.

8. Lemnu secu s-ti faţ. – Lemn sec să te faci.

9. Licińi di la mirminţî s-nu-ai. – De la cimitir să nu te întorci.

10. Ligatu cu funi s-ti vedu. – Legat cu funia să te văd.

11. Lihoanî ml’eari-ta s-nu-agiungî. – Lăuză nevastă-ta să nu ajungă.

12. Lilinghi s-nu-ańiurdzeşti. – Brînduşe să nu miroşi.

13. Lima s-ţ-u da. – Lăcomia să te apuce.

14. Limba s-ţî mîşţî. – Limba să-ţi muşti.

15. Limbidî s-hii ca arîulu mintitu. – Limpede să fii ca rîul tulburat.

16. Lindina s-ti mîcî. – Lindina să te mănînce.

17. Linguricea s-ti-adunî. – Lingureaua să te mănînce. (Să mori de dureri la lingurea).

18. Livendu s-nu ti faţ. – Voinic să nu te faci.

19. Lîhtîrsitu s-hii tutî bana. – Speriat să fii toată viaţa.

20. Lîngoarea s-ti bitisească. – Boala să-ţi aducă sfîrşitul.

21. Lînî n-gurî s-ţî creascî. – Lînă-n gură să-ţi crească.

22. Lîturi tu nări s-ai. – Lături în nări să ai.

23. Lîvosu cîni ţi eşţî! – Cîine mîrşav ce eşti!

24 Loclu s-ti-adunî (s-ti mîcî, s-ti-anvîlescî). – Pămîntul să te înghită (să te mănînce, să te acopere)

25. Locu s-mîşţî. – Pămînt să muşti.

26. Luchii (luplu) s-ti mîcî. – Mînca-te-ar lupii (lupul).

27. Luna ntr-ocl’i s-ţî da. – Luna în ochi să-ţi dea.

28. Lunea s-nu-apiri. – Ziua de luni să n-o apuci.

29. Luńinî s-nu vedz cu ocl’il’i. – Lumină să nu vezi cu ochii.

30. Luschida ocl’il’I s-ţ-ascoatî. – Aşchia ochii să-ţi scoată.

 

 

1. L‘epuru di nări s-ti tragî. – Iepure să te tragă de nas.

2.L’irtatu s-nu hii di vîrnu.- Iertat să nu fii de nimeni.

 

 

1.Ma ghini s-plîngî mă-ta di cîtu mana. – Mai bine să plîngă maică-ta decît mama.

2.Macaroni s-ţî si facî perlu. – Să ţi se ridice părul măciucă în cap.

3. Marţa s-nu ti află. – Ziua de marţi să nu te găsească în viaţă.

4. Marţulu s-ti-adunî. – Luna martie să-ţi aducă sfîrşitul.

5. Maţîli azvarna s-li tradz. – Maţele tîrîş să le tragic.

6. Măndzîlia meali pi tini s-cadî. – Batjocura mea pe tine să cadă.

7. Milăńi ş-cîtrăńi s-ai tutî bana. – Supărări şi necazuri să ai toată viaţa.

8. Milii s-ţî cadî. – Leşin să-ţi vină.

9. Minghiuşi pi nari s-porţî. – Să porţi belciug la nas.

10. Mirahunî s-ţî hibî gura. – Blestemată să-ţi fie gura.

11. Misali ti tini s-tindu. – Parastas să fac pentru tine.

12. Mixosu cîni ţi eşti! – Cîine mucos ce eşti!

13. Mîcarea s-ti-anfarmîcî. – Mîncarea să te otrăvească.

14. Mîhîlălu cu cheţări s-ti-avinî. – Mahalaua să tea lunge cu pietre.

15. Mîna s-ţî seacî. – Mîna să-ţi sece.

16. Mîndîlîchi pţînî s-ţî facî fciorl’i – Supărare puţină să ai de la copii. (Să nu ai parte de copii).

17. Mîńli ş-cicioarli s-ţî si usucî. – Mîinile şi picioarele să ţi se usuce.

18. Mîrazea s-ti-acaţî. – Melancolia să te cuprindă.

19. Mîrγitu s-imńi tutî bana. – Murdar să umbli toată viaţa.

20. Mîrîturi multi s-ti-agiungî. – Necazuri multe să te ajungă.

21. Mîrtiili s-ti-acaţî. – Păcatele să se răzbune pe tine.

22. Mlarea s-ti-arcutească. – Catîrul să te trîntească.

23. Ml’earea s-tia-vinî. – Nevasta să tea lunge.

24. Mnatî s-ti faţî. – Să te chirceşti cât un pumn.

25. Moartea s-ti curî. – Moartea să te cureţe.

26. Mortu niangrupatu! – Mort neîngropat!

27. Mplinu di prońi s-ti vedu. – Plin de puroi să te văd.

28. Mprostu s-dorńi. – Să dormi de-a-n-picioarelea.

29. Muhla s-ti mîcî. – Mucegaiul să te mănînce.

30. Mul’iţa s-ti mîcî. – Molia să te mănînce.

31. Muntili s-ti-angl’itî. – Muntele să te înghită.

 

1.Naca crèchi tu-aestă oarî! – De-ai crăpa în clipa asta!

2.Nafima-ţ tat-tu ţi ti-ari. – Blestemat să fie taică-tu ce te are.

3.Nafoarî di hoarî s-cheri. - Afară din sat să pieri.

4. Nahti s-nu hii pute. – Să nu fii niciodată pe pace.

5. Naltî şi-uscatî, laia turbatî! – Naltă şi uscată, nenorocită turbată.

6. Namisa di morţî s-ti bagu. – Între morţi să te pun.

7. Narea s-ţî si usucî. – Nasul să ţi se usuce.

8. Natu tu leagînu s-nu nfaşi. – Prunc în leagăn să nu înfaşi.

9. Naua s-nu u-ai. – Să n-ai parte de nora cea mică.

10. Năulu anu s-ti pitreacî iu va elu. – Noul an să te trimită unde vrea el.

11. N-capu s-ţ-u da. – Damblaua să te loveascî.

12. N-cicioari s-plîscîneşţî. – Din picioare să te lovească.

13. Neaua s-ti batî. – Zăpada să te bată.

14. Nelu tu dzeaditu s-nu badz. – Inel în deget să nu pui.

15. Niapucate, s-nu ti-amu! – Blestemate, nu te-aş mai avea!

16. Niaveari mari s-ai. – Sărăcie mare să ai.

17. Nica aestî noapti s-ţî hibî. – Numai noaptea asta s-o mai apuci.

18. Nifapte, ti ţi ti-amu? – Ne-născutule (nenorocitule), de ce te am?

19. Nilatî inimî s-ai. – Necurată inimă să ai.

20. Niori pi capu s-ţî si vearsî. – Nori pe cap să ţi se verse.

21. Nipîrtica s-ti mîşcî. – Vipera să te muşte.

22. Nipîtidzatu s-armîni. – Nebotezat să rămâi.

23. Niputearea s-nu ti-alasî. – Boal să nu te lase.

24. Nisîturatu s-hii totna. – Nesăturat să fii totdeauna.

25. Nitutu tu minti ţi hii! – Netot la minte ce eşti!

26. Niţi soţl’i s-nu ti-angroapî. – Nici tovarăşii să nu te îngroape.

27. Nîpoi s-ţî fugî tuti. – De-a-ndărătelea să-ţi meargă toate.

28. Nîrîitu s-imni tutî eta. – Mînios să umbli toată viaţa.

29. Notlu s-ti batî. – Austrul să te bată.

30. Ntregu s-ti-aflu. – Întreg să te găsesc (în mormînt).

31. Nuca s-ţ-astupî gurmadzlu. – Nuca (nodul gîtului) să-ţi astupe grumazul.

32. Numa s-ţî creapî. – Numele să-ţi crape (să ţi se stingă).

33. Nuntru s-ti mîcî. – Să te roadăpe dinăuntru.

34. N’eara s-ţî parî amarî. - Mierea să-ţi pară amară.

35. N’icî ti fţeşi, aşi s-crechi. – Mică te-ai născut, aşa să crăpi.

36. N’iclu ţi va lu-ai, sicatu s-s-facî. – Copil ce-o să-l ai, schilod să se nască.

37.N’ilî canu s-nu ţî aibî. –.Nimeni să-ţi arate milă.

38. N’iluitu s-nu hii di canu. - Nimănui să nu-i fie milă de tine.

39. N’irî-ţ, lăi cîne! – Mirarea-ţi cîine! (Cîine buimac!)

40. N’irlu pi tini s-nu-alîxeşţî. – Haine ca toată lumea să nu îmbraci

 

1.Oarfînu di strain s-hii. – Sărac de haine să fii.

2.Oarî-ţ bunî cîtî tu necu. – Drum bun spre pierzanie.

3. Oasili tu hîpsînă s-ţî putridzascî. – Oasele în închisoare să-ţi putrezească.

4.Oaspiţ n-casî s-nu ţî calcî. - Prieteni în casă să nu-ţi calce.

5. Ocl’il’I s-ţ-ansarî (s-ţ-ascoatî, s-ţî iasă). – Ochii să-ţi sară (să ţi-i scoată, să-ţi iasă).

6. Ocl’i-ţ şi-urbarea-ţ. – Ochii-ţi şi orbirea-ţi!

7. Ocna-ţ ca di pucna. – Sări-ţi-ar ochii.

8. Ocna-ţ ş-di capu. – De cap să-ţi fie.

9. Ohtulu tu ohtu s-ti pingî. – Din dâmb în dîmb să te izbeşti.

10. Ondusu s-ai pi inimî. – Să ai păs la inimă.

11. Opistaru di guşi s-ţî vedu. – Vedea-te-aş oblînc la gît.

12. Orbu s-ti vedu. – Orb să te văd.

13. Ornili s-ti mîcî. – Vulturii să te mănînce.

14. Oslu-a tat-tui! – Osul lui taică-tu!

15. Oslu di carni s-ţî da. – Osul să ţi se atingă de carne (Os prin os să-ţi treacă).

 

1.Panî s-ti faţ. – Nurdar ca funinginea să fii.

2. Paracripatu s-hii tutî bana. – Necăjit să fii toată viaţa.

3.Parafta ţi-agiundzî, hîbărli s-ţi γinî. – De îndată ce ajungi, să vină veşti că ai murit.

4. Paştili s-nu ti-aflî. – Paştele să nu te găsească în viaţă.

5.Perlu s-ţî cadî. – Părul să-ţi cadă.

6. Peru pi limbî s-ţî creascî. – Păr pe limbă să-ţi crească.

7. Pi pînticî s-ti tradz. - Să te tîrîi pe burtă.

8. Pi sulî s-ti frigu. – Să te frig în frigare.

9. Piducl’i s-ti mîcî. – Păduchii să te mănînce.

10. Pija s-armîńi. – Nebotezat să rămâi.

11. Piscuri ti tini s-adaru. – Prescuri pentru tine să fac.

12. Pisti canu s-nu ţ-aibî. – Încredere nimeni să nu aibă în tine.

13. Pişniclu să-ti ardî. – Cuptorul să te ardă.

14. Piştireauî s-ti fţeai. – Împietrit ca o stîncă să te fi născut.

15. Pîltărli s-ti-acaţî. – Durerile de spate să te apuce.

16. Pîltîniţa s-ţî cadî. – Cosiţa să-ţi cadă.

17. Pînea s-nu ţî hibî bunî. – Pîinea să nu-ţi pară bună.

18. Pînî ti Sumchetru s-nu ti-amu. – Pînă la Sînpetru să nu te mai am.

19. Pîrînţîl’i s-ti-avinî di n-casî. – Părinţii să te alunge din casă.

20. Pîrîpusitu s-crechi. – Paraponisit (supărt, mîhnit) să crăpi.

21. Plîmînl’i s-ţî si usucî. – Plămînii să ţi se usuce.

22. Ploaci la capu să-ţî bagu. – Lespede la cap să-ţi pun.

23. Ploaia s-ti batî. – Ploaia să te bată.

24. Polimlu s-ti chearî. – Războiul să te piardă.

25. Pondu s-ti vedu. – Pustiit (sihăstrit) să te văd. (Blestemat să fii).

26. Pondu s-ţî ved fîrnulu. – Fără stăpîn să-ţi văd frîul (calului).

27. Porcu surdu s-ti faţ. – Porc surd să te faci.

28. Pravdî pisti locu s-ti faţ. – Vită să ajungi pe faţa pămîntului.

29. Preasinli s-nu ti-agiungî. – Păresimile (postul paştelui) să nu te găsească în viaţă.

30. Preftu la capu s-ţî cîntî. – Preot la cap să-ţi cînte.

31. Psoflu s-ti mîcî. – Moartea să te mănînce.

32. Psohiu ca cîni s-ti vedu. – Mort ca un cîine să te văd.

33. Puhondru laiu ş-corbu! – Nenorocit blestemat!

34. Pustî şi-ermî s-ţî hibî bana. – Pustie să-ţi fie viaţa.

35. Puşcl’ea s-ti-adunî. – Puşcheaua să te cureţe (să te mănînce).

36. Putanî s-ti vedu. – Femeie de nimic să te văd.

37. Puté s-nu ti torńi di iu hii. – De unde eşti să nu te întorci niciodată.

.

1. Rauli s-ţî si-arupî. – Zulufii să ţi se rupă.

2. Renda s-ti-arîndiseascî. – Rindeaua să te strunjească.           

3. Riza di pi trupu s-ţî vindzî şi s-nu-ai ti mîcari. – Cămaşa să-ţi vinzi şi să nu ai de mîncare.

4. Rizili s-ti faţ. - De batjocură să te faci.

5. Rîsadini s-ti vedu. – Răsad (în pămînt) să te văd.

6. Ruvelea s-ti mîcî. – Revolverul să te mănînce ( să te omoare).


1.Sacu di guşi s-ţî badz. – Sac (de cerşetor) să-ţi pui de gît.

2.S-ai prucuchii cîţ peri pi limbî. – Să ai pricopseală cît păr pe limbă.

3. S-aladz ca cîni turbatu. - Să umbli ca cîine turbat.

4. S-aladz di paru-paru. S-aladz ca pîrălu. – Să umbli din par în par. Să umbli precum banul. (Să nu stai locului).

5.Samuvilu laiu ş-corbu! – Vîrcolac (strigoi) nenorocit!

6. S-apustuseşţî la mirminţi. – Să te odihneşti la cimitir.

7. Sarchi di gaileadz s-porţî. – Potop de griji să duci.

8. S-armînî cîţ pîtidzai io. – Să rămînă cîţi am botezat eu.

9. S-aruţ topea. – Să dai ortu popii.

10. S-aurl’i ca cîni turbatu. – Să urli ca cîine turbat.

11. Scami pitu ocl’i s-ţî iasî. – Să-ţiiasă scame prin ochi.

12. Schińi ocl’il’i s-ţ-ascoatî. – Spinii ochii să-ţi scoată.

13. S-crechi. – Să crăpi.

14. S-crechi şi s-plîscîneşţî. – Să crăpi şi să pocneşti.

15. Sfulgulu s-ti-agudeascî. – Trăsnetul să te lovească.

16. Sicatu di mîńi ş-di cicioari s-ti fţeai. – Schilod de mîini şi de picioare să te fi născut.

17. Sicatu s-ti vedu. – Schilod să te văd.

18. Sihati lai cîndu ti fţeşi! – Ceasul rău cînd te-ai născut.

19. Singuru s-hii tutî bana. – Singur să fii toată viaţa.

20. S-mori aγońea. – Să mori curînd.

21. S-nedz la draţ ş-la piramadz. – Să mergi la draci şi la Satana. (Du-te la toţi dracii).

22. S-nedz tu pînîvrăchi. – Să te pierzi în şalvari.

23. S-nu-ai fîrinî tu trastu. – Să n-ai făină în traistă.

24. S-nu-apiri. – Să n-apuci zorile.

25. S-nu-apuţ. – Să n-apuci!

26. S-nu hii tu duńeauî. – Să nu exişti pe lume.

27. S-nu ti-aflî altî dzuî. – Altă zi să nu t egăsesc (în viaţă).

28. S-nu ti-amu. – Să nu te am.

29. S-nu ti –ascol’i di bîgatu. – De unde eşti culcat să nu te scoli.

30. S-nu ti mîcî loclu. – Să nu te mănînce pămîntul. (Să nu putrezeşti în pămînt).

31. Soţl’i s-nu ti va. – Tovarăşii să nu te iubească.

32. S-plîscîneşţî. – Să plesneşti.

33. S-taţ ca porcu surdu. – Să taci ca porcul surd.

34. S-ti adunî şi s-ti mîcî. – Să te adune (să pieri) şi să te mănînce.

35. S-ti-aspindzuru di limbî. – Spînzura-te-aş de limbă.

36. S-ti-astindzî. – Să te stingi (din viaţă).

37. S-ti curî Dumnidză. – Să te cureţe Dumnezeu.

38. S-ti doarî bîrîclu. – Să ai dureri de burtă.

39. S-ti frîndzî pi patru. – Să te frîngi în patru.

40. S-ti mîcî inima cu sîndzi şi prońi. – Inima să te omoare (să te mănînce) cu singe şi puroi.

41. S-ti plîndzî di ocl’i. – Să te plîngi de ochi (din cauza ochilor).

42 S-ti spulbiri di-aua. – Să piei de aici.

43. S-ti tal’i Stîmăria. – Sfînta Maria să te taie.

44. S-ti usuţ ca lilicea. – Să te usuci ca floarea.

45. S-ti vedu cu lingura di bîrnu. – Să te văd cu lingura (de cerşetor) la brîu.

46. Stogu di oasi s-ti faţ. – Grămadă de oase să te faci.

47. Stogu s-ti-aduńi. – Să te strîngi grămadă.

48. S-turbedz, nihite! – Să turbezi, blestematule!

49. S-turghi ca luplu. – Să turbezi ca lupul.

50. S-ţ-algheascî perlu. – Să-ţi albească părul.

51. S-ţiuri ca cîni. - Să scheuni ca cîine.

52. S-ţî cadî dinţîl’i. - Să-ţi cadă dinţii.

53. S-ţî cadî mîna. – Să-ţi cadă mîna.

54. S-ţî γinî gura la ureacl’i. – Gura să-ţi vină la ureche.

55. S-ţî l’eai perl’i. – Du-te învîrtindu-te.

56. S-ţî mîcu gîrnulu. – Mîncaţi-aş coliva.

57. S-ţî muţ pol’ili n-capu. – Să-ţi ridici poalele în cap.

58. S-u-ascoţ pi limbî. – Să scoţi bubă rea pe limbă.

59. Suflitlu pi l acuru s-ţî iasî. – Sufletul să-ţi iasă prin fund.


1.Şahulu corbî! – Neroadă nenorocită!

2. Şapşalu laiu ş-corbu! – Prost nenorocit!

3. Şcurtulu s-ti curî. – Luna februarie să te cureţe.

4. Şeati pisti locu s-hii. – Haimana să fii pe faţa pămîntului.

5. Şineaclu s-ti mîcî. – Gerul să te omoare.

6. Şiripatu s-hii de Dumnidză. - Dumnezeu să te otrăvească.

7. Şoaricu ocl’il’i s-ţ-ascoatî. – Şoarecele să-ţi scoată ochii.

8. Şpirtulu s-ti-aprindî. – Chibritul să te aprindă.

9. Şpirtusea-ti di-aua! – Ia-ţi tălpăşiţa de aici!

10. Ş-tu locu s-nu-ai izini. – Nici în pămînt să nu fii primit.

11. Şumuroańi s-ti-avinî. – Cîrtiţele să te fugărească.

12. Şupla s-nu ti-ariseascî. – Plăcinta de dovleac să nu-ţi placă.


 

1.Tahina s-nu-apiri. – Dimineaţa să no apuci.

2.Taifa s-ţî chearî. – Familia să-ţi piară.

3.Tarta s-mori. – Pe loc să mori!

4.Tat ţi ti-ari! – la naiba cu taică-tu ce te are!

5.Ti ligarî hii, corbe! – Eşti bun de legat, nenorocitule!

6.Ti-apî s-crechi. – Să crăpi de sete.

