Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: pită
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

În 1985 a fost publicat la editura Litera din Bucureşti volumul Trec anil’i şulinar.al poetului aromân Cola Fudulea (1940 Dobrogea - )

 

Subîntitulată ‘’poeme în grai aromân’’, cartea a apărut ‘’în regia autorului’’.

 

Saitul ‘’Societatea Culturală Aromână’’ caracterizează opera sa literară ca fiind marcată de ‘’lirismul, nostalgia, dar şi forţa şi umorul spiritului armânesc’’.

 

În Cuvînt înainte, scriitorul aromân Hristu Cândroveanu (1928 - ) dezvăluie că C.F. a început să scrie poezii încă din tinereţe, însă şi-a amânat debutul editorial pentru anii maturităţii. H.C. apreciază buna cunoaştere a ‘’dialectului’’ aromân de către poetul debutant, subliniind că acesta ‘’scrie, deci gîndind închiar graiul aromân, mai arhaic, parcă de cronică veche, dar tocmai de aceea mai cu sevă, făcut anume pentru poezie (…)’’. Poeziile lui C.F. au ca teme evenimentele importante ale comunităţii (O, sărbători), altele sunt reflexive (Trec  anil’I şulinar), iar altele au caracter de ‘’stampă’’, trimiţând la locuri şi chipuri ‘’de-acasă’’ (Noapte di Pind, Pita).

 

Cele 64 de pagini ale cărţii, pe care am găsit-o în biblioteca vărului meu Cristian Culeţu, cuprind un număr de 43 de poezii scurte: Lumbardha (Lumânarea), Bînăm ti daima (Trăim pentru totdeauna), Alatră cînil’i (Latră câinii), Anăpudhil’e (Strâmbătate), Bîrnuri (Plante căţărătoare), Dhoarle a meale (Darurile mele), Cundil’lu (Condeiul), Polim stihiu (Fantoma războiului), Ursiţ! (Destinaţi!), Oh,lele, caimo (Oh, dragă, dor), Trec anil’i şulinar (Trec anii ca apa izvorului), Noaptea ca dzuă (Noaptea ca zi), Pi şcreta (Blestemata), Cîntic di jale (Cântec de jale), Dialog (Dialog), Paplu (Bunicul), Vramă laie, vramă corbă (Carte neagră, carte nenorocită), Oamini dit munti (Oamenii din munţi), Noapte di Pind (Noapte în Pind), Thimel’ilu (Temelia), Di vîr-chiro (Dintr-un timp), Pita (Plăcinta), Noi (Noi), Vrearea mail’ei (Dragostea bunicii), Armîni cu ghine (Rămâi cu bine), Propoziţii (Propoziţii), Cîntic di nuntă (Cântec de nuntă), Cîntic  tră vruta mea (Cântec pentru iubita mea), Di-ahînte ori (De atâtea ori), Bate vimtul (Bate vântul), Aide,lea feată (Haide, tu fată), Un di bichearl’i (Unul dintre holtei), Feata văşil’elui  Vasile Lupu (Fata domnitorului Vasile Lupu), O, sărbători (O, sărbători), Numţle a noastre (Nunţile noastre), Părmith (Basm), Limba nu are agîrşare (Limba nu se uită), Cartea noastră (Cartea noastră), Hoara noastră (Satul nostru), Ponlu (Durerea), Cîntic ti mana (Cântec pentru mama), Mirache (Dorinţă) şi Cît ti voi (Cât te iubesc).

Aprovizionarea cu apă a familiei cădea în sarcina fetelor şi nevestelor, care luau apă de la Şipotul (izvor) cel Mic sau Izvorul lui Tegu din apropierea satului. Vara spălau aici rufele, în special pânzele, profitând de terenul întins. Se mergea în grup, rude, vecine şi prietene. Se făceau până la 20 de focuri, la care se încălzea apă în cazane cu leşie. Majoritatea erau fete, care, fiind mai tinere terminau mai repede, şi le ajutau pe femeile mai  în vârstă. Când terminau se odihneau sau mâncau ceva. Totul se petrecea într-o atmsoferă marcată de cântece şi de prezenţa copiilor, care ajutau cu lemne pentru foc. La întoarcere, femeile purtau majoritatea rufelor într-o copaie legată cu frânghi ape spatele lor, iar în coada coloanei copii purtau cazanele şi restul rufelor. În celelalte trei anotimpuri rufele se spălau la Şipotul cel Mare, care era apărat din laturi de ziduri, precum şi de un acoperiş.

