Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: nuntă
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

În 1985 a fost publicat la editura Litera din Bucureşti volumul Trec anil’i şulinar.al poetului aromân Cola Fudulea (1940 Dobrogea - )

 

Subîntitulată ‘’poeme în grai aromân’’, cartea a apărut ‘’în regia autorului’’.

 

Saitul ‘’Societatea Culturală Aromână’’ caracterizează opera sa literară ca fiind marcată de ‘’lirismul, nostalgia, dar şi forţa şi umorul spiritului armânesc’’.

 

În Cuvînt înainte, scriitorul aromân Hristu Cândroveanu (1928 - ) dezvăluie că C.F. a început să scrie poezii încă din tinereţe, însă şi-a amânat debutul editorial pentru anii maturităţii. H.C. apreciază buna cunoaştere a ‘’dialectului’’ aromân de către poetul debutant, subliniind că acesta ‘’scrie, deci gîndind închiar graiul aromân, mai arhaic, parcă de cronică veche, dar tocmai de aceea mai cu sevă, făcut anume pentru poezie (…)’’. Poeziile lui C.F. au ca teme evenimentele importante ale comunităţii (O, sărbători), altele sunt reflexive (Trec  anil’I şulinar), iar altele au caracter de ‘’stampă’’, trimiţând la locuri şi chipuri ‘’de-acasă’’ (Noapte di Pind, Pita).

 

Cele 64 de pagini ale cărţii, pe care am găsit-o în biblioteca vărului meu Cristian Culeţu, cuprind un număr de 43 de poezii scurte: Lumbardha (Lumânarea), Bînăm ti daima (Trăim pentru totdeauna), Alatră cînil’i (Latră câinii), Anăpudhil’e (Strâmbătate), Bîrnuri (Plante căţărătoare), Dhoarle a meale (Darurile mele), Cundil’lu (Condeiul), Polim stihiu (Fantoma războiului), Ursiţ! (Destinaţi!), Oh,lele, caimo (Oh, dragă, dor), Trec anil’i şulinar (Trec anii ca apa izvorului), Noaptea ca dzuă (Noaptea ca zi), Pi şcreta (Blestemata), Cîntic di jale (Cântec de jale), Dialog (Dialog), Paplu (Bunicul), Vramă laie, vramă corbă (Carte neagră, carte nenorocită), Oamini dit munti (Oamenii din munţi), Noapte di Pind (Noapte în Pind), Thimel’ilu (Temelia), Di vîr-chiro (Dintr-un timp), Pita (Plăcinta), Noi (Noi), Vrearea mail’ei (Dragostea bunicii), Armîni cu ghine (Rămâi cu bine), Propoziţii (Propoziţii), Cîntic di nuntă (Cântec de nuntă), Cîntic  tră vruta mea (Cântec pentru iubita mea), Di-ahînte ori (De atâtea ori), Bate vimtul (Bate vântul), Aide,lea feată (Haide, tu fată), Un di bichearl’i (Unul dintre holtei), Feata văşil’elui  Vasile Lupu (Fata domnitorului Vasile Lupu), O, sărbători (O, sărbători), Numţle a noastre (Nunţile noastre), Părmith (Basm), Limba nu are agîrşare (Limba nu se uită), Cartea noastră (Cartea noastră), Hoara noastră (Satul nostru), Ponlu (Durerea), Cîntic ti mana (Cântec pentru mama), Mirache (Dorinţă) şi Cît ti voi (Cât te iubesc).

Colimitra Constantin - Fărşeroţii / 1986

Vineri, 22 Aprilie 2011 13:54

fărşeroţi

Discutam cu mătuşa mea Eugenia Pitu (născută Teja) despre cărţile având ca subiect aromânii pe care le are în bibliotecă  şi mi-a arătat ceea ce fusese o carte a lui Constantin Colimitra, scrisă în româneşte şi întitulată ’’Fărşeroţii’’. Cartea are o dedicaţie scrisă de mână a autorului pentru Nicolae (Coli) Pitu (’’unul din urmaşii vestitei familii de celnici fărşeroţi PITU’’)  şi a ajuns cândva în posesia regretatului Gheorghe (Geogia) Pitu, rudă cu Nicolae şi socrul mătuşii mele. Foarte interesat de referinţele din carte privind familia Pitu, bătrânul  Geogia a citit-o din scoarţă din scoarţă până i s-au dezlipit şi s-au amestecat o mare parte din foi. Mi-a luat oarece timp pentru a reconstitui cartea, mai ales că nu era paginată, deşi  are şi o erată în care se precizează numărul paginilor la care s-au făcut greşeli. Autorul explică erorile prin faptul că lucrarea a fost ’’operată la computer’’, pe prima pagină menţionânu-se (în loc de editură) că ’’regia’’ aparţine lui Andrei Colimitra, fiul scriitorului. Am găsit lipsă de pagină sau pagini în trei locuri, cartea având cel puţin 300 de pagini.

 

Constantin Colimitra (1912-2001) s-a născut în satul de fărşeroţi Pleasa din sudul Albaniei, a venit în 1928 în România şi a emigrat în SUA în 1977. Cartea a fost scrisă la bătrâneţe, în 1986, şi, deşi se precizează în subtitlu că este o monografie, ea are un caracter memorialistic. Autorul, care nu a folosit documente în redactarea lucrării, recunoaşte că s-a bazat pe buna sa memorie, care i-a furnizat 70% din ceea ce a scris.

 

Înainte de Cuprins a fost plasată poezia Vouă, fărşeroţii mei de C.C, prima strofă explicând şi scopul cărţii: ’’Vouă, Fărşeroţii mei vă-nchin această carte; Cu ea păşiţi de-a dreptul în lumea fără moarte.’’ (sublinierile aparţin lui C.C.)


De asemenea, textul de pe coperta spate, este sugestiv în acest sens: ’’Am scris această carte şi cu dorinţa ca ea să inspire unul, cinci, zece, chiar mai multe condeie de geniu, răsărind din generaţiile viitoare ale fărşeroţilor sau cele ale românilor macedoneni, în general, pentru a scrie cu litere de foc, cu litere ce ar putea să ardă, să transforme în cenuşă toate planurile celor ce încearcă dispariţia noastră ca neam cu identitate de non greci, non albanezi şi non slavi.’’ (sublinierea aparţine autorului)


Cartea este străbutută de la un cap la altul, indiferent de capitol, de ideea originii romanice a fărşeroţilor şi de ideea relaţiei de frăţietate între români şi aromâni, autorul preferând să folosească denumirea de ’’ români macedoneni’’, deşi fărşeroţii în majoritatea lor nu locuiesc în Macedonia. Pe parcurs autorul prezintă şi o teorie proprie privind locul de origine al formării neamului fărşeroţilor la nord de Dunăre, abordând şi problema ramurilor acestui neam.


În Cuprins găsim următoarele capitole: 1. Satul, oameni şi nume;2. Îndeletniciri şi averi;3. Trai şi obiceiuri;4.Ceilalţi fărşeroţi ;5.Fărşeroţii din America;6. Luptătorii-apărători, eroii şi poetul (ciubucachi);7.Notă finală;8.O Notă aparte. Deşi nu apare în Cuprins, în conţinutul cărţii se găseşte capitolul Fărşeroţii din România, intercalat între capitolele 5 şi 6.


De asemenea, lucrarea include un număr de 54 de fotografii alb-negru de la începutul secolului XX. Majoritatea pozelor prezintă persoane din familile Colimitra, Pitu, Babaiana, Nacea, Balamaci, Trandu, Ciufecu, Faţi, Vangheli, Ghiţă,Ţiculi, Baţu, Cipu, Babu, Custula, Bichi, Bileca, Caramitru, Zechiu, care trăiau în localităţile Pleasa, Dişniţa, Korce (’’Corceaua’’) din Albania, precum şi  în SUA. Aşa cum menţionează şi autorul în Notă aparte, fotografiile prezintă mai ales ’’MIREASA FĂRŞEROATĂ’’  în port naţional.