7. Ti fîţeşi cu limbî di nipîrticî. – Te-ai născut cu limbă de viperă.

8. Tihi s-nu-ai la nsurari. – Noroc să n-ai la însurătoare.

9. Tihilaiu cîni! – Cîine nenorocit.

10. Tilefi s-ti faţ. – Praful să se aleagă de tine.

11. Timńitorlu la capu s-ţ-anvîrtescu. – Să-ţi cădelniţez cădelniţa la cap.

12. Timtu s-ti-aflu. – Întins (lat) să te găsesc.

13. Tirtipi n-casî s-nu-ai. – Rînduială să n-ai în casă.

14. Tizlarea s-ti l’ea. – Moartea să te ia.

15. Tîmîhearî s-ţî hibî fumeal’ea. – Lacomă să-ţi fie familia.

16. Torlu s-ţî chearî. – Să-ţi piară urma.

17. Trastu di guşi s-porţî. – Traistă (de cerşetor) să porţi la gît.

18. Treacî cu canu s-nu-ai. - Înţelegere să n-ai cu nimeni.

19. Trimiru nî banî s-ţîńi. – Să ţii post toată viaţă.

20. Trisal’iu s-ţ-arucu. – Să împart colivă pentru tine.

21. Trîpîlicu s-ti-aneacî. – Gîrla să te înece.

22. Tu bana-ţ cîruni s-nu başi. – În viaţa ta să nu săruţi cununiile.

23. Tu banî budza s-nu ţ-arîdî. – Să n-ai parte de bucurii în viaţă.

24. Tu cheali scheri. – Să crăpi în piele. (Să fierbi în suc propriu).

25. Tu hicati s-ti-agudeascî. – Să te lovească durerea la ficat.

26. Ti lăi s-ti vedu. – Să te văd în doliu.

27. Tu leagînu s-nu leadzîńi. – Să nu legeni (copil) în leagăn.

28. Tu locu s-ti-aurlu (s-ti bagu). – În pămînt să te arunc (să te bag).

29. Tu strańi s-nu-ai cîmeaşi. – În haine (hainele de înmormîntare) să n-ai cămaşă.

30. Tu strańi s-nu ţî hii. – Hainele să nu te primească.

31. Tu ţarî s-ti bagu. – În pămînt să te bag.

32. Tufechea s-ti curî. Puşca să te cureţe.

33. Turbişia s-ti-acaţî. – Pandaliile să te apuce.

34. Turbulu s-ţî da. – Turbarea să dea peste tine.

35. Tusea s-nu ţî treacî. – Tusea să nu-ţi treacă.

36. Tuti ml’erli s-ti blastimî. – Toate femeile să te blesteme.


1.Ţaplu s-ti-ambutî. – Ţapul să te împungă.

2. Ţara s-nu ti va. – Ţărîna să nu te primească.

3. Ţasi ca niţîsutî. – Să ţeşi ca apucata (de parcă n-ai mai ţesut).

4. Ţerlu s-nu ti-aproachi. - Cerul să nu te primească.

5. Ţigîrsitu pi heari s-ti vedu. – Fript pe grătar să te văd.

6. Ţinî puté s-nu ţińi. – Cină niciodată să nu cinezi.

7. Ţirlu s-ti-anţearnî. – Ciurul să te cearnă.

8. Ţiva di tini s-nu-armînî. – Nimic să nu rămînă din tine.

9. Ţîruhili s-nu ţî vrei. – Opincile să le suporţi.

10. Ţîţa s-ţî si usucî. – Ţîţa să ţi se usuce.

 

1.Udophiu n-casî s-nu-ai. – Ordine în casă să nu ai.

2. Udu ca cîni s-hii. – Ud ca un cîine să fii.

3. Ugeaclu s-ţî si-astingî. - Hogeacul să ţi se stingă. (Casa să ţi se risipească).

3. Umtu cu cîtrani s-ti vedu. – Uns cu catran să te văd.

4. Unu eşţî, s-nu ti aveamu. – Unul eşti, să nute fi avut.

5. Urbarea s-ţ-u da. – Orbirea să dea peste tine.

6. Urdzîcî pi cheptu s-ţî creascî. – Urzică pe piept să-ţi crească.

7.Urγia s-ti-acaţî (s-ti-agiungî, s-ti mîcî). Urgia să tea puce (să te ajungă, să te mănînce).

8. Urîtî mutrită s-ai. – Urîtă înfăţişare să ai.

9. Ursa pitu mesi s-ti calcî. – Ursul peste mijloc să te calce.

10. Uşa iuţido s-ţî hibî ncl’isî. – Pretutndeni uşa să-ţi fie închisă.


1.Va ti-arupu! – O să te rup!

2. Va ti disicu! – O să te despic!

3. Va ti tuchescu! – O să te topesc!

4. Valé s-nu poţ s-ti faţ. – Înstărit să nufii nicidată.

5. Valea s-ti-angl’itî – Rîul să te înghită (să te înece).

6. Varvara s-nu u-aştepţî. – Sărbătoarea Sfintei Varvara să n-o apuci.

7. Videalî s-nu-ai. – Să n-ai lumina ochilor.

8. Viţinl’i cu leamni s-ti-avinî. - Vecinii să tea lunge cu lemne.

9. Vîcaru a hoarîl’ei s-agiundzî. – Să ajungi văcarul satului.

10. Voina s-ti mîcî. – Armata să te mănînce.

11. Vulpi pi pîltări s-ti tragî. – Să te tragă vulpea pe spate. (Vedea-te-aş mort).


1. Xichi s-ţî hibî bana (pînea).Lipsită să-ţi fie viaţa (pîinea).

2. Xinitu s-hii ti casî.- Străin să fii pentru casă.

3. Xodγi mări ti fciori s-faţ. – Cheltuieli mari să faci pentru copii.

 

1.Zacatili (zîgurli) s-ti mîcî. - Bolile să te mănînce.

2. Zborlu mutu s-ţî hibî. – Vorba să-şi fie mută.

3. Zboru s-hii la duńeauî. – Să intri în gura lumii.

4. Zbuldzulu s-ţî si-acaţî. – Bulzul să ţi se oprească în gît

5. Zdurmintau s-tia-aflu. – Zdrobit să te găsesc.

6. Ziγa s-nu ti γixeascî. – Cîntarul să nu te cîntărească.

7. Zîndanea s-ţî l’ea bana. – Închisoarea să-ţi ia viaţa.

8. Zîăvonlu s-ti –anvîleascî. – Volaul de mireasă să te acopere. (Să mori tînără, nemăritată).

9. Zmeanî pi curu s-nu-ai. - Să n-ai izmanăpe fund.

10. Zmeanî s-hii ti tutî lumea.Ca o izmană (de batjocură) să fii pentru toată lumea.

11. Zmelciu s-ti-anfarmicî. – Melcul să te otrăvească.

12. Zori mari s-vedz tu banî. – Nevoi mari să ai în viaţă.

13. Zulapea s-ti mîcî. - Sălbăticiunile să te mănînce.

14. Zurleaţa s-ţî γinî. – Nebunia să-ţi vină.

15. Zvacu s-ti faţ. – Praful să se aleagă de tine.

16. Zvarna s-ti tradz tutî eta. – Să te tîrăşti toată viaţa.

17. Zverca pi dauî s-ţî si facî. - Ceafa pe din două să ţi se facă.

18. Zvolu s-ti mîcî. – Bulgărele de pămînt să te mănînce.

 

 

SURSA

Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu (editori), Folclor aromân grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 1982, pp. 60-93.

 

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folclor aromân grămostean. În secţiunea Expresii şi sensuri figurate a antologiei, editorii au inclus 865 de elemente, dublate de versiuni proprii româneşti şi ordonate alfabetic după prima literă. Am selectat câte o expresie pentru fiecare litră a alfabetului.


1. Acîtîrîsitŭ omŭ – afurisit om.

2. Acîţai mîiauî – am prins cheag.

3. Acîţai oaspiţ – mi-am făcut cunoştinţe, am relaţii.

4. Acru puscî – acru ţuţui.

5. Adarî aumbrî a locului – face umbră pămîntului.

6. Adil’I vimturi – spune vrute şi nevrute.

7. Adnatŭ stogŭ – strîns grămadă, înfricoşat.

8. Adrai unŭ somnu – am tras un pui de somn.

9. Adunî-l’i pîndzîli – nu-i da apă la moară, potoleşte-l.

10. Adunî nărli – face mofturi; se supără.

11. Agiumsi cuprii – a ajuns de nimic, a decăzut.

12. Agîrşii di durńii – m-a furat somnul, am aţipit.

13. Aguditŭ cu lîpuda (cu pîrpodea, tu minti) – lovit cu leuca, atins la cap, ţăcănit.

14. Aguditŭ ş-pliguitŭ – rănit grav.

15. Aγiu l-feciŭ – m-am rugat de el ca la un sfînt, l-am implorat, l-am conjurat.

16. Aγiusitŭ – binecuvîntat, dăruit de Domnul.

17. Ahulea ureacl’ea – ciuleşte urechea.

18. Alagî di parŭ-parŭ – umblă lelea, nu stă la casa lui.

19. Alichitŭ di casî – om de casă, devotat familiei, gospodar.

20. Alîxea-lŭ – mituieşte-l, ‘’unge’’-l.

21. Alîxeari ditŭ fundu – schimbare din temelie.

22. Alîxitŭ şi-armîtusitŭ – dichisit, împodobit, bine îmbrăcat.

23. Ampartu – impart, dau de pomană.

24. Analtu ca tîpolî – înalt ca plopul, înalt ca bradul.

25. Anapuda omŭ – om anapoda, om sucit, dificil, al dracului.

26. Andreadzi-ţ gura – drege-ţi gura, drege-ţi gustul.

27. Anγearî multi arali – au apărut multe răutăţi.

28. Ansari ca lîndurî – ţopăie ca o rîndunică.

29. Ansîratŭ lisî – sărat potroacă.

30. Anţîpatŭ pi sulî – înţepat, (fig.) obraznic.

31. Anŭ di anŭ – an de an, în fiecare an.

32. Ańiurdzeaşti leşi – miroase a hoit.

33. Apî γilii – apă ca oglinda (limpede ca cristalul).

34. Aprindunî-lŭ – potoleşte-l, linişteşte-l.

35. Apruche chirolu – s-a apropiat timpul, momentul.

36. Arădzli anγearî – au reînviat obiceiurile.

37. Arbineşŭ apresŭ – om încăpăţînat.

38. Arcai zborŭ – am aruncat o vorbă, am adus vorba.

39. Arcatŭ pi dinţî – trîntit cu faţa la pămînt.

40. Arcatŭ pi pîltări – întins lat pe spate, lat mort.

41. Arcă bói – s-a înălţat, a crescut.

42. Arcă fciuriclu (fitica) n-cali (arcă tecnulŭ) – femeia a născut.

43. Arcă petala (topea) – şi-a dat duhul, a murit.

44. Ari aburii – are avere, (fig.) îşi dă aere.

45. Ari chealea pi ciumagî – e bătut măr.

46. Ari dzîli – are zile, îi e dat să mai trăiască.

47. Ari γerńi la curŭ – are viermi la fund, n-are astîmpăr.

48. Ari ocl’i pi zvercî – are ochi la ceafă, vede tot.

49. Ari schinŭ tu inimî – are un cui la inimă, e îndurerat.

50. Ari strucŭ (ari hari) – are pe vino-ncoa’, e atrăgător.

51. Ari vidzutî (ari mutritî) – e arătos, are înfăţişare plăcută.

52. Arîdi ca ghiftu – rîde prosteşte; minte ca un ţigan.

53. Arîdi pi sumŭ nări – rîde pe sub mustăţi.

54. Arîndzî lai – soi rău, neam prost.

55. Arîsimŭ şi-aestî dzuî – am mai păcălit o zi,a trecut şi ziua de azi, am mai trăit o zi.

56. Arîţi chirolu – s-a răcit vremea.

57. Armasi ca cuclu – a rămas singur cuc.

58. Armasi ca upîritŭ – a rămas ca plouat.

59. Armasi ca tihilaiŭ – a rămas ca vai de el.

60. Arneari fîrî pîrγurii (arneari di bîrbatŭ) – curăţenie făcută de mîntuială, făcută de bărbat.

61. Arşini mari – mare ruşine.

62. Arucî doarîli – dau (oferă) cadourile de nuntă.

63. Arucî-l’i unŭ zborŭ – bgă-i un cui în inimă.

64. Arupsi eta – şi-a făcut veacul, are viaţă lungă.

65. Aruptu di lucru – spetit de muncă, frînt de osteneală.

66. Ascîpitai di nimîcari – sînt sleit de foame.

67. Ascîpită – a tulit-o, s-a făcut nevăzut, a murit.

68. Ascotŭ doarîli – expun zestrea.

69. Aseara unî, azî dauî – treabă făcută în pripă.

70. Asparsi adetea. - a stricat datina, obiceiul.

71. Aspartî luγurii – proastă treabă.

72. Aspuni-l’i-u ntr-ocl’i – spune-i-o verde în faţă, spune-i-o de la obraz.

73. Astringu curaua (astringu fîrnulŭ) – string cureaua.

74. Aşil’-fu scriatî (γrama, γrapsea) – aşa i-a fost scris.

75. Aua himŭ pi cicioari – sîntem la locul potrivit, acesta este locul prielnic.

76. Aumbra li-aroamigî – individual pricepe ce vorbim.

77. Aurlî ca cîni turbatŭ – urlă ca un cîine turbat.

78. Avdzîi niavdzîtili – am auzit vorbele cele mai rele.

79. Avu metri di fudzi – a fost deştept (inspirit) că a plecat.

80. Azburaşti ca tu mîhîlă – vorbeşte ca la mahala, vorbeşte urît.

81. Azghearî ca luplu tu pîduri – urlă ca lupul în pădure, zbiară, ţipă.


1.Bagă ş-nu minduea – dă-i înainte fără grijă.
2.Bagî-lŭ tu trastu – mituieşte-l.
3. Bagî-l’i cîpachea – astupă-i gura.
4. Bagî misali – face parastas.
5. Bambaşca omŭ – om sucit.
6. Bana banîl’ei – trai pe vătrai.
7. Bana u-amŭ chilipuri  - de-abia îmi trag zilele.
8. Banî di cîni – viaţă de cîine.
9. Banî di hirŭ aspindzuratî – viaţă atîrnată de un fir de aţă, pe muchie de cuţit.
10. Banî di pîşé – viaţă de paşă, viaţă de huzur.
11. Banî hurγineascî – viaţă de la ţară, viaţă de mizerie.
12. Bană ş-irini – viaţă şi pace, viaţă tihnită.
13. Banî ti iocŭ – viaţă fără sens, viaţă la întîmplare.
14. Bati barabanea – bate toba, nu e discret.
15. Bea pi inimî agiunî – bea pe inima goală, pe nemîncate.
16. Besa omŭ – om ferm în convingeri, om de încredere.
17. Besa, besa –jurămîntul e jurămînt, cuvîntul dat e sfînt.
18. Bichirlîchi – pîşilîchi – burlăcie – boierie, burlăcie – trai de paşă.
19. Birbecu aleptu. - om mîndru şi plin de calităţi.
20. Bişińi tu hîvani – vorbe în vînt, fleacuri, prostii.
21.Bîgatu pi dînţî – culcat cu faţa la pămînt.
22. Bîgă boaţea – a ridicat tonul, a început să ţipe.
23. Bîneadzî bimbaşa – trăieşte ca un paşă.
24. Boaţi di chipurŭ – glas de clopoţel, voce plăcută auzului.
25. Borgi pîn’ di guşi – înglodat în datorii.
26. Budza l’i-arîdi – zîmbeşte pe sub mustăţi, e satisfăcut.
27. Bufŭ ditŭ cheari – om ursuz, ursuz ca bufniţa.
28. Bunŭ ca arîulu limpidŭ – bun de pus la rană.
29. Bunŭ ca pînea alŭ Dumnidză – bun ca pîinea lui Dumnezeu.


1.Ca aţelŭ ţi nu adγisea s-sî nsoarî – ca acela care nu prididea să se însoare; neisprăvit.

2. Ca aumbra ditŭ ahapsi – ca umbra închisorii, întuneric beznă.

3. Ca bîtutŭ di grîndinî – parcă-i bătut de grindină, bătut cu maiul.

4. Ca bou ţi ńi strînghi – om îndărătnic, ţîfnos, om sucit, anapoda.

5. Ca calŭ cu fîrnu – om mîndru şi arătos.

6. Ca cioară – subţiat ca o aţă, slab, jigărit.

7. Ca cîtuşea (gîl’ina) udî – ca un cîine plouat.

8. Ca curlu cu zmeana – ca izmana lipită de fund, ca sacul cu peticul, nedespărţiţi.

9. Ca γrambó di ńercuri – ca mirele miercuri după nuntă, fericit, mulţumit.

10. Ca γumarlu pi apunti – ca măgarul pe punte, încăpăţînat.

11. Ca harŭ (ca duşmanŭ) nu voiŭ sî-lŭ vedu – nu vreau să-l văd în ochi, l-am scos de la inimă.

12. Ca lupŭ manoleacŭ – ca lupul singuratic, sihastru.
13. Ca maia n-coru - ca baba prinsă-n horă, nepotrivit, nelalocul lui, fără noimă.