În 2011 economista aromână Mihaela Bajdechi (08.02.1972 București - ) și Ioana Corduneanu publicau la București lucrarea de Bajdechigastronomie aromână Mâncați pe limba voastră!


Cele 76 de pagini ale lucrării cuprind: prefața Bucatele aromânilor – De la maie la nepoată (p.1), 37 de rețete de mâncăruri din bucătăria aromână (p.2-75) și două articole de postfață cu titluri cu valoare de îndemnuri Mâncați pe limba voastră, frați armâni! (p. 76) și Îmbogățiți bucătoria voastră, frați români (p.76).


‘’Bucatele aromânilor

De la maie la nepoată

Pentru unii poate părea pretențios spus că au și aromânii o gastronomie a lor; iar gurmandul obișnuit cu mâncărurile rafinate și sofisticate ale altor neamuri va fi ușor descumpănit de simplitatea și facilitatea bucatelor noastre.

Și totuși, de vreme ce noi, aromânii, mai conservatori de felul nostru, continuăm să existăm și să ne afirmăm identitatea, putem spune că am știut și mai știm încă să ne preparăm bucatele în felul nostru propriu.

Este o parte din zestrea noastră culturală pe care o prețuim și o transmitem din generație în generație, de la maie la nepoată, de la mană la hiie.

Unele rețete sunt atât de vechi și totuși actuale, fiind ușor de gătit,cu ingrediente naturale la îndemână, și chiar nu necesită mult timp de preparare.

Rețetele de bucate prezentate aici sunt proprii etniei noastre, răspândită prin toată Peninsula Balcanică, locul nostru de baștină, dar și în diaspora, la Nord de Dunăre și chiar pe alte continente. Aromânii, numiți la noi în România și machedoni sau macedoneni,au identitate culturală distinctă în mozaicul geografic balcanic și, mai nou acum, într-o Uniune Europeană care unește frații pe nedrept despărțiți.

Oriunde sunt și cu orice accent ar vorbi între ei, aromânii se strâng cu drag la o pită armânească, piesă de rezistență a bucătăriei noastre. Pita are o varietate de rețete: de la renumita pită cu caș, la cea de praz, cu dovleac, cu lapte, cu peturi (foi de plcăintă copate, uscate). Se servește atât caldă, gata scoasă din cuptor, dar și rece, mergând foarte bine cu iaurtul din lapte de capră sau de oaie, sau cu un pahar de lapte cald. Vinul alb o însoțește de asemenea foarte bine, dar nu mai puțin, și berea...

Este apoi vechi de când lumea, târhanalu, sau trahanaua, cuvânt care era folosit în vechime și pe meleagurile valahe, dar care acum nu mai apare nic măcar în DEX-ul limbii române.

Așadar, vă invităm la o incursiune în arheologia culinară a unei nații, dezvăluind unele rețete gastronomice, cunoscute încă de majoritatea gospodinelor armâne.’’

 

Rețetele sunt structurate în 4 capitole, determinate de culorile chenarului paginii:

  • Pită anvârtită cu cashu (Plăcintă învârtită cu brânză), Pită salarii cu cashu (Plăcintă cu brânză), Pită di veardză (Plăcintă cu urzici/spanac), Pită di prashi (Plăcintă cu praz), Pită di curcubetă (Plăcintă cu dovleac), Pită di meari (Plăcintă cu mere), Pită di cashu dultsi (Plăcintă cu brânză dulce), Ipurachi, Tărhănă (Trahana)
  • Piperchi dinijicati (Ardei mărunțit), Piperchi cu cashu (Ardei cu brânză), Piperchi coapti (Ardei copți), Arizu cu veardză (Orez cu spanac), Arizu cu urdzăts (Orez cu urzici), Papadyiu di fisulj (Fasole), Salată di seleană (Salată de țelină), Salată di pitligeani (Salată de vinete), Pitligeani tsărgăsiti (Vinete prăjite), Ghiză cu pătrăgeani (Urdă cu roșii), Culishicu (Terci)
  • Njelu la cireapu (Miel la cuptor), Ciurbă di njelu (Ciorbă de miel), Ahnii di njelu (Iahnie de miel), Yianomati di njelu cu arizu (Măruntaie de miel cu orez), Drob di njelu (Drob de miel), Căvărmă, Prashi cu cărni di porcu (Praz cu carne de porc), Combari cu cărni di porcu (Cartofi cu carne de porc), Chiftadz (Chiftele), Limba cu măsini (Limbă cu măsline), Puljiu ncireapu (Pui în cuptor), Pescu cu arizu (Pește cu oriz)
  • Arizu cu lapti (Orez cu lapte), Compotu di purni (Compot de prune), Băclăvă (Baclava), Cozonacu (Cozonac), Plătsintă (Plăcintă)

Fiecare rețetă este redactată pe pagina din stânga atât în aromână cât și în română, pagina din dreapta conținând o imagine colorată a produsului. Sub fiecare rețetă este plasat un proverb aromân. Versiunile românești ale titlurilor rețetelor îmi aparțin.


’’Mâncați pe limba voastră , frați armâni!

În Metsovo – Munții Pindului – patronul vlah de cârciumă ne agață din drum și ne trage înăuntru. Restaurantul e plin; înaintăm printre mese la care se vorbește zgomotos, doar grecește.

În drum, patronul schimbă câteva vorbe pe șoptite în aromână cu băiatul lui care tocmai servea un cuplu. Pricepem ce spune și, prinzând curaj, îi spunem de und evenim și folosim dialectul nostru cu gândul să socializăm puțin.

Ne măsoară bine din cap până în picioare cu o privire atentă, profesională, după care ne oferă o masă lângă șemineul în care ardea focul. Ne poftește la masă atent și serviabil, zâmbind profesional dar vorbele vin în grecește... Apoi, când s-a dumiritcă nu înțelegem mare lucru, ne întinde un meniu în... engleză.

Puțin jenați, comandăm specialitatea casei – leek-pita (în engleză), pită de praz. Pita e bună, puțin diferită de cum o facem noi, în sensul că acolo se amestecă prazul cu spanac. Noutatea rețetei și vinul dintr-o carafă adus de gazdă din partea casei a destins atmosfera și la masa noastră.

Am plecat mulțumind până la urmă cu ’’haristo’’ gazdei care și-a dus mâna la inimă și a bătut de două ori discret. Aveam să înțelegem apoi că în restaurantele din Pind, limba vlahilor, cum spun ei, nu are circulație decât la bucătărie și între comeseni, în mod discret.’’

 

’’Îmbogățiți bucătăria voastră, frați români!

Anul trecut, în februarie, Mihaela ne-a invitat la masă, pentru a serba ziua ei de naștere. La prima înghițitură de piperchi dinjicati m-am îndrăgostit de gustul incredibil de bun, simplu și inedit în același timp.

Punând întrebări, am aflat că este nevoie de doar trei ingrediente și cîteva minute pentru preparare; și că mai sunt și alte rețete, și mai grozave. Dar cum să facem să le împărtășim tuturor?

Cadoul meu, o carte de bucate tradiționale elvețiene era pe masă, chiar lângă noi, și legătura s-a făcut imediat: vom încerca să adunăm aceste rețete simple și gustoase într-o carte. Chiar de săptămâna următoare ne-am pus serios pe treabă.

Sub îndrumarea maiei Bajdechi ne-am luptat cu primele noastre foi pentru pite; teta Flora ne-a ajutat cu sfaturi și rețete. Împreună cu mama Mihaelei, plină de energie, am gătit 4 feluri deodată. Tata ne-a ajutat să dovedim mielul. Fetele noastre au așteptat flțmâne dar cuminți, de fiecare dată, să terminăm întâi de pozat și apoi să trecem la mâncat.