Capitolul I este dedicat satului Pleasa aşezat în apropierea satelor  Pleasa de Jos, Zumbleac, Cuci şi Biţca, locuite de ’’turci’’ sau ’’albanezi  turcizaţi’’, cum le spune autorul, deşi mai potrivit ar fi albanezi musulmani.

În peisajul montan care încadra Pleasa existau Şipotul Mare şi Şipotul Mic, pădurea de fag, de unde familia tăia lemne doar pentru o construcţie importantă, marea pădure de aluni, ale căror frunze, ca şi frunzele de fag, reprezentau hrană pentru turmele de capre ale fiecărei familii, turme care se reuneau primăvara, vara şi toamna pe pajiştea satului sub îngrijirea lui Gheorghe, căprarului satului.Hotarul satului era reprezentat de Fîntâna cea Mare (Izvorul cel Mare)şi sătucul Stropani, locuit de familia Pitu.La marginea satului exista o arie, unde se treiera grâul de pe mica parcelă a familiei Geambazi, una din cele două care deţineau teren agricol, pe această arie  încingându-se hore separate ale tinerilor şi tinerelor. La marginea satului era locul numit ’’Dârşteli’’, adică Dârstele, unde femeile duceau materialul din lână la piuă. Tot la râu femeile spălau rufele cântând în grup, vara la Şipotul mic (Şipotul lui Tegu), iar în celelalte anotimpuri la Şipotul mare, care era apărat de vremea rea de construcţii din trei părţi. Tot lângă sat erau Capul de Râu şi Izvorul lui Naşcă.

După ce încheie cu descrierea peisajului, scriitorul evocă două construcţii importante ce adăposteau instituţii ce defineau satul: biserica cu hramul Sfintei Fecioare şi şcoala primară românească.

 

C.C. trece apoi la prezentarea casă cu casă a familiilor satului: Popescu,Baţu ’’Idici’’, Ciufecu, Caramitru, Ghiţă, Vangheliu, Bichi, Măca, Bindela, Docu, Caceaveli, Paşia, Geavela, Dargati, Şuta, Mila, Nastu, Giti, Bileca, Ciacalioni, Memu, Corumi, Cuşticea, Dima, Teja, Pitaşu, Geambazi, Şanazu, Caleşu, Cocea, Puia, Şola, Dolu, Mizu, Zechiu, Babaiana (Pitu),Panu , Becali, Chiacu, Sota, Caciamaia (fost Nastu), Culeţu, Talabacu, Stilu, Cutina, Babaţili (Cuşticea), Bici, Statina şi în final familia sa. Ca reprezentanţi ai familiilor sunt nominalizaţi bărbaţii, cu ocupaţiile şi trăsăturile lor. Un spaţiu important este alocat personalităţii  tatălui lui Constantin Colimitra, Andrei (Chendra) Colimitra,  şi  rolului său important în migrarea majorităţii locuitorilor Pleasei în România în 1928.


Îndeletniciri şi averi cuprind cele două ocupaţii principale care aduceau venituri fărşeroţilor: oieritul şi caravanele cu cai şi ''mulări'' (catâri).C.C. precizează că albanezii le spun fărşeroţilor ’’ciobeni’’, denumirea aromână fiind ’’picurari’’. El evocă instituţia celnicatei cu multiplele sale dimensiuni, iar printre numele de celnici (proprietari de mari turme de oi care angajau ciobani) pe Nastu, Memu, Carabina, Ciufecu, Bardu, Gaci, Rigea, Spau, Teja, Celea, Fotu, Bichi, Zega, Zechiu, Nacea, Docu, Babu. Descrierii stânei îi este alocată un spaţiu larg.

În ceea ce priveşte caravanele ce transportau mărfuri cu cai şi catâri, autorul exemplifică cu propriul său tată şi amintirile sale din copilărie. Indiferent de anotimp, ’’cărvănarii’’ fărşeroţi  băteau drumurile din întreaga peninsulă Balcanică, fiind mereu sub ameninţarea albanezilor musulmani.Colimitra consideră important din punct de vedere politic să se scrie despre aceste două ocupaţii practicate exclusiv de români macedoneni,  explicând că ele au stat la baza economiei populaţiilor eterogene din Balcani. Ca urmare, acestea ar trebuie să fie azi recunoscătoare pentru binele făcut străbunilor lor de fărşeroţi , el solicitând ’’să acordaţi statut de minoritate, cu drepturi egale, cu drepturi ce le aveţi voi toţi: albanezi, greci, sârbi şi bulgari.’’(sublinierea aparţine autorului)


Capitolul  Trai şi obiceiuri tratează alimentaţia, în particular pita, şi relaţiile interumane, bazate pe moralitate şi respect. Un spaţiu foarte larg în restul capitolului acordă Colimitra obiceiurilor legate de nuntă, cu peţit, logodnă şi săptămâna de petreceri (de miercuri până miercuri), în care un rol important îl jucau muzicanţii, momentul definitoriu constituindu-l plecarea miresei din casa părintească spre noua sa familie.


În capitolul Ceilalţi fărşeroţi, după ce  menţionează localităţi aromâne din Grecia şi Macedonia Iugoslavă,  C.C. se ocupă de fărşeroţii din Corceaua, Dişniţa şi Stropani (Albania).Cu această ocazie, se relevă că în plan secundar, fărşeroţii au mai practicat meseriile de croitor şi pantofar, mai ales în oraşul Corceaua. Sunt menţionaţi membri ai familiilor Pitu, Babu, Nacea, Caramitru, Vriga, Balamaci, Teja, Cicani, Şanazu, Cocea, Talabacu, Nastu,Baţu, Rigea, Carabuzi,Becea, Mila, Uscatu, Gazuci (Balamaci), Celea, Spau. În ceea ce mă interesează, sunt menţionaţi patru dintre cei şapte fraţi Teja porecliţi ’’Guţi’’ din Dişniţa: ’’Toţi cei patru fraţi pe care i-am cunoscut , croiţi aproape pe acelaşi calapod:buni, omenoşi, prietenoşi şi galanţi. Vanghele, deci unul dintre fraţi, a fost încă din tinereţe un şofer de vază’’. Vanghele a venit în România,unde a fost de asemenea şofer şi şi –a întemeiat familia la Sibiu, unde a şi decedat. Este posibil ca unul din ceilalţi trei să fi fost bunicul meu, Virgil. Pentru autor o sursă de informaţii despre dişniţari a fost consăteanul lor Iana Babu. Un spaţiu important îl acordă scriitorul familiei Pitu şi sătucului acesteia Stropani.

Apoi trece la de rudele sale din Volos şi Caterina (Grecia). Tot în Caterina menţionează familiile Gaci, Pala, Nicola, Cresu,Grămosteanu, Baia, precizând că mulţi dintre ei vor migra în România.Alte localităţi din Grecia cu aromâni sunt Brazniţa şi Zâmârdeşi, la graniţa cu Albania.

Nu sunt uitaţi fărşeroţii din Macedonia iugoslavă, care au fondat aşezările Gramaticova, Cândrova, Paticina, Fetiţa în frunte cu celnicii Zega, Zdru, Cuşa, Fotu, Nasta etc

În fine o menţiune specială pentru fărşeroţii din Şescu, ale căror femei aveau veşminte ce-au ajuns să fie cântate de poetul anonim pentru frumuseţea lor.