14. Ca oaia alŭ Dumnidză – blind ca oaia.

15. Ca ocl’iulŭ di pîrpodi – ca ochiul din împletitură, din ciorap, mărunt, neînsemnat.

16. Ca pi cheatrî – vorbă să fie, pe dracu’.

17. Ca preftulŭ cu cruţea – ca popa cînd umblă cu crucea, iute, grăbit.

18. Ca turta di sicarî – ca turta de secară, fără gust.

19. Ca turţîl’i tu groapî – ca turcii în groapă, haos, harababură.

20. Ca ţaγi – ca ţeava din suveică, umflat cu ţeava, rotofei, îndesat.

21. Ca vîrî pantalonî – femeie zveltă şi arătoasă.

22. Ca vîrî gîgufcî – ca o porumbiţă.

23. Cacî va ţî hibî – o să-ţi priască.

24. Cadi di mprostu – cade din picioare (de oboseală).

25. Cadi di nafoarî – e epileptic.

26. Cafi omŭ nu-ari steauî – nu toţi oamenii sînt vrednici (nu toate muştele fac miere).

27. Caftî-l’I mintea – iscodeşte-l, vezi în ce ape se scaldă.

28. Calcî multu lucru – munceşte foarte mult (este foarte harnic).

29. Calea aduţi – se cade, se cuvine.

30. Canda l’-fită γumara (cîţaua) – parcă i-a fătat măgăriţa (căţeaua); e foarte bucuros.

31. Canda l’i-u feaţi (canda l’i-ari faptî) – parcă l-a fermecat, parcă i-a făcut farmece.

32. Caplu dalî ń-lu feaţi – mi-a făcut capul calendar, mi-a împuiat capul.

33. Caplu focŭ ńi-ardi – am mare bătaie de cap.

34. Caplu ń-creapî – îmi plesneşte capul (de griji, de necazuri).

35. Caplu tîmpînî ń-lu-adră – m-a bătut la cap, mi-a făcut capul calendar.

36. Capŭ cufchiu – cap prost.

37. Capŭ di furŭ – cap de haiduc, pui de hoţ.

38. Capŭ di mecanŭ (di ocanŭ, di zdanganŭ) – încăpăţînat, bătut în cap.

39. Capŭ di mesi – prima zi a lunii.

40. Capŭ di vanghel’iŭ – literă de evanghelie.

41. Capŭ grosŭ – cap gros, greu de cap.

42. Cari-i aumbra? – cine-i individul?

43. Carti albî, γramî lai – veste de moarte.

44. Casî aspartî – gospodărie fără socoteală.

45. Casî ca cioarî (ca di la colońi, ca di la hirizmó, ca moarî) – casă dezordonată, gospodărie fără socoteală.

46. Casî dirinatî – casă grea.

47. Casî nauî – casă nouă, gospodărie nouă.

48. Casî pi ciumagîî (pi parŭ) – casă fără pricopseală.

49. Casî ţi s-şuţî dupî soari – casă binecuvîntată, gospodărie aşezată.

50. Cărnurli ń-cîdzurî – m-am spetit de muncă.

51. Cheţari ş-gîrguńi – minciuni, gogoşi.

52. Chicî di apî – transpirat pînă la piele.

53. Chipru tu mîcari – om manierat, bine crescut.

54. Chirchinedzŭ – vesel, bine dispus.

55. Chirîturi – nimicuri, prostii.

56. Chiró cripatŭ (tihilaiŭ) – vreme nenorocită, timp urît.

57. Chiró slabŭ – vremea rea.

58. Chiru di isapi – a pierdut socoteala, e în pierdere.

59. Chiru pandilosŭ (catacratus) – a ajuns falit, a dat faliment.

60. Chirui torlu - am pierdut urma.

61. Chirutî luγurii – treabă proastă, cauză pierdută.

62. Chirutî mileti – lume pierdută (decăzută).

63. Chirutŭ chiró – timp pierdut.

64. Chirutŭ tu somnu – cufundat într-un somn adînc.

65. Chisî cîtrani – întuneric beznă.

66. Cicîrdîsitŭ (ciucutitŭ) tu minti – atins la cap, scrîntit.

67. Cicioari ca fluearî – picioare subţiri ca fusul.

68. Cioamin-li (cîlea-u) – şterge-o, spală putina, plimbă ursul.

69. Cioarî (andralî, scutidi, uteanţî) ń-γini – îmi vine ameţeală, mă ia cu ameţeală.

70. Ciubanî ca lupatî – are lingura cît lopata, e lacom.

71. Ciurucî luγurii – proastă treabă.

72. Cîciulî arudzinatî – om învechit în concepţii, depăşit de vremuri.

73. Cîlcă anapuda – a călcat strîmb, a pornit-o pe un drum greşit.

74. Cîlcă calea – a parcurs drumul.

75. Cîlcă somnu greu – a avut un somn adînc.

76. Cîlcîturî – pas greşit, a călcat strîmb.

77. Cîlpusea-lŭ – mituieşte-l.

78. Cîndu l-vedŭ, heavra mi-acaţî – cînd îl văd, mă trec fiori.

79. Cîndu va ţî vedz zverca – cînd o să-ţi vezi ceafa.

80. Cîni arîńosŭ – jigodie.

81. Cîni lîvosŭ – cîine nenorocit, om păcătos.

82. Cîti ari sumŭ cîciulî! – cite ascunde sub pălărie! (Are multe dedesubturi).

83. Cîti ştii! – cîte ştie!

84. Cîtî iu s-arcă? – cu cine o fi semănînd?

85. Cîtŭ dedŭ di gurî – abia am gustat.

86. Cîţutlu la osŭ ńi-agiumsi – mi-a ajuns cuţitul la os.

87. Corba-ńi di mini! – biata de mine!

88. Crepŭ ca nuca – crăp de supărare, de necaz.

89. Cripărli a neclui – necazuri grele, supărări mari.

90. Cu budza nghiosŭ – bosumflat, supărat.

91. Cu giumitati gurî – cu gura pe jumătate, pe şoptite.

92. Cu nărli aplicati (cu nărli nghiosŭ) – desumflat, lovit în pălărie, cu fesul turtit, umilit.

93. Cu ţeara ţ-u cîftaşi – ai căutat-o cu lumînarea.

94. Cu ziγa n-bîrnu – om socotit, care cîntăreşte totul.

95. Curcubeti hearti – minciuni, gogoşi.

96. Curŭ apresŭ – om fără astîmpăr, care nu stă locului.

97. Curŭ dizvilitŭ – fund descoperit, om lipsit de discreţie.

98. Curŭ împlinŭ – om îndestulat.

99. Curŭ upîritŭ – om de nimic.

1.Ca aţelŭ ţi nu adγisea s-sî nsoarî – ca acela care nu prididea să se însoare; neisprăvit.

2. Ca aumbra ditŭ ahapsi – ca umbra închisorii, întuneric beznă.

3. Ca bîtutŭ di grîndinî – parcă-i bătut de grindină, bătut cu maiul.

4. Ca bou ţi ńi strînghi – om îndărătnic, ţîfnos, om sucit, anapoda.

5. Ca calŭ cu fîrnu – om mîndru şi arătos.

6. Ca cioară – subţiat ca o aţă, slab, jigărit.

7. Ca cîtuşea (gîl’ina) udî – ca un cîine plouat.

8. Ca curlu cu zmeana – ca izmana lipită de fund, ca sacul cu peticul, nedespărţiţi.

9. Ca γrambó di ńercuri – ca mirele miercuri după nuntă, fericit, mulţumit.

10. Ca γumarlu pi apunti – ca măgarul pe punte, încăpăţînat.

11. Ca harŭ (ca duşmanŭ) nu voiŭ sî-lŭ vedu – nu vreau să-l văd în ochi, l-am scos de la inimă.

12. Ca lupŭ manoleacŭ – ca lupul singuratic, sihastru.
13. Ca maia n-coru - ca baba prinsă-n horă, nepotrivit, nelalocul lui, fără noimă.

14. Ca oaia alŭ Dumnidză – blind ca oaia.

15. Ca ocl’iulŭ di pîrpodi – ca ochiul din împletitură, din ciorap, mărunt, neînsemnat.

16. Ca pi cheatrî – vorbă să fie, pe dracu’.

17. Ca preftulŭ cu cruţea – ca popa cînd umblă cu crucea, iute, grăbit.

18. Ca turta di sicarî – ca turta de secară, fără gust.

19. Ca turţîl’i tu groapî – ca turcii în groapă, haos, harababură.

20. Ca ţaγi – ca ţeava din suveică, umflat cu ţeava, rotofei, îndesat.

21. Ca vîrî pantalonî – femeie zveltă şi arătoasă.

22. Ca vîrî gîgufcî – ca o porumbiţă.

23. Cacî va ţî hibî – o să-ţi priască.

24. Cadi di mprostu – cade din picioare (de oboseală).

25. Cadi di nafoarî – e epileptic.

26. Cafi omŭ nu-ari steauî – nu toţi oamenii sînt vrednici (nu toate muştele fac miere).

27. Caftî-l’I mintea – iscodeşte-l, vezi în ce ape se scaldă.

28. Calcî multu lucru – munceşte foarte mult (este foarte harnic).

29. Calea aduţi – se cade, se cuvine.

30. Canda l’-fită γumara (cîţaua) – parcă i-a fătat măgăriţa (căţeaua); e foarte bucuros.

31. Canda l’i-u feaţi (canda l’i-ari faptî) – parcă l-a fermecat, parcă i-a făcut farmece.

32. Caplu dalî ń-lu feaţi – mi-a făcut capul calendar, mi-a împuiat capul.

33. Caplu focŭ ńi-ardi – am mare bătaie de cap.

34. Caplu ń-creapî – îmi plesneşte capul (de griji, de necazuri).

35. Caplu tîmpînî ń-lu-adră – m-a bătut la cap, mi-a făcut capul calendar.

36. Capŭ cufchiu – cap prost.

37. Capŭ di furŭ – cap de haiduc, pui de hoţ.

38. Capŭ di mecanŭ (di ocanŭ, di zdanganŭ) – încăpăţînat, bătut în cap.

39. Capŭ di mesi – prima zi a lunii.

40. Capŭ di vanghel’iŭ – literă de evanghelie.

41. Capŭ grosŭ – cap gros, greu de cap.

42. Cari-i aumbra? – cine-i individul?

43. Carti albî, γramî lai – veste de moarte.

44. Casî aspartî – gospodărie fără socoteală.

45. Casî ca cioarî (ca di la colońi, ca di la hirizmó, ca moarî) – casă dezordonată, gospodărie fără socoteală.

46. Casî dirinatî – casă grea.

47. Casî nauî – casă nouă, gospodărie nouă.

48. Casî pi ciumagîî (pi parŭ) – casă fără pricopseală.

49. Casî ţi s-şuţî dupî soari – casă binecuvîntată, gospodărie aşezată.

50. Cărnurli ń-cîdzurî – m-am spetit de muncă.

51. Cheţari ş-gîrguńi – minciuni, gogoşi.

52. Chicî di apî – transpirat pînă la piele.

53. Chipru tu mîcari – om manierat, bine crescut.

54. Chirchinedzŭ – vesel, bine dispus.

55. Chirîturi – nimicuri, prostii.

56. Chiró cripatŭ (tihilaiŭ) – vreme nenorocită, timp urît.

57. Chiró slabŭ – vremea rea.

58. Chiru di isapi – a pierdut socoteala, e în pierdere.

59. Chiru pandilosŭ (catacratus) – a ajuns falit, a dat faliment.

60. Chirui torlu - am pierdut urma.

61. Chirutî luγurii – treabă proastă, cauză pierdută.

62. Chirutî mileti – lume pierdută (decăzută).

63. Chirutŭ chiró – timp pierdut.

64. Chirutŭ tu somnu – cufundat într-un somn adînc.

65. Chisî cîtrani – întuneric beznă.

66. Cicîrdîsitŭ (ciucutitŭ) tu minti – atins la cap, scrîntit.

67. Cicioari ca fluearî – picioare subţiri ca fusul.

68. Cioamin-li (cîlea-u) – şterge-o, spală putina, plimbă ursul.

69. Cioarî (andralî, scutidi, uteanţî) ń-γini – îmi vine ameţeală, mă ia cu ameţeală.

70. Ciubanî ca lupatî – are lingura cît lopata, e lacom.

71. Ciurucî luγurii – proastă treabă.

72. Cîciulî arudzinatî – om învechit în concepţii, depăşit de vremuri.

73. Cîlcă anapuda – a călcat strîmb, a pornit-o pe un drum greşit.

74. Cîlcă calea – a parcurs drumul.

75. Cîlcă somnu greu – a avut un somn adînc.

76. Cîlcîturî – pas greşit, a călcat strîmb.

77. Cîlpusea-lŭ – mituieşte-l.

78. Cîndu l-vedŭ, heavra mi-acaţî – cînd îl văd, mă trec fiori.

79. Cîndu va ţî vedz zverca – cînd o să-ţi vezi ceafa.

80. Cîni arîńosŭ – jigodie.

81. Cîni lîvosŭ – cîine nenorocit, om păcătos.

82. Cîti ari sumŭ cîciulî! – cite ascunde sub pălărie! (Are multe dedesubturi).

83. Cîti ştii! – cîte ştie!

84. Cîtî iu s-arcă? – cu cine o fi semănînd?

85. Cîtŭ dedŭ di gurî – abia am gustat.

86. Cîţutlu la osŭ ńi-agiumsi – mi-a ajuns cuţitul la os.

87. Corba-ńi di mini! – biata de mine!

88. Crepŭ ca nuca – crăp de supărare, de necaz.

89. Cripărli a neclui – necazuri grele, supărări mari.

90. Cu budza nghiosŭ – bosumflat, supărat.

91. Cu giumitati gurî – cu gura pe jumătate, pe şoptite.

92. Cu nărli aplicati (cu nărli nghiosŭ) – desumflat, lovit în pălărie, cu fesul turtit, umilit.

93. Cu ţeara ţ-u cîftaşi – ai căutat-o cu lumînarea.

94. Cu ziγa n-bîrnu – om socotit, care cîntăreşte totul.

95. Curcubeti hearti – minciuni, gogoşi.

96. Curŭ apresŭ – om fără astîmpăr, care nu stă locului.

97. Curŭ dizvilitŭ – fund descoperit, om lipsit de discreţie.

98. Curŭ împlinŭ – om îndestulat.

99. Curŭ upîritŭ – om de nimic.


1.Da boaţi (bagî boaţi) – dă glas, începe să vorbească.

2.Da din coadî.- umblă cu coada pe sus, e fudul, e încrezut.

3.Dă-lŭ dupî soari – dă-l încolo, lasă-l în pace.

4.Dă-l’i-u fora - dă-i înainte, dă-i bătaie.

5. Dă-l’i-u psiti capŭ – dă-i peste nas, atinge-l.

6. Dă-ńi calea – dă-mi drumul, dă-mi voie, eliberează-mă.

7.Deadi capŭ – a apărut, s-a ivit.

8.Deadi hîrγia – s-a crăpat de ziuă.

9.Deadi oara munţîlorŭ – s-a înserat.

10.Deadi sorli – a răsărit soarli.

11. Di capŭ tradzi – capul face, capul trage.

12. Di Dumnidză hulitî – de Dumnezeu dată, trimisă.

13.Di laiŭ ma laiŭ – din rău în mai rău.

14. Di multu multu – foarte mult, peste aşteptări.

15. Di n-andaulea – spetit, deşelat (de muncă).

16. Di nafoarî – din afara familiei, din afara colectivităţii.

17. Di noaptea noaptea – din zori pînă în noapte.

18. Di papŭ stri papŭ – din moşi-strămoşi.

19.Di ploai nu s-aspari – este curajos.

20. Di primansusŭ – de prisos, surplus.

21.Di tutî eta (di unî etî) – din totodeauna, de-o veşnicie.

22. Di unî, di altî – de unde, de altele.

23.Di unŭ chiro (di vîrî chiro) – de odinioară, de pe vremuri.

24.Di vîrî oarî – altă dată, cine ştie cînd.

25. Di zîmani – din bătrîni, din moşi-strămoşi.

26. Di zori – de nevoie.

27. Di-aclo ş-ma nclo – pînă aici ţi-a fost.

28. Di-aua, di-aclo – de ici, de colo.

29. Di-aua şi nclo – de aici înainte, de acum înainte.

30. Dipŭ cîdzu – s-a trecut de tot, a îmbătrînit tare, e grav bolnav.

31. Dipŭ ţiva (canŭ ţiva, ici ţiva) – chiar nimic, absolute nimic.

32. Disfeaţi ocl’i – a făcut ochi, s-a trezit.

33.Dişcl’isi casî nauî – a întemeiat o gospodărie nouă.

34. Ditŭ datî pîn’ tu ascîpitatî – de al răsăritul soarelui pînă la asfinţit.

35.Ditŭ soarti pîn’ tu moarti – de la naştere pînă la moarte.

36. Doarmi ca arbineşŭ (ca cuţarŭ) – doarme buştean, doarme neîntors.

37. Doarmi ca l’epurŭ – doarme iepureşte.

38. Doxî alŭ Dumnidză – slavă Domnului.

39. Drîculii mul’ereşţî – drăcii femeieşti.

40. Duhuri urîti – vorbe rele, bîrfe.

41. Dumbî pisti locŭ – om care face umbră pămîntului degeaba.

42. Dumnidzali-mŭ! – Dumnezeule!

43. Dumnidză s-ţî pîlteascî – Dumnezeu să te răsplătească după fapte.

44. Dzardzalimati – zile numărate.

45. Dzîli misurati – zile numărate.

46. Dzîlili trecŭ ca apa – zilele trec ca apa.

47. Dzîlili trecŭ canda intrî tu sacŭ – zilele trec repede, de parcă intră în sac.

48. Dzîsi nidzîsili – a spus vorbe urîte, care nu trebuie spuse.

49. Dzuî albî – zi fericită.

50. Dzuî lai – zi nenorocită.

51. Dzuî lîlîtoarî – zi de lucru.

52. Dzuî pisimî (dzuî masinî) – zi de post.

53. Dzuî purintî – zi care nu e de post.

54. Dzuî zilii – zi cu bucurie.


1.Easti amîrtii. – e păcat.
2. Easti arîchitu. – e repezit, pripit.
3. Easti aspartu. – e stricat, e bolnav.
4. Easti avigl’eatu. – se supraveghează, îşi controlează comportarea.
5. Easti bunŭ – e sănătos.
6. Easti chirutu – e un terchea-berchea, un neisprăvit.
7. Easti dzîndzîvosu – e cîrcotaş, certăreţ, scandalagiu.
8. Easti lişorŭ – e uşurel la minte.
9. Easti pi chefi.- E în dispoziţie bună.
10. Easti pi mutate (pi spulbirata) -  e gata de ceartă, e pus pe harţă.

 

1.Facŭ bircheti (facŭ gaireti) – mă rostuiesc, fac faţă.
2.Facŭ gimbuşi. - mă amuz, mă distrez.
3. Facŭ mităńi – mă închin (de somn).
4. Facu tropŭ – fac rost.
5. Faţa l’i-arîdi – e satisfăcut, e bine dispus, e bucuros.
6. Faţi cu-anoima – dă de înţeles, face semn disret.
7. Fă cu draclu urtîclîchi – fă-te prieten prieten cu dracul.
8. Fă-l’I pi apî (fă-l’I lafea) – fă-I pe plac, cîntă-i în strună, ţine-I hangul.
9. Featî ca lumachi – fată ca un lujer.
10. Featî (fciorŭ) di ugeacŭ – fată (băiat) de familie bună.
11. Featî di zîmani – fată de neam vechi.
12. Feaţimŭ numta – ne-am certat.
13. Fe-mŭ, Dumnidzali-mŭ! – fereşte-mă, Doamne!
14. Fciorŭ aflatŭ – copil din flori.
15. Fciorŭ (featî) di-adusŭ – fiu (fiică) vitregă.
16. Fciorŭ di vulî – băiat dichisit, băiat ‘’spălat’’.
17. Fciorŭ di suflitŭ – copil de suflet, copil înfiat.
18. Fîrî altu – nu încape vorbă, nici vorbă.
19. Fîrî hîbari – fără veste, pe neaşteptate.
20. Focŭ pi focŭ – repede, în pripă.
21. Freadzi – a îmbătrînit, e grav bolnlav.
22.Fricosŭ-tîrtîrosŭ – fricos, face pe e de frică.
23. Fricosŭ di duńeauî – rişinos nevoie mare, ruşinos şi de umbra lui.
24. Frîmsi pîhălu – preţul a scăzut.
25. Frîndzi oasi  - îndrugă minciuni.
26. Fureascî mutritî – privire de hoţ, privire fioroasă.
27. Furnidz ńi-alagî pi trupŭ – mă furnică tot corpul, n-am astîmpăr.
28. Furŭ cu pudimati – hoţ cu cizme, hoţ calificat.

 


1.Gai fîrî coadî – cioară fără coadă; fată bătrînă.
2.Gaileadzl’i l-mîcarî – grijile l-au doborît, l-au băgat în mormînt.
3.Galbinŭ ca ţeara – galben ca ceara, palid, bolnav.
4.Gioacî ca ursî – joacă precum ursul, joacă după cumîi cîntă.
5. Gioni ca pilisterŭ. - flăcău chipeş, frumos ca un porumbel.
6. Giumitati omŭ – pe jumătate om, bolnav.
7. Golŭ ca chicuta (golŭ gulişanŭ) – sărac lipit pământului, cu fundul gol.
8. Gura fîrmacŭ (gura ca di fîrmacŭ) – amar ca fierea în gură.
9. Gura pungî (puscî) ń-si-adră – mi s-a făcut gura amară (acră).
10. Gura s-ţî hrisuseascî – să-ţi fie gura aurită.
11.Gurî di asimi (gurî tińisitî) – gură binecuvîntată; om care vorbeşte cu respect, politicos.
12. Guva tu-apî – gaură în cer (gaură în apă), nimicnicie.

 

 

1.Γini anvîrliga – dă tîrcoale.
2. Γrambό di Dumnidză pîtidzatu – mire botezat de Dumnezeu, om binecuvîntat.
3. Γramî lai ş-corbî – ursită nenorocită.
4. Γumîreascî luγurii – treabă de măgar, treabă proastă.


1.Halea-hulea – hahaleră, haimana.
2.Halî lai ş-corbî (halî nibunî, halî dirigé) – stare proastă, situaţie nenorocită.
3.Hări dumneşti – comportare (atitudine) de domn.
4. Hearbi ca apa (dzama) – fierbe în suc propriu, e gata să-i sară muştarul.
5. Heavra ńi-intră (heavra mi-acîţă) – m–am înspăimîntat, m-au trecut fiorii.
6.Hicatlu ńi-ardi – îmi arde buza, sînt disperat.
7. Hicatlu ńi-arîţi – m-am speriat de moarte.
8. Himŭ ca numta mpadi – sîntem în toiul nunţii.
9. Hirisi – s-a uscat (de bătrîneţe).
10. Hirlu l-faţi pi patru. - Despică firul în patru.
11. Hiu apî γii (hiu muceali) – sînt ud leoarcă.
12. Hiu pi guşa fciorlui – sînt în grija băiatului, sînt întreţinut de băiatul meu.
13. Hîbari nu şi-ari – habar n-are.
14. Hîrîcopŭ ca di n-corŭ - e vesel ca la horă.
15. Hoarî fîrî cîńi – sat fără cîini, sat rămas de izbelişte.
16. Hrisusitŭ – binecuvîntat, dăruit de Dumnezeu, cumsecade.
17. Huiliticŭ – mofturos, cusurgiu.