Îi mulțumim mult Florentina Costea pentru răbdarea cu care a verificat șia corectat textul în aromână. Am așezat împreună româna și aromâna pentru cei cae doresc să le compare din pură curiozitate, dar și pentru cei ce vor să învețe ceva nou despre ceva care este de fapt foarte, foarte vechi. ’’

În 1985 poetul aromân Atanasie Nasta publica o antologie de poezie aromână, primul poet selectat fiind Mihail Nicolescu (1835 Târnova, Macedonia/Turcia -1865), cu 3 poezii, a ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.

 

1. Sclavulu (Sclavul)

Spune-ňi, bre gione, ocļul de-amură

ţi eşti tine un Armânaşu?

Budzăle-aroşe, muşata-ţi gură,

s'mi alaşi 'nă oară dulţe s'li başu.

(Spune-mi, măi june, ochiul ca mura

ce eşti tu un Aromân?

Buzele roşii, frumoasa-ţi gură,

să mă laşi o dată dulce să le sărut.)


1.Pită anvârtită cu cashu – Plăcintă rulou cu brânză

Din 750 grame făină e prepară coca din care se întind (s-tindu) 7 foi (peturi). Pe fiecare foaie se presară (s-pispileashti) ulei (untulemnu) [total 4 linguri] și brânză fărimițată (cashlu chisatu) [total 400 grame telemea de oaie] și apoi se rulează (s-anvărteashti). Foile se așează una câte una în tava (tăvălu) unsă cu ulei și se lasă la cuptor (cireapu) 20 minute până prin culoare (arushesc). Între timp se face saramura (armea) din 50 grame de brânză fărâmițată fin și 2 linguri amestecată în apă. Saramura se toarnă uniform în tavă. Se pune la cuptor încă 10 (dzatsi) minuti. Se taie în cruce (crutsi) și apoi în bucăți (cumătsi) mici. Se servește (S-măcă) caldă.


Proverb culinar aromân: Adră guva tu pită! – Făcu gaură în plăcintă!

 

2. Pită salarii cu cashu – Plăcintă cu brânză

1 kg făină (fărină), 1 linguriță de sare și 4 linguri de ulei se frământă (s-frimită) cu apă călduță și din aluat se întind foi (peturi) subțiri. Foile se stropesc (s-aungu) cu ulei (untulemnu) la temperatura camerei și se presară cu un amestec fărâmițat (chisat) de 500 grame de telemea de oaie și 200 grame de urdă. Foile se pliază, încrețite și se așează una lângă alta în tava (tăvălu) unsă cu ulei. Foile se pun în cuptorul (cireapu) încins (caldu crop) la foc mic și se țin 30 de minute până prind culoare. Între timp se bat 4 ouă (oauă) cu sare, 1 iaurt (mărcat) și 150 ml lapte (lapti) și se toarnă în tavă uniform peste (pisti) toate foile. Se țin la cuptor încă (nica) 20 de minute.

Proverb aromân: Armănlu s-frăndzi, ma nu s-apleacă! –Aromânul se frânge, dar nu se pleacă!

 

3.Pită di veardză – Pită cu spanac

Frunzele (Frăndzili) de la 1 kg și jumătate de spanac (veardză) proaspăt se curăță (s-cură), se opăresc (s-bagă s-hiarbă), se scurg în apă (s-astricoară) și se pasează (s-chiseadză). Împreună (Deadun) cu 2 căni de lapte (lapti) și și cu 3 ouă (oauă) bătute bine se amestecă pe foc mic în ceaun până la omogenizare (pănă ascadi dzama). Apoi se adaugă (s-adavgă) 350 grame de telemea sărată de oaie (cash) uscată fărâmițată (sărmatu) mărunt. Se amestecă 5 minute și apoi se lasă (s-alasă) să se răcească (s-arătsească) acoperind ceaunul cu un prosop. Din 1 kg de făină, 1 linguriță de sare și 4 linguri de ulei se face aluat din care se fac 3 foi: cea de deasupra și cea de dedesubt mai (cama) groase și cea de la mijloc mai subțire (subtsări). Toate foile se întind mai mari ca tava și se încrețesc pentru a se potriv înăuntru. Se așează în tavă foaia de de desubt, care se picură (s-pispileashti) ulei (untulemnu), iar deasupra se pune foaie de mijloc, fără a o apăsa. Urmează umplutura și apoi foaia de deasupra. Se pune la cuptor (cireapu) 40 de minute și merge cu bere rece.