Capitolul Fărşeroţii din America prezintă cele trei generaţii de fărşeroţi din SUA, primii ajungând acolo la începutul secolului XX. Mulţi erau absolvenţi ai şcolilor româneşti din imperiul otoman,  care nu îşi găseau un rost în provinciile nemodernizate ale Turciei. Ei s-au aşezat în oraşele de pe coasta Atlanticului, înfiinţând în 1903 Societatea de cultură şi ajutor ’’Fărşerotul’’. Au menţinut spiritul comunitar căsătorindu-se cu fete aduse de acasă şi au construit biserici şi săli de spectacole pentru reuniuni ale comunităţii. Generaţia a doua a urmat şcoli superioare, acomodânu-se cu noile profesii ale societăţii moderne. Trimeteau bani acasă, iar unii au revenit acasă. Printre familiile din SUA care au menţinut spiritul aromân autorul citează pe: Pitu, Balamaci, Faţi, Şola, Cipu, Ghiţă, Culeţu, Caceavali, Ciufecu, Coca, Adam, Costula, Ianelu, Cresu, Geambazi, Geavara, Dumitrescu (Vangheliu), Ceanaca, Becea, Bileca, Celea, Liti, Chiacu, Rigea, Lupu, Mara, Nastu, Nicola, Puci, Pândaru (Dragati), Morova, Babaiana, Şanazu, Şunda, Spau, Vangheli, Vasilescu (Gioga), Teja, Babu, Baţu, Belu, Colimitra etc. Cu regret scriitorul remarcă faptul că unii reprezentanţi ai celei de a treia generaţii nu a urmat exemplul înaintaşilor. O menţiune specială pentru Nacu Zdru care edita începând cu 1978 pe cheltuiala sa publicaţia ’’Frunza vlahă’’.


Fărşeroţii din România sunt evaluaţi de Colimitra la trei mii de familii din Albania şi trei mii din Grecia, aşezate în momentul scrierii cărţii în marea lor majoritate în judeţul Constanţa şi Bucureşti. În momentul venirii în România, în perioada interbelică, au fost colonizaţi în judeţele Durostor şi Caliacra, luate de la Bulgaria după războiul balcanic din 1913. Colimitra relevă că în procesul de colonizare un rol important l-a jucat Societatea Macedono-Română înfiinţată în Bucureşti, în 1879. În sudul Dobrogei, fărşeroţii şi-au schimbat ocupaţiile devenind agricultori. Dar în septembrie 1940 cele două judeţe au fost cedate Bulgariei şi fărşeroţii au migrat din nou, în localităţile în care sunt aşezaţi şi azi.


Luptătorii-apărători, eroii şi poetul este un capitol în care sunt prezentate personalităţi ale fărşeroţilor care s-au remarcat în lupta pentru fiinţa naţională cu antarţii greci şi albanezii musulmani: Caciandoni, Colocotroni, Custula Tanasacu cîntat de poetul Cola Ciubucachi, Coli Ghiza care şi-a răzbunat fratele ucis, preotul martir Haralambie Balamaci, locuitorii Republicii din munţii Suli,locuitorii Pleasei care s-au opus oficierii slujbei de episcopul grec (eveniment cântat în ’’Pleasa, hoară râmânească’’), Culicea Cicani şi Andrei Balamaci, Atanasie Nastu. Este nominalizat Ioan Fotu ca autor al lucrării ’’Românii Fărşeroţi’’, în care sunt expuse suferinţele fărşeroţilor sub dominaţia otomană în Albania, carte pentru care Colimitra a editat un sumar.


În Nota finală, C.C. închină lucrarea ’’tuturor Fărşeroţilor: străbuni, bunici şi părinţi’’ (sublinierea aparţine autorului), celor înmormântaţi în ruinele Fraşariului, Moscopolei şi Pleasei, celnicilor, ’’picurarilor’’, ’’cărvănarilor’’ şi apărătorilor de neam şi limbă care s-au sacrificat în luptele cu antarţii greci, başbuzucii, gheganii albanezi şi armata otomană.


Sursă:
Colimitra Constantin, Fărşeroţii, monografie, regia Andrei Colimitra, SUA, 54 foto alb negru, 300 p.

 

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau lucrarea Folclor aromân grămostean.


Cele 20 de pagini ale lucrării numerotate cu cifre romane cuprind o Introducere, o Notă asupra ediţiei şi o Bibliografie.


În Introducere se explică faptul că grupul grămostenilor este originar din regiunea munţilor Gramos, o prelungire nordică a munţilor Pind, ocupaţia lor principală fiind păstoritul transhumant. Aici se află şi azi localitatea aromână Gramoste, înfloritoare în secolul XVIII, când a fost distrusă de Ali-paşa de Ianina. Conform savantului aromân Theodor Capidan (Aromânii. Dialectul aromân, 1932), grămostenii reprezintau grupul aromân cel mai numeros în Peninsula Balcanică, fiind întâlniţi în special în Grecia şi Macedonia iugoslavă, aşa cum arăta un alt savant aromân, Tache Papahagi (Dicţionarul dialectului aromân,general şi etimologic, 1974). De asemenea, ei erau grupul cel mai numeros în România, cei mai mulţi fiind stabiliţi în Dobrogea, conform lui N.S.(Cercetări asupra aromânei vorbite în Dobrogea, 1972; Die Aromune in der Dobrudscha und ihre Mundart, ’’Dacoromania’’, 1975). Variante ale materialului folcloric inedit cules de pe teren există şi la alte grupuri de aromâni.Acest material folcloric dezvăluia opiniei publice colectivităţi cu ’’un mod de viaţă specific’’, care până în momentul publicării erau ’’ închise şi conservatoare’’. Transmis oral de la o generaţie la alta, aceste producţii folclorice erau ’’<icoane> ale vieţii din trecut’’, dar şi un ’’fenomen viu’’ , ce reprezentau realităţi recente: stâpânirea otomană, convieţuirea în statele balcanice moderne şi aspecte din viaţa într-un spaţiu geografic nou cu este cel român dobrogean. Editorii remarcau în cazul ghicitorilor ingeniozitatea încifrării sensului, nota de umor, abstracţiunea, frumuseţea imaginii, structura binară conţinând un mic paradox. În cazul proverbelor era remarcată ironia fină sau caustică la adresa prostiei, lenei, lăudăroşeniei şi flecărelii, nota de umor,lauda cumpătării, concizia formulărilor,delicateţea exprimării şi din nou frumuseţea unor imagini. În legătură cu blestemele, se observa relevarea unor credinţe străvechi, a căror semnificaţie nu poate fi înţeleasă printr-o lectură obişnuită: Chicuta aţea laia/Picătura cea neagră. Poezia de dragoste este dominată de delicateţea simţirii, dragostea fetei fiind pusă la încercare în momentul în care tânărul trebuie să plece în străinătate. În relaţiile de familie se relevă autoritatea părinţilor faţă de copii şi rolul important al mamei. Lirica păstoritului şi a cărvănăritului descrie frumuseţea cadrului pastoral şi comuniunea cu natura. În lirica luptei naţionale un moment tragic evocat în diverse texte este distrugerea Gramostei. Obiceiurile care privesc ciclul vieţii evidenţiază ’’practici străvechi, conservat de grupurile izolate şi realativ închise,cum sunt cele constituite de grupurile de păstori’’. În ce priveşte naşterea, sunt subliniate credinţe şi practici legate atât de naşterea propriu-zisă, cât şi de perioadele anterioare şi posterioare, caracterizate de ’’discreţie şi sobrietate’’. Spre deosebire de naştere, se remarcă ’’amploarea ceremonialului nunţii’’. În acest sens este semnificativ faptul că în unele aşezări grămostene, cum este Livezi din Grecia, toate nunţile din an se organizau în aceeaşi zi, 15 august, ziua Sfintei Marii, creându-se ’’un sentiment de solidaritate şi de unitate, ca manifestare a forţei de conservare a grupului’’. În ce priveşte înmormântarea, rolul principal îl au femeile, manifestându-se şi elemente precreştine legate de protejarea celor rămaşi în viaţă, credinţa generală asupra morţii fiind de ’’fatalitate acceptată’’.


