Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: judeţ
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Prof. Univ. Dr. NISTOR BARDU
Născut la data de 15. 01. 1950, în satul Nisipari, judeţul Constanţa. A urmat şcoala primară din sat iar liceul la Constanţa.

Între anii (1969-1973) a urmat Facultatea de Filologie a Universităţii Al. I Cuza din Iaşi, specializarea româna-engleză, primind la absolvire Recomandarea pentru cercetare sau învăţământ superior (1973).

În anul 2002 a obţinut titlul de Doctor în Filologie la Universitatea din Bucureşti, cu lucrarea intitulată Limba scrierilor aromaneşti de la sfârşitul secolului al XVIII-lea (Cavalioti, Daniil, Ucuta).

Kira (Chiraţa, Chira) Iorgoveanu s-a născut la 22 septembrie 1948, în comuna Başkioi, azi Nicolae Bălcescu, din judeţul Tulcea.


Mama, Maria (născută Caracota,), şi tatăl, Sima Iorgovan, funcţionar, erau aromâni originari din Curtova, localitate bulgărească în Munţii Rodopi. Bunicii erau orginari din Kavala, port grecesc la Marea Egee. Părinţii şi bunicii s-au stabilit în România în 1938.


K. I. studiază în satul natal şi apoi la Liceul „Matei Basarab" din Bucureşti (1962-1966). În capitală absolvă în 1971 Facultatea de Limba şi Literatura Română.


Este o cunoscătoare a tuturor graiurilor aromânei.


Lucrează ca redactor sau lector la Editura Minerva, unde activează în publicarea de literatură română.


În 1985 se stabileşte în Germania de vest, lucrând la compania Sëets Blackëell din Frankfurt.


K. I. este prima poetă aromână.


Colaborează cu poezii la revistele literare româneşti „Luceafărul", „Ramuri", „Flacăra", „Steaua" şi „Tribuna", precum şi la postul naţional de radio, cât şi la revistele aromâneşti „Zborlu a nostru", „Deşteptarea", „Frânza vlahă" şi „Dimândarea".

 

Volumul Steaua di dor (1983) are un titlu de rezonanţă eminesciană, fără a fi vorba de o înrudire structurală. În această carte au apărut poeziile Minduieri, Steaua pîpînilor, Grailu armânrscu, Pîpînil'i-a mei, Cînticu ti paplu-a meu, Moscopolea, Fumeal'ie, Aduţerea di-aminte, Fîntîna farăl'ei, Al Eminescu, V'is cu Alexandru Makedon, Cînticu di vreari, Luna nu-s priimnă, Maşi mîni di-arcoari, Distihurii şi Noaptea iara-ni tal'i, ca ună pîni.

Aceleaşi poezii, alături de Ali dadi şi Sîptămîna fîră dumînică, au apărut şi în antologia publicată de scriitoare împreună cu Hristu cândroveanu în 1985.

În acelaşi timp, în ''Luceafărul'' din 12 februarie 1983 apăreau  Minduieri, Cînticu ti paplu-a meu, Fîntîna farăl'ei, Al Eminescu, V'is cu Alexandru Makedon, Cînticu di vreari, Distihuri. În 1982 apăruse în ''Ramuri'' poezia Fumeal'ie.

 

În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de lirică populară aromână, în prefaţa căreia subliniază unitatea aromânilor cu românii.


Poeta a transpus mult din Eminescu în aromână şi, la iniţiativa sa, împreună cu I. Cutova, C. Guli şi G. Perdichi (primul traducător al Luceafărului), a publicat volumul Poezii - Puizii (1981), semnat Chiraţa Iorgoveanu.


Saitul ''Crispedia'' îi caracterizează astfel creaţia: ''Versurile îi sunt înfiorate de nostalgii, regrete şi doruri pentru graiul „de-acasă", vorbit, cum spune poeta, de „părinţâli" ei. Autoarea vibrează la cântecele aromânilor, la frumuseţea rostirii lor, cu inflexiuni de cronică străveche. Adevărata măsură şi-o dă însă în lirica erotică (...) În Ramura de măslin (1985) simbolul păcii, ocrotitor al vieţii şi al armoniei, este proiectat în desfăşurări lirice care recuperează elogiul rădăcinilor, al străbunilor, bucuria existenţei bucolice, refuzul însingurării şi aspiraţia spre împlinire.''