Proverb culinar aromân: Fără di măcari shi beari, d-iu s-ansară laia vreari! – Fără mâncare și băutură, de unde să apară dragostea!

 

4.Pită di prashi – Plăcintă de praz

Trei bucăți de praz (prash) mare [1 kg și jumătate] se crestează în lung în 6 fâșii și se taie (s-dinjică) rondele. Se călesc (S-tsăryăsescu) în ulei încins (untulemnu upăritu) în ceaun și se amestecă continuu până se înmoaie (s-moalji). Se micșorează focul și se adaugă (s-adavgă) 250 grame de telemea de oaie (cash) dată pe răzătoare (sărmatu). Se adaugă 100 ml de apă, amestecând ca să nu se lipească și să se omogenizeze. Se mai adaugă și 3 ouă (oauă) bătute bine și se amestecă (s-minteashti) 5 minute până se încheagă. Din 1 kg d efăină, 1 linguriță de sare și 4 linguri de ulei se face coca. Se împarte coca pentru 6 foi (peturi), din care cea de jos (prighiosu) și cea de sus vor fi mai (cama) groase. Se așează în tavă și se presară (s-pispileashti) între foi umplutura. Nu se întinde uniform și nu se apasă. Foile se încrețesc ca să încapă în tavă. Foaia de sus se potrivește cât tava și se unge cu ulei sau margarină ca să fie crocantă. După ce se scoate din cuptor (cireap) se acoperă (s-anvileashti) cu un ștergar (distimeli) 10 minute și apoi se taie.

Proverb culinar aromân: Cu zboari păntica nu s-umpli! – Stomacul nu se umple cu vorbe!

 

5.Pită di curcubetă – Plăcintă cu dovleac

1 kg și jumătate de dovleac (curcubetă) dat pe răzătoarea (rendă) mare se călește (s-tsăryăseashti) 15 minute la foc mic în ulei (untulemnu) încins în ceaun cu 100 grame de zahăr (zahare) și cu zahăr vanilat. Se amestecă (S-minteashti) bine (ghini) ca să nu se lipească și ca să se omogenizeze, apoi se lasă (s-alasă) să se răceasă (s-arătsească). Se întinde prima (protlu) foaie (petur) [1/6 din aluat] până ce ajunge foarte fină și transparentă, cu diametru de 50 cm. Se picură (S-pispileashti) ulei cald cu lingura. Se presară umplutură, se împachetează plic, iar se picură ulei și se presară umplutură, apoi se rulează. Se așează în tavă începând cu un capăt, rotind în jurul centrului tăvii. Se continuă în spirală cu celelalte suluri. Stă la cuptor (cuftor) 1 oră (ună sihati). Se taie în cruce (crutsi) și apoi sulurile în bucăți (cumăts) mici (njits) și se presară zahăr pudră.

Proverb culinar aromân: Ț-iu tinseshi hirlu ca curcubeta shi u umplushi lumea di castravets! – Ce-ai întins firul ca dovleacul și ai umplut lumea de castraveți!