Notă asupra ediţiei arată că s-au realizat premiere prin publicarea Blestemelor, prin publicarea obiceiurilor din ciclul vieţii şi prin culegerea directă de la un grup unitar de aromâni, cei grămosteni. Culegerea materialului s-a făcut în două mari etape: N.C. în 1937-1943 în sate din Bulgaria şi N.S. în 1967-1980 în sate din Dobrogea. Într-o notă de subsol editorii arată că grămostenii s-au stabilit în Dobrogea între 1928-1943, provenind din Bulgaria (majoritatea), Grecia şi Macedonia iugoslavă. În anchetele de teren materialul a fost înregistrat pe bandă de magnetofon şi apoi transcris. În cazul în care pentru acelaşi text au fost culese mai multe variante, a fost selectată cea mai veche, care avea gradul mai mare de autenticitate, excepţie făcând situaţiile în care varianta nouă avea un nivel superior artistic. Chiar dacă multe din poezii datau dinaintea celui de-al doilea război mondial, ele continuau să circule şi în anii ’80. Obiceiurile au fost descrise şi prin observare directă. Materialul folcloric a fost grupat în 3 secţiuni (vezi mai jos) şi a fost redat de N.S. şi în română pentru a fi accesibil unui număr cât mai mare de cititori. În acest sens s-a urmărit redarea cât mai fidelă a conţinutului textelor, dar pentru valorificarea în română a calităţilor artistice ale textelor în aromână,în unele situaţii editorii s-au abătut de la transpunerea ’’literală’’. Din necesităţi de timă şi ritm sau din imposibilitatea de a găsi în română echivalentul termenului aromân, au fost păstrate unele forme din aromână precum: călivă (adăpost pentru păstori şi familie), cărvănar (chervangiu), celnic (proprietar de mari turme de oi), fălcare (grup de familii înrudite conduse de un celnic), mulă (catâr), Sărună (Salonic).În lipsa unei norme ortografice a aromânei, s-au folosit combinaţii de litere, semne grafice suplimentare şi litere din alfabetul grecesc: dz – italianul azzuro; l’ – italianul figlio; ń –francezul agneau,italianul Bologna; ŭ –u scurt final ca în termenii români capŭ şi voiŭ; γ – grecescul γ ρ ά μ μ α; θ – grecescul θ ά λ σ σ α.

 

Bibliografia cuprinde 12 antologii, din care una cu autor străin şi nouă cu autori aromâni, redate de editori în ordine cronologică a publicării lor:

Vangheliu Petrescu, Mostre de dialectul macedo-român, Bucureşti, vol. I 1880, vol. II 1882.

dr. M.G. Obedenaru, Texte macedo-române. Basme şi poezii popolare de la Cruşova, Bucureşti, 1891.

Gustav Weigand, Die Aromunen II. Volkslitteratur der Aromunen,Leipzig, 1894.

Pericle Papahagi, Din literatura poporană a aromânilor, Bucureşti, 1900.

Pericle Papahagi, Basme aromâne, Bucureşti, 1905.

Pericle Papahagi, Graie aromâne, Bucureşti, 1905.

Tache Papahagi, Antologie aromânească, Bucureşti, 1922.

Tache Papahagi, Poezie lirică populară, Bucureşti, 1967.

Tache Papahagi, Paralele folclorice greco-române, ediţia a doua augmentată, Bucureşti, 1970.

Hristu Cândroveanu, Antologie lirică aromână, Bucureşti, 1975.

Chiraţa Iorgoveanu Dumitru, Antologie de poezie populară aromână, Bucureşti, 1976. (Vezi cele 8 postări pe blog)

George Marcu, Folclor muzical aromân, Bucureşti, 1977.

 

Cele 512 pagini ale lucrării numerotate cu cifre arabe cuprind 3 secţiuni şi 2 anexe.

 

Cele trei secţiuni sunt: GHICITORI, PROVERBE ŞI ZICĂTORI, BLESTEME , EXPRESII; POEZII POPULARE; OBICEIURILE LA NAŞTERE, CĂSĂTORIE, MOARTE.


Prima parte cuprinde 136 de ghicitori despre 112 teme, 501 proverbe şi zicători, 621 blesteme şi 865 expresii. Au fost numerotate rândurile, iar ghicitorile au fost redate în ordinea alfabetică a titlului în original.


Partea doua cuprinde 145 de poezii de dragoste şi dor, 41 de poezii de despărţire şi înstrăinare, 20 de poezii umoristice, 25 de poezii de păstorit şi cărvănărit, 25 de poezii haiduceşti şi de lotri, 31 poezii sociale şi entice şi 26 de poezii de jale şi de război. Un total de 313 poezii fără titluri.


Partea a treia începe cu OBICEIURILE LA NAŞTERE: Naşterea, Botezul şi Obiceiuri, credinţe şi practice privind naşterea şi noul născut. Naşterea are ca moment special Obiceiul din a treia seară. Ursitoarele/’’Triseara.Mirili’’. Obiceiuri, credinţe şi practice privind naşterea şi noul născut cuprind: Practici împotriva sterilităţii, Semne prevestitoare şi practici privind sexul viitorului nou născut, Obiceiuri şi practice pentru protejarea vieţii copilului, Luatul ‘’manei laptelui’’şi Practică împotriva deochiului. Urmează OBICEIURILE LA CĂSĂTORIE: Înainte de nuntă, Nunta şi După nuntă.

 

Cele două anexe sunt: Lista persoanelor de la care a fost cules materialul folcloric şi Glosarul.


Lista persoanelor de la care a fost cules materialul folcloric cuprinde 98 de nume, care au ataşate şi numele în stil aromân (Adam Stere Adam: Dami alu Teia alu Adamu). Înregistrările au fost făcute în anii 1936-1943 în Bulgaria (Giumaia de Sus, Peştera, Dupniţa, Rila, Dorcova,Sufanlu, Cepino, Sofia, Costandova, Bachiţa) şi în anii 1943-1947, 1949, 1954, 1962, 1964-1968, 1972, 1973, 1980 în România (Bucureşti, Panduru/Tulcea, V.Alecsandri/Tulcea, Craiova, Piatra Neamţ, Sinoe/Constanţa, Cobadin/Constanţa). De precizat că înregistrările din 1980 de la Bucureşti au fost făcute cu persoane născute în localitatea Livezi din Grecia.


Glosarul cuprinde termeni care nu sunt incluşi în Dicţionarul dialectului aromân al lui Tache Papahagi sau sunt atestaţi în Dicţionar cu forme şi sensuri diferite, neprecizate sau greşite în ce priveşte graiul grămostean. De asemenea, glosarul cuprinde cuvinte atestate întocmai în lucrări lexicografice, dar al căror sens nu a putu fi redat întocmai în transpunerile în versuri. Grafia utilizată este cea din Dicţionar, deşi se deosebeşte puţin de cea din volum şi se apropie de trnascrierea fonetică. În fine, au fost introduse şi nume proprii, în special toponime. Glosarul conţine cuvinte care încep cu grecescul γ, cu l’, cu românescul ş şi curomânescul ţ. Glosarul 519 termeni.

 

Cele 20 de pagini nenumerotate cuprind 35 de fotografii alb-negru. Primele 18 fotografii au ca subiecţi bărbaţi şi femei îmbrăcaţi în costum popular. Celelalte 17 fotografii au ca subiecte piese ale costumului popular.

 

 

SURSA

 

Nicolae Gh. Caraiani şi Nicolae Saramandu, Folclor aromân grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 512 p. + 20 p.cu 35 foto.

Stere Stavrositu, profesor de alimentație publică și inginer diplomat în inginerie alimentară, a publicat 16 cărți de specialitate.


În 2011, în calitate de pensioner, a publicat în versiune aromână-română o culegere de rețete din gastronomia aromână: Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi oaspits la harauă.


Cartea are următoarea dedicație în aromână: Aestă carti, angrăpsită cu multă tinjilji shi ihtibari ti ”Armânami” sh-ti fumealjea Petre shi Aurora Mișcu (dziniri shi hilji) sh-nai ma multu ti nipoatili Tanța shi Anamaria (studenti).[Această carte, scrisă cu multă stimă și considerație pentru neamul aromânesc și familia Petre și Aurora Mișcu (ginere și fiică) și mai ales pentru nepoatele Tanța și Anamaria (studente)].


Volumul are următorul motto în română: ”Liantul omenesc care este Gastronomia – o preocupare semnificativă a inteferențelor dintre cultură, artă și civilizație, cu test etic și esthetic, reprezintă de fapt ”Arta Gastronomică” și constituie o primă și temeinică apreciere, asupra vieții și istoria unui popor.”