1.Iarbî ninvirdzîtî – tînăr crud, tînăr nevinovat.
2. Imnî ca la ngrupari – merge încet ca după mort.
3. Imnî ca ńelu dupî oai – umblă ca mielul după oaie, se ţine scai.
4. Imnî ca zvraca – umblă îmbrăcat dezordonat.
5. Imnî canda calcî oauî – merge de parcă ar călca pe ouă.
6. Inati armâneascî – supărare aromânească, supărare trecătoare.
7. Inati γumîreascî – supărare de măgar, încăpăţînare.
8. Inima ńi-arîdi di harauî – îmi saltă inima de bucurie.
9. Inima ńi-easti tamamu. - inima îmi este satisfăcută, am mulţumire sufletească.
10. Inimî ambarî (inimî ca ambari) – inimă plină de bucurii, inima satisfăcută.
11. Inimî amplati – inimă îndoită, copleşită de griji.
12. Inimî ciurucî – inmă rea, inimă bolnavă.
13. Inimî cîtŭ hîrarŭ (inimî largî) – inimă largă; altruist.
14. Inimî cîtu puricŭ – inimă cît un purice, om fricos.
15. Inimî di-amalmî – inimă de aur.
16. Inimî lai – inimă cătrănită.
17. Inimî mîcatî (stuhinatî) – inimă necăjită (zdrobită).
18. Inşi curlu capŭ – s-a făcut curul cap.
19. Inşi niaspilatŭ – nu  aieşit cu faţa curată.
20. Inşi tu miγdani (inşi tu padi) – a ieşit la iveală, s-a dat de gol.
21. Intră tu locŭ - a intrat în pămînt de ruşine.
22. Intrî tu focŭ – intră în foc, se aruncă în foc.
23. Istreţ mul’ireşţî – marafeturi femeieşti.
24. Iţi pasî (iţi s-ibî) – orice ar fi.
25. Iţi s-va Dumnidză – ce-o vrea Dumnezeu.
26. Iuva nu inşiră – nu s-au înţeles, nu s-au potrivit.
27. Iuva nu lu-ari (ti ţiva nu lu-ari) – nu dă doi bani pe el, îl desconsideră.

 


Îlu criscui cu ocl'i alghi. - L-am crescut cu ochi neadormit (ca ochii din cap).


1.La mini s-arupsi cioara – pe mine a căzut beleaua.
2.La paştili a cal’ilorŭ ş-la crîciunlu a γiţăl’ilorŭ – la paştele cailor şi la crăciunlu viţeilor, la sfîntu-aşteaptă.
3.La tuti easti cucotŭ – e cocoş la toate, o face pe cocoşul, se grozăveşte.
4. Laia-ńi di mini! – nenorocita de mine!
5.Laiŭ cîtrani – negru ca smoala, negru pana corbului.
6.L-bîgai pi fîrinî – l-am adus la ordine, l-am pus cu botul pe labe.
7.L-ciucutii – l-am ‘’atins’’, l-am bătut.8. L-criscui ca soari. - l-am îngrijit ca ochii din cap.
9. L-dedŭ tu miγdani (l-dedŭ tu padi) – l-am dat de gol, l-am demascat.
10. L-luai pi guşi – i-am făcut de petrecanie, mi-am încărcat conştiinţa cu el.
11.L-mîcă di mprostu – l-a omorît cu zile.
12. L-mîcî limba – îl mănîncă limba, e gata să divulge secretul.
13. L-tal’i caplu – îl duce caplu, e deştept.
14.L-teasirî pi leamni – l-au lăsat lat, l-au omorît.
15.L-tricui tu mînî – îl am la mînă, l-am prins în laţ.
16. L-voiŭ ca neaua n-sinŭ, l-voiŭ ca sarea ntr-ocl’i – mi-e drag ca sarea-n ochi.
17. Li tradzi groasi – îndrugă minciuni gogonate.
18. Li-ascîrminai – am spălat putina, am şters-o.
19. Limnusii – am înţepenit de frig.
20. Lî intră ngrîńea (lî intră mîcîtura) – a intrat hîra (zîzania, discordia) între ei.
21. Lîndzitŭ cioarî – grav bolnav.
22. Loai carti – am primit scrisoare.
23. Loai hîbari – am primit veste, am înţeles.
24. Loai ţîruhili – m-am ales cu nimic, m-am ales cu praful de pe tobă.
25. Loari-dari cu tini nu voiŭ s-amŭ – nu vreau să am de-a face cu tine.
26. Loclu lu-aminî (lu-arucî) – se zbate în chinuri, în dureri, este foarte grav bolnav.
27. Loclu nu lu-aravdî – n-are răbdare, nu stă locului.
28. Loclu s-mută – s-a sculat ţara, s-a făcut revoltă.
29. Lu nţapŭ – bag intrigi.
30. Lu-acîţarî pandaliili – l-au apucat pandaliile.
31. Lu-acîţă di ocl’i – l-a fermecat, l-au prins farmecele.
32. Lu-acîţă urbarea – are orbul găinillor, parcă-i orb, nu observă nimic.
33. Lu-anvîli – îl acoperi (îi ascunse vina).
34. Lu-arnii – i-am făcut vînt, l-am gonit.
35. Lu-arnisii – i-am retezat-o, i-am luat apa de la moară.
36. Lu-aştirnui – l-am adus la ordine, l-am potolit.
37. Lu-aurlai – l-am deocheat; l-am certat.
38. Lucri asudati – lucruri obţinute prin trudă, prin sudoarea frunţii.
39. Lucru cînescu – treabă de cîine, muncă grea.
40. Lucru di zîmani – lucru din vechime (rezistent, bine făcut).
41. Lucurlu l-faţi sîlîmbîchi – munceşte cu drag, munceşte cu spor.
42. Lucurlu s-duţi ţaγi – treaba merge strună.
43. Luna ari gurî – luna (de pe cer) e în creştere.
44. Luna s-mîcî – luna (de pe cer) e în descreştere.


1.L’-bîgai hîlcă tu nari – l-am pus cu botul pe labe.
2. L’chică – i-a picat prost, s-a indispus.
3. L’-deadi unda – e gata să-i sară muştarul, e gatq de ceartă; mîncarea este gata, apa este fiartă.
4. L’-dedŭ cu narea – am încurcat treaba, am scrîntit-o.
5. L'-featî mintea. - e isteţ, are imaginaţie.
6. L’-frîmşu oasili – i-am frînt oasele, l-a bătut măr.
7. L’-fudzi bîriclu (l’-fudzi inima) – s-a speriat foarte tare, inima i s-a făcut cît un purice.
8.L’-mîcă dichea – i-a mîncat dreptul, l-a nedreptăţit.
9. L’-si-acaţî zborlu – vorbeşte împleticit, se bîlbie.
10. L’-si-anicarî pîmporli – i s-au înecat corăbiile.
11. L’-si l’ea zborlu, l’-si-acaţî boaţea – e gîngav.
12. L’-tricu chirolu – a trecut vremea lui.
13. L’-vini mintea – i-a venit mintea la cap.
14. L’-vini oara – a venit vremea lui, i s-a împlinit sorocul.
15. L’-vini oulu la curŭ – i-a venit momentul, nu se mai poate abţine.
16. L’-vinirî căpîrli – a priceput.
17. L’-vinirî orli – l-au apucat pandaliile, e în toane rele.
18. L’-acaţî mina – e îndemînatic.
19. L’i-adră inima ploaci – inima îi e făcută praf (de necazuri, de mîhnire).
20. L’i-aflai murafetea – i-am dat de rost.
21. L’i-alagî mintea – îi umblă mintea, e deştept.
22. L’i-arîdi prosuplu – zîmbeşte de mulţumire, e deştept.
23. L’i-armasi mirachea (hîtîrea, mîzarea) – a rămas cu dorinţa (pofta, plăcerea).
24. L’i-arucî niorl’i – te fulgeră cu privirea, se uită încruntat.
25. L’i-avrai unî (l’i-aşuirai unî, l’i-asunai unî) – i-am tras una (i-am ars o palmă).
26. L’i-aduţi – ţi ţine hangul, îi ţine isonul, se aseamănă.
27. L’i-u putui – l-am biruit, l-am dovedit.


1.Manda poşta – persoană care poartă vorba, ţaţă.

2.Maţîli ń-gurleadzî – îmi chiorăie maţele.

3.Mbitatŭ di apî – bine dispus, în bună dispoziţie.

4.Mi bîgai pi cicioari – mi-am revenit, m-am însănătoşit.

5.Mi chindurii – m-am tolănit.

6.Mi curmai di mesi – m-am frînt din şale (de oboseală).

7. Mi curmai sumŭ ocl’i – am făcut cearcăne la ochi.

8. Mi dedŭ di-arşini – m-am făcut de ruşine.

9.Mi dirinai – am ostenit, sînt epuizat.

10. Mi doari tu hicatŭ – mă doare sufletul.

11. Mi facŭ mucaeti – mă decid.

12. Mi furai di-aclo – m-am furişat de acolo, am şters-o tiptil.

13. Mi fură somnulŭ, mi lo somnulŭ – m-a furat somnul, am aţipit.

14. Mi lo azvarna – m-a repezit, m-a luat peste picior.

15. Mi lo di ocl’i – m-a deocheat, m-a bătut Dumnezeu.

16. Mi lo foamea (seatea) – mi s-a făcut foame (sete).

17. Mi mîcî palma – mă mănîncă palma, presimt că o să bat pe cineva.

18. Mi mîşcî bîriclu – mă doare burta.

19. Mi murişi cu dzîli – m-ai omorît cu zile.

20. Mi ngucinai – am înţepenit de frig.

21. Mi ngurdusii,mi mbirdusii – sînt răcit cobză.

22. Mi strîbati – am diaree.

23. Mi şţîi, mi-anvîrtii - m-am sucit, m-am învîrtit.

24. Mi tradzi strozma – nu mă simt bine cu sănătatea, sînt bolnav.

25. Mi ţîni – am un junghi.

26. Mi upîrii ca uvreu – am păţit-o, m-am ars, am dat de dracu.

27. Mi-adrai tîpcî (timpani, fuşechi) – m-am ghiftuit cu mîncare.

28. Mi-adunai stogŭ – m-am strîns grămadă, m-am chircit.

29. Mi-agudi (ńi-u deadi) tu hicatŭ – m-a lovit în inimă (durerea, supărarea, necazul).

30. Mi-agudi (ńi-u deadi) tu mîduî – m-a lovit drept în moalele capului.

31. Mi-angricai – m-am îndatorat (la cineva).

32. Mi-angrupatŭ γiu – m-aţi îngropat de viu.

33. Mi-asparsi – mi-am deranjat stomacul.

34. Mini dzîcŭ, mini avdu – eu spun, eu aud.

35. Mintea u-ari pi pomŭ – e uşurel la minte.

36. Mintitî luγurii – lucru neclar, situaţie confuză.

37. Minţîl’i ń-γinŭ, miliili ń-γinŭ – mă ia cu ameţeală, mă apucă ameţeala.

38. Mirindi oarî – la chindii, spre seară.

39. Mîcarea s-duţi tu pîltări – n-am chef de nimic, nu-mi prieşte nimic, nu se prinde nimic de mine.

40. Mîcarea apruché – mîncarea e aproape gata.

41. Mîcari fîrî stîmîtii – mîncare fără gust.

42. Mîcî cheţari – îndrugă minciuni.

43. Mîcŭ di etimŭ – mănînc de-a gata, trăiesc pe spinarea altora.

44. Mîcŭ pîni – mănînc pîine, iau masa.

45. Mînî aspartî – mînă spartă, cheltuitor.

46. Mînî di omŭ – o mînă de om.

47. Mîńi hrisusiti – mîini de aur.

48. Mîńli leamni l’-si feaţirî – a dat ortul popii.

49. Mîrata-ńi di mini – biata de mine.

50. Mîşcî locŭ – aleargă de înghite pămîntul.

51. Ml’earea-I ca lilicea – femeia-i ca floarea.

52. Ml’eari ca piştireauî – femeie voinică şi sănătoasă.

53. Moarî aspartî – moară stricată, moară hodorogită; spune vrute şi nevrute.

54. Moarti trunduitî – moarte chinuită.

55. Mortu ningrupatŭ – mort viu; cu înfăţişare cadaverică.

56. Mplinŭ di-arauî – om cu har, înzestrat, chipeş.

57. Mşeatî ca steauî – frumoasă ca o stea, frumoasă de pică.

58. Mşeatŭ ca birbil’iŭ (ca soarli) – frumuşel ca un porumbel (ca soarele).

59. Mul’ireascî luγurii – treabă femeiască.

60. Muri aţea ţi şteamŭ – ce-a fost verde s-a uscat, a înţărcat bălaia.

61. Muri ca ti pirmitŭ – a murit ca într-o poveste, să te minunezi de aşa moarte.

62. Muri di mprostu – a murit din picioare, a murit cu zile.

63. Mutî capŭ – înalţă capul, arată trufie, are pretenţii.

64. Mutî cicioarli – merge ţanţoş.

65. Mutî-lŭ di coadî – cîntă-i în strună, flatează-l.

66. Mutreaşti ca nî vacî – priveşte ca o vacă, se uită ca un bleg.

67. Mutreaşti pi sumŭ peanili di ocl’i – se uită printre gene, trage cu coada ochiului.

68. Mutrea-ţ calea – vezi-ţi de drum, vezi-ţi de treabă.

69. Mutrea-ţ lucurlu – vezi-ţi de treaba ta.

70. Muzîvîrlîchi aspartî – casă în dezordine.


1.N-asparsi zborlu – ne-a stricat vorba.

2.N-gura loclui – la o aruncătură de băţ, aproape.

3.Nalima ńi-acoasi – sufletul mi-a scos.

4.Nări di cîtuşi. - nas de pisică, nas fin.

5.N-capŭ ńi-u deadi – m-a izbit în moalele capului.