Poeta a vizitat în mai multe rânduri locurile natale ale strămoşilor săi, mergând pe firul amintirilor părinţilor şi bunicilor. H. C. aprecia astfel impactul acestor călătorii asupra operei K. I.: ''Lecţia de suflet însă, a acestor contacte ale poetei cu universul concret şi cu spiritualitatea aromână balcanică, au ajutat-o pe Kira Iorgoiveanu să realizeze, surprinzător de fidel, atmosfera aromânesc, în specifica lui arhaitate, pe care ni-l şi restituie în poemele sale, copleşitor de autentic în pregnanţa lui, de învăluitor, în sonurile şi maginile ce îl circumscriu.'' Poemele sale''înfiorate de nostalgii, de regrete şi doruri pentru graiul de acasă, vorbit de pîpînnil'i (buniciii) poetei, ca şi faţă de locurile, meleagurile de departe, din sud, ale părinţilor, faţă de datinile lor străvechi, venind neapărat de la traci, din negura vremii''. Poezii ca Cînticu ti paplu-a meu, Moscopolea, V'is cu Alexandru Makedon, sînt ''străbătute de sentimentul istoriei şi încărcate de o profundă reflecţie''. De asemenea, poeta ''vibrează la cîntecele aromânilor, la frumuseţea, la euforia aspră-dulce a acestui grai romanic, cu inflexiuni de cronică moldavă''.  În ceea ce priveşte peozia de dragoste, H. C. este de acord cu ''Crispedia'': ''Excelenţa acordurilor erotice ale autoarei rămînînd preeminentă însă! Kira Iorgoveanu avînd, în cazul lor, în mod subliniat, şi ştiinţa şi darul coborîrii sentimentului iubirii într-însele atît de învăluitor, în toată plenitudinea lui, deşi mereu cu discreţia caracteristică poeziei aromâne de dragoste, şi folclorice şi srise. Îmbinînd tradiţia şi modernitatea sonurilor prozodice şi ale versului liiber, într-o spunere mereu metaforică şi de substanţă, aşa cum nu au făcut-o mulţi pînă acum, dintrte cei care au scris şi mai scriu în grai aromân.''


Poetul aromân Atanasie Nasta aprecia că poezia K.I. se remarcă prin ’’imaginaţie şi lirism profund’’, fiind o poezie ’’tradiţională şi intimistă rară’’, aşa cum se observă şi în volumul Steauă di Dor din 1983. A.N. o considera ’’reprezentativă’’ pentru poezia feminină cultă aromână. De aceea i-a inclus 10 poezii în antologia sa lirică publicată în 1985: Minduieri (Gânduri), Steaua chirută (Steaua pierdută), Cînticu ti paplu-a meu (Cântec pentru bunicul meu), Fumeal’ie (Familie), Zîrcada (Căprioara), Fîntîna farăl’ei (Fântâna neamului), Tahinima (Dimineaţa), Aduţirea di-aminti (Aducerea aminte) şi Picurarlu-a cupiilor di zboară (Păstorul turmelor de vorbe).

 

 

Opera

 

Antologie de poezie populară aromână, prefaţa editorului, Bucureşti, 1976;

Dacica, prefaţă de Paul Anghel, Bucureşti, 1978;

Mihai Eminescu, Poezii - Puizii, ediţia româno-aromână, Bucureşti, 1981 (în colaborare).

Vaja Pşavela, Cântăreţii naturii, Bucureşti, 1982. traducere în colaborare cu Zaira Samharadze

Steaua di dor, Bucureşti, 1983;

Un veac de poezie aromână, introducere de Hristu Cândroveanu, Bucureşti, 1985 (în colaborare cu Hristu Cândroveanu).

Ahapsi lingvisticâ – Condamnare Lingvistică, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1997.

Steaua di doru, a doaua editsi, adâvgatâ, Editura Zborlu a Nostru, Freiburg, 2004.


 

SURSE:

***, ''Crispedia'', http://www.crispedia.ro/Kira_Iorgoveanu

***, ''Poezia Armănească'', 17 decembrie 2007, http://poeziarmaneasca.blogspot.com/2007/12/kira-iorgoveanu-manu.html

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 457-458, 482-483.

 

Nasta Atanasie (editor), Ecou de cântec aromânesc, editura Litera, Bucureşti, 1985, pp.125-137.

 


 

Vasile Todi (Tode) s-a născut în comuna Becicherecul Mic din judeţul Timiş.


Atît bunicii paterni, cât şi cei materni, sunt originari din comuna Grămăticova - Cândrova din Macedonia.

Ca urmare n-a trăit transhumanţa pastorală a acestora prin Peninsula Balcanică şi drama înstrăinării a celor nevoiţi să-şi câştige existenţa departe de familie.


Cu toate acestea, conform aprecierii scriitorului aromân Hristu Cândroveanu, opera sa poetică este ''o tipică ilustrare a atavismului în plan sentimental, aş zice social-sentimental, proiectat în creaţia literară''. Acelaşi H. C. îl caracterizează astfel personalitatea literară: ''Structură eminamente înclinată spre visare, poetul se apleacă stăruitor asupra trecutului mai îndepărtat sau mai apropiat şi se încălzeşte la lumnile rreconfortante ale acestuia, cucerit de puritatea unei lumi în comuniune cu natura, realitate de suflet, tărîm din ce în ce mai mult de legendă,pentru noi, cei de azi.'' În ceea ce priveşte poezia sa de dragoste, ''este discret, în nota liricii erotice aromâne'', ''cu o nuanţă de evanescent şi de duioşie reflexivă''.


În antologia publicată de H. C. şi Kira Iorgoveanu în 1985, i-au apărut şase poezii în aromână, cu transpuneri în română ataşate: Pîrcîseare (Rugare), Xantă-dadă (Mamă-Xantă), Zbor ti maia (Cuvînt pentru maia), Fară şcretă (O, neam al meu), Auşlu (Bătrînul), Arniu şi xinătate (Peregrinînd).