Cele 288 de pagini ale acestei lucrări gastronomice sunt structurate astfel:

Cuvântul Autorului (pp. 3-5),

Partea I / Urnipsirea mâcărlor la masi (Recomandarea mâncărurilor la masă) (pp. 6-8),

Partea II / Retseti ti mâcări (pp. 9-106),

Zboarâ armâneshtsâ ti mâyiripseari ditu dictisunari (pp. 107-108),

Partea III / Rețete culinare (pp. 114-213),

Partea IV / Recomandarea și serviciile meselor pe etapele zilei (pp. 214-231)

Arta decenței în familie și în societate (pp. 228-231)

Terminologie culinară (pp. 232-233),

Bibliografie (p. 234),

Cuprins (pp. 235-239),

Poezia Măcărli armăneshtă (p.240)

64 fotografii color ale autorului (pp. 257-288).

 

În Cuvântul Autorului acesta își prezintă biografia profesională.


Partea I, redactată în aromână, se referă la patru categorii de mese: mic dejun, prânz, nuntă și protocol. Autorul mulțumește pentru ajutorul acordat în ceea ce privește terminologia gastronomică aromână surorilor sale Musha al Steryiu Avocat (92 ani), Yitsa al Iancu Pelehra (83 ani), Lena al Nachi Sarica (81 ani) și soției sale Cati Stavrositu.


Partea II, redactată în aromână, cuprinde 139 de rețete de Gustări – Ciurbadz – Mâcări – Friptadz – Ligumi murati – Dultseni (Gustări – Ciorbe – Mâncări – Fripturi – Legume murate - Deserturi). Rețetele prezintă cantitatea brută de ingrediente necesare pentru 10 porții, greutatea unei porții și valoarea nutritive în kilocalorie a unei porții.


Zboarâ armâneshtsâ ti mâyiripseari ditu dictisunari (Termeni din gastronomia aromână) cuprinde 82 de cuvinte în versiune română-aromână ce denumesc , în majoritate, plante.


Partea III este versiunea românească a Părții II.


Partea IV este versiunea românească extinsă a Părții I.


Arta decenței… reprezintă chintesența experienței de viață a autorului în domeniul vieții de familie. Acest capitol cuprinde două subcapitole cu titluri sugestive: Familia, celula fundamental a societății și Decență în a ne cunoaște pe noi înșine și apoi pe cel de lângă tine, pentru progresul familiei.


Terminologia culinară include 44 termeni explicați de autor.


Bibliografia lucrării cuprinde 5 cărți, din care 4 în aromână:

1.Dicstiunarlu T. Papahagi turnat tu un Dictsiunar RUMĂN-ARMĂN. Editsii Priliminară shi pratsială ăndreaptă di Tiberius Cunia (Editura ”Cartea Aromână”, 107 Britain Road Fayetteville, NY, USA – T. CUNIA shi Editura ”Cartea Aromănă”, Fundatsia ”Cartea Aromănă”, Constantsa, Str. Ioan Borcea, Nr. 38, Cod 8700, Romănia – D. St. GAROFIL), 1995, Format A4, 341 pag. (pri Armăneashti).

2.Matilda Caragiu-Marioțeanu = DICȚIONAR AROMÂN (Macedo-Vlah), DIARO, Literele (A-D); Comparativ (Român Literar – Aromân), Contextual, Normativ , Modern , Editura Enciclopedică, București, 1997, Format B5, 463 pag. (pri Armăneashti)

3. Gheorghe Caragheorghe = Dictsiunar Armănescu di Planti, Editura ”Cartea Aromănă” shi Editura ”Sammarina”, Constantsa, 2010, Format A5, 290 pag. (pri Armăneashti)

4.Tache Papahagi = Images D’Ethnographie Roumaine (Daco-Roumaine et Aroumaine) = Imagini de Etnografie Română (Daco-Română și Aromână), Tomul I / Tome Premier ( 318 photographies avec textes francais et roumain). Publicat sub asupiciile Societății Cultural-Natsională ”Apostol Mărgărit”, MCMXXVIII, Bucureshti, 1928, Format A4, (Proză, Fotografii), 176 pag. (Limba Franceză shi pri Armăneashti).

5. Stere Stavrositu = Rețetar de Preparate Culinare de Cofetărie-Patiserie și Arta Serviciilor în Restaurante pentru Turismul Național și Internațional, editat de Fundația ”Arta Serviciilor în Turism Prof. Stere Stavrositu”, 1998, (reeditat 2004, 2007), Format A4, 1120 pagini text cu 1514 Rețete Culinare și 175 Planșe color. (În limba romănă).

 

Cele 65 de fotografii sunt împărțite în 2 categorii: nr. 1-31 au ca tematică evenimente culturale aromâne, iar nr. 32-288 au ca tematică activitatea profesională. Prima categorie include fotografii realizate în majoritatea lor în anii 2001-2011 la Stejaru / Tulcea, Constanța, București, Livădz / Grecia, Selia / Grecia, Xirulivadi / Grecia, Gopeș / Macedonia, cu ocazia ZILEI NAȚIONALE A AROMÂNILOR și a ZILELOR CULTURII ARMÂNE. O subcategorie include fotografii alb-negru realizate în 1924 în Seres / Grecia, în 1926 în Giumaia /Bulgaria și 1956 în Sinoe / Constanța. Cea de-a doua categorie de fotografii are ca subiecte tehnica servirii mesei.


 

Lista celor 139 rețete:

1)Culishic – Colișic

1bis)Culeash dinjicat – Terci cu pâine

2)Zbuldzu ti cilimeanu (Njedzu di păni sh-cash di oaii)- Zbulz pentru copii

3)Shupla - Plăcintă de mălai

4)Târhână - Cus-cus

5)Peturi - Peturi

6)Dzamă di păni cu cashu - Papară

7)Shirbet - Limonadă acră

8)Ayiu ciucutit - Usturoi bătut

 

9)Bucuvală - Pâine mărunțită cu zahăr și ulei

10)Câvârmă - Sloi (Cavarma)

11)Piperchi dinjicati tsârgâsiti (ca la maia) - Ardei ca la bunica

12)Păpudyiu di fisulj - Fasole bătută

13)Oauă tsărgăsiti - Ouă prăjite

14)Bărgădan cu cashu sh-cu tsâgâridz - Mămăligă cu brânză și cu jumări

15)Prashi cu carni di porcu - Praz cu carne de porc

16)Combari cu carni di porcu la cireap  – Cartofi cu carne de porc la cuptor

17)Pâce di porcu - Piftie de porc

18)Mâcari di urdzăts cu ariz - Mâncare de urzici cu orez

19)Pescu cu ariz la cireap - Pește cu orez la cuptor

20)Yianomati di matsă di njel cu arizu la cireapu - Mațe de oaie cu orez la cuptor

21)Ahnii di oaii - Tocană cu carne de oaie

22)Njel umplut cu yianomati shi arizu - Miel umplut cu măruntaie și orez

23)Pită ”anvârtită” cu cashu - Plăcintă ”învârtită” cu brânză

24)Pită sălării cu cashu – Plăcintă încrețită cu brânză

25)Pităroanji di prashi cu peturi coapti – Plăcintă cu praz din foi coapte


27)Filii di păni cu hăvyear – Tartine cu icre

27bis)Hăvyear di pescu - Icre de pește

28)Pastă di cashu shi căshcăvalji - Liptauer (pastă de brânză)

29)Ligumi proapsiti cu cashu shi oauă - Crudități cu telemea și ouă

30)Fisuiu ciucutit cu afumătură – Fasole bătută cu costiță afumată

31)Oauă umpluti cu burets - Ouă umplute cu ciuperci

32)Oauă umpluti cu cashu – Ouă umplute cu pastă de brânză

33)Oauă umpluti cu hicat shi umtu – Ouă umplute cu pateu de ficat și unt

34)Pâce di puiu di găljină sau curcan – Piftie de pasăre (curcan)