6. Ndreptu ca pîşé – se ţine drept ca un paşă.

7. Nfîrmîcatŭ – cătrănit (de durere, de necazuri, de mîhnire).

8. Ngîldzî chirolu – s-a încălzit vremea.

9. Ngîrditŭ tu leamni – mort.

10. Ngrupatŭ tu borgi – înglodat în datorii.

11. Ni mortu, ni γiu (ni mortu, ni ngrupatŭ) – nici viu, nici mort; între viaţă şi moarte.

12. Nibunî minti – idée nenorocită, sfat prost.

13. Nicuchiratî lai ş-corbî – gospodărie nenorocită, casă fără pricopseală.

14. Niheamî di niheamî – cît de cît, cît de puţin.

15. Nipîrtiţ mi mîcî - mă ia cu fiori, mă îngrozesc.

16. Niţi ţipitî di omŭ – nici ţipenie de om.

17. Nîrîitŭ pirî – supărat foc.

18. Nţîpîturî – intrigă.

19. Nu aşi, ma aşi – nu ca tine, ca mine.

20. Nu bagî tu cocŭ – nu bagă la cap, nu pricepe, e prost.

21. Nu calcî mpadi – e fudul, e fălos, se ţine cu nasul pe sus.

22. Nu cîrteaşti – nu-i nimic, nu-I nici o supărare.

23. Nu da di mînî (nu da di culai) – nu-i la îndemînă, nu vine la îndemînă, nu e realizabil.

24. Nu easi nafoarî – e constipat.

25. Nu faţi – nu se face, nu se cuvine; nu-i bun (de nimic), e bolnav.

26. Nu faţi cîşeari – nu prinde cheag, nu-i merg afacerile.

27. Nu l-dau di mînarŭ – nu-l bag în seamă.

28. Nu l-facŭ lafi – nu stau de vorbă cu el, nu-l bag în seamă.

29. Nu lu-acaţî loclu – n-are astîmpăr, nu stă locului.

30. Nu lu-aprochiŭ n-casî – nu-l bag în seamă, îl ţin la distanţă.

31. Nu l’ea di hîbari – nu pricepe, nu bagă la cap.

32. Nu l’i sta canŭ dininti – nu-i stă nimeni înainte, este cel dintîi.

33. Nu l’i-agiundzi bişina – nu-i ajungi nici cu prăjina la nas.

34. Nu nî grimŭ – nu ne vorbim, sîntem certaţi.

35. Nu ńi-easti – nu este genul meu, nu mă caracterizează.

36. Nu ńi-u voiŭ bana – decît aşa viaţă, mai bine lipsă.

37. Nu potŭ (hiu nipututŭ) – sînt suferind, sînt bolnav.

38. Nu potŭ sî-lŭ hunipsescu – nu pot să-l sufăr.

39. Nu potŭ s-mi ţînŭ – nu pot să mă abţin.

40. Nu potŭ s-ţ-avdu hahali a tali – n-am timp de prostiile tale.

41. Nu s-achicîseaşti – nu te poţi înţelege cu el, nu-i om de înţeles.

42. Nu s-duţi – nu se face.

43. Nu sta (şeadi) arihati – nu stă liniştit, n-are astîmpăr.

44. Nu ţ-amŭ chefea – n-am chef de tine.

45. Nu ţî lipseaşti multî minti – n-ai prea multă minte în cap.

46. Nu ţî ţîni curlu – nu cutezi, nu îndrăzneşti, nu te ţin balamalele.

47. Nu u fă ti lafi – nu purta vorba, fii discret.

48. Nu undzeaşti – nu şade bine, nu se cuvine.

49. Nu va ţî cadî coada – n-o să-ţi cadă coada.

50. Nu va-l’i dai s-mîcî – nu cere de mîncare.

51. Nu-acaţî locŭ – degeaba, în zadar.

52. Nu-amŭ axi – n-am poftă, nu sînt în bună dispoziţie.

53. Nu-amŭ cuveti – n-am forţă, n-am putere.

54. Nu-amŭ ocl’i – n-am ştiinţă de carte.

55. Nu-amŭ zori – n-am grijă, nu-mi pasă.

56. Nu-ancapi zborŭ – nu încape vorbă.

57. Nu-ari altî videari – nu ne vom revedea.

58. Nu-ari ascîpari – nu există scăpare.

59. Nu-ari culai – nu există soluţie.

60. Nu-ari gurî – nu-i auzi glasul; e taciturn.

61. Nu-ari hîiri – nu-i pricopseală.

62. Nu-ari nicuchiratî – n-are chiverniseală, nu e gospodar.

63. Nu-ari pirdé (nu-ari acupiriri) – n-are ruşine, e fără perdea.

64. Nu-ari pitî tu trastu – e sărăntoc.

65. Nu-ari prosopŭ – n-are obraz, e nesimţit.

66. Nu-ari scuteari – nu există profit, afacerea merge prost.

67. Nu-i culai lucru – nu-i la îndemînă, nu-i treabă uşoară, nu-i uşor de făcut.

68. Nu-i ti banî – nu merită să trăiască, degeaba face umbră pămîntului.

69. Nu-i ti hîbari – nu-i om de înţeles, nu te poţi înţelege cu el.

70. Nu-i ti hîiri – nu-i zdravăn (cu sănătatea, la minte).

71. Nu-i uşi di bîsearicî – nu-i uşă de biserică.

72. Nu-l’i bagî mîna – nu-l poate linişti, nu-l poate supune.

73. Nu-l’i da di mînî – nu-i vine la îndemînă.

74. Nu-l’i da di capŭ – nu-i dau de cap.

75. Nu-l’i faţi lafea – nu-i bun de vorbă.

76. Nu-l’i frîndzi zborlu – nu-i tăia cheful (elanul, avîntul).

77. Nu-l’i mîcî zborlu – nu-l înghite, nu-l suportă.

78. Nu-l’i si-aspari ocl’iulŭ – este curajos.

79. Nu-l’i tindi pîndzîli – nu-i da de nas, nu-i cînta în strună.

80. Nu l’i-u ţîni – e fricos; laş.

81. Nu-ńi γini – nu pot, nu sînt în stare.

82. Nu-ńi lu-acaţî ocl’iulŭ (nu-ńi si umpli ocl’iulŭ) – nu mă satisface, nu-mi e pe plac.

83. Nu-ńi si-alicheaşti bîriclŭ – nu-mi merge la inimă, nu-mi e pe plac.

84. Nveasta nauî nî fu cu faţa albî (tińisitî) – nora a fost cinstită.

85. Nvupsitî ca Stîmîria – zugrăvită ca Sf. Maria; foarte frumoasă.


1. N’-bîgai mirachea – am o dorinţă arzătoare.
2. N’-bîgai tu naieti – mi-am pus în gînd, am intenţia, am de gînd.
3.N'deadi Dumnidză numî armâneascî. - mi-a dat Dumnezeu nume aromânesc, sînt binecuvîntat de Domnul.
4. N’-deadi punga – mi-a pus traista în spate, m-a trimis la treabă.
5. N’-facŭ apa – urinez.
6. N’-freadzi chefea – mi-a stricat cheful (buna dispoziţie).
7.N’ţ-fudzi somnulŭ (ń-si lo somnulŭ) – mi-a pierit somnul.
8. N’-γini scutidi – mă ia cu leşin.
9. N’-γini zori – îmi vine greu, mi-e necaz.
10. N’-luai limba tu dinţî – mi-am luat inima în dinţi, mi-am făcut curaj.
11. N’-luai naetea – mi-am luat nădejdea.
12. N’-mîcă suflitlu – mi-a mîncat sufletul.
13. N’-mîcă tihea – mi-a mîncat norocul.
14. N’-mută mintea – m-a zăpăcit de cap.
15. N’-plîngu ocl’il’i – îmi lăcrimează ochii (de durere, de supărare).
16.N’-si acri hicatlu – mi s-a umplut sufletul de amărăciune.
17. N’-si aplică – mi s-a aplecat, m-am scîrbit.
18. N’-si asparsi (ń-si freadzi) chefea – mi-a pierit cheful, m-am indispus.
19. N’-si lîi (bana) – mi s-a urît (cu viaţa).
20. N’-si mîcă mîduua – mi-am tocit creierii, m-am zăpăcit de cap.
21. N’-ti loaşi di pisti inimî – mi te-ai dus de la inimă, nu te mai pot suferi.
22. N’-vini inima la locŭ  - mi-a venit inima la loc.
23. N’eatî ascîpiratî – tinereţe trăită din plin.
24. N’eatî ninchirdîsitî (ńeati nitricuti) – tinereţe neîmplinită (tinereţe netrăită).
25. N’i-acîţai bileaua – mi-am găsit beleaua.
26. N’i-alghirî ocl’il’i di-aştiptari – mi-au intrat ochii în orbite de atîta aşteptare.
27. N’i-alghirî perl’i di gaileadz – mi-a albit părul de griji.
30. N’i-angreacî – îmi vine greu, mi-e lene, n-am chef.
31. N’i-arsi hicatili – mi-a mîncat sufletul, m-a nenorocit, m-a distrus.
32. N’i-asparsi orixea – mi-a tăiat cheful


1.Oai lişinată – oaie leşinată; slăbănog, pieritură.
2. Oarfînu alichitŭ di oasi – sărac lipit pămîntului.
3. Oarfînu di minti – puţin la minte, prost.
4. Ocl’il’i l’i-alagî - îi joacă ochii în cap.
5. Ocl’il’i ş-lo – s-a dus învîrtindu-se.
6. Ocl’il’i patru l’faţi – e cu ochii în patru.
7. Ocl’iu mplinŭ – ochi îndestulat, satisfăcut.
8. Ocl’iu nisîturatŭ -  ochi nesăturat, lacom.
9. Ocl’iulŭ ń-gioacî – mi se bate ochiul, am o presimţire.
10. Oili l-mîcarî – oile l-au băgat în mormînt, şi-a găsit sfîrşitul zilelor la oi.
11. Omŭ alŭ Dumnidză – omul lui Dumnezeu.
12. Omŭ aspartu – om stricat, immoral; om bolnav.
13. Omŭ cu dauî prosupi – om cu două feţe.
14. Omŭ cu undi – om cu toane.
15. Omŭ fîrî Dumnidză – om fără nici un Dumnezeu (fără frica lui Dumnezeu).
16. Omŭ sî-lu badz pi-aranî – om bun de pus pe rană.
17. Omŭ tesŭ – om mort.
18. Omŭ ti hîvă – om bun de petrecere, bun de glume.
19. Optu di-azî – peste o săptămînă, de azi într-o săptămînă.
20. Orixea nu ţ-amŭ – n-am chef de tine.


1.Paradzl’i jirŭ l’faţi (l’-tucheaşti) – banii îi face praf.
2.Paradzl’i l’mîcî cu ciubana – mănîncă banii cu polonicul,e foarte cheltuitor.
3.Paradzl’i s-ducŭ vira – banii se duc fără socoteală; arucă banii pe fereastră.
4.Parŭ tu hicatŭ – cui la inimă, mare durere.
5.Perl’i ţî si mutî – ţi se face păruul măciucă, te îngrozeşti.
6.Pesculŭ easti ligatŭ  - peştele este frupt (este interzis); e postul paştelui.
7. Pi ciplu di limbî ńi sta (lu-amŭ) – îl am pe vîrful llimbii, îmi stă pe limbă.
8. Pi dinţî – cu faţa în jos, cu faţa la pămînt, cu gura în jos.
9. Pi inati analtŭ – în culmea supărării.
10. Pi oara ţi himŭ – în clipa de faţă.
11. Pi ţinţi cîńi cuşi nu s-ţîni – umblă cu nasul pe sus, nu mai poate de fudulie, nu-i ajungi cu prăjina la nas.
12. Pindzemŭ dzîli – abia ne ducem zilele, trăim de pe o zi pe alta.
13. Pitricui (dedŭ) hîbari – am trimis vorbă, am dat de veste.
14. Pitŭ nări va ţî iasî – o să-ţi iasă pe nas.
15. Pîdγiseaşti – zburdă, n-are astîmpăr.
16. Pîn di Dumnidzî agiumsi. - a ajuns cu jalba pînă la Dumnnezeu.
17. Pîn’ tu banî – toată viaţa, pînă-n pînzele albe.
18. Pîn’ tu perŭ – pînă la ban, pînă la centimă.
19. Pînîγirŭ armânescu – sărbătoare aromânească, petrecere cu zarvă mare.
20. Pîrălu fudzi – banii se duc.
21. Pîrnea-lŭ nclo – dă-i papucii, arată-i drumul.
22. Pîţîi nipîţîtili – ce-am pătimit eu nu-i doresc nici duşmanului.
23. Plîndzi ca veduvî – plînge ca o văduvă, e foarte nenorocit.
24. Porculŭ lo pal’iŭ n-gurî – porcul a luat pai în gură; se schimbă vremea.
25. Pravdî – dobitoc, prost.
26. Pungî groasî – pungă doldora de bani.


1.Rendî nintruγipsitî – nesimţit, prost crescut.
2.Rumigî zboarîli - spune vorbe gândite, vorbeşte cu judecată.

 


1.S-adră focŭ ş-pirî – s-a făcut foc şi pară, s-a făcut foc de supărare.

2.S-adunarî ca la Vedezda – s-au adunat ca la sfintele moaşte.

3.S-alavdî ca ghiftu nifaptu – se laudă ca un ţigan nenăscut.

4.S-alichi n-corŭ – s-a prins în horă.

5.S-ancaci ca ghifţî – se ceartă ca ţiganii.

6.S-anţapî – se împung (cu vorbe), îşi bagă intrigi.

7. S-arcă – s-a înălţat, a crescut.

8. S-arcă (s-bîgă, cîdzu) pi dinţî – s-a trîntit (s-a pus, a căzut) cu faţa la pămînt.

9. S-arcă (s-arcuti) tu strozmî – s-a băgat în aşternut.

10.S-arupsi nî steauî – a căzut o stea, a murit cineva.

11.S-ascarchinî ca porcu – se scarpină ca porcul, e nesimţit.

12. S-asculă cu curlu n-susŭ – s-a sculat cu fundul în sus.

13. S-asculă vimtu – s-a stîrnit vîntul.

14. S-ascundi ca feata di survî (di babuγearŭ) – se ascunde ca fata de oaspeţi, e ruşinos nevoie mare.

15. S-asparsi gardulŭ – s-a stricat ordinea (rînduiala).

16.S-asparsi hoara – satul s-a risipit.

17. S-asparsi zborlu – s-a stricat înţelegerea.

18. S-astîl’e – s-a speriat, i s-au muiat picioarele.

19. S-aştearsi torlu – s-a şters urma, s-a pierdut urma.

20. S-aurlă n-casî – a dat buzna în casă, a dat năvală.

21. S-bagî cu gîl’ińl’i – se culcă odată cu găinile.

22. S-bubui – s-a umplut de bube.

23. S-deadi di-arşini – s-a făcut de ruşine.

24. S-deapirî – se prăpădeşte de durere.

25. S-dusi adica – a murit pe nedrept.

26. S-dusi chirutŭ – s-a dus pe apa sîmbetei.

27. S-dusi vîtîmatŭ – a murit ucis.

28. S-feaţi ca di fîrmaŭ – s-a supărat foc.

29. S-feaţi cîbuli – s-a lăsat convins, a căzut de acord.

30. S-feaţi dzadî – e beat criţă.

31. S-feaţi ti pezî – s-a făcut de batjocură, s-a făcut de rîs.

32. S-feaţi pişmanŭ – regretă.

33. S-feaţi zborŭ – s-a făcut de ocară.

34. S-freadzi tihea – s-a dus norocul.

35. S-lo – a paralizat.

36. S-mîcî ca cîńl’i – se mănîncă (se hărţuiesc).

37. S-nu ńi-alagî foamea – bag ceva în gură, ca să nu-mi ‘’umble’’ foamea prin stomac.

38. S-nu ţî hibî di ocl’iu – nu-ţi fie deochi.

39. S-ńirî – se mocăieşte.

40. S-şuţî ca vimtulŭ (s-şuţî ca chirolu) – se schimbă după cum bate vîntul, se schimbă ca vremea.

41. S-şuţî vimtulŭ – se schimbă vremea.

42. S-ti avdî Dumnidză. - să te audă Dumnezeu.

43. S-ti curmî ńila – ţi-e mai mare mila.

44. Stizma ari urecl’i (stizma azburaşti) – pereţii au urechi, pereţii vorbesc; supraveghează-ţi vorba.

45. S-tradzi azvarna – se tîrîie pe burtă, merge de-a buşilea.

46. S-treacî oara – să treacă timpul, să ne omorîm timpul.

47. S-ţ-aspunŭ unî nauî – să-ţi spun una nouă, să-ţi dau o veste.

48. S-ţî şedz pi zborŭ – să te ţii de cuvînt.

49. S-umflî ca misircî – se umflă în pene.

50. S-urdinî – sînt în vizite, sînt prieteni.

51. Sacŭ aruptu – sărăntoc.

52. Scotŭ mîcarea – îmi cîştig existenţa.

53. Seama-ngheama – techea-berchea.

54. Semnu mari – minune, grozăvie.

55. Si-apîrî Dumnidză! – ferească Dumnezeu!

56. Siγisi greauî – mare grabă.

57. Sihati lai ş-corbî – ceas nenorocit.

58. Silicŭ-mitilicŭ – piază rea.

59. Sî mpîrţî – s-a separate cu averea de părinţi.

60. Sî şţî eta – s-au schimbat timpurile.

61. Sî-lŭ badz pi-aranî – bun de pus rană.

62. Sî-ńi tragŭ adil’eatlu – să-mi trag răsuflarea, să-mi trag răsuflarea.

63. Soarli lo s-chearî – soarele e gata să asfinţească.

64. Somnulŭ nu lu-acaţî – nu-l prinde somnul, n-are somn (de griji).

65. Sprunî n-casî – armonie în casă.

66. Steasi zboarî – vorbe urîte, vorbe nenorocite, vorbe rele.

67. Stogŭ di oasi – numai pielea şi osul.

68. Suli ń-da (ponŭ ń-da) – am junghiuri, mă ţine un junghi.


1.Ş-bîgă mirachea (şi-arcă mirachea). - are o mare dorinţă.
2.Ş-feaţi mama – şi-a pus burta la cale.
3.Ş-freadzi zverca (ş-mîcî zverca) – şi-a rupt gîtul, i s-a înfundat.
4.Ş-lo perl’i (ş-lo vimtulŭ, ş-lo pita) – s-a dus învîrtindu-se, a plecat cu coada între picioare.
5. Ş-lo pîrta – a plecat cu coada între picioare.
6. Ş-mîcî inima -  îl roade la inimă, se consumă.
7. Şcreti zboarî (şturi zboarî) – vorbe fără perdea, vorbe spuse de la obraz.
8. Şcurti zboarî – pe scurt, scurtează vorba.
9. Şeadi ca lemnu (şeadi ca pomŭ) – stă ca un butuc, stă proţap.
10. Şeadi ca nî stizmî – stă ca un bolovan.
11. Şeadi ca nveastî nauî – e ruşinos nevoie mare.
12. Şeadi pi schińi – stă ca pe ghimpi.
13. Şedz-ţî pi curŭ – stai la locul tău.
14. Şi-arupsi perl’i di n-capu – şi-a smuls părul din cap.
15. Şi-avdi ca porcu surdu – aude ca porcul surd, e surd de tot.
16. Şi-u-aduţi – seamănă cu cineva.


 

1.Tal’i ghiza – face urdă.
2. Tal'i zboarî - vorbeşte mult, îndrugă vrute şi nevrute.
3.Tal’i-l’i pita – suflă-I în borş, calcă-l pe coadă.
4. Tal’i-l’i zborlu – ia-i vorba, întrerupe-l.
5. Tamamŭ-tamamŭ – taman pe taman, exact.
6. Tartaperata – zăpăcit, aiurit.
7. Teasi zborlu – s-a dus vestea, s-a răspîndit vorba.
8. Ti hîiri – minunat.
9. Ti hîtîri – de hatîr, de plăcere.
10. Ti inati – în necaz.
11. Ti leagî tu muabeti – e vorbă lungă.
12. Ti l’ea haraua – ţi-e mai mare dragul, ţi se umple inima de bucurie.
13. Ti l’ea lîhtara – te ia groaza.
14. Ti mirachi – minunat.
15. Ti mîcî chealea – te mănîncă pielea, o să primeşti bătaie.
16. Ti niheamî (pţînî) oarî – pentru scurtă vreme, în scurt timp.
17. Ti nişani – o frumuseţe.
18. Ti ţiva; ti ici ţiva – din nimic, pentru nimic; pentru nimica toată.
19. Ti ţiva nu easti – nu-i bun de nimic.
20. Ti ţiva nu lu-amŭ – îl desconsider, nu-l consider bun de nimic.
21. Ti-acîţai tu praşi – te-am prins asupra faptului.
22. Ti-ancupîrî ş-ti vindi – te cumpără şi te vinde.
23. Tihea u-ari dinîpoi (la curŭ) – e fără noroc, lipsit de noroc.
24. Timtu ca lemnu secŭ – nesimţit, puturos.
25. Tindi zboarî – poartă vorba, duce vorba.
26. Tirani mari – chin mare.
27. Tîl’eai arîzboilu – am terminat lucrul la războiul de ţesut.
28. Tîl’eai preasinli – am întrerupt postul.
29. Tîmpînî aruptî – gură spartă, gură bogată.
30. Tîrtîbicŭ ńi-alagî – mă mănîncă pielea, n-am astîmpăr.
31. Toarnî zborŭ – întoarce vorba, răspunde obraznic.
32. Tora di oarî – în acest moment, în clipa de faţă.
33. Tora di tora – deocamdată.
34. Tradzi s-moarî – trage să moară.
35. Tradzi vimturi – îndrugă minciuni.
36. Tradzi zboarî – lungeşte vorba, e vorba lungă.
37. Trapsi mîna – s-a dat în lături, a renunţat, s-a retras.
38. Trapsi nitrapili – a îndurat suferinţe de neînchipuit.
39. Tricu oara – a trecut timpul.
40. Tricurî zboarî – şi-au adresat cuvinte urîte, s-au certat.
41. Trimuximŭ la ghineţ – tînjim la vremuri bune.
42. Tu bîgata dzeanîl’ei – la poalele dealului.
43. Tu dzua di-azî – în ziua de azi.
44. Tu coaji di nucî s-adunî – încape într-o coajă de nucă, e mic.
45. Tu datî-ascîpitatî – între răsărit şi apus, într-o direcţie nedeterminată.
46. Tu işita meslui – la sfîrşitul lunii.
47. Tu ntunicatî – pe înserate.
48. Tu pîltări ń-si duţi mîcarea – n-am poftă de nimic, nu-mi prieşte nimic.
49. Tu strańi nu-ńi hiu – nu sînt în apele mele, sînt foarte îngrijorat.
50. Tu ţi ori easti? – în ce toane este?
51. Tumtî ca oai stearpî – tunsă ca oaie stearpă, tunsă foarte scurt.
52. Tundi-ti – şterge-o, spală putina.
53. Tutŭ agiunŭ easti – nu se mai satură, e lacom.
54. Tutŭ ghibi – ca şi cum.



1.Ţeapa – şeful.
2. Ţeapa arcatî tu cuprii (tu bucluchi) – om de nimic; nu valorează nici cît o ceapă degerată.
3. Ţi u vrei (ţi u cafţî)? – ce vrei, ce doreşti? Ai găsit ce-ai căutat.
4. Ţi va, s-ibî – ce-o fi să fie.
5. Ţi, va-l’i cadî nărli? – ce, o să-i cadă nasul?
6. Ţi vimtu ti-aduţi? - Ce vînt te aduce?
7. Ţi-ari, ţi nu-ari? (ţi hîbări?)  - ce mai e nou? ce noutăţi? ce veşti?
8. Ţinţi dzîli, ţinţi liri – ziua şi banul; muncesc cu folos (cu cîştig).


1. U bîgă tu mînicî – a băgat-o pe mînecă.
2. U chiru pusula (ipotisea) – a pierdut busola, e dezorientat.
3. U feaţirî periei (di pezî) – au făcut-o de ruşine (de batjocură).
4. U lo pi-asparta – a pornit-o pe drum greşit.
5. U lomŭ harea – ne-am făcut de ruşine.
6. U ştiu ca pi apî – o ştiu ca pe apă,o ştiu pe dinafară.
7. U-ampiticai -  am cîrpit-o, am scos-o la capăt.
8. U-arnisi – s-a lecuit.
9. U-arupşu eta – mi-am trăit traiul.
10. Udî-ţ gura – udă-ţi gura, cinsteşte-te.
11. Umflatŭ ca ţaγi – umflat ca ţeava de suveică; rotofei, îndesat.
12. Umplu (ncl’isi) dzaţi ańi – a împlinit zece ani.
13. Umplu zmeanili – a făcut pe el de frică.
14. Undzeaşti ca nveastî nauî – e ascultător şi supus ca o tînără măritată.
15. Unî oarî ş-duri. - O dată şi bine.
16. Unŭ-alantu – de la unul la altul.

17. Un' chiro - odinioară, pe vremuri.

18. Urfańea nu s-binduseaşti - sărăcia e greu de îndurat.

19. Urfańea-i ńilî - vai de cei sărmani.

20. Uşili sunŭ la stizmî - casă primitoare, deschisă pentru toţi.

 


1.Va s-bagŭ cîtuşea s-plîngî – o să plîng cu lacrimi de crocodil.
2.Va u faţ (va ti duţ) ca preftu – ai s-o faci (ai să te duci) ca popa.
3. Vearsî lăcrîńi ca pulmulŭ – varsă lacrimi cu pumnul.
4. Vimturi tu hîvani – vorbe în vînt, fleacuri, prostii, minciuni.
5. Vini baş pi zborŭ – a picat pe vorba mea, sîntem într-un gînd.
6. Vini chirolŭ -  a sosit timpul.
7.Vini oara – a sosit momentul.
8. Vini şi-a noastî oarî – a venit şi vremea noastră.
9. Vinimŭ pi steali - am venit la drum de seară.
10. Vira li duţi – acţionează fără socoteală, la întâmplare.
11. Vîrnî nauî? - vreo noutate? vreo veste?
12. Vîrvurî ca moarî aspartî – vorbeşte ca o moară stricată.
13. Vîtîmatŭ di lucru – sleit, epuizat de muncă.
14. Vulpi di pi coşŭ – şiret ca vulpea.