În aprilie 1990 publică prima revistă a aromânilor in România după căderea regimului comunist, întitulată ''Deşteptarea''.


În 1994, la Timişoara, iniţiază apariţia revistei ''Magazin'' - revistă lunară a românilor de pretutindeni. În paginile publicaţiile au semnat Nicolae Corneanu - Mitropolitul Banatului, Cornel Ungureanu, Hristu Cindroveanu Viorel Roman,Marian Odangiu, Nicolae Cuşa, Ion Marin Almajan, Ion Ariesanu, Petre Dinu Marcel, În revistă au apărut interviiuri cu Arsenie Papacioc, Stefan Iordache, Mitica Popescu, Sebastian Papaiani, Claudiu Bleont, Eugen Cristea, Ion Caramitru, Stere Gulea, Valentin Uritescu, Tudor Gheorghe, Diodor Nicoara, Gheorghe Dumitrascu, Vladimir Jurascu, Gheorghe Ciuhandu, Din 1999 iniţiază apariţia de publicaţii în localităţile Banatului, ajungând la 32 de reviste cu un tiraj de 83 000 de exemplare:"Jurnal de Anina", "Jurnal de Gottlob", "Jurnal de Bethausen", "Jurnal de Ohaba-Lunga", Jurnal de Racajdia", "Jurnal de Moldova Noua", "Jurnal de Bara", "Foaia Sacalazului", "Lumina"din Ghiroda, "Jurnal de Gataia", "Jurnal de Moravita", "Cronica Buziesana", "Jurnal de Costeiu". începând cu 2009, trustul de presă ''Magazin'' acordă premii unor personalităţi din ţară.


La 10 aprilie 2009, la Timişoara s-a înfiinţat Asociaţia Publiciştilor din Banatul Istoric, al cărei prim preşedinte a fost ales V. T.

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editor), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, p. 474, 483.

Matei Marius, ''Magazin'', http://magazinmr.byethost13.com/pages/17acs2pag.html


Despre mine Enache Toma

TOMA ENACHE

Regizor artistic, actor, poet, jurnalist

STUDII:

  • 2004-2006 MASTER – ARTA ACTORULUI la ACADEMIA DE TEATRU ŞI FILM BUCUREŞTI
  • 1992-1997 FACULTATEA DE REGIE-TEATRU, Bucuresti
  • 1991-1996 FACULTATEA DE ZOOTEHNIE, Bucuresti

SPECTACOLE REGIZATE:

  • 2010 – “Secta Femeilor” după “Norii” de Aristofan

- Regia spectacolului radiofonic de teatru-document: Toma Caragiu – Pantomima cuvântului şi “Uriaşul Caragiu”, pentru TEATRUL NAŢIONAL RADIO.

  • 2009 – “Amadeus” de Peter Shaffer, la Teatrul Teodor Costescu din Turnu Severin

-”Mincinosul” de Carlo Goldoni, prezentat la Teatrul Nottara din Bucureşti şi in cadrul unui turneu in toata tara

- “Trei povesti americane”, pentru Teatrul Naţional Radio

  • 2008 – Regia spectacolului “Bărbierul din Sevillia” după Beaumarchais, pentru Teatrul Naţional Radio

- Talk show, de Stefan Caraman, pentru Teatrul Naţional Radio

  • 2007 – “Ulciorul sfărâmat” de Heinrich von Kleist, pentru Teatrul Naţional Radio
  • 2006 – Regia spectacolului “Bucureşti Underground” după Orfeu şi Euridice fiind şi coautor al scenariului alături de Saviana Stanescu, pentru Teatrul Naţional Radio
  • 2005 – Regia spectacolului “O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale cu actori ai Teatrului Naţional din Bucureşti, prezentat cu succes in peste 95 de oraşe din ţară şi in Macedonia, Ungaria, Spania, Germania

- “Sodoma si Gomora” de Jean Giraudoux pentru Teatrul Naţional Radio

  • 2003 – “Chantecler” de Edmond Rostand pentru Teatrul Naţional Radio
  • 2001 – “Conu Leonida fata cu reacţiunea”, in aromână, premiera la “Teatrul Naţiunilor” – Skopje, Macedonia, prezentat ulterior în România şi Bulgaria
  • 2000 – “Miniclovnii” la Clubul Copiilor, Bucureşti
  • 1997 – “Alcesta” după Euripide şi alţi autori antici, la Teatrul Dramatic din Constanta.

CARŢI, TRADUCERI, CD-uri:

  • debut editorial cu volumul de poezie “ARTA DESTINULUI”, Bucureşti, 1993 editura Litera
  • publicarea volumului de poezie “LAGĂRELE MINŢII” editura Publistar, Bucureşti 2002
  • publicarea volumului de poezie “ PĂSTORUL IDEILOR / PICURARLU A IDEILOR”, 2004
  • prezent în “SCRIITORI AROMÂNI”, Scopje, Macedonia, 2001
  • traducerea în aromână a poemelor, “LUCEFARUL” de Mihai Eminescu, “CORBUL” de E.A. Poe
  • traducerea in aromâna a pieselor de teatru “Conu Leonida fată cu reacţiunea” şi “O noapte furtunoasă” de I. L. CARAGIALE; Mincinosul de Carlo Goldoni şi “Norii” (Secta femeilor) de Aristofan