35)Pătrăgeani aroshi umpluti cu cashu (liptauer) – Roșii umplute cu pastă de brânză

36)Pătrăgeani aroshi umpluti cu salată di pătrăgeani viniti – Roșii umplute cu salată de vinete

37)Salată di pătrăgeani viniti ică amisticată sh-cu piperchi coapti (aroshi) - Salată de vinete simplă sau cu ardei copți și roșii

38)Salată di veară - Salată dobrogeană de vară

39)Topci di căshcăvalji tsărgăsiti – Bulete de cașcaval

40)Topci di carni tsărgăsiti - Chifteluțe speciale

41)Curcubitushchi tsărgăsiti - Dovlecei prăjiți

42)Macaroani (spagheti) cu cashu – Macaroane (spaghete) cu unt și brânză

43)Supă cu fide - Supă cu fidea

44)Supă cu topic di grishu – Supă cu găluște

45)Supă di combari shi smântănă – Supă de cartofi cu smântână

46)Supă di pătrăgeani aroshi cu arizu – Supă de roșii cu orez

47)Supă angrushată di ligumi cu smântână - Cremă de legume cu smântână

48)Ciurbă cu topci di carni - Ciorbă de perișoare

49)Ciurbă di pătrăgeani aroshi cu carni di puiu - Ciorbă de roșii cu carne de pui

50)Ciurbă cu carni di oaie (noatinu) - Ciorbă cu carne de batal

51)Ciurbă di pescu (crap ică somnu) - Ciorbă de crap (somn)

52)Ciurbă di fisuiu albu cu afumătură - Ciorbă de fasole albă cu costiță

53)Ciurbă cu carni di njelu - Ciorbă de miel dreasă

54)Ciurbă cu carni di yitsălu (porcu) - Ciorbă cu carne de văcuță (porc)

55)Ciurbă cu stămahi di vacă - Ciorbă de burtă

56)Ciurbă armânescu di cheptu di puiu - Ciorbă dobrogeană de pui

57)Ciurbă di prashi - Ciorbă de praz

59) Pescu friptu cu dzamă - Crap la grătar cu saramură

60) Dzamă (saramură) ti pescu friptu - Saramură pentru pește

61) Măcari di pescu cu tseapă – Plachie din crap

62)Piperchi umpluti cu arizu - Ardei umpluți cu orez

63)Dzamă (sosu) di pătrăgeani aroshi - Sos tomat

64)Culishicu di burets - Ciulama de ciuperci

65) Curcubitushchi tsărgăsiti cu ayiu ciucutit- Dovlecei prăjiți cu mujdei

66)Mâcari di prashi cu masini - Mâncare de praz cu măsline

67)Sărmadz cu arizu tu frăndză di verdzu (ti păreasini) - Sarmale cu orez în foi de varză

68)Mâcari di pătrăgeani viniti cu shuncă shi căshcăvalji - Vinete pane cu șuncă și cașcaval

69)Măcari di legume sh-cu oauă – Budincă vegetariană

70)Măcari di combari sh-burets - Cartofi cu ciuperci și smântână

71)Măcari di combari, curcubituschi shi pătrăgeani – Cartofi cu dovlecei și roșii

72)Topci di combari cu cashu - Chifteluțe cu cartofi cu brânză

73)Topci di combari shi spanac - Chifteluțe de cartofi cu piureu de spanac

74) Curcubituschi umpluti - Dovlecei umpluți

75)Mâcari di spanacu cu arizu - Mâncare de spanac cu orez

76)Mâcari di shtei cu arizu – Mâncare de ștevie cu orez

77)Oauă ”ochiuri” cu urdzăts - Ochiuri cu pireu de urzici

78)Mâcari di prashi cu arizu – Pilaf cu praz

79)Pătrăgeani aroshi umpluti cu burets - Roșii umplute cu ciuperci

80)Oauă cu ligumi anvârtiti - Ruladă de omletă cu legume

81)Mâcari di spanac cu burets la cireapu - Mâncare de spanac cu ciuperci gratinat

82)Mâcari di combari cu carni di yitsălu - Mâncare de cartofi cu carne de vită

83)Friptură di yitsălu tu tăvă la cireapu - Friptură de vită la tavă

84)Mâcari di arizu cu carni- Pilaf cu carne de văcuță

85)Mâcari di spanacu cu carni  – Mâncare de spanac cucarne de vită

86)Mâcari di pătrăgeani viniti cu carni - Mâncare de vinete cu carne de vită

87)Lucanits di porcu cu fisulju - Cârnați de porc cu iahnie de fasole albă

88)Lucanits di porcu cu verdzu la cireapu – Cârnați de porc cu varză călită

89)Măcari di verdzu cu carni di porcu - Mâncare de varză cu carne de porc

90)Carni di porcu umplută cu căshcăvalji - Șnițel umplut cu cașcaval

91)Ahnii cu carni di porcu - Tocană cu carne de porc

92)Piperchi umpluti cu carni shi cu sosu - Ardei umpluți cu carne și sos tomat

93) Curcubitushi umpluti cu carni - Dovlecei umpluți cu carne

94)Mâcari (peturi) di combari cu carni shi sosu - Musaca de cartofi cu sos tomat

95)Mâcari (peturi) di curcubitushi cu carni shi sosu – Musaca de dovlecei cu sos tomat

96)Mâcari (peturi) di pătrăgeani viniti cu carni shi sosu – Musaca de vinete cu sos tomat

97)Mâcari di pătrăgeani aroshi impluti cu carni shi sosu -Roșii umplute cu carne și sos tomat

98)Sărmadz tu frăndză di verdzu - Sarmale în foi de varză

99)Sărmadz tu frăndză di ayinji shi smăntănă – Sarmale în foi de viță cu smântână

100)Culishicu ca carni di puiu - Ciulama de pui

101)Friptură di puiu tu tâvă la cireapu - Friptură de pui la tavă

102)Mâcari di fisulji veardi cu carni di puiu - Mâncare de fasole verde cu carne de pui

103)Mâcari di mazări cu carni di puiu - Mâncare de mazăre cu carne de pui

104)Măcări cu mură di puiu - Mâncare de pipote

105)Mâcari di fisulju cu carni di oaii – Mâncare de fasole albă cu carne de oaie

106)Mâcari di prashi cu carni di oaii shi masini - Mâncare de praz cu carne de oaie și măsline

107)Mâcari di virdetsuri cu carni di njelu - Mâncare de verdețuri cu carne de miel 

108)Pâstrâmă di oaii, afumată - Pastramă de oaie afumată

109)Pulpă di birbecu tu tăvă la cireapu - Pulpă de berbec la tavă

110)Yianomati di njelu tu prapur - Drob de miel

111)Friptură di njelu la cireapu - Friptură de miel la tavă

112)Mâcari di spanac cu carni di njelu - Mâncare de spanac cu carne de miel

113)Carni di oaii anvârtită la cireapu - Ruladă de batal la tavă

113bis)Baits (Dzamă ti marinarea carniljei) - Baiț

114)Mâcari di combari cu oauă shi smăntănă - Cartofi cu ouă și smântână la cuptor

115)Burets friptsă - Ciuperci la grătar

116)Macaroani (spagheti) cu umt shi căshcăvalji – Macaroane (spaghete) cu unt și cu cașcaval

117)Arizu cu umtu - Orez cu unt

118)Salată di piperchi coapti sh-cu pătrăgeani aroshi - Salată de ardei copți și roșii

119)Salată di pătrăgeani aroshi cu tseapă sh-cu cashu - Salată de roșii cu ceapă și telemea

120)Piperchi umpluti cu verdzu ti acriari - Ardei umpluți cu varză (murături)

121)Castravets tu saramură ti acriari – Castraveți murați în saramură (murături)

122)Pătrăgeani verdză ti acreari – Gogonele pentru murături

123)Gogoshari tu puscă ti acriari – Gogoșari întregi în oțet (murături)

124)Verdzu albu ti acriari – Varză albă pentru murat (căpățâni)