 

6.Pită di meari – Plăcintă de mere

Se amestecă (S-ameastică) 1 plic de praf de copt în 350 grame de iaurt (mărcat), se umflă și se varsă într-un castron, împreună cu 2 căni de făină (fărină) și cu 1 ou mare, se amestecă și restul ingredientelor pentru cocă: 1 cană de făină, 75 grame de margarină, 2 linguri de ulei și 2 vârfuri de deget de sare. Se frământă (S-frimită) bine (ghini) aluatul și se împarte egal pentru 2 foi (peturi): bază și capac. Într-un ceaun încins cu puțin ulei se călește umplutura: 1 kg jumătate de mere (meari) rase, 3 linguri de zahăr, coajă rasă de lămâie, 1 plic zahăr vanilat, 1 lingură de scorțișoară măcinată. Tava (Tăvălu) se unge (s-aundzi) bine cu margarină, se așează (s-tindi) foaia de bază și se urcă și pe peretele tăvii și se așterne umplutura răcită. Se acoperă cu foaia-capac și se pune în cuptorul (cireaplu) încins (caldu crop) la foc potrivit 45 de minute (minuti). Plăcinta se taie înainte (ninti) de a se pune la cuptor pentru a nu se sfărâma. După ce se răcește se pudrează (s-pispileashti) cu zahăr.

Proverb aromân: Pri atsel vrei s-lu pălăcrshesti s-nu-l nărăeshti! – Pe cel care vrei să-l rogi ceva să nu-l superi!

 

7.Pită di cashu dultsi – Plăcintă cu brânză dulce

Coca se prepară din: 350 grame de iaurt,3 căni de făină, 1 ou mare, 75 grame de margarină, 2 linguri de ulei, 1 praf de copt și 2 vârfuri de deget de sare. Se întind (S-tindu) două foi (peturi) de cocă mai (cama) groase ca la pita de mere. Umplutura se prepară din 600 grame de brânză dulce de vacă fărâmițată, 100 grame de telemea de vacă fărâmițată, 6 ouă, 1 cană de zahăr, 2 linguri de smântână , 100 grame de unt topit și 2 plicuri de zahăr vanilat, care se amestecă (s-ameastică) până se omogenizează. Într-o tavă încinsă și tapetată cu ulei (untulemnu) se așează foaia de cocă, peste care se pune umplutura și apoi se așează deasupra (s-anvăleashti) a doua foaie. Se lasă (S-tsăni) în (tu) cuptorul (cuftorlu) încins (caldu crop) 45 de minute. Se presară (S-pispileashti) cu zahăr (zahari) pudră după (dupu) gust (yustru).


Proverb culinar aromân: Shedz, pită s-ti măcu! – Șezi, plăcintă să te mănânc!

 


SURSA

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14.

Masa di prăndzu – Masa de prânz

Sâmbătă, 07 Aprilie 2012 18:42

Felurile de mâncare servite la masa principală a zilei trebuie (lipseashti) să reprezinte (s-hibâ) 40-45 % din hrana zilnică (calorii).


Se începe cu o gustare.

Apoi se servește ciurbă (ciorbă), supâ (supă) sau borsh, după care se bea puțină (niheamâ) țuică (arăchii).


A doua parte a meniului poate include: praz cu carne (prashi cu carni), cartofi cu carne (combari cu carni), mâncare de urzici cu orez (mâcari di urdzâts cu arizu), pește cu orez la cuptor (pescu cu arizu la cireap), mămăligă cu brânză și cu costiță (bârgâdanu cu cashu sh-cu tsâgâridz), iahnie de oaie (ahnii di oai), măruntaie și mațe de miel cu orez (yianomati sh-matsâ di njelu cu arizu), miel umplut cu măruntaie și cu orez la cuptor (njelu umplut cu yianomati sh-cu arizu la cireap), pește fript cu sos (pescu friptu cu dzamă), mâncare de spanac cu orez (mâcari di spanachi cu arizu), friptură de porc sau de vițel la cuptor sau grătar sau plită (friptalju di porcu ică di yitsăl la cireap, grătar sau plitâ), mâncare de spanac cu carne (mâcari di verdzu cu carni), ardei umpluți cu carne (piperchi umpluti cu carni), sarmale cu carne de porc (sărmadz cu carni di porcu), friptură de pui / găină la cuptor (friptalju di pui / găljină la cireap), cârnați de porc cu spanac (lucanits di porcu cu verdzu).


