Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: proverb
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

 

În 1982 filologii aromâni Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu au publicat antologia Folclor aromân grămostean, în care au inclus 501 Proverbe şi zicători, ale căror versiuni româneşti aparţin editorilor.


1. A preftului sî-l'dai, ma s-nu-l'i cafţî. - Preotului să-i dai,dar să nu-i ceri.

2. Acaţă orblu, ş-ma s-poţ, ascoati-l’I ocl’il’i. – Prinde orbul şi,dacă poţi, scoate-i ochii.

3. Adu-mi aminti, ta s-mi cedz dininti. – Adu-mă aminte, ca să mă ai dinainte. (Aminteşte-ţi de mine, ca să mă vezi aievea).

4. Adună, adună, pînî s-adună. – A adunat, a adunat pînă s-a făcut ghem (pînă s-a închircit; se spune despre zgîrciţi, care string toată viaţa).

5. Adunî ca furnica. – Adună ca furnica.

6. Adunî paradz alghi ti dzîli lăi. – Strînge bani albi pentru zile negre.

7. Adunî veara ta s-ai iarna. – Adună vara ca să ai iarna.

8. Afirea-mi di soţ, cî di duşmańi mi-avegl’iu singuru.- Fereşte-mă de prieteni, că de duşmani mă păzesc singur.

9. Agiunlu nu-anvîrligheadzî hoara, a treaţi pitu mesi di ea. – Flămîndul nu ocoleşte satul, dă de-a dreptul.

10. Agiunlu nu ştii şi ducheaşti mîcatlu. – Flămîndul nu ştie ce simte sătulul (nu ştie cum e cînd eşti sătul). (Sătulul nu crede flămîndului).

11. Agudea pi curu, s-duchească caplu. – Loveşte fundul să priceapă capul.

12. Agudea sumarlu, s-ducheascî γumarlu. – Loveşte samarul să priceapă măgarul.

13. Aγonea γini bileaua,ma greu fudzi. – Repede vine necazul şi greu pleacă.

14. Aγunisea-ti, ma pi-anarga. – Grăbeşte-te, dar încet.

15. Ahtari capu, ahtari cîciulî. – La aşa cap, aşa căciulă.

16. Ahurγeatî, di Dumnidză-I datî. – Să trăieşti separate ( de părinţi, de neamuri), d ela Dumnezeu e dat.

17. Ai paradz, Evropa u-aladz, nu-ai paradz, tu cîlivi ti badz. – Ai bani, colinzi Europa, n-ai bani, te culci în bordei.

18. Ai urtacu, ai dracu. – Ai ortac, ai drac. (Ţi-ai luat ortac, ţi-ai luat un drac).

19. Alatrî ca cînli pi şcheazmî. – Latră ca cîinele la sperietoare (ca cîinele la lună).

20. Alîgarî ş-s-aflarî. – Umblară (se căutară) şi se găsiră. (Şi-a găsit sacul peticul).

21. Amalma spîstritî nu-acaţî arudzinî. – Aurul curat nu prinde rugină.

22. Ananghea nomlu alîxeaşti. – Nevoia schimbă legea.

23. Apa treaţi, arina armîni. – Apa trece, nisipul rămâne. (Apa trece, pietrele rămîn).

24. Apunti s-feaţi. – S-a făcut luntre şi punte.

25. Arana di la inimî nu-ari vindicari. – Rana de la inimă nu are vindecare.

26. Ardi ş-nu-afumigî. – Arde şi nu fumegă. (Mocneşte şi nu fumegă, nu se dă învileag).

27. Ari caplu ca di şinicu. – Are capul cît o baniţă. (E căpăţînos).

28. Ari pînticu largu. – Are pîntecul larg (Nu se sinchiseşte de nimic).

29. Arîdi mixoslu di bîloslu. – Rîde muciosul de cel bălos. (Rîde ciob de oală spartă).

30. Arînea l-mîcî ş-di pirifani nu s-alasî. – Rîia îl mănîncă şi de fudulie nu se lasă. (Capră rîioasă, coada pe sus).

31. Arînioslu ş-pizueaşti di pidicl’ioslu. – Îşi ride rîiosul de păduchios. (Rîde ciob de oală spartă).

32. Armasi singuru ca cucu. – A rămas singur ca cucul.

33. Armânli s-buni ca chiperlu tu mîcari.- Aromânii sînt buni cît piperul în mîncare (atît cît ‘’să pigmenteze’’, nu în cantitate mare).