125)Lucanits afumats - Cârnați oltenești afumați

126)Lucanits proaspsits di porcu sh-di yitsălu – Cârnați proaspeți de porc și de vițel

127)Lucanits proaspits di oaii – Cârnați proaspeți de oaie

128) Lucanits groshi di casâ – Lebăr de casă

129) Stâmahi di porc umplutâ – Tobă de casă

130) Dultseami di arizu cu meari - Budincă de orez cu mere

131)Peturi cu cashu shi smăntănă (dultseami) - Clătite cu brânză de vaci și smântănă

132)Peturi cu dulceață sau gem – Clătite cu dulceață

133) Dultseami di arizu cu lapti – Orez cu lapte

134)Topci cu cashu di vacă (dultseami)- Papanași cu brânză de vaci

135) Pită cu cashu di vacă shi stafidz – Plăcintă cu brânză de vaci și stafide

136)Checu cu lăcumi - Chec cu rahat

137) Cuzunacu cu cacau - Cozonac cu cacao

138) Cuzunacu cu lăcumi – Cozonac cu rahat

139)Topci umpluti cu cashu (dultseami) - Langoși cu brânză





Poetul fărşerot Constantin Colimitra (1912-2001), născut în satul Pleasa din sudul Albaniei, a descris în memorialistica sa obiceiurile nunţii la fărşeroţi, descriere care se întinde pe parcursul a 24 de pagini.

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folclor aromân grămostean.
În partea a treia a acestei antologii au inclus obiceiuri refritoare la principalele momente ale vieţii, printre care şi nunta.


Surse orale au fost următoarele 18 persoane de sex feminin şimasculin născute în Bulgaria şi care locuiau în această ţară sau în România: Adam S. Stere, Adam S. Teodora, Arac Dumitru, Buşu S. Elena, Capandela N. Maria, Caraiani N. Chiraţa, Caraiani I. Elena, Caraiani G. Zoiţa, Caramihai S. Maria, Caraula D. Mihai, Cîşeric Maria, Cocea Dumitru, Cuţumişa N. Mihai, Derdina I. Elena, Livendu T. Mihai, Lîla Gheorrghe, Lîla G. Teodora, Tasuni M. Atanase.


Obiceiurile privind nunta se împart cronologic în trei categorii: cele de dinainte de nuntă, nunta şi cele de după nuntă.


Obiceiurile de dinainte de nuntă încep cu înţelegerea dintre taţi, recurgerea la peţitor, semnulu nicu (logodna mică), bîşearea (logodna mare), petrecerea de după logodnă.


Nunta începe miercuri cu hainele mirilor şi plămădirea aluatului (aprindearea aloatlui). Joi are loc frământarea aluatului (frimtarea aloatlui) şi invitarea naşilor şi rudelor (cîlisirea nunloru şi a soil'ei). Vineri are loc expunerea zestrei (scoaterea doarîlor) şi pregătirea mâncărurilor (adrarea mîcărloru). Sâmbîta avea loc invitarea nuntaşilor (cîlisirea cuscîrloru), steagul (hlambura), gătitul miresei cu costumul de mireasă, salba de mireasă (arîvoana), petrecerea de sâmbătă seara. Duminică avea loc bărbieritul mirelui (sursearea grambolului), îmbrăcarea mirelui (alîxearea grambolului), binecuvântarea mirelui (hirtisearea grambolului), plecarea la mireasă, sosirea la mireasă, ploconul pentru mire şi masa la mireasă, aducerea miresei şi binecuvântarea mirelui, încărcarea zestrei, despărţirea de părinţi şi de familie şi plecarea miresei, sosirea la casa mirelui, mărul (merlu), intrarea miresei în casa mirelui, binecuvântarea miresei şi masa la ginere. La avea loc arcarea doarîlor (oferirea cadourilor), giucarea doarîlor (''jucarea'' cadourilor), vizita rudelor din partea miresei. Marţi are loc petrecerea la casa mirelui cu rudele acestuia şi noaptea mirii se culcau pentru prima dată împreună. Miercuri aveau loc dovada castităţii, ridicarea voalului (pişchirusearea), mireasa la apă (nveasta ntreapî), spălarea pe mâini (larea mînloru), schimbarea hainelor de nuntă (dîzlîxearea), desfacrea steagului (aspîrdzearea hlamburei), mireasa toarce (nveasta toarţi), mireasa cîntă (nveasta cîntî), prima vizită a tinerilor căsătoriţi.


După nuntă avea loc vizita tinerei neveste la părinţi (turnarea nveasttl'ei).

SURSA
Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu (editori), Folclor aromân grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 1982, pp. 402-476.

 

Urări la harei - Urări la nuntă

Luni, 05 Martie 2012 10:32

Urări la harei – Urări la nuntă

 

I.)La isozmâtâ – La logodnă

I.1.)Numtarlji oarâ: - Nuntașii urează:

Cu ncherdu sh-hareili! – Cu câștig și nuntă!

Să-nchirdăseascâ! – Să aibe câștig / realizări!

I.2.)Nicuchirlji toarnâ: - Stăpînii casei răspund:

Hărioshi shi socri! – Bucuroși și socri!

Hârioshi shi yrambici / nveastâ! – Bucuroși și mire / mireasă!

Sh-la voi s-toarnâ! – Să se întoarcă nunta și la familia voastră!

I.3.)Dupâ isozmâtâ s-oarâ: - După logodnă se urează:

Cu ncherdu sh-la marea harauâ! – Cu câștig / realizări și la nunta mare!

 

II.) La numtâ – La nuntă

II.1.)Câlisarea ti numtâ u adarâ unâ tinirâ nveastâ i featâ. – Invitația la nuntă o face o nevastă tânără sau o fată.

Suntu câlisits cu culac nunlu shi fârtatslji. – Sunt invitați cu colac / turtă nașul și cavalerii de onoare.

Suratili s-câlisescu cu un mer arosh cu pâră nuntru. – Domnișoarele de onoare sunt invitate cu un măr roșu cu un ban înăuntru.

S-dzâtsi: - Se zice:

Hits câlisits la numtâ! – Sunteți invitați la nuntă!

Iara elj oarâ: - Iar ei urează!

Cu ncherdu sh-hareili! – Cu câștig / realizări și nuntă!

Sâ-nchirdâseascâ! – Să aibă câștig / realizări!

II.2.)Dupâ tsi s-bagâ câruna la bâsearica s-oarâ a nunjlor, a pârintsilor sh-la soie: - După ce se pune cununa mirilor la biserică se urează nașilor, părinților și neamurilor:

S-bâneadzâ preaclja! – Să trăiască perechea!

II.3.)Anda-l âmpartu ficiorlu, s-greashti pi tsinâ la soia di-aproapea. – Când se împarte averea părinților cu fiul însurat se invită la cină neamurile apropiate.

S-duc hări shi s-oarâ: - Se duc cadouri și se urează:

Trâ ninti s-lâ hibâ nicuchirata! – Să le meargă înainte căsnicia!

S-prucupsească! – Să se procopsească!

S-aibâ ambâreatsâ! – Să aibe noroc!

S-lâ fugâ tuti ca arâulu! – Să le fugă toate ca râul!

S-hibâ ghini! – Să fie bine!

Aroilu sâ-nchiseascâ! – Roiul de albine să pornească!

S-aibâ taifâ prucupsitâ sh-cu tinjii multâ! – Să aibă familie procopsită și foarte respectată!

 

III.)Cântitsi tsi s-cântâ la harei: - Cântece care se cântă la nunți

III.1.)A isusitâljei: - Logodnicei:

Nâ lilici aroshi – O floare roșie

Shadi mushata la poartâ – Șade frumoasa la poartă

III.2.)A nicuchirâljei: - Stăpânei casei

Nicuchira a casâljeiStăpâna casei

Mushuticâ dit gârdinâ – Frumușica din grădină

Nu-nj ti-arâdi featâ njică – Nu te păcăli fată mică

Unâ vâloagâ njicâ – O poiană mică

 


Notă: Versiunile românești îmi aparțin.