În acest moment al mesei se recomandă vin alb (yinlu albu) la mâncăruri cu carne albă (pui, pește), legume, și mâncăruri cu brânză. Vinul alb rece (aratsi) și simplu se toarnă în pahare cu picior (chelchi cu cicior) de 125-150 ml, apa minerală sau plată fiind turnată în alt pahar.

Vinul roșu (yinlu arosh) se recomandă la mâncăruri cu carne roșie (porc, vițel, cârnați, ficat) friptă cu garnituri de legume și salate. Nu se recomandă rece. Se toarnă în pahare de 175-200 ml, iar apa se toarnă în alt pahar.

Tot acum se poate bea și bere rece.


La sfârșitul mesei se servește felul trei: deserturi (dultsenji). Se recomandă: plăcintă aromână învârtită cu brânză (pitâ anvârtitâ cu cashu), plăcintă aromână cu brânză (pitâ sâlârii cu cashu), plăcintă, tăiței cu brânză (peturi cu cashu), plăcintă aromână cu mere (pitâ cu meari), plăcintă aromână cu dovleac (pitâ cu curcubetâ), cozonac (cuzunac), topci cu cashu, orez cu lapte (ariz cu lapti), prăjituri și dulciuri (imishi).

 


SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 6-7.


23)Pită ”anvârtită” cu cashu - Plăcintă ”învârtită” cu brânză

1 kg făină (fărină) albă se cerne (s-antsearni) și se amestecă (s-ameastică) cu 500 ml apă sau (ică) cu 500 ml lapte (lapti), se frământă (s-frimită) bine (ghini) și se întind (s-tindu) 10 foi (peturi) cu merdeneaua (shtsala). 500 grame de telemea (cashu) de oaie sfărâmată (sărmat) cu furculița (bunela) se amestecă cu 5 ouă (oauă) bătute (ciucutiti cu bunela). Pe (Pi) fiecare (cafi) foaie se presară (s-pispileashti) ulei (untulemnu) și telemeaua preparată cu ouăle și se învârtește (s-anvărteashti) suluri fiecare foaie. Se aranjează (S-andreadzi) tava (tăvălu) ce (tsi) s-a uns (s-aumsi) cu restul de la 100 ml ulei și se așează (s-bagă) foile rulate (adrati suluri) alături câte încap (ancap) în tavă. Se introduc tăvile în cuptorul (cireaplu) încins și se țin până se coc bine. Separat (Ahoryea) se fierbe (s-hearbi) apă cu puțină (niheamă) telemea sfărâmată și saramura (armea) obținută se toarnă (s-toarnă) peste (pisti) plăcintă (pită) la finalul coacerii. Se lasă (S-alasă) până (pănă) se aburește (s-abureadză) și apoi se scoate (s-ascoati).

Se porționează (S-talji) în bucăți (coduri / cumăts) și se mănâncă (s-măcă) în familie cu mâna (măna) cu iaurt (mârcatu).

Cantitățile de ingredient corespund la un număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o valoare nutritive de 1016 kcalorii.

 

24)Pită sălării cu cashu – Plăcintă încrețită cu brânză

1 kg de făină albă se cerne (s-antsearni) și se amestecă (s-ameastică) cu 500 ml de apă sau cu 500 ml de lapte (lapti) și 20 grame de sare într-un vas. Se frământă (S-frimită) bine (ghini) aluatul, care se întinde (s-tindi) foi cu merdeneaua (shtsala) . Se pregătește (S-andreadzi) tava (tăvălu) ce (tsi) s-a uns (s-aunsi) cu ulei (untulemnu) și se așează (s-bagă) foile ce se încrețesc (s-adună sufri-sufri) până (pănă) se umple (s-umpli) tava. Se bat (S-batu) 5 ouă (oauă) cu 500 grame de telemea (cashu) de oaie și cu laptele. Plăcinta (Pita) se pune (s-bagă) în (tu) cuptorul (cireap) încins. După (Dupu) ce (tsi) se coace (s-coatsi) se scoate (s-ascoati) și se toarnă (s-toarnă) peste plăcintă saramura (armea) preparată (adrată) din apă, telemea sfărâmată și 150 ml de ulei. Se pune (S-bagă) iar (iara) la cuptor pentru finalizare și gust.