PREMII:

  • Marele Premiu, la secţiunea teatru radiofonic cu piesa “Bucharest Underground”, in Croaţia la festivalul “GRAND PRIX MARULIC” – 2007.
  • Nominalizare UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic în anul 2007 cu piesa “Bucharest Underground”
  • Nominalizare la Grand Prix Marulic 2008, cu piesa “Bărbierul din Sevillia”
  • Premiul I cu spectacolul “Alba ca Zăpada si cei şapte pitici” la Festivalul Naţional de Teatru pentru Copii, Orsova, 2001
  • Premiul “pentru regie şi pentru cel mai original spectacol” la Festivalul Naţional de Teatru pentru Copii, Orsova, 2000, cu piesa “Miniclovnii”
  • Premiul “de excelenţă pentru creativitate” la acelaşi festival, Orsova, 2000
  • Premiul “de excelenţă pentru dezvoltarea mişcării teatrale pentru copii”, oferit de Ministerul Educaţiei Naţionale, Orsova, 2000.

SURSA:

***, Despre mine, ''Toma Enache'', http://www.tomaenache.ro/despre-mine

 

În 1994 fundaţia aromână Valahia din Bucureşti publica Anuarul aromân. Volumul era subîntitulat Carte de telefoane şi adrese ale familiilor aromâne.


Pe copertă era plasat următorul motto: ’’Nu cheare nă pădure/Fidănile cându cresc!’’ (Nu piere o pădure/Când îi cresc vlăstare!)

G. H. s-a născut la 5 februarie 1965, în comuna Săcele din judeţul Constanţa, Hagi-Gheorgheunde a locuit până în 1973. Aici a început să joace fotbal cu o minge din porc, apoi bunicul i-a făcut una din păr de cal, iar la 6 ani mama i-a cumpăra una din cauciuc.

În aprilie 1975 şi-a început cariera de fotbalist la grupele de copii de la Farul Constanţa, sub îndrumarea lui Iosif Bukossi. La 11 ani a jucat în prima competiţie oficială: ''Cupa Speranţelor''.

Pentru echipa naţională a României de juniori sub 16 ani a jucat 4 meciuri, pentru cea de juniori sub 17 ani a jucat 13 meciuri şi a marcat 1 gol, pentru cea de juniroi sub 18 a jucat 32 meciuri, iar pentru cea olimpică a jucat 4 meciuri.

Primul joc la naţionala mare a fost cel amical împotriva Norvegiei, disputat la Oslo la 10 august 1983. Banderola de căpitan al naţionalei a purtat-o prima dată la meciul cu Irlanda de Nord din 16 octombrie 1985, în preliminariile campionatului mondial din Mexic '86, acumulând 65 de selecţii în această postură. Începînd de la campionatul mondial din Italia '90, a fost căpitanul naţionalei în toate meciurile în care a jucat.

În cei 17 ani în care a jucat pentru naţională, a participat la 3 turnee finale ale campionatului mondial (Italia '90, SUA '94 şi Franţa '98) şi la 3 turnee finale ale campionatului european (Franţa '84, Anglia '96, Belgia-Olanda 2000).

La turneul final SUA '94, naţionala României condusă în teren de G. H. a obţinut cea mai bună performanţă din istoria fotbalului românesc: calificarea în sferturile de finală. G.H. a fost inclus în ''Echipa celor mai buni jucători ai World Cup 94'', iar golul său împotriva Columbiei a fost votat ''cel mai frumos gol al turneului''. Celebrul fotbalist brazilian Pele l-a declarat ''Cel mai bun fotbalist al World Cup 94''.

La 24 aprilie 2001 s-a retras de la naţională, în partida România - Italia, la care au asistat 80.000 de fani. A acumulat 125 de selecţii la naţională, pentru care a marcat 35 de goluri.

A jucat la următoarele cluburi româneşti şi străine: Farul Constanţa, Sportul Studenţesc, Steaua, Real Madrid, FC Barcelona, Galatasaray.
A câştigat următoarel trofee: campionatul României (1987, 1988, 1989), cupa României (1987, 1989), supercupa Europei (1987, 2000), campionatul Turciei (), cupa Turciei (1999, 2000), supercupa Tuciei (1997), cupa UEFA (2000).

În anii 1985, 1987, 1993, 1994, 1997, 1999 şi 2000a fost ales ''Jucătorul anului în România''.

În 1989 a ocupat locul 2 în clasamentul ''Trofeului Bravo 1989'', decernat de revista italiană ''Guerin Sportivo''.

În 1994 a fost desemnat ''Sportivul anului în România'', s-a clasat pe locul 4 în clasamentul mondial ''Cei mai buni jucători ai anului 1994'', s-a clasat pe locul 4 al topului ''Ballon d'or 1994'' decernat de revista France Football şi a fost declarat de celebrul jucător şi antrenor olandez Johann Cruyff ''Cel mai bun decar din Europa''.

În 2000 a fost ales ''Cel mai bun jucător de fotbal român din toate timpurile''.