 


SURSĂ

Mihaela Sima (ed.), Marica Ciungu, Chiratsa Sima, Ecaterina Mihu, Urări di totna, Societatea Culturală Aromână, București, 2012.


Aceste mese în familie (fumealji) se fac la restaurant sau acasă cu ocazia zilei de naștere (yiurtuseari a vrâstâljei / dzuua di amintari), onomasticii ( a număljei), aniversării a 25, 40 și 50 ani de la căsătorie, respectiv nunta de cristal, de argint, de aur (numta di cristalu, di asimi, di malâmâ).


Masa pentru petrecerea (harauâ) de la sfâșitul (bitisirea) școlilor (sculiilor) se numește Banchet.


Masa pentru aniversare a 20, 40 și 50 de ani de la absolvirea școlii se numește Agapă.


Masă de petrecere este și Revelionul, fie casă, fie la restaurant.


Se recomandă atenție la meniul comandat (cumăndusit).și la aranjarea (andridzearea) meselor cu tot ce este necesar în aceste ocazii.

 


SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, p. 7.


1)Ayapi mari ayapi – Fericire mare, fericire

Ghini vinişi nveasta nauî
Ghini vinişi
Dumnidzã s-ţã lunineadzî
Calea ţi-anchisişi

(Bine ai venit mireaso

Bine ai venit

Dumnezeau să-ți lumineze

Calea pe care ai pornit)

Mana dzãsi “oarî buna
Hil’ea mea.”
Soacra dzãsi “ghini vinişi
Nveasta mea”

(Mama îți zise ”Drum bun

Fata mea.”

Soacra îți zise: ”Bine ai venit

Nora mea.”)

Refren - Refren
Ayapi mari ayapi
Dol’I s-aveţ
Cu dor ş-cu harauã
Bana s-u triţeţ
(Fericire mare, fericire

Amândoi să aveți

Cu dor și cu bucurie

Viața s-o treceți)


Di la a tãi pãrinţã buni
Cara fudzişi
Tu-aestî soi tinisitã
Tora ghini vinişi.

(De la ai tăi părinți buni

Dacă ai plecat

În această cinstită familie

Acum bine ai venit)

Cuscîrli hîrioşi ţã oarã
“ghini vinişi
Cu vinita la noi
tinisişi.”
(Cuscrii bucuroși îți urează

”Bine ai venit

Cu venirea la noi

Ne ai cinstit”)


Refren -
Refren

Tiniri voi s-v-aveţ ayapi
Mari ayapi
Banã lungã ş-sãnãtati
Banã ş-sãnãtati.

(Tineri voi s-aveți fericire

Mare fericire

Viuață lungă și sănătate

Viață și sănătate)

Refren -
Refren

 

SURSA

Ioana,Gica Godi - Ayapi mari ayapi, ”giony”, Versuri, 22 septembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gica-godi---ayapi-mari-ayapi/649 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 

 

2)Cãmbana Europãei – Clopotul Europei

Bati Nauã Hãrãyii
Cãmbana Europãei,
Etã nãu, di isihii
Ti tuti miletsli a ei!

(Bate Noua Dimineață

Clopotul Europei

Epocă nouă, de pace

Pentru toate popoarele ei!)

Europã, hii nãdia,
La a tãu keptu s-n-apridunj,
sh-noi himu a ta fumealj
Cu naima vecl'i-arãdãtsinj

(Europă ești speranța

La al tău piept să ne strângi

Că și noi suntem din familia ta

Cu cele mai vechi rădăcini)

Refren - Refren
Europã, Europã,
Mutrea sh-cãtã noi,
S-hãrseasc-a mea dunjiauã
Ca ierghili di ploi.
(Europă, Europă

Uităt-te și la noi

Să se bucure al meu neam

Ca iarba de ploaie)


Cãts dushmani avea Balcanlu,
Tuts di noi s-ankidicarã,
S-deadirã cu Sãtãnãlu,
Armãnamea ta s-u kearã.

(Câți dușmani avea Balcanul

Toți de noi se împiedicară

S-au dat cu Satana

Neamul aromân ca să-l piardă)

Iryãtarits nu-astrãxirã
Averli tsi-anghilicea,
Ehtsãrl' i foclu bãgarã
Yramusti shi Moscopolea.
(Invidioșii nu suportau

Averile ce străluceau

Dușmanii au ars

Gramostea și Moscopolea.)

 

Refren - Refren

Mash niori sh-bumbunidzari,
Mashi nival'iuri di lãiets,
Adu sh-pi-a-noastã sucachi
Soarli cu a lui mushutets!

(Doar nori și tunete

Doar troiene de nenorociri

Adu și pe-a noastră cale

Soarele cu ale lui frumuseți!)

Mutã caplu, Armãname,
Nãmuzea s-nu kiremu,
Boatsea s-n-avdã tutu laolu
Shi s-curmamu lailu blãstemu!

Ridică capul, neam aromân

Tradiția să nu ne-o pierdem

Vocea să ne-o audă toată lumea

Și să curmăm nenorocitul blestem!)

Refren
- Refren

S-avinãmu pamoara lai,
Tsi-anvãleashti ca nival' iu
Patrida tsi n-ari armasã,
Mashi a nostu dultsi graiu.

(Să gonim nenorocirea

Ce ne acoperă ca troianul

Patria ce ne-a rămas

Doar al nostru dulce grai.)

Grailu sãmtu, armãnescu,
Hlambura a Farãl' ei,
Sã-lu vigl' emu cu nicu, cu mari
Tu-armãneshtsãli fumel' i.

(Graiul sfânt aromân

Steagul Neamului

Să-l veghem cu mic, cu mare

În familiile aromâne.)

Refren
- Refren

 

SURSA

Stelian Maliu, Gica Godi - Cambana Europei, ”giony”, Versuri, 10 iunie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gica-godi---cambana-europei/62 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 

 

 

3)Adunats-va soia tuta – Adunați-vă toate rudele

I-adunats-vã soia tutã, more,
Ta s-fãtsimu mari numtã,

(Ia strângeți-vă toate rudele, măi

Ca să facem o mare nuntă )

Ta s-fãtsimu numt-armãneascã, more,
Laolu ta s-ciuduseascã.

(Ca să facem nuntă aromânească, măi

Lumea să se uimească)

Va s-adunã njcu shi mari, more,
S-veadã nveasta cã-i ti hari.

(Se vor strânge cu mic, cu mare, măi

Să vadă mireasa că-i frumoasă)

Cã-i ti hari shi mavrumatã, more,
Shi-i di soi alãvdatã.

(Că-i frumoasă și cu ochi negri, măi

Și-i de rude lăudată)

Cã-i ti hari sh-cu oclj'i njrl'i, more,
Tsi-i durnjea tihea tu sirni!

(Că-i frumoasă și cu ochii albaștri, măi

Că-i dormea norocul în avere)

Trei dipli s-gioacã corlu, more,
S-nu-lu ancapã tutu uborlu.

(Trei rânduri se joacă hora, măi

Să n-o încapă toată curtea)

Socurlu s-gioacã, s-deapirã,
Haide, s-tragã caplu ca pi parã.

(Socrul joacă, se întinde

Haide să tragă hora pe bani)

Shi soacra sh-cantã di harauã, more,
Sh-treac-arãdzli ditu yuneaua.

(Și soacra cântă de bucurie, măi

Și trec obiceiurile rânduitre )


Ftsets-vã crutsea s-prucupseascã, more,
Dã, Doamne, s-ankirdãseascã,

(Făceți-vă crucea să se procopsească, măi

Dă, Doamne, să aibe noroc)

Dã, lãi Doamne, Dumnidzã, o, more,
Nica mari nã bãgã!
(Dă, măi Doamne, Dumnezeu, o, măi

Lângă mare ne-a așezat!)

 

SURSA

Stelian Maliu, Gica Godi - Adunats-va soia tuta, ”giony”, Versuri, 7 iunie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gica-godi---adunats-va-soia-tuta/56 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required