34. Ascachi di oarî, bînedz ani. – Ai scăpat deceasul rău, trăieşti ani.

35. Ascumtu ca ghionlu. – Stă ascuns precum ghionoaia.

36. Astîl’eaşi preftu, arău va ţî si ducî lucurlu. – Ţi-a ieşit popa în drum, teaba o să-ţi meargă prost.

37. Auşlu, cîtu-i auşu, ma tutu va meru aroşu. – Bătrînul cît e de bătrîn, şi tot vrea măr roşu.

38. Azburîmu armâneaşti şi-n-achîchisimu înturţeaşti. – Vorbim aromâneşte şi ne înţelegem turceşte. (Una vorbim şi alta ne înţelegem).

 

1. Bagî mîşcîturî n-gurî ş-nu grea zboru mari. - Ia o muşcătură-n gură şi nu zi vorbă mare.

2. Bana omului easti calea ţi duţi la groapî. – Viaţa omului este calea ce duce spre groapă.

3. Bana şi-u da, ma inatea pute. – La viaţă renunţă, la ambiţie – niciodată.

4. Banî ca cîtuşea cu şoariclu. – Trăiesc ca pisica cu şoarecele.

5. Bineclu bunu s-vindi ditu ahuri. – Calul de sosi se vinde din grajd.

6. Bîgă apa tu avlachiu. – A tras apa în şanţ. (A pus treaba la cale.)

7. Bîrbatlu-i γumarlu a casil’ei. – Bărbatul e măgarul casei (duce gruel casei).

8. Bîrbatlu s-poartî cu saclu, m’learea s-ascoatî cu aclu, ş-tutu va s-bitiseascî. – Bărbatul s-aducă cu sacul, femeia să scoată cu acul, şi tot o să se isprăvească.

9. Boulu s-leagî di coarni, omlu di limbî. – E ca boul cu o singură piele. (Se spunedespre cei săraci.)

 

 

1. Ca belu tu-amari. - Ca pietricica în mare.(Ca firul de nisip pe plaja nării; pierdut în marea de oameni.)

2. Ca boulu c-unî cheali. – E ca boul cu o singură piele. (Se spune despre cei săraci)

3. Ca gepea dupî curu. – Ca buzunarul pus la spate. (Se spune despre un lucru făcut anapoda).

4. Ca vîrculaclu pi soi. – (E pornit) ca vîrcolacul împotriva neamului (a rudelor).

5. Cafi cîni şi-alindzi rana. – Orice cîine îşi linge rana.

6. Cafi gai puilu a l’ei şi-alavdî. – Orice cioară îşi laudă puiul.

7. Cafi lucru s-faţi tu chirolu a lui. – Orice lucru se face la vremea lui.

8. Cafi nunu şi-ari nunu. – Orice naş îşi are naşul.

9. Cafi omu s-ari ma multu di cîtu easti. – Fiecare se ţine mai sus decît este. (Orice om se consideră mai sus decât este.)