 


1. Zboarî slabi - veşti proaste.
2. Zburaşti nal’iurea – vorbeşte aiurea, aiurează.
3. Zghearî ca uvreu – urlă ca din gură de şarpe.
4.Zgrîmî –ţ-li – las-o baltă.
5. Zori mari – nevoie mare, grijă mare.
6. Zorlea – cu sila, din greu.
7. Zorlea bînămu – trăim din greu.




SURSA:
Nicolae Caraiani şi Nicolae  Caraiani (editori) Folclor aromân grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 1982, pp.94-123.

 

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu au publicat Folclor aromân grămostean. În secţiunea Poezii de dragoste şi dor au fost incluse 145 de poezii, cu versiuni româneşti ale editorilor. Am selectat poezii personalizate, titlurile poeziilor fiind reprezentate de primul vers.

Naparti di-amari,
Treaţi nî cîrvani:
Coli alu Capsali,
 Elu gioni ma mari, 
Ncîlaru pi mulari,
Nvîrtitu tu tîmbari;
Dustumeli arcatî,
Sî-l'i ţînî aumbrati;
Ploscî aspindzuratî,
Fîr' nî chici di-apî
Ş-cu gura uscatî.
(Trece lin pe mare
Corabia-n zare.
Mîndru flăcăiaş,
Pe un cal călare,
Merge la oraş;
Pe frunte-o basma
De soare-l ferea;
Plosca la centură,
N-are o picătură,
Arşiţă-i în gură.)

Moi Maruşe, nveastî nică,
Ţi-ţ tradz cîciula aşa mîritî,
Ca di featî isusită,
Ca di nveastî tînisită?
(Măi Maruşă,măi mireasă,
Mîndră eşti, ca o crăiasă,
Ca o fată logodită,
Şi-o nevastă preacinstită.)

Seara ş-tahina (Seara, dimineaţa) are ca personaj pe Mia, care cu orice s-ar fi îmbrăcat (caftan, rochie, zulufi, conduri, salbă) era unică pentru iubitul ei: Seara ş-tahina, La mini s-minduia, Obiru, ţi l'i-undzea.Io l'dzîşu maşala! Ca tini, Mie nu-ari aua. (Seara, dimineaţa, La se gândea, Şi ce bine-i sta! I-am zis maşala, Ca tine, Mie, nu-i alta). Conform glosarului din antologie termenul maşala este o interjecţie care înseamnă ''să nu-ţi fie deochi!''.

În poezia Scoal', lea feată, scoal', lea Iţă (Scoală, fată, scoală Iţă) tânărul îndrăgostit o cheamă pe Iţa (Zoia) la portiţă, dar aceasta este împiedicată de mama ei. Deşi Iţa îl avertizează că este răsfăţată de părinţi, tânărul îşi dezvăluie puternicele sentimente faţă de aceasta: - Cara eşţî ageamitî, Ţi-su zurleţlî ţi-ai sîlghitî? Ca lumbara nituchitî, Hiu lea Iţă hîidîpsitî. (De eşti mică, dezmierdată, Cum de m-ai fermecat fată? Galben, ca o lumînare, Ard, tot ard, fără-ncetare.)

În poezia La pomlu di ningî amari (Dinspre casa lui Griva), în familia Griva mama şi fiica se ceartă pentru vorbe spuse în sat. Pentru a pune capăt certei care risca să fie auzită de tot satul, mama îi spune fiicei: - Ia intrî-ţ, hil'e, tu-arîzboiu, Hil'e, s-nî ţîsemu fusta, S-nu nî avdî cuscra; Ia intrî-ţ, hil'e, la arîzboiu, Hil'e, s-nî ţîsemu doaga, S-nu nî avdî hoara. (Intră, fiică, în război, Să ţeşi fustă-n patru foi, Să nu ne audă cuscra; Intră, să ţesem cerga, Să nu ne audă lumea.)

În poezia Dă-ni-mi, dado, dă-ni-mi (Dă-mă, mamă, de eşti bună), tânăra îndrăgostită îi cere mamei să o mărite la casa dinspre stână cu mărul spre Sărună. Într-o notă de subsol editorii precizează că Sîrunî-Sărună este numele aromân al oraşului gerecesc Salonic. Fata îl vede pe tînărul aromân cu sarică şi flintă cum îi scrie iubitei sale bulgăroaice. Poezia se încheie cu următorul îndemn pentru tânăr: - Vîrgarî nu ţ-undzeaşti, Cî nu-ari armatî bunî, S-ţî l'eai hil'i di-armânî, Nî hil'i di prifteasî. (- Bulgarcă să nu iei, Nu-i mare averea ei, Armâncă ia, bogată, A preotesei fată.)

În poezia Nî featî di n-Sîrunî (Fată din Sîrunî)  frumoasa Lena din Sîrunî (Salonic) merge la râu să spele rufe: S-dusi ş-Coli acloţi, Şeadi şi-u-azburaşti, Lena nu-l'i si greaşti. (Flăcău se iveşte, Vine şi-i vorbeşte, Fata îl ascultă, Fără să-i răspundă.)

În Mini grescu ş-vruta nu-avdi (Eu strig şi nimeni n-ascultă) tânărul căruia îi venise vremea de însurătoare este atât de îndrăgostit de Haida âncât este gata să o răpească noaptea: Cîndu dau di ti mutrescu, Ca fluria ngîlbinescu, Şi ca ţeara mi tuchescu. (Iar la tine cînd privesc, Parcă tot îngălbenesc, Şi ca ceara mă topesc.)

În Lea Maruşe, featî nicî (Maruşă, odor iubit) tânărul îşi mărturiseşte dragostea veche din copilărie pentru Maruşa: Lea Maruşe, di-a ta vreari, N'i-u frică di niputeari, Lea Maruşe, di-a tău doru, Io duchescu cî va-ni moru. (Mai mult de te-oi îndrăgi, Mi-e că m-oi îmbolnăvi, Maruşă, de al tău dor, Teamă mi-e că am să mor.)

În Tana mea, Tana ali dadi (Tana mamii, fata mea) personajul principal este tânăra Tana, lăudată de mama sa pentru priceperea în treburile casnice: Tana treaţi pitu livadi, Cu fustanea pîn' di padi, Tana treaţi pitu cirşii, Gionl'i tuţ u facu ciudii. (Tana trece prin livadă, Toţi flăcăii ies s-o vadă, Tana trece pe islaz, Mor flăcăii de necaz.)

În Strieana, featî armânî (Striana, suflet curat) personajul principal este Striana, fată iubită şi cinstită în sat: Gionl'i pitu uboru triţea, Naca l'i-avdu vîrnu zboru, Nu mutî ocl'il'i s-mutreascî, Cî şi-ari harea l'ei. (Trec flăcăi pe lîngă casă, Nu se uită să-i privească, Glasu-i flăcăii l-adastă, Striana, har de crăiasă.)

În Di pi avdzîtî ni-avdzîi (Auzii vorbind de tine) tânăra nepoată a bogatului Migea din Turcia se întâlneşte în munţi cu celnicul Paris ale cărei rude Puşu şi Naşu posedă hanuri în Bulgaria: - Va-ni ti l'eau, lea nică, Cu mini s-bînedz. (- Fată mică, te fac soaţă, Pentru casă, pentru viaţă.)

În Di la Minciu pîn' la meru (De la Aminciu pînă la meru) un tânăr aromân doreşte să se însoare fără a avea o situaţie financiară, dar nu dezarmează: Ia, nî sapu şi-unu tîporu, Va li vindu ş-va mi-ansoru, Lele-mu le, Budica mea. (Am o sapă şi-un topor, De le vînd, bani oi avea, Şi te-oi lua, Budica mea.)

În poezia La arîulu di Novo Selo (Rîu-i mare, apa trece) Lenca lui Nagnosti şi Muşa lui Colci sunt salvate de la înecul în rîul Novo Selo de Cola şi Stere: - Rucî, Muşe, nî curbani. - Arcai, Sterio, nî ghiurdani. - Rucî, Lencă, nî curbani. - Arcai, Cola, cipî adratî, Cipî adratî cu mîrdzeali. (- Să-mi dai, Muşă, un sărut. - Ba gherdanul de la gît. - Lencă, ce-mi dai ca răsplată? - Batista frumos lucrată, Şi cu mărgele brodată.)

În Gîmbă, lăi Gîmbă (Gîmbă, măi Gîmbă), cele două nurori ale lui Gîmbă au plecat să culeagă ştevii în vale, unde se întîlnesc cu ciobănaşul Dina: - Aspuni-nî, cîşeare, Nani iu s-adnămu. - Nani ti adunari, Io va v-aspunu, Cara s-vreţ sî-ni daţ, Cîti nî bîşeari. - Bîşearea ţ-u dîmu, Anda s-mî turnămu. Tu turnata loru, Di la pal'iustani, Dina alu Ţîni-Chealea, Nveastili bîşe. (- Voinice, ne-oi spune, Unde-s ştevii bune? - Eu am să vă spun, Locul cel mai bun, Dar să-mi daţi pe dat', Cîte un sărutat. - Sărutat ţi-om da, Cînd se-ntorc din vale, Le aşteaptă-n cale, Dina, şi pe dat', Le-a şi sărutat.)

Maruşea ş-inşea la coru,
Cu a l'ei frati ş-cu a l'ei noru,
Pruxiniţl'i şi-u mutrescu,
Ehţîrl'i şi-u-agnînghipsescu.
Şi nchisi Maruşea ntreapî,
Ehturlu Iani alu Mitruşu,
Ţi-l'i virsă bîrgăcili goali.
Şeadi mă-sa di şi-u ntreabî:
-Ţi-ai, Maruşe, ţi-ai, lea hil'e?
-Alea mană, cumu s-ţ-aspunu,
Di ehturlu Iani alu Mitruşu?
(Maruşea ieşea la horă,
Cu-al ei frate şi-a ei noră,
Peţitorii o privesc
Dar duşmanii o zăresc.
Mergea Maruşa la apă,
Duşmanul în cale aşteaptă.
Iani Mitruş în drum pîndeşte,
Găleţile-i le goleşte,
Plînge fata cu glas tare,
Că găleţile-i sînt goale.
Maică-sa atunci o-ntreabă:
- Ce-i, Maruşă, fată dragă?
- Măiculiţă, cum să-ţi spun,
Iani Mitruş îmi ieşi în drum.)

La arîulu di la sălţî,
Bilea Tinca alba pîndzî,
Pi-alba cheatrî şi-u bîtea,
Cu maiu şimşiru şi-u-agudea.
Tricurî trei chirageadz:
- Bun'-ţî dzua, alea Tincă.
- Ghini vinitu, chiarageadz.
- Dă-nî, Tincă, di-alba pîndzî,
Cî va-ţ dămu di-aroşlu inu.
- Di aroşlu inu nu voiu mini,
Cî-ni voiu niclu chiragi,
Cî-i analtu şi mavrumatu,
Cu cîciula pi urecl'i,
Ca elu altu nu ma şi-ari.
(Lîngă sălcii, unde-n vale,
Tinca pînza înălbeşte,
Pe-o piatră o-mpătureşte
Şi cu maiul o loveşte,
Trec trei chirigii călare.
- Tu, Tincuţă, bun găsit.
- Călători, bine-aţi venit.
- De ni-i da pînză nălbită,
Cu vin roşu eşti plătită.
- Nu vreau vin; poftesc anume,
Dintre voi, pe cel mai june,
Nalt, cu ochii de tăciune,
Cu căciula pe-o ureche,
N-are în lume pereche.)

Unî vearî mari, mari,
Zborlu a tău şi-avea la stani,
Ditu cîrări pîn' tu muldzeari,
Piha s-feaţi ti mîrtari,
Ş-ti ea, laia, gioni nu-ari.
Easi Piha la sirgeani,
Ta şi-aleagî unu gioni-aleptu,
Aleptu, aleptu ş-prîmîteftu.
- Pihă, Giogilu ţi-lo hari,
Di trei ani nidusu acasî,
Di trei meşi nilatu tu faţî?
- Va-ni lu l'eau ti sîltînati, 
Cî şi-ari percea chiptinatî.
Anda s-neamu la dada oaspiţ,
S-easî dada şi s-n-aşteaptî,
Elu cu percea chiptinatî,
Nîpoi pi pîltărî arcatî.
(Într-o vară lungă, lungă
Se zvonise pe la strungă,
La tîrle vorba s-ajungă,
Că Piha-i de măritat,
Dar nu i-au găsit bărbat.
Iese Piha pe tăpşan,
Să-şi aleagă un cioban,
Cică fiu de marchidan.
- Pihă, mi te duci mireasă
După Giorgi, barbă deasă,
De trei ani nedus acasă?
- Drag mi-e să mă duc la el,
C-are părul frumuşel,
Mama, cînd o să ne vadă,
De minune-o să ne şadă,
El cu plete pieptănate
Şi pe spate aruncate.)

Zborlu-a tău şi-avea la stani,
La cîrări ş-la muldzeari.
- Tană-ni, ţi-ţ lo Giogilu hari?
Giogilu nu-ari ni oi, ni căpri.
- Oili ş-căpîrli psusescu,
Lumea neata n-zilipsescu.
La dada anda nchisescu,
N'icu ş-mari mi mutrescu,
Ari gioni ţi mi zilipsescu
Şi-alţî ţi mi nchizmusescu.
(Se-ntinse vorba la strungă
Şi pe la stîni, cale lungă.
- Tană, tu pe George-l vrei?
N-are capre, n-are miei.
- De capre şi oi nu-mi pasă,
E destul că-s eu frumoasă.
La mama cînd mă pornesc,
Toţi flăcăii mă privesc,
Sînt unii care tînjesc
Şi norocu-mi jinduiesc.)

N'i-alîvdarî nî muşeatî,
Cumu s-facă s-mi ducu s-u vedu?
Ncîlică gionli bineclu.
Inşi ndzeanî la Aiu Ghiorghi,
Şi-află mşeata tu gîrdinî.
- Bun'-ţî dzua, tini mşeată.
- Ghini vinişi, tini gione.
- Va ti ntrebu, feată, ti mă-ta,
Va ti ntrebu ş-voiu ta s-ni-dipuni.
- Cara sî ştiu, va ţ-aspunu.
- Iu easti mă-ta cu fen'-tu?
- Ma ş-si dusi la nî numtî,
S-facî nunî, sî ncîrunî,
Cu cîrunli di-albasimi,
Ş-cu ordzulu mîrgîritaru,
Ş-cu ţerli di Grailu mari;
Ş-fendi ş-si dusi Sîrunî,
Cî şi-ari nî crisi mari,
Ta s-curmî crisea pîşelu.
(Frumoasă şi lîudată,
Cum să fac să te văd, fată?
Mîndrul calu-ncăleca,
Pîn' la fată alerga,
Frumoasa-n grădină sta.
- Fată mîndră, bun sosit.
- Tu, flăcău, bine-ai venit.
- Frumoaso, să-mi spui aş vrea,
Unde este maică-ta.
- Am să-ţi spun, că grabă nu-i.
- Şi de taică-tu să-mi spui.
- Mama este naşă-n sat
Şi s-a dus la cununat:
Cununii de-argint curat,
Lumînări de chihlimbar
Şi orzul - mărgăritar.
Tata-n tîrg se cobora,
Acolo s-o judeca,
Paşa dreptul să i-l dea.)

Di tuţ fraţl'i, cama nicu
Easti Halciulu alu Iurticu,
Halciulu şi-ari featî mari,
Featî mari ti mîrtari.
Aidi Sirmă, feată nică,
La pîrinţî hîidipsitî.
Avdzîţ, voi la mini, fraţ,
Voi la mini asculta:
N'icu gioni şi mşeată ca soari,
Elu Sirma şi-u-ari tu vreari.
Aidi Sirmă, featî nicî,
La  pîrinţî hîidipsitî,
Ma s-mi ai tu vrearea ta,
Aidi s-hii nveasta mea.
Ceamurlia, mşeatî hoarî,
Armânamea s-adunarî,
S-adunarî mari şi-nicu,
Tuţ la Halciulu alu Iurticu.
(Din toţi fraţii, cel mai mic
E Halciu al lui Iurtic,
Halciu are fată mare,
Gata e de măritare.
Haide, Sirmă, mică fată,
De părinţi prea dezmierdată.
Veniţi aproape, măi fraţi,
Şi la mine ascultaţi:
Flăcăiaş ca din poveste
Pe Sirma tare o iubeşte.
Haide, Sirmă, mică fată,
De părinţi prea dezmierdată,
Dacă şi eu ţi-oi plăcea,
Hai să fii nevasta mea.
Ceamurlia, sat vestit,
Toţi armânii au venit,
Au venit cu mic, cu mare,
La Halciu, că-i sărbătoare.)


SURSA
Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu (editori) Folclor aromân grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 1982, pp.126-227.

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu au publicat Folclor aromîn grămostean.În antologie au inclus 41 de poezii de despărţire şi înstrăinare, dublate de versiuni româneşti ale editorilor. Am selectat poezii personalizate, titlurile fiind reprezentate de primul vers.

- Ai, Maruşe,s-nedz ti leamni
- Nu potu, dado, s-negu aclo,
Moru, mîrata-ni, di caimo.
- Ai, Maruşe, s-nedz la şopatu.
- Nu potu, dado, s-negu aclo,
Fciorl'i fugu tu xeani nclo,
Di mîrazi ş-pidimo,
Moru, mîrata-ni, di caimo.
(- Mergi, Maruşă, după lemne.
- Nu pot, mamă, căci, vezi bine,
De-ntristare am să mor.
- Mergi, Maruşă, la izvor.
- Să nu-ţi fie cu bănat,
Nu pot; flăcăi din sat,
Au plecat în lumea mare,
Şi mor, mamă, de-ntristare.)

În Asîrnoaptea n-mi-ansurai tânăra soţie aflând dintr-o scrisoare află că soţul ei este chemat de prietenii din Sîrunî (Salonic), doreşte să se transforme într-un obiect care să fie purtat de acesta pe drumurile străinătătţii: Va-ni mi facu, gione, flurii, Sî-ni mi badz tu-a ta cutii, Ta s-mi l'eai ş-mini n-Sîrunî, Cî ţî hii gioni aleptu,Va mi porţî ş-io pi cheptu.(Mă prefac într-un safir, Ca să mă pui în chimir, Cînd prin lumeoi fi pribeag, Să mă porţi la gît şirag, Ca să ştii cît mi-eşti de drag.)

În Beu, lăi beu.lăi Carabeu tânăra îl întreabă pe beul Carabeu venit din Filibeu despre soarta iubitului ei, primind următorul răspuns: Ţî-lu vidzui şi-lu cunuscui, Tu mesi di pînîiru, Şi-anviştea nî prîmîtii, Prîmîtii şi-ancutnii:Veştu aroşu, veştu cîrposu, Veşţî di nauî lughii. (Îl văzui, îl cunoscui, ,În mijlocul tîrgului, Era mare negustor, Vindea fetru tuturor, Fetru roşu, fetru des,Nouă feluri,pe ales.) În două note de subsol, editoprii explică termenii beu prin bei (demnitar otoman - n.n.) şi Filibeu prin Plovdiv (oraş în Bulgaria - n.n.).

În Alăi Ghiorghe, hiilu a meu mama tânărului Gheorghe este supărată că rămâne singură prin plecarea acestuia în străinătate, dar el o linişteşte: Va-ni ti-alasu, dado mîratî, La nî nveastî cama mşeatî. Dado, s-nu ţî hibă fricî, Nu-ni ti-alasî nimutritî.(Te-oi lăsa măicuţă-ncasă, La o nevastă frumoasă; Nu fi, mamă, necăjită, Nu rămîi neîngrijită.)