La aniversarea jubileului UEFA în 2007, FRF l-a desemnat cel mai reprezentativ jucător român ai ultimilor 50 de ani şi Asociaţia Statisticienilor în Fotbal l-a clasat pe locul 35 ai ''Celor mai buni fotbalişti din lume în ultimii 100 de ani''. 

A fost votat în ''Cea mai bună echipă a anilor 90'' de pe site-ul UEFA.com

A fost inclus în ''Topul celor mai buni 125 de fotbalişti din toate timpurile'' al lui Pele.

J. Cruyff a spus despre el: ''Când l-a vândut pe Hagi, Real a pierdut cel mai bun jucător'' şi ''Tehnica şi pasele lui Hagi sunt fantastice''.

Gyuri Pascu: „...geniu, dăruie, inteligenţă în joc şi patimă”
Ion Cristoiu:” În afara gazonului dă impresia unui om foarte serios. Cred că e jucătorul care a reabilitat această categorie prin prestaţiile sale în presă şi la televizor. L-am remarcat ca un om
care gândeşte, pentru că, de regulă, jucătorii gândesc cu piciorul”
Andreea Marin: „Foarte talentat, de un bun simţ rar întâlnit şi interlocutor foarte plăcut, sincer şi nesofisticat, un om adevărat.”
(Revista TV Mania)

Familia sa se compune din: părinţii Iancu şi Cheraţa, surorile Sultana şi Elena, actuala soţie Marilena şi copiii Chira şi Ianis.

Grupul său de prieteni cuprindea doi veri din partea mamei, Tănase şi Gheorghe Mega, pe fraţii Gîrbă - Costel, Stere şi Mihai -, pe Mihai şi Iani Babaşcu, pe Nicu şi Stere Paris, pe Vasilică
Bratu şi Gheorghiţă Gurahan, cu toţii aromâni. Acestora li se alătura uneori Dina Terzi, precum şi Vali şi Nicu Burhală, ce veneau de dincolo de Derea.


SURSE:

***, Gheorghe Hagi: Topa easte bana lui, ''Ethnos'', Tulcea, an II, no 3 / aprilie 2004, Dialectul şi cultura aromână, p. 5-6, http://ethnos.xhost.ro/ethnos3_files/aromanaeth3.pdf

***, Biografie, ''Hagi'', www.hagi.ro

Hristu Cândroveanu s-a născut la 5 februarie 1928 în comuna Babuc, judeţul Durostor (Cadrilater, azi în Bulgaria).


Este fiul Zoricăi, născută Bracea, şi al lui Stere Cândroveanu, originari ca şi bunicii, din comuna Cândrova, situată în regiunea macedoneană Vodena. De la mama sa, ''o pasionată povestitoare'' a moştenit înclinaţia pentru literatură, iar de la tată rigoarea în muncă, propensiunea pentru informare şi înclinaţia reflexivă.


În 1930 familia se mută în localitatea General Praporgescu din acelaşi judeţ,

 

Urmează şcoala primară în aceeaşi localitate (1935-1939). Începe liceul la Silistra (Durostor), iar după cedarea Cadrilaterului în septembrie 1940, la Călăraşi, Tulcea, luîndu-şi bacalaureatul la colegiul ''C. Diaconovici'' din Timişoara în 1948. Va absolvi cursurile Facultăţii de Filologie din Bucureşti în 1952.


În anii superiori de liceu a lucrat la Regionala CFR Timişoara. În perioada 1952-1969 a lucrat ca profesor de limba şi literatura română în comuna Crucea, azi Vîlcele, din judeţul Călăraşi, în comuna Corlăteşti, judeţul Prahova, apoi la Ploieşti (1952-1969).


În 1966-1969 funţionează ca secretar al Consiliului pentru Cultură şi Artă al municipiului Ploieşti, apoi consilier în Direcţia literaturii a Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste din capitală, în periaoda 1970-1974.


În 1969 devine titular al cronicii literare la revista „Tomis" din Constanţa, apoi redactor la „Tribuna şcolii" din Bucureşti, iar din 1974 redactor-şef al revistei „Livres roumains", unde activa şi în 1985.


După căderea regimului comunist, fondează în 1990 revista macedo-română „Deştep­tarea" şi în 1994, revista „Dimândarea" (publicaţie trimestrială în dialect aromân). În 1992, devine preşedinte al Fundaţiei Culturale Aromâne „Dimândarea părintească".


Debutează cu proză, în 1959, la „Flamura Prahovei", colaborând apoi cu proză, versuri, articole şi cronici literare la „Contemporanul", „Viaţa românească", „Luceafărul", „România literară", „Ateneu", „Astra" etc.


Saitul ''Crispedia'' apreciază că nu convinge cu placheta Poeme (1973), dar se afirmă în domeniul criticii literare, considerată - pe linia lui Mihail Dragomirescu - drept „creaţie": ''Demersurile sale critice, deşi concepute ca participări subiective plenare, se individuali­zează totuşi, în peisajul epocii, prin situarea cărţilor analizate în contextul integral al creaţiei autorilor luaţi în discuţie şi, pe cât posibil, al literaturii cu tematică similară.''