10. Cafi pul’iu pi limba lui cheari. – Orice pasăre pe limba ei piere.

11. Cafi sacu şi-aflî peaticlu. (Ca saclu ş-peaticlu) – Orice sac îşi găseşte peticul. (Cum e sacul, aşa-i şi peticul).

12. Calu di doarî nu s-mutreaşti pi dinţî. – Calul de căpătat nu se caută la dinţi.

13. Calu, ma-l’i dal’i ordzu, ti-agudeaşti. – Calul, dacă-i dai orz, te loveşte.

14. Cal’i nu moru cîndu vor cînl’i. – Caii nu mor cînd vor cîinii.

15. Caplu faţi, caplu tradzi. – Capul face, capul trage.

16. Caplu l’-frîndzi, chefea nu l’i-u frîndzi. – Capul i-l despică (zdrobeşte), dar cheful nu-i strică.

17. Capu tu hoarî, coada tu cîsîbă. – Fruntea-n sat, codaş în tîrg.

18. Capra beasi, oaia s-arşuneadzî. – Capra bese, oaia se ruşinează.

19. Cara s-ai tihi, lumea u-ascuturi. – Dacă ai noroc, dai lumea peste cap.

20. Cara s-aibî umtu, ş-maia ştii s-adarî pitî. – Cu unt, şi baba ştie să facă plăcintă.

21. Cari alagî di paru-paru, pînă dinîpoi va-l’I intrî n-curu. – Cine umblă din par în par, pînă la urmăîiintră în fund. (Cine umblă cu focul).

22. Cari alagî dupî doi l’epuri nu-acaţî niţi unu. – Cine aleargă după doi iepuri nu prinde nici unul.

23. Cari ari urecl’i ti-avdzari, s-avdî. – Cine are urechi de auzit să audă.

24. Cari arîdi tu soni arîdi ma ghini. – Cine ride l aurmă rînde mai bine.

25. Cari ascoati cîţutu di cîţutu va s-chearî. - Cine scoate cuţit de cuţit o să piară.

26. Cari s-aγnuseaşti alutuseaşti. – Cine se grăbeşte greşeşte. (Graba strică treaba).

27. Cari s-ascoalî tahina alargu agiundzi. – Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge.

28. Cari ş-bati ml’earea ş-bati caplu. – Cine îşi loveşte nevasta îşi loveşte capul.

29. Cari tindi mîna nu s-aneacî. – Cine întinde mina nu se îneacă. (Cine cere nu piere).

30. Carnea ciurucî ş-cînl’i u mîcî. – Carnea proastă mănîncă şi cîinii. (Nuoricine are parte de lucruri alese).

31. Caşu bunu tu foali di cîni. – Brînză bună în burduf de cîine.

32. Cata cumu ş-aşterni, aşi va ti badz. – Cum îşi aşterni aşa ai să te culci (ai să dormi).

33. Cata-ţ inima şi-chirolu. – După cum ţi-e inima aşa-i şi vremea.

34. Cheatra n-locu angreacî. – Piatra are greutate la locul ei.

35. Cheatra ţi s-arcuteaşti muşcl’iu nu-acaţî.- Piatra care se rostogoleşte nu prinde muşchi.

36. Chirolu aduţi totna altu chiro. – Vremea rea aduce vreme rea. (Necazul nu vine nicodată singur).

37. Chiru ca γumarlu tu negurî. – A pierit ca măgarul în ceaţă. (S-a dat la fund).

38. Chiru verlu, chiru soia. – A murit vărul, s-a dus rudenia.

39. Ciubana halelui easti. – Este de nimic, este de ruşinea lumii.

40. Cîmeaşa-i ma aproape de truplu. – Mai aproape de corp e cămaşa.

41. Cîndu nu-ai, niţi Dumnidză nu ţî caftî. – Cînd n-ai, nici Dumnezeu nu-ţi cere. (D unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere).

42. Cîndu sî-ni vedu ureacl’ea. – Cînd mi-oi vedea urechea. (Cînd mi-oi vedea cheafa; la paştele cailor).

43. Cînli ţi alatrî nu mîşcî. – Cîinele care latră nu muşcă.

44. Cînl’i alatrî, ursa treaţi. – Cîinii latră, ursul trece. (Cîinii latră, caravana trece).

45. Cîtî iu l-pindzi vimtulu, aclo fitruseaşti. – Unde-l aruncă vântul, acolo încolţeşte.

46. Cîtu ţî-i iambula, ahîtu s-ti tindzî. – Cît ţi-e plapuma, atît să te întinzi. (Nu te întind emaimult decît ţi-e plapuma).