În Singurî ni-armaşu tu lumi tînăra soţie şi mamă plânge împreună cu fiul Dumitraş soarta soţului şi respectiv tatălui, plecat de şapte ani înlume: Z-ini sî-lu vedz pi Dumitrachi, Anvirnatu cumu şeadi,Ş-tuţ lu-antreabî cunilî:-Fen'-tu cînd va z-inî? C-agiumsi tora chirolu, Ş-niclu ta ş-plîngî caimolu. (Dumitraş, scumpu-ţi băiat, Stă într-una supărat, Cu milă toţi îl întreabă: -Vine tatăl tău degrabă? A ajuns - te-apucă jelea - Să-şi plîngă, bietul,durerea.)

În Lea Zuică dizghirdatî tînăra Zoia, logodită în ziua Sf. Dumitru, primeşte scrisori de la logdnicul ei plecat în străinătate că se va întoarce succesiv de Crăciun, de Sf. Gheorghr, de Sf. Petru, de Sf. Marie şi de Sf. Nicolae: Şedu, laia, ş-mi minduiescu, S-mi mîritu, s-nu mi mîritu? (Tot aşa m-am amăgit: Mă mărit, nu mă mărit?)

Şapti ani fîţeşi tu xeani,
Fîrî sîrmîniţî mbraţî,
Fîrî featî, fîrî fcioru.
Vini carti di la Teglu,
Teilu dit Americhii,
Carti albî ş-gramî lai,
Z-inî Goga grîmîticlu,
Cartea s-nî u-aleagî.
- Goga, ţi n-aspuni cartea?
- Cartea spuni spurcîciuni:
Teglu u-alasî Chiraţa..
Chiraţamirghiluseaşti:
- Mirî lai, mirî corbî,
Ţi ngrîpseai a treia searî?
Ţi s-adaru, laia di mini,
Ta s-ni-antrebu dada cu fendi?
(E de şapte ani plecat
Tegu, om înstrăinat,
N-are fată, nici băiat,
Nici leagăn de legănat.
Tocmai din America
Tegu carte trimitea,
Carte albă, slovă grea,
Gogu grămătic venea,
Cartea de o desluşea:
- Tegu scrie rău în carte,
De Chiraţa se desparte.
Chiraţa boceşte tare:
- Spuneţi-mi, voi ursitoare,
Ce mi-aţi scris a treia seară?
Dragi părinţi, cum e mai bine
Ca să fac, biata de mine?)

- Tiniru căpitane,
Di iu ini ahîtu armasu?
- Inu ditu focu, ditu pirî
Ş-di duşmani îni fugu.
- Tiniru căpitane,
Nu-lu vidzuşi gionili a meu,
Coli alu Ianuli?
- Învistică. ţî-lu vidzui,
Multu ghini l-cunuscui,
Cu tinii mari,
Tu polimu muri.
Tiniră nvistică,
Nu vrei s-hii a mea mul'eari?
Maşi ti dauî dzîli,
Cîpitanî va-ni ti facu.
- Cara s-ibî s-hii tini
Coli alu Ianuli,
Noi doil'i iu n-ancurunămu?
- Dzuî di Sumchetru,
La bîsearica Aiu Petru.
(- De unde vii, flăcău vestit,
De eşti de puteri sleit?
- Vin dintr-un măcel cumplit?,
De duşmani sunt fugărit.
- Căpitan greu încercat,
Nu văzuşi pe-al meu bărbat,
Coli lui Ianuli, din sat?
- Nevestico, l-am văzut,
L-am văzut, l-am cunoscut,
Cu bravură se bătu,
Răpus de duşman căzu.
Dar acum te-oi întreba:
Vrei să fii nevasta mea?
Te poftesc la mine acasă
Şi te fac căpităneasă.
- Tu eşti Coli, al meu bărbat;
De-i aşa, să-mi spui de dat',
Noi unde ne-am cununat?
- Ne-am cununat de Sîmpetru,
În biserica ''Sîn Petru''.)

N'i-earamu grambo di trei dzîli,
Pîşteamu oili ningî amari,
Vinirî furl'i di mi luarî,
Doisprî di-ani sclavu la furi.
Canî searî nu-ni durneamu,
Mi bîgai prindu Sumchetru,
Di-ni vidzui şi-unu isu aleptu,
Cî ni-aveamu nî piturnichi,
Teasi mîna ş-ni-u lo altu,
Ş-pisicai di mi uhtamu.
Greaşti ţ-cîpitanu di-acloţi:
- Di voi, gioni, cari şi-uhteadzî?
- Şi-uhteadzî lailu Costa sclavlu.
Intrî Costa tu-arghile,
Vrei calu, vrei diotlu,
Vrei diotlu di trei ani?
Spidî lai ma ş-si feaţi,
Imnî Costa şi cama imnî,
Şi-aflî fendu-su cîlugîru.
- Bun'-ţî dzua, tini cîlugîru,
- Ghin' vinişi, gionr livendu.
- Ţi tîmpîni ş-batu n-hoarî?
- S-mîritî nveasta alu Costa,
Nveasta alu Costa, laia-ni noru.
Imnî Costa ş-cama imnî,
Şi-află sora cîlugriţî.
- Bun'-ţî dzua, cîlugriţă.
- Ghin' vinişi,gione livendu.
- Ţi tîmpîni ş-batu n-hoară?
- S-mîritî nveasta alu Costa,
Nveasta alu Costa, laia-ni cumnatî.
Imnî Costa ş-cama imnî,
Şi-aflî mă-sa cîlugreauî.
- Bun'ţî dzua, cîlugreauă.
- Ghin' vinişi, gione livendu.
- Ţi tîmpîni ş-batu n-hoară?
- S-mîritî nveasta alu Costa,
Nveasta alu Costa, laia-ni noru.
Imnî Costa ş-cama imnî,
Şi-aflî cuscîrl'i tu uboru.
- Ia s-vî daţ tuţ nîpoi!
Scoati punga ta s-u meascî
Ş-teasi mîna di ş-lo nveasta.
(Însurăţel de trei zile,
Păşteam oile lîngă mare,
Veniră hoţii de mă luară,
Robul lor de mă făcură:
De doisprezece ani robit,
Nici o noapte n-am dormit.
În ajun de Sfîntul Petru,
Am avut un vis ales:
Cică aveam o potîrniche,
Pe care mi-o luă altul
Şi eu tare mai oftam.
- Ei, flăcăi, cine oftează?
- Biertul Costa, robul nostru.
- Intră, Costa, -n herghelie
Şi ia calul care vrei,
Sau vrei murgul de trei ani?
S-a stîrnit furtună mare.
Umblă Costa şi pe drum
Dă de taică-su - călugăr.
- Călugăre, bună ziua.
- Bun venit, flăcău voinic
- De ce bat tobele-n sat?
- Se mărită nevasta lui Costa,
Nevasta lui Costa, biata-mi noră.
Umblă Costa şi-o întîlneşte
Pe mă-sa călugăriţă.
- Bună ziua-ţi zic, măicuţă.
- Bun venit, flăcău voinic.
- De ce bat tobele-n sat?
- Se mărită nevasta lui Costa,
Nevasta lui Costa, biata-mi noră.
Umblă Costa şi-o-ntîlneşte
Pe sor-sa călugăriţă.
- Bună ziua, tu măicuţă.
- Bun venit, flăcău voinic.
- De ce bat tobele-n sat?
- Se mărită nevasta lui Costa,
Biata mea cumnată.
Umblă Costa şi iar umblă,
Nuntaşii sînt în ogradă.
- Daţi-vă cu toţi deoparte!
Scoate-o pungă doldora
Şi-o ia pe nevastă-sa.)

La fîntînî, ningî alunu,
Ţîni-ni calu sî-ni dipunu,
Cu-a meu lali sî-ni mi-adunu,
Ncîliciuni ali dadi s-pitrecu,
Ţi-ni mi deadi ahîtu diparti,
Unî iarnî - unî carti.
Cî nu-ni vreamu bairu di flocu,
Vreamu dada s-mi-aibî pi locu;
Cî nu-ni vreamu cairu di lînî,
Vremu sî-nu hiu ningî Sîrunî.
(La fântîna din pripor,
Ţine-mi calu să cobor,
Să-i spun unchiului, să-i dea
Măicuţii, din partea mea,
Sărutări, că eu-s departe,
Într-o iarnă - doar o carte.
De-aş fi fost mai norocoasă,
Rămîneam la mama-n casă,
Nu eram printre străini,
Floare fără rădăcini.)


SURSA
Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu, Folclor aromîn grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 1982, pp.228-259.

 

 

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folclor aromân gămostean. În această antologie au inclus şi 20 de poezii umoristice, dublate de versiuni româneşti ale editorilor. Notele de subsol aparţin de asemenea editorilor.


1.
La mucerli di Bujdova,
Lumea s-andridzea ta s-fugî,
Tana s-andridzea s-mîritî.
- La cari, Tană, la cari?
- La Nicea, chihîielu.
Taţ, lea Tană, nu ţ-undzeaşti, 
Lo cusiţa di ţ-algheaşti, 
Ş-faţa ţ-lo di sufriseaşti.
La Bujdova, în ponoare,
Lumea-i gata de plecare,
Tana, doar, doamne fereşte,
De măritiş se găteşte!
- Pe cine iei de bărbat?
- Pe Nicea, că-i mai bogat.
- Tu te faci de rîs în sat:
Păru-ncepu să-ţi albească,
Faţa să ţi se zbîrcească
.

 

2.
- Lăi Tanasi, cu funda mari,
Ţi-ţ cîftai tu padea mari?
- Clo-ni mi-dusi şcreta mlari, 
Duş-mi, duş-mi pîn' ma n-cali, 
Mi deadi şcreta di padi, 
Tumbe, tumbe, tumbem bem, 
Duş-mi, duş-mi pîn' la Naţu, 
Mi deadi şcreta pi braţu; 
Duş-mi, duş-mi pîn' la nucu,
Mi deadi şcreta pi trupu; 
Duş-mi,duş-mi pîn' la trapu,
Mi deadi şcreta pi capu;
Duş-mi pîn' la mirminţî,
Mi deadi şcreta pi dinţî,
Tumbe, tumbe,tumbem bem.
- Măi Tănase, fundă mare,
Ce tot cătai prin ponoare?
- M-a dus mula* pe cărare.
Pînă să ajung în vale,
Mă trînti nebuna-n cale,
Tumbe, tumbe,tumbem, bem,
Pînă să ajung la Naţ**,
Mă trînti mula pe braţ;
Lîngă nucul din islaz,
Mă trînti nebuna-n nas;
La un şanţ, mai într-o parte,
Mă trînti mula pe spate;
Lîngă morminţi - prea de tot -
Mă trînti nebuna-n bot,
Tumbe, tumbe, tumbem bem
.
* mulă - catîr

** Naţ - nume topic.

 

3.
- Ţi şedz ş-ti minduieşţî? 
- Ţi cînticu s-ahursescu.
- Cînticlu alu Malancoţa,
Iu dusi di ş-feadzi zverca.
- Luarî şi-lu bagî ncîlaru,
Barba l'deadi di sumaru,
Şi cusorlu di-opistaru; 
L-diupusirî la livadi, 
Îlu deadi şcreta di padi,
Îlu dusirî la mirminţî,
Îlu deadi şcreta pi dinţî.
Nu sta să te gîndeşti,
Ce cîntec să porneşti,
Povestea să ne spui
Cu Malancoţ cel şui.
- Pe cal cînd l-au suit,
De şa s-a poticnit
Şi s-a închinat adînc,
Cu barba în oblînc;
Ajunseră-n islaz,
Calul îl trînti în nas;
La cimitir trecînd,
Îl dete de pămînt.


 

4.

Mor’ laiŭ bîrbatŭ ţi-ńi dîdeşi,

Hiilu a meu, hiilu ali laiu!

L-pitricui s-ducî m-pîzari,

Sî-ńi l’ea doi ucadz di sari,

Nu ş-lo sari, cî ş-lo meari,

N’-vini acasî cu zghicŭ mari;

Luai tuiaga s-lu-agudescu,

Iara io nu-ńi cîidisescu,

L-pitricui s-ducî ti leamni,

Ş-chiru funea cu tîpoara,

N’-vini acasî cu zghicŭ mari;

Îńi luai şţala s-lu-agudescu,

Iara io nu-ńi cîidisescu.

L-pitricui s-ducî la moarî,

Ş-chiru calu cu γumarlu,

N’-vini acasî cu zghicŭ mari;

Luai tuiaga s-lu-agudescu,

Iara io nu-ńi cîidisescu.

Bărbăţelul ce mi-aţi dat,

Voi părinţi, e prostănac.

L-am trimis să aducă sare,

N-a luat sare, a luat mere –

Şi tot el cu gura mare.

Iau cu toiagul să-l pocnesc,

Dar apoi mă răzgîndesc.

După lemne se ducea,

Toporul şi funia,

În pădure le pierdea –

Tot el la mine ţipa.

Iau toiagul să-l pocnesc,
Dar apoi mă răzgîndesc.

L-am trimis pînă la moară,

Pierdu calul şi măgarul –

Şi tot el e cu scandalul.

Iau toiagul să-l lovesc.

Dar apoi mă răzgîndesc.

 

 

5.

Ţi pîrinţî avumŭ ş-noi,

Nî deadirî bîrbaţ glari!

Tahiná anda s-ascoalî,

L’ea tîmbărli, s-ducŭ l aoi,

Lî dămŭ mîndzî dinîpoi.

Na, na, na, ţeali s-vî batî,

Cîti dămŭ, tuti s-v-acaţî.

Părinţi, sînteţi vinovaţi,

Că ne-aţi ales proşti bărbaţi;

În zori, de cum se trezesc,

Iau dulama şi-o pornesc

Cu oile pe islaz,

Noi acasă facem haz,

Facem haz, haz de necaz.



6.

Lunea nu-ńi lucredzŭ

Marţa ń-ţînŭ ti ocl’i,

N’ercurea ti fciori,

Gioia ti bîrbatŭ,

Vinirea ti prăvdzî

Sîmbîta ń-mi lau,

Dumînicî mi-alîxescu

Ş-mi ducŭ priimnari.

Lunea nu mă ostenesc,

Marţea ochii-mi odihnesc,

Pentru prunci ţin miercurea

Şi pentru bărbat – joia,

Pentru vite – vinerea.

Şi-apoi mă spăl sîmbăta,

Iar duminica mă schimb

Şi ies în sat să mă plimb.

 

7.
Ş-sî-acîţăcorlu di feati.
- Aidi, lea Haidă, aidi,
Cî ţî vini bîrbatlu.
- Cara vini, iara z-inî,
Io di coru nu mi-alasu.
- Caftî, lailu, pîni s-mîcî.
- Cara caftî, iara s-caftî,
Io di coru nu mi-alasu;
Pînea easti pi puliţî,
Mîcarea sumu puliţî,
Anvîlitî cu cîpachea.
- Caftî, lailu, apî s-bea.
- Apa easti tu bucl'iţî,
Chelchea easti pi puliţî,
Io di coru nu mi-alasu.
- Caftî, lailu, alîxîmintu.
- Stranili suntu pi hîraru,
Elu ş-si alîxeascî,
Io di coru nu mi-alasu.
- Aidi, lea Haidă,aidi,
Cî ţî vini şi-unu oaspi
- Cara vini, iara z-inî,
Poamili sunt tu tîl'iuru,
Pîgurlu-i pi puliţî,
Elu ş-lu chirniseascî,
Io di coru nu mi-alasu.
-Aidi, lea Haidă, aidi, 
Cî va s-ţî dzîcî unu graiu.
- Io, laia, mai, sî-ni cripamu,
Şi s-nu-aveamu ahtari bîrbatu.
Porni hora fetelor,
Haida e în fruntea lor.
- Haido, nevastă voioasă,
Ţi-a venit bărbatul acasă.
- El să fie sănătos,
Că eu din horă ies.
- Veni frînt de la mioare
Şi îţi cere de mîncare.
- Pîinea e pe poliţă,
Mîncarea-i pe laviţă,
Cu capacul pus pe ea.
- Vrea, bietul, apă să bea.
- Apa e în donicioară,
Paharul - pe policioară.
- Vrea să-i dai haine curate.
- Sînt pe ladă aşezate,
Să le ia şi să se îmbrace,
Jocul tare mult îmi place.
- Vino, Haido,jocu-l lasă,
Ai un musafir acasă.
- El să fie sănătos,
Că eu din horă nu ies.
Poamele-s în farfurie,
Clondirul e pe tipsie,
Bărbatu-mi să ia clondirul,
Să cinstească musafirul.
- Haido, tu voia-i la tine,
Eu te-am sfătuit de bine.
- Mai bine aş fi crăpat,
Decît să am aşa bărbat.

8.

- Anaθima-ţ, cîtuşe lea!

N’-mi-asculai s-ńi-aprindu foclu,

N’-ţ-acîţai coada tu mînî,

Di-ńi mi-acîţă heavrea, lea,

Cî-ńi pîru cî eara furca.

Scundi-mi, mano, scundi-mi.

- Iu sî-ńi ti-ascundu, hil’ea mea?

- Anamisa di dauli buţ

Şi-aγnanghea di cepŭ.

-N’i-u fricî, feată, ş-mi-asparŭ,

S-nu-ńi beai, feată, vulera.

-Io, mano, γinŭ nu beau

Ş-ni cî n-gurî ń-bagŭ:

Trei bîrgăci beau tahiná

Şi-alti ţinţi ti prîndzu,

Pi ningî searî butea astricorŭ.

-Motane, fii blestemat,

Că tare m-ai speriat!

Coada-ţi cu păr mătăsos

Crezui că-i furca de tors.

Ascunde-mă, mamă dragă,

Parcă nu mai sănt întreagă.

-Unde să te ascund, drăguţă?

-Aproape de butelcuţă,

Lîngă cep, lîngă canea.

-Tare mă tem, fata mea,

Că bei şi te-oi îmbăta.

-Vinul, dacă-l bag în gură,

Îl beau, mamă, cu măsură:

Trei bărdăci cînd mă trezesc,

Încă cinci la prînz cinstesc,

Seara butea o golesc.



9.

Ciudii, lai ciudii

Hîngioańea ş-faţi γiurtii,

Cîlisi nveastili tuti,

Di-şi mîcari, di-şi biurî,

Nveasta alŭ Dimci u mbitarî.

Dado, mai s-mi faţ curbani,

Şi s-nu mi scoţ tu migdani,

Cî va z-inî ş-va mi tal'i,

Va mi facî filii-filii,

Cî-i arşini di duneaua.

- Taţ, lea hil'e, nu ti-aspari,

Estî mirachi nu ţîbagî.

- Cumu va-ni esu io tu soaţî,

Cî-i arşini di duneaua.

Să vezi, tu, minunăţie,

Că fu mare veselie,

La hangiţă, într-o seară,

Nevestele se-adunară,

De băură şi mîncară;

Nevastă mai tînără,

A lui Dimci se-mbătă.

- Mamă dragă, mă rog ţie,

Dimci nimic să nu ştie,

Că, Doamne, dacă o afla,

Felii-felii m-o tăia.

- Nu te teme, fata mea.

- Mamă, tare mi-e ruşine,

Nu mai pot să ies în lume.


 

10.

Unî vearî mari, mari

Bîgă Hapa s-facî numtî,

Cîlisi hoarîli tuti,

Di Ceadîrea pîn’ Cartîrea,

Cîlisi ş-casa alŭ araftu,

Ţalŭ araftu mîγirgiońi,

Greaşti şi-Ora ti suratî.

Cîlisi ş-doi bîtîceańi,

Bîtîceańi,fîrtaţ ali Ori.

Tricu lunea, tricu marţa

Şi-apiri ńercuri dimneaţa.

- Bea, lea Oră,bea, lea soru,

Beţ, lăi fraţ,beţ, lăi fîrtaţ!

Nu l-agiumsi vuliruşa,

Ş-cadi Ora ambitatî.

- Alea Oră, alea soră,

Ţi-i anamea ţi-adraşi ,

Soia tutî u-arşunaşi!