''Verva acut polemică şi perspectiva întotdeauna imprevizibilă de intrare în subiect'' caracterizează cronicile şi profilurile scriito­riceşti'' ale lui H.C., selectiv reţinute în volumele Alfabet liric (1974), Poeţi şi poezie (1980), Printre poeţi (1983).

Poetul îşi dezvăluie sensibilitatea în versurile scrise în aro­mână (Nihadz, 1980), în prelucrările pe motive aromâne (Poveşti de la Miază-zi, 1976, Trei balade aromâne, 1980, Ore de aur, 1983) sau în transpunerile în română ale unor creaţii în dialect (Antologie lirică aromână, 1975, Antologie de proză aromână, 1977, Un veac de poezie aromână, 1985).

Romanul „de sertar" Marea Serenităţii (I-II, 1996), având ca personaje principale colective comunităţile de aromâni, martore şi victime ale unor epoci istorice potrivnice, evidenţiază la H.C. ''o putere de construcţie epică, o forţă de individualizare a eroilor şi o eleganţă stilistică deosebite''. „Roman epopeic", Marea Serenităţii configurează ''un univers, deşi pitoresc, esenţial tragic, puţin familiar literaturii române''. Nemaiputând suporta şicanele şi acţiunile desnaţionalizante (incendierea şcolii în limba maternă, arderea bisericii etc.), colectivitatea aromână din satul Codruva, din Grecia, emigrează în România, căzând, aici, pe pământul nădăjduit al făgăduinţei, în capcanele unor succesive dictaturi devastatoare: carlistă, antonesciană, comunistă.Protagonistul, Iancu Paticina, om cu orientare politică de stânga în sensul occidental al cuvântului, sfârşeşte în lagărul comunist de la Canalul Dunăre - Marea Neagră, în grele suferinţe şi umilinţe. În acest cadru narativ - ''cu fermecătoare coborâri în mentalitatea arhaic-pastorală şi în viziunea mitic-folclorică'' -, autorul creionează personaje de o mare bogăţie sufletească, impunîndu-se figurile feminine ''cu forţă caracterologică şi diversitate a reacţiilor''. Proză de factură rebreniană, cu neaşteptate alunecări spre poezie, Marea serenităţii este una dintre apariţiile reprezentative ale ultimului deceniu al secolului trecut.


Cristian Moraru îl considera în 1985 ''unul din criticii interesanţi ai momentului, deţinător al unei individualităţi distincte nu printr-o retorică zgomotoasă a stilului său, nici prin gongorismul terminologic la modă, sau intervenţii de răsunet în presa literară, ci printr-o eleganţă a scrisului ce îl aşează între criticii ce mai întreţin cultul stilului''. Este apreciat ca făcând parte din ''ultimii impresionişti ai critcii actuale'', care realiza ''un comentariu ambivalent: i-mediat, aplicîndu-se textului literar, solicitînd din abundenţă citatul, cît şi mediat, în prealabil, de o simpatie spontană pentru Operă''. Îl interesează ''justeţea verdictului'', ca o ''exercitare responsabilă şi autorizată'' a funcţiei criticului, nefiind interesat de noile orientări metodologice, factologia pseudo-lansoniană, comparatism sau poza doctă. Posedă o scriitură a rafinamentului, curgînd firesc, de la sine parcă, sub o zodie apolinică a limpidităţii, echilibrului şi certitudinii, oripilată de exhibiţionism''.


Opera

Poeme, Bucureşti, 1973;

Alfabet liric, Bucureşti, 1974;

Porni racheta, Bucureşti, 1974;

Antologie lirică aromână, Bucureşti, 1975;

Poveşti de la Miază-zi, Bucureşti, 1976;

Antologie de proză aromână, Bucureşti, 1977;

Poeţi şi poezie, Bucureşti, 1980;

Trei balade aromâne, Bucureşti, 1980;

Nihadz, Bucureşti, 1980;

Printre poeţi, Cluj Napoca, 1983;

Ore de aur, Bucureşti, 1983;

Un veac de poezie aromână, introducerea editorului, Bucureşti, 1985 (în colaborare cu Kira Iorgoveanu);

Literatura română pentru copii, Bucureşti, 1988;

Nida Boga, Voshopolea, prefaţa editorului , Bucureşti, 1994

Aromânii ieri şi azi, Craiova, 1995;

Marea Serenităţii, I-II, Bucureşti, 1996;

La stani, postfaţa editorului, Bucureşti, 1996.

Caleidoscop aromân, I-V, Bucureşti, 1998-2000;

Erori de calcul. Poeţi români în grai aromân, Bucureşti, 2000.

Carte de vacanţă pentru aromâni, Bucureşti, 2001.


 

SURSE:

***, ''Crispedia'', http://www.crispedia.ro/Hristu_Candroveanu

Cristian Moraru, Hristu Cândroveanu, Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, pp. 439-440.

Dinu Barbu – Mic atlas al județului Timiș. Caleidoscop / 2011

Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia celei de a IV a ediții a lucrării sale Mic atlas al județului Timiș. Caleidoscop, publicată în 2011 la editura Artpress din Timișoara.


Lucrarea este structurată alfabetic pe localități și în câteva capitole cuprinde și 6 scurte articole referitoare la aromânii care au venit din Balcani în secolele XVIII-XIX pentru a se stabili în Banatul controlat de dinastia Habsburgilor austrieci.