47. Cîtu-i mari, minti nu-ari. – Cît îi de mare şi minte nu are.

48. Cîţ fciori, ahîti guvojdzî. – Câţi copii, atîtea cuie (atîtea necazuri).

49. Cîţaua pînî s-nu mutî coada, cînli nu s-aproachi. – Căţeaua pînă nu ridică coada, cîinele nu se apropie.

50. Cîţălu di cîţauă nu-şi easi nafoarî. – Căţelul nu poate scăpa de căţea (nu poate trece înaintea ei).

51. Coaji di hiumunicu nu s-alicheaşti di bîricu. – Coaja de pepene nimănui nu-i place. (Nimeni nu se mulţumeşte cu resturi).

52. Creapî ca nuca. – Crapă de ciudă.

53. Criparea ti-ambeatî ma multu di arîchia. – Necazul te anmeţeşte mai tare decît rachiul.

54. Cripă gîrnulu di cheanţî. – Crăpă grîul din cauza neghinei.

55. Cu antribarea ş-la Dumnidză agiundzî. – Cu întrebatul ajungi şi la Dumnezeu. (Întrebarea moarte n-are).

56. Cu chiriu s-amparti ş-mîşcîtura. – Cu înţelegere (armonie) împarţi şi îmbucătura de pîine.

57. Cu darea treţ şi-amarea. – Cu darea (peşcheşul) treci şi marea.

58. Cu draclu nu poţ s-faţ urtîclîchi. – Cu dracul nu poţi să faci tovărăşie.

59. Cu γermu ńicu s-acaţî pescu mari. – Cu vierme mic se prinde peşte mare.

60. Cu omu arău s-nu ti-acaţ ginghé-ginghé. – Cu omul rău să nu te pui împotrivă.

61. Cu paradz banî nu poţ s-ancupiri. – Viaţa nu poţi s-o cumperi cu bani.

62. Cu porţî stani nu s-faţi. – Cu porci nu se face stînă.

63. Cu unî lilici nu γini prumveara. – Cu o floare nu vine primăvara. (Cu o floare nu se face primăvară).

64. Cu unî tîpoarî nu s-tal’I lemnulu. – Nu tai lemnul cu o lovitură de topor.

65. Cu unu ocl’iu s-hiu, ma s-amu tihi. – Cu un ochi să fiu, dar să am noroc.

66. Cumu ţî cîntî, aşi gioacî. – Cum îţi cîntă, aşa joacă.

67. Cumu ţî diniţ, aşi va s-mîţ. – Cum îţi dumici, aşa ai să mănînci.

68. Cumu ţî easti ti anu nău, aşi va ţî hibî tut anlu. – Cum îţi este de anul nou, aşa o să-ţi fie tot anul. (Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă).

69. Cundrugî cu pîpuţî nali nu s-ari vidzutî. – Pantofar cu încălţări noi nu s-a văzut.


1. Da cu mînli şi-alagî cu cicioarli. - Dî cu mîinile şi aleargă cu picioarele. (Unde nu-i cap e vai de picioare.)

2. Dadî nu s-aflî, mea ml’eri cîti s-vrei. – Mamă nu găseşti, femei – cîte vrei.

3. Dă’l-i mîndzîli şi-alasî-lu. – Dă-l încolo şi lasă-l. (Leapădă-te de el).

4. Dă-l’i ţi-l’i si mîcî. – Dă-i să mănînce ce- i place. (Cîntă-I în strună).

5. Deadi neaua, s-anvîli torlu. – Zăpada a căzut, urma s-a acoperit.

6. Deadi tu mintea fciorloru. – A dat în mintea copiilor.

7. Di albu faţi laiu şi-di laiu albu. – Face din alb negru şi din negru alb.

8. Di baligî nu s-faţi cîmşichi. – Din baligă nu poţi face bici.

9. Di cheali di porcu şi-adră cîciulî. – Din piele de porc şi-a făcut căciulă. (De sărăcie, s-a făcut de rîs).

10. Di furnigî nu s –ascoati umtu. – Din furnică n-ai să scoţi unt. (Nu scoţi lapte din piatră seacă).

11. Di la dzîcî pîn’ la facî s-feaţi bubuliga vacî. – De cînd zise pîn’ să facă, se făcu furnica vacă.

12. Di laiu strańiu s-fudz largu. – De haină neagră (om cu haine negre) să fugi departe.

13. Di mari lucru va ti-acaţ, omu mari va ti faţ. – Te-apuci de lucru mare, om mare te faci.

14. Di omu cu zîvali s-ti-afireşţî. – Să te fereşti de omul cu infirmitate.

15. Di pal’iu nu s-faţi mal’iu. – Din pai nu se face mai. (Din coadă de cîine nu faci sită de mătase).

16. Di ţi-i anγrîpsitu, canu nu-ascapî. De ce-i scris nimeni nu scapă. (Ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus).