Într-o vară - sărbătoare

Făcu Hapa nuntă mare,

Pofti satele din jur,

Din Ceadîr pînă-n Cartîr.

Pe croitor îl pofteşte

Cu nevasta, că găteşte,

Pricepută-i la bucate.

Şi Ora, dintre surate,

Vine, şi cu doi fîrtaţi,

Tocmai din Batac chemaţi.

Trecu lunea, marţea trece,

Ora bine mai petrece.

- Bea, tu Oră, bea, tu soră,

Beţi, voi fraţi, beţi, voi fîrtaţi!

Butelcuţa-i terminată,

Cade alături Ora beată.

- Oră,soră, vai de mine,

Făcuşi neamul de ruşine!

11.

Sime, ţi-ni ţî zurlusişi

- Sime, ţi-ni ţî zurlusişi,

Ţ-alîsaşi nor-ta la hani,

La hanea di-Aghiuvasili.

Easi hîngilu şi-u-antreabî:

- Nveastă, a curi ţ-eşţî?

- N'i-escu nora alu Viziru,

Ş-nipoata alu Chir Nagnosti.

Sima, cap necugetat

- Sima,cap necugetat,

Noră-ta, cum de-ai lăsat,

Să meargă la han în sat?

-A cui noră eşti? o-ntreabă,

Hangiul. Ea spune-n grabă:

- La Viziru-s măritată,

Lui Nagnosti-i sînt nepoată.

12.

S-ancîrcă furniga

C-unŭ gîrnuţŭ di mel’iŭ

Şi s-dusi la moarî,

Ta sî-lŭ maţinî.

Ta s-aibî fîrinî,

S-adarî culaţ,

Cîndu a s-dacî numtî,

S-cîlisească nunlu,

Nunlu cu fîrtaţl’i:

Minciuşiţa – nveastî,

Puriclu - γrambó

Nî muzgî – suratî,

Giugiunarlu – preftu

Pangulŭ – împînarŭ,

Muzga muşcî – soacrî.

Se-ncărcă furnica

Cu grăunţi de mei

Şi-a făcut la moară

Făină din ei.

Făina din saci

E pentru colaci;

Unul mai abraş

Este pentru naş.

Mare nuntă-n casă:

O gîză-i mireasă,

Puricele-i mire.

Vătăşei dau ştire:

Popă-i un bondar,

Paing – toboşar,

Toba ca s-o bată;

Musca mare – soacră.


13.

Ş-bîgă Hapa s-facî numtî

Lali Sula ş-furl’i tuţ,

Furl’Ii ş-patru cîpitańi.

Cîlîsirî ş-l’ipurarlu,

L’ipurarlu s-facî nunŭ.

Şeadi, lailu, s-mindueaşti,
Ţi cîniscu s-l’i-aducî?

S-l’ea birbecŭ, nu poa’ sî-lŭ poartî,

S-l’ea l’epurŭ, easti arşini.

Cara deadi di-azbuiră,

Multu nsusu elu s-alină,

Anda nghiosu elu mutri,

Vidzu zîrcada iu-şi pîştea,

Nî zîrcadi t-uni nil'i

- ''S-negu şi-mini cu tinii.''

Sus în munte la răscruci,

Nuntă mare-i la haiduci,

Vulturul pleşuv e naş,

Şade bietul, se frămîntă,

Ce să ducă în dar la nuntă?

Un berbec s-apuce-n gheare,

E prea greu, cu el să zboare;

Iepure – e de ruşine.

Cînd în jos se uită bine,

Vede-o ciută-ntr-o vîlcea,

Liniştită cum păştea:

''Pentru-o nuntă haiducească,

E-un dar să se potrivească,

Nuntaşii să mă cinstească''.


 

14.

N’i-adrai nî pitî,

Pitî di curcubetî,

Nu s-agudi bunî,

Puşcl’ea s-u-adunî!

N’-bîgai misalea,

Acîţă cîvgălu,

Io-ńi bîgai sinia,

S-agiutî Stî Mîria!

N’i-armaşŭ agiunî,

Agiunî ş-nimîcatî,

Cu truplu ncîrcatî,

Ncîrcatî ş-nivirsatî.

Făcui o plăcintă

Cam nerumenită,

Cu dovleac în ea,

Nu o pot mînca.

Întinsei masa,

Cu nimic pe ea,

Doar Sfînta Maria

De-o mai ajuta!

Femeie gravidă,

Am rămas flămîndă,

Cu burta la nas –

Suflet de pripas.


15.

Cucuticil’i tutŭ ma ş-cîntî,

Nica aγońea di dimneaţa,

Ta s-dişteaptî muşuteaţa,

Muşuteaţa cu ghineaţa,

Cî tu sacŭ nu-ari fîrinî,

Cîpisteara-i învirnatî,

Nu-ari fîrinî s-frimitî,

Sistra gioacî, s-ţîngîseaşti,

Cîrpitorlu idγea faţi,

Şi şţala gioacî, s-hîrseaşti,

Nu-ari pitî ta s-frimitî.

Toţi cocoşii cîntă-n zori,

În zori, pe la cîntători,

Să dea la lume bineţe,

Încîntaţi de frumuseţe,

Făina s-a terminat,

Sacu-i tare supărat,

Căpisterea – aşijderea,

Că n-are ce frămînta,

Ţesala se zbenguie,

Cîrpătorul chiuie,

Făcăleţul stă-n cui prins,

N-are plăcinte de-ntins.


16.

Pilisterl ş-bati

Pi lumachi veardi

Oh, lele dado,

Ţi-ńi mi doari caplu:

Caplu ş-va cîciula,

Ş-dipisuprî funda.

Pilisterlu ş-bati

Pi lumachi veardi –

Oh, lele dado,

Ţi-ńi mi doari frîmtea:

Frîmtea ş-va fluria,

Caplu ş-va cîciula,

Ş-dipisuprî funda.

Pilisterlu ş-bati

Pi lumachi veardi –

Oh, lele dao,

Ţi-ńi mi dorŭ ocl’il’i:

Ocl’il’i ş-vorŭ γiliili,

Frîmtea ş-va fluria,

Caplu ş-va cîciula,

Ş-dipisuprî funda.

Pilisterlu ş-bati

Pi lumachi veardi –

Oh, lele dado,

Ţi-ńi mi doari narea:

Narea ş-va tińia,

Ocl’il’i ş-vorŭ γiliili,

Frîmtea ş-va fluria,

Caplu ş-va cîciula

Ş-dipisuprî funda.

Pilisterlu ş-bati

Pi lumachi veardi –

Oh, lele dado,

Ţi-ńi mi doari mustaca:

Mustaca ş-va şţari,

Narea ş-va tińia,

Ocl’il’i ş-vorŭ γiliili,

Frîmtea ş-va fluria,

Caplu ş-va cîciula

Ş-dipisuprî funda.

Pilisterlu ş-bati

Pi lumachi veardi –

Oh, lele dado,

Ţi-ńi mi doari barba:

Barba va surseari,

Mustaca ş-va şţari,

Narea ş-va tińia,

Ocl’il’i ş-vorŭ γiliili,

Frîmtea ş-va fluria,

Caplu ş-va cîciula

Ş-dipisuprî funda.

Pilisterlu ş-bati

Pi lumachi veardi –

Oh, lele dado,

Ţi-ńi mi dorŭ urecl’ili:

Ureclil’i ş-vorŭ bumbaclu,

Barba va surseari,

Mustaca ş-va şţari,

Narea ş-va tińia,

Ocl’il’i ş-vorŭ γiliili,

Frîmtea ş-va fluria,

Caplu ş-va cîciula

Ş-dipisuprî funda.

Sus pe-o rămurea,

Cîntă-o turturea,

Mamă, surioare,

Capul rău mă doare,

Că vrea, mi-a spus mie,

Cuşmă brumărie,

Cu fundă şi şnur,

De jur-împrejur.

Mamă, surioare,

Fruntea rău mă doare,

Vrea să-şi potrivească

O liră turcească,

Şi pe cap să-i vie

Cuşmă brumărie,

Cu fundă şi şnur,

De jur-împrejur.

Mamă, am să mor,

Ochii rău mă dor,

Că mi-au spus că vor

Ochelari frumoşi,

Din cutie scoşi.

Mamă, surioare,

Nasul rău mă doare,

Şi el m-a rugat,

Să nu-l fac uitat.

Sus pe-o rămurea,

Cîntă-o turturea,

Mamă, surioare,

Mustaţa rău mă doare,

Sub nas răsucită,

Bine dichisită

Vrea să stea şi ea.

Sus pe-o rămurea,

Cîntă-o turturea,

Mamă, surioare,

Barba rău mă doare,

Neagră-abanos,

Vrea s-o rad frumos.

Sus pe-o rămurea,

Cîntă-o turturea,

Mamă, surioare,

Urechea rău mă doare,

Nu ştiu ce să fac,

Vreau să-i pun bumbac.

Sus pe-o rămurea,

Cîntă-o turturea,

Am ce-i arăta:

Barba – dichisită,

Mustaţa – îngrijită,

Sub nas răsucită;

Pe nas – ochelari,

Luminoşi şi mari,

Ochii să-mi lucească;

Şi-o liră turcească,

Să-mi împodobească

Fruntea, şi să-mi ţie

Cuşma brumărie,

Cum îmi place mie:

Cu fundă şi şnur

De jur-împrejur.


17.

Cara-ńi neşŭ m-pîzari,

N’i-ancupîrai cucotŭ:

Gîl’ina va-ńi oauî,

Cucotlu va-ńi cîntî,

Cîntî-ńi, cucotŭ, cîntî-ńi.

Cara-ńi neşŭ m-pîzari,

N’i-ancupîrai nî papî:

Papa ń-faţi ‘’fau, fau’’,

Gîl’ina va-ńi oauî,

Cucotlu va-ńi cîntî,

Cîntî-ńi, cucotŭ, cîntî- ńi.

Cara-ńi neşŭ m-pîzari,

N’i-ancupîrai nî oai:

Oaia dzîţi ‘’tundi-mi’’

N’elu dzîţi ‘’fridzi-mi’’

Papa ń-faţi ‘’fau-fau’’

Gîl’ina va-ńi oauî,

Cucotlu va-ńi cîntî,

Cîntî-ńi, cucotŭ, cîntî-ńi

Cara-ńi neşŭ m-pîzari,

N’i-ancupîrai nî caprî:

Capra dzîţi ‘’muldzi-mi’’,

Iedu dzîţi ‘’hearbi-mi’’,

Oaia dzîţi ‘’tundi-mi’’

N’elu dzîţi ‘’fridzi-mi’’

Papa ń-faţi ‘’fau-fau’’

Gîl’ina va-ńi oauî,

Cucotlu va-ńi cîntî,

Cîntî-ńi, cucotŭ, cîntî-ńi.

Ieri prin tîrg umblai,

Cocoş cumpărai:

Cocoşul să cînte,

Găina s-o-ncînte,

Oul să-l descînte.

Mă dusei în piaţă,

Cumpărai o raţă,

Să facă ‘’mac, mac’’,

Găinii pe plac,

Cocoşul să cînte,

Găina s-o-ncînte.

Iar prin tîrg umblai,

Oaie cumpărai,

Oaia zice: ‘’tunde-mă’’,

Mielul zice: ‘’frige-mă’’,

Şi raţa zice: ‘’mac, mac’’,

Face găinii pe plac,

Ca să o încînte,

Oul să-l descînte.

Tot prin tîrg umblai,

Capră cumpărai,

Capra zice: ‘’mulge-mă’’,

Iedul zice: ‘’fierbe-mă’’,

Oaia zice: ‘’tunde-mă’’,

Mielul zice: ‘’frige-mă’’,

Şi raţa zice: ‘’mac, mac’’,

Face găinii pe plac,

Oul să ne facă,

Nouă să ne placă.

 

 

18.

Ai s-dzîţemŭ unî,

S-nî si facî dauî –

Dauî coarni boulu ari.

Ai s-dzîţemŭ dauî,

S-nî si facî trei –

Trei cicioari pirustia ari.

Ai s-dzîţemŭ trei,

S-nî si facî patru –

Patru ţîţî vaca ari.

Ai s-dzîţemŭ patru ,

S-nî si facî ţinţi –

Ţinţi fciori ţi-adghivîsea.

Ai s-dzîţemŭ ţinţi –

Şasi steali gîl’inuşa ari.

Ai s-dzîţemŭ şasi,

S-nî si facî şapti –

Şapti feati arpatini.

Ai s-dzîţemŭ şapti,

S-nî si facî optu –

Optu nveasti chirnisea.

Ai s-dzîţemŭ optu,

S-nî si facî nauî –

Nauî meşi mlarea imnî.

Ai s-dzîţemŭ nauî,

S-nî si facî dzaţi –

Dzaţi dzeaditi tu mîńi.

Ai s-dzîţemŭ dzaţi,

S-nî si facî unîsprî –

Unîsprî di meşi iapa imnî.

Ai s-dzîţemŭ unîsprî,

S-nî si facî dausprî –

Dausprî di meşi anlu ari.

Hai să zicem una,

Să se facă două –

Două coarne boul are.

Hai să zicem două,

Să se facă trei –

Pirostrie-n trei picioare.

Hai să zicem trei,

Să se facă patru –

Patru ţîţe are-o vacă.

Hai să zicem patru,

Să se facă cinci –

Cinci copii citesc să-ţi placă.

Hai să zicem cinci,

Să se facă şase –

Cloşca cu pui – şase stele.

Hai să zicem şase,

Să se facă şapte –

Şapte fete voinicele.

Hai să zicem şapte,

Să se facă opt –

Opt neveste hărnicele.

Hai să zicem opt,

Să se facă nouă –

Catîrca-i grea nouă luni.

Hai să zicem nouă,

Să se facă zece –

Zece degete la mîini.

Hai să zicem zece,

Să se facă unsprezece –

Iapa poartă mînzul unsprezece luni.

Hai să zicem unsprezece,

Să se facă doisprezece –

Anul întreg are douăsprezece luni.

 

 

19.

Cara s-vrei s-arîdîpseşţî

Mîcărli armâneşţî,

Ta s-nu mori di foami,

L’ea-ţ nî nveastî mîγirgioańi.

Cu bîlgurŭ ş-cîmbucuchi,

Va ta s-ahurheşţî;

Pînea ş-caşlu, di-unî etî,

I-arîndza armâneascî;

Zîgîrdicilu ş-ghiza, şcreta,

Canŭ nu va li-agîrşeascî,

Cîndu pînea-i ma uscatî,

El’i u-adarî dzamî;

Prumverli, cîndu esŭ şteγili,

Nu li-alasî ml’erli;

Tomnurli, ni cî s-aspuni,

Piperchili-sŭ nica buni;

Iarna, cîndu-i neaua mari,

Carnea-i ţîγîrsitî;

Maşi tu vîrî sîrbîtoari,

Ml’erli adarî pitî.

Dacă vrei să rînduieşti,

Mîncările armâneşti

Şi să fii cu burta plină,

Ia-ţi nevastă gospodină,

Să-ţi facă pentru-nceput

Mălai copt şi grîu bătut.

Pîinea, brînza, din străbuni,

Nelipsite-s la armâni.

Urda şi cu jintiţa

Cine le poate uita!

Dacă pâinea-i mai uscată,

La papară-i minunată.

Primăvara, o mîncare

De ştevii – pereche n-are.

Iară toamna, spre sfîrşit,

Ardeii-s buni de gătit.

Cînd iarna-i mai urgisită,

Să mănînci carne prăjită,

Şi nevasta să-ţi gătească

O plăcintă armânească.

 

20.

Ascultaţ încoa', lîlîni

Ascultaţ, nu-aspunŭ minciuńi,

Pitŭ cari hoarî s-imnămŭ,

Cumŭ sunŭ featili s-cîntămŭ,

Sî fîţemŭnî cîntari mari,

Ti-aţeali ţi-sŭ ti mîrtari.

Featili, moi, di Pîtura,

Dumnidză s-l-amurtî gura,

Ma li-antreghi ţi-au tu tisagî,

Piperchi şi-aducŭ la piaţî;

Cara da di nu li vindu,

Bagî boaţea tuti ş-plîngu.

Featili, moi, di Sinoia,

Xichi, moi, s-lî hibî boia,

Cî eali ţi s-minduirî,

Fustăńili anda cruirî:

Ta s-li-adarî cama ńiţ

Şi s-da maşi nî sutî γinghiţ,

Cî ma s-li-adra cama mări,

Vrea ta s-da tréi sutări.

Featili, moi, di Başchioi

S-tumsirî ca ţiva oi,

Di şi-adarî perlu neali,

Ta s-mîritî Hagilari.

Ama giońl’i ţi l-adarî?

S-ansoarî ditŭ altî hoarî

Di şi-armînŭ, laili, s-mîritî

Cu giońi cu mustaca şţîtî.

Featili di Hagilari

Anveaţî ti profesoari,

Nu-şi vorŭ giońil’i di la oi,

Cî lî da usucŭ tu nări.

Featili di Ceamurlia

Suntu mşeati ca fluria,

Ca fluria aţea nturţeascî,

S-creapî giońl’i, s-plîscîneascî,

Fciorl’i nu li-alasî s-creascî,

Di ńiţ vorŭ s-li isuseascî.

Tistimelu, Ischibaba,

Dauli, feati ici s-nu-avea!

Nu s-ducŭ ici tu cîsîbadz,

Pîrînţîl’i s-nu-aibî gaileadz.

Unŭ cu alantu ancuscrarî,

Tu cîsîbă nu s-mutarî.

Ascultaţ încoa’, armâńi,

Ţi v-aspuşŭ, tuti-sŭ minciuńi,

Armânili-sŭ ca fidani,

Tu lumi ca eali nu-ari.

Luaţ tu mînî scafili,

S-nî bîneadzî armânili!

Ascultaţi, voi oameni buni,

Ascultaţi, nu spun minciuni,

Satele, unde-am umblat,

Au fete de măritat;

Să ne punem pe cîntat,

Să vă spun ce-am aflat.

Fetele de la Patura (1),

Domnul să le închidă gura,

În desagi, pe drumul mare,

Duc ardeii la vînzare,

Şi dacă nu pot să-i vîndă,

Să pornesc toate să plîngă.

Fetelor de la Sinoie,

Domnul le scurteze boiul,

Că au stat să se gîndească,

Rochiile cum să-şi croiască:

Scurte – parcă nu-s întregi –

Costă-o sută douăzeci,

Rochia, dacă-i mai mare,

Le costă vreo trei sutare,

Fetele de la Başchioi*

Cum s-au tuns, de parcă-s oi,

Toate-s la păr încreţite,

Că vor toate, pasămite,

În Hagilar** să se mărite;

De flăcăi sînt părăsite,

Cu ciobani de se mărită,

Cu mustaţa răsucită.

Fetele din Hagilar

Vor să fie profesoare,

Că nu vor cioban în casă,

A usuc să le miroasă.

Şi în Ceamurlia-n sat,

Sînt fete de măritat,

Frumoase – aur curat,

Aur de para turcească,

Toţi flăcăii să pleznească,

Abia puţintel de cresc,

Cu ele se logodesc,

Testemel*** şi Eschibaba****

Fete de n-ar mai avea!

Nu se duc pe la oraşe,

Părinţii să n-ai grijă,

Toţi în sat se încuscriră,

Şi satul nu-l părăsiră.

Ascultaţi aici, armâni,

Ce v-am spus, toate-s minciuni,

Ca amâncele – minune,

Nu găseşti altele-n lume.

Ridicaţi paharele,

Să trăiască armâncele!

 

(1)Patura – Panduru (sat în jud. Tulcea)

*Başchioi – azi N. Bălcescu (sat în jud. Tulcea)

**Hagilar – azi Lăstuni (sat în jud. Tulcea)

***Testemelu – azi V. Alecsandri (sat în jud. Tulcea)

****Eschibaba - azi Stejaru (sat în jud. Tulcea)

În satele menţionate în acest text se găsesc aromâni grămosteni.



 




SURSA:
Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu, Folclor aromân gămostean,editura Minerva, Bucureşti, 1982, pp. 260-279.

 

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 1 din 2

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required