Astfel, capitolul Brestovăț include articolul Sina, baronul aromân de Hodoş şi Chizdia, capitolul Comloșu Mare include articolul Conacul Milevei (familia Nacu), capitolul Dudeștii Noi include articolul Născuţi în Grecia, colonizaţi în Cadrilater, chemaţi în Banat, dislocaţi în Bărăgan, capitolul Foeni include articolul Domeniul Mocioneștilor, capitolul Săcălaz include articolul Averea lui Becali (Gigi), iar capitolul Sânnicolau Mare include articolul Castelul dispărutelor minuni (familia Nacu).

 

 

Saitul ETHNOS

Marţi, 17 Mai 2011 12:40

Revista ETHNOS a şcolilor din judeţul Tulcea în care se preda în limba maternă a fost coordonată de profesorul Nicolae Vicolov, inspector şcolar pentru Minorităţi la I.Ş.J.Tulcea.

 

Publicaţia a apărut şi on-line la adresa http://ethnos.xhost.ro/ în opt numere lunare, neregulat, în anii 2003-2005.

 

În numărul 2 din ianuarie 2004, redatorul-şef TEODORA IONELA SAMOILĂ (cl.a X-a la Liceul Teoretic „Gr.Moisil” din Tulcea) anunţa în editorial înfiinţarea unei secţiuni în aromână: ’’Spre deosebire de primul număr al revistei, in cadrul acestuia a fost introdus dialectul aromân, bogat in tradiţii şi viaţă spirituală; am introdus dialectul aromân indrumaţi de gandul că, astfel, dorinţa noastră – aceea de a sublinia frumuseţea culturii aromane, faptul că sunt oameni mandri că s-au născut şi crescut an spiritul tradiţiei acestei etnii – este devenită realitate’’. Din redacţie făcea parte Iancu Nicoleta Eleonora (clasa X la Liceul Teoretic “Gr.Moisil” Tulcea). În cele două pagini ale secţiunii ‘’Tradiţia aromână - Dialectul aromân’’ au fost incluse: poezia lui Nida Boga TU AVLIA A BISEARICĂL’EI şi varianta în aromână ÎN OGRADA BISERICII de IANCU NICOLETA ELEONORA; poezia DULTSI ARMĂNEASCĂ a lui Theodor Zuca; un scurt text despre ‘’ graiul românesc al aromânilor’’; 4 fotografii alb-negru cu tineri şi bătrâni aromâni în portul naţional.

 

În numărul 3 din aprilie 2004, cele 6 pagini ale rubricii ‘’DIALECTUL ŞI CULTURA AROMÂNĂ’’ cuprind: Doina lui Eminescu în aromână;La steaua de Eminescu ‘’transpunere de Ioan Cutova’’; articolul lui Ion Roşu EMINESCU,descendentul unor aromâni; poezia Lena şi Muntili de Steriuş Cristian (şcoala din Stejaru); poezia Armâne, frate! a lui Paris Şamata (şcoala din Stejaru); articolul DZUANOASTRĂ, ATUTURORU30 DI YINAR (Ziua noastră a tuturor 30 ianuarie); anunţul privind apariţia revistei ‘’Agapi mari’’ (Fericire mare) coordonată de profesoara de latină Tanţa Partnoi; articolul scriitorului Hristu Candroveanu Nu suntem o minoritate. Suntem români şi vrem să rămânem români, precedat de o scurtă prezentare a autorului; o scurtă biografie în aromână şi română a lui Gheorghe Hagi, însoţită de fotografii.

 

Numărul 4 din octombrie 2004 alocă 11 pagini ‘’Dialectului aromân’’: Seara pri dzeană (Sara pe deal) a lui Eminescu, ‘’Transpunere de Ioan Cutova’’; poezia Dumintză a Oanei Lucica Ilaş (clasa XI D la Liceul Grigore Moisil din Tulcea); Isturii cu shicăi (Poveşti cu glume) de Iancu Nicoleta Eleonora; 3 fotografii din spectacolul de la Cernica din 15 mai 2004 cu ocazia Zilei naţionale a aromânilor; Isturia gătunjiei (Povestea gutuii) de Zoia Masaca (clasa XI A la liceul Grigore Moisil Tulcea); Dzăcături

Armăneshtsă (Proverbe aromâne) de Mariana Trandafir (clasa X la liceul Grigore Moisil din Tulcea); articolul lui Hristu Cândroveanu Cine sunt aromânii?; fragment dintr-un interviu acordat de actorul Ion Caramitru ziarului ‘’Ziua’’.

 

În numărul 5 din februarie 2005, cele 6 pagini ale secţiunii ‘’Dialectul aromân’’ includ: articolul AROMÂNII ŞI SENTIMENTUL LOIALITĂŢII LINGVISTICE ŞI AL APARTENENŢEI LA COMUNITATEA BILINGVĂ al profesoarei Argentina Gherasim şi fotografii de la botezul Biancăi Peanci.