17. Di ţi ti-afireşţî nu-ari s-ascachi. – De ce te fereşti n-ai să scapi.

18. Di xeri mari ş-grîdina-i bunî (şi-araua-I bunî). – La secetă mare e bună şi grindina (şi roua).

19. Di zurlu ş-ml’eari arauî dă ş-fudz. – Dă şi fugi de nebun şi de femeia rea.

20. Dinti ti dinti ş-sîndzi ti sîndzi. – Dinte pentru dinte şi sînge pentru singe.

21. Dipu lişoru easti, nu lu-acaţî ziγa. – E tare ‘’uşurel’’, nici cîntarul nu-l cîntăreşte.

22. Doarmi, ma mintea l’-featî. – Doarme, dar mintea-i umblă.

23. Doi armâńi – unî pîzari. – Doi aromâni fac cît un tîrg!

24. Draclu s-lu-ai frati pînî s-treţ apuntea. – Fă-te frate cu dracul pînă treci puntea.

25. Dumnidză da, ma tu trastu nu vearsî. – Dumnezeu dă, dar nu toarnă în traistă.

26. Dumnidză nu bati cu ciumaga, a cu fulgulu, ma fulgulu ţ-ascoati ocl’il’i. – Dumnezeu nu bate cu băţul, ci cu fulgul, dar fulgul îţi scoate ochii.

27. Dupî ploai cîciulî. – După ploaie, căciula!

28. Dupî ploai γini oarî bunî. – După ploaie vien vreme bună.

29. Dupî polimu mulţî giońi esu tu migdani. – După război mulţi vitej se arată.

30. Dusi ti sari ş-vini cu meari. – Se duse pentru sare şi veni cu mere.

31. Dzinirli di hil’i, ca suflitlu ditu il’i; dzinirli di nipoatî, ca cînli di la poartî. – Ginerele de fiică e ca sufletul de la lingurică, ginerele de nepoată e precum cîinele de la poartă.

32. Dzîsi greclu: armânlu ma s-lu-aalîvdămu, trei piti va s-mîcămu. – Zise grecul: pe armân de-l lăudăm, trei plăcinte îi mîncăm.

33. Dzua albî doari. – Ziua fericită doare (e dureroasă).

34. Dzua bună di tahina s-aleadzi. – Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă.


1.Easi ca untulemnulu pisti apî. - Iese ca untdelemnul deasupra apei. (Îi place să fie deasupra, să iasă în evidenţă.)

2.Easti bunu ti gurî, ma arău ti lucru. - E bun de gură, dar rău la treabă.

3.Emu îlu mîcî, emu îlu doari. – Ba s-ar scărpina, ba că l-ar durea. (Nici în car, nic în căruţă; se spune despre cei indecişi.)

4.Erγu ari, nacrî nu-ari. – Noroc are, şansă n-are.

 

 

1.Fă ghineţ s-afli lîieţ. – Fă bine ca să-ţi găseşti rău.

2.Fă-mi cu tihi şi-arucî-mi tu-amari. – Fă-mă cu noroc şi aruncă-mă în mare. (Fă-mă mamă cu noroc şi aruncă-mă în foc.)

3.Fă-ti soţu cu draclu pînî s-treţ apuntea. – Fă-te tovarăş cu dracul pînă treci puntea.

4.Fciorlu di ňicu s-veadi ţi va s-agiungî. – Copilul de mic se vede ce o să ajungă. (Ziua de bună se cunoaşte de dimineaţă).