Când este gata (etimă) se scoate din (dit) cuptor , se porționează (s-talji) și se mănâncă (s-măcă) în familie (taifa) cu mâna (măna).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o valoare nutritivă de 150 grame.

 

 

25)Pităroanji di prashi cu peturi coapti – Plăcintă cu praz din foi coapte

Aluatul se pregătește (s-andreazdi) din 1,5 kg de făină (fărină) alba cernută (antsirnută) și 300 ml de lapte (lapti) sau 300 ml de apă. Se frământă (S-frimită) bine (ghini) și se întind (s-tindu) foi (peturi) cu merdeneaua (shtsala). Se coc foile (peturli) pe (pi) plită (ploaci / cirche). 2 (doauă) kg de praz (prash) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală), se taie (s-dinjică) în bucăți (cumăts) mici (nijts) și se prăjesc (s-tsărgăsescu) puțin (niheamă) cu ulei (untulemnu) până (pănă) se înmoaie (s-moalji).Se adaugă (S-adavgă) 500 grame de telemea (cashlu) de oaie sfărâmată (sărmat) și se amestecă (s-minteashti). Se pregătește (S-andreadzi) tava (tăvălu) unsă (aumtu) cu restul de la 100 ml de ulei și se așează o foaie crudă (nicoptu) la bază (prighios), apoi (deapoea) se presară (s-pispileashti) mâncarea (mâcarea) de praz cu telemea,și tot (tut) așa (ashi) până (pănă) se termină (s-bitisescu) foile, dar (ama) deasupra (pisupră) să fie foaie necoaptă. Plăcinta (Pita) preparată (adrată) se pune (s-bagă) în (tu) cuptorul (cireaplu) încins (arsu) până se coace (s-coatsi) bine (ghini) și se stropește (s-asprucucheaști) cu apă pentru (ta) a se aburi (s-abureadză).

Se scoate din cuptor și se porționează. Se mănâncă în familie (taifa) cu mâna (măna) cu iaurt (mârcatu).

Cantitățile de ingrdiente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție are o valoare nutritivă de 1073 kcalorii.

 

 

26)Plâtsinta - Plăcintă fiartă

2 kg făină (fărină) alba cernută (antsirnută) și se pregătește (s-andreadzi) în (tu) tavă (tăvă), 1 litru de apă se fierbe (s-hearbi) în clocot (cu undili) separat (ahoryea) și 1 litru de ulei (untulemnu) se prăjește (s-tsărgăseashti) separat. Apa fiartă (hiartă) se toarnă (s-toarnă) peste (pisti) făină cu o mână (ună mănă) și cu cealaltă (alantă) se amestecă (s-minteashti) compoziția bine (ghini) cu furculița (bunela). Uleiul prăjit (tsărgăsit) se adaugă (s-adavgă) peste aluat și 300 grame zahăr (zahari). Se amestecă bine compoziția cu furculița. În timpul amestecării se presară (s-pispileashti) 150 grame lămâie rasă (arădzătura di limonji), 200 grame stafide (stafidz) și 50 ml rom. Se frământă (S-frimită) până (pănă) se încorporează (s-cheară) uleiul. Plăcinta pregătită se întinde (s-tindi) în tavă, se aranjează deasupra (pisupră) cu lingura și se ornamentează (s-chindiseashti) cu furculița, se porționează (s-talji) cu cuțitul (cătsutlu) și se pune la cuptorul (cireaplu) încins timp de 50-60 minute.

Când (Căndu) este (easti) gata (etimă) coaptă, se scoate (s-ascoati) și se pudrează (s-pispileashti) deasupra cu 200 grame zahăr. Plăcinta este specifică la nuntă, fiind pregătită (adrată) de (di) soacra mică pentru (ti) ginere (ghrambo), precum și specifică la pomeni (misălji).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o valoare nutritivă de 1900 kcalorii.



SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 21-23.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required