 

Rubrica ‘’Aromânii’’ din numărul 6 din martie 2005 prezintă: Ansamblul folcloric aromân „Dor“ din Sarighiol de Deal; Învăţăminte din tezaurul înţelepciunii aromânilor; Ghicitori aromâne; Câteva date despre aromânii din judeţul Tulcea; Hora la aromâni; Steagul de nuntă (hlambura) de Paşata George (cl.VI-a, Şcoala Sarighiol de Deal), Caimacan Cristina (cl. VIII-A, Şcoala Sarighiol de Deal) şi Iancu Eleonora Nicoleta.

 

Numărul 7 din mai 2005 reia la secţiunea ‘’Dialectul aromân’’ poeziile lui Steriuş Cristian şi Paris Şamata şi prezintă fotografii de la balul din 26 martie 2005, precum şi un text semnat neconvenţional ‘’Nicky din Constanţa’’ întitulat Vreţi să ştiţi cine suunt aromânii.


În sfârşit numărul 8 din decembrie 2005 nu prezintă nimic despre aromâni.


Toate articolele au fost înregistrate în secţiunile Bibliografie, Literatură şi Cronologie ale blogului meu.

 

În Anuarul aromân publicat în 1994 de fundaţia aromână Valahia din Bucureşti erau înregistrate şi câteva familii aromâne din judeţele Bacău, Brăila, Călăraşi, Cluj, Prahova şi Vaslui. În paranteză sunt trecute vechile nume de familie. Tot în paranteză cu roşu sunt trecute modificările găsite pe Internet.Prefixele telefonice sunt ale Romtelecom.


Judeţul Bacău: prefix 034 (0234)

BEREŞTI TAZLĂU:

Ghiţă: Dumitru (46 de ani,patron), Tania (40, patron), Constantin (15, elev), Oana (15, elevă); cod poştal 5482 (607050); telefon 15.

MOINEŞTI

Ghiţă: Nicolae (52, patron), Vlad (15, elev); cod poştal 5478 (605400); telefon 361322.

TÎRGU OCNA

Ghiţă: Gheorghe (49, patron), Dorina (43, ingineră), Cristian (14, elev), Silviu (11, elev); str. M. Eminescu nr. 7; cod poştal 5467 (605600); telefon 341561.

 

Judeţul Brăila: prefix 039 (0239)

BRĂILA: cod poştal 6100 (810210)

Niculescu (Galiu): Marenca (80, pensionară), Alexandru (44, medic), Carmen (36, laborantă); str. Piaţa Independenţei nr. 2, bl. 2, ap. 84.

 

Judeţul Călăraşi:prefix 042 (0242)

CĂLĂRAŞI: cod poştal 8500

Farin: Dumitru (57, tehnician principal), Steliana (47,educatoare), Steliana (29,studentă), Letiţia (23, studentă),Mariana (22, studentă), Ovidiu (23, student); bd. 1 Decembrie 1918, nr.22, bl. A8, ap. 12; (cod poştal 910010); telefon 312442.

Farmache: Dumitru (68, pensionar), Zoe (60); str. Dobrogei nr. 28; (cod poştal 910032);telefon 314843.

Geacă: Zoiţa (82, pensionară); str. Rahova nr. 229; (cod poştal 910020).

Gioga: Stere (57,pensionar), Norica (53, casnică); str. Rahova nr. 170; (cod 910004); telefon 315245.

Stamu: Petre (58,pensionar), Maria (57, casnică), Dumitru (35, funcţionar), Stela (33, funcţionară), Petrişor (4),Mariana (7, elevă); str. Rahova nr. 194; (cod poştal 910004); telefon 315109.

Varghida: Gheorghe (48, funcţionar), Virginia (48,funcţionară), Dumitru (22,vameş), Mihai (20,ceasornicar); str. Rahova nr. 229; (cod poştal 910020); telefon 314383.

OLTENIŢA: cod poştal 8350 (915400);

Lala: Gheorghe (68, inginer pensionar), Cornelia (63, casnică), Nicoleta (25, economistă); str. (aleea)Cuza Vodă nr. 64; telefon 511643.

 

Judeţul Cluj: prefix 064 (0264)

CLUJ NAPOCA: cod poştal 3400 (400685);

Pintea : Gloria Marieta (49, designer industrial),Ilie Adrian (25, student şi lucrător la Muzeul Antipa); str. Mehedinţi nr. 55-57, bl. C9; ap. 18; telefon 174568.

 

Judeţul Prahova: prefix 044 (0244)

PLOIEŞTI: cod poştal 2000

Bala (Paceavura): Constantin (52, inginer), Marilena (52, ingineră), Ştefan (27, inginer), Lucian (27, inginer); Intrarea (strada) Căminelor nr. 4, bl. 26H, ap. 14; (cod poştal 100349); telefon 135161.

Iancovescu (Târpa): Zoe Laura Antoaneta (64, casnică), Vlad (70, medic); str. Jianu nr. 8; (cod poştal 100543); telefon 172743.

 

Judeţul Vaslui : prefix 035 (0235)

BÎRLAD: cod poştal 6400 (731088?);

Caranica: Vanghele (51, inginer agronom), Aurora (48, asistentă medicală), Alexandru (25,inginer mecanic), Cristian (21, student); str. Karl Marx (bd. Epureanu ?) nr. 30; telefon 411918.

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 1 din 3

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required