5.Feata nialîvdatî ari ma multî hari. – Fata nelăudată are mai mult har.

6.Fîrî cîni casa nu s-aveagl’i. – Fără cîine casa nu-i păzită.

7.Fîrî vimtu moara nu poati s-maţinî. – Fără vînt moara nu poate să macine.

8.Foclu, pînî nu lu-aduni, nu s-faţi. – Focul, pînă nu-l stîrneşti, nu se-aprinde.

9.Foclu s-aprindi, nus-astindzi cu pal’i. - Cu paie focul se aprinde, nu se stinge.

10.Foclu ş-pi omu lu-ardi. – Focul şi peom îl arde.

11.Frati, frati, ma caşlu-i pi paradz. – Frate, frate, dar brînza-i pe bani.

12.Frica aveagl’i aγiňea. – Frica păzeşte via. (Frica păzeşte bostănăria).

13.Frica-I ma mari di lîhtara. – Frica e mai mare decît sperietura.

14.Fucîrlichea, ma s-intrî n-casî, greu u-ascoţ. – Sărăcia, dacă intră în casă, greu să o scoţi.

15.Fudzi ca draclu di timňeamî. – Fuge ca dracul de tămîie.

16.Fudzi ca şoariclu di cîtuşi. – Fuge ca şoarecele de pisică.

17.Fudzi ca Mişa di buvăl’i: dzua s-aspîrea, noaptea li fura. – Fuge ca Mişu de bivoliţe: ziua se speria, noaptea le fura.

18.Fudzi di la numtî s-s-ducî la pîl’iuru. – Pleacă de la nuntă ca să se ducă la sărăcie.

19.Fudzi pi lişurata. – E uşuratic. (Nu i-a venit mintea la cap).

20.Furlu di furi nu s-aspari. – Hoţul nu se sperie de hoţ.

21.Furlu naicîţatu – prîmîteftu tiňisitu. – Hoţul nedovedit – negustor cinstit.

22.Furl’i fîrî cîlîuzu n-hoarî nu intrî. – Fără călăuză hoţii nu intră (nu ajung) în sat.

23.Furu fîrî tufechi. – Hoţ fără puşcă. (Se spune despre cei care fură prin mijloace indirecte).


1.Gai la gai nu-ascoati ocl'il'i. - Corb la corb nu scoate ochii.

2. Gailelu alghea;ti perlu. – Grija albeşte părul.

3. Ghifta ş-tu sirňi s-u badz, tutu cu tîrγîcica va şi-alagî. – Ţiganca, chiar şi în mătăsuri dacă o s-o pui, tot cu traistă o să umble.

4.Ghiftulu, cîndu agiumsi vîsîl’e, prota pi fendu-su l-vîtîmă. – Ţiganul cînd a ajuns împărat, mai întîi pe taică-su l-a omorît.

5. Ghiftulu di ghifţî nu s-disparti. – Ţiganul nu se desparte de ţigani.

6. Ghiftulu, pînî s-featî vaca, arîvdă, pînî s-hearbî laptili, cripă. – Pînă să fete vaca.ţiganul răbdă, dar pînă să fiarbă laptele – crăpă.

7. Ghifţîl’I ş-adrarî bîsearicî di caşu ş-tu soni u mîcarî. – Şi-au făcut ţiganii biserică din brînză şi pînă la urmă au mîncat-o.

8. Ghineaţa-i nicuchira casil’ei. – Bunăstarea e stăpîna casei.

9. Ghineaţa s-agîşeaşti, ma arăulu puté. – Binele se uită, răul – niciodată.

10. Gifă s-faţ, ma cu isapi. – Petrece, dar cu măsură.

11. Gioacî preftulu di bileauî. – Joacă popa de nevoie.

12. Gîl’ina, cîndu l’γini oulu la curu, atumţea alagî ti cubairu. – Găina, cînd îi vine să ouă, atunci umblă după cuibar.

13. Gîl’ina, di-u arîmî, di-aclo mîcî. – Găina, de unde scurmă, de acolo mănîncă.

14. Gîrnulu nu s-arucî, cî s-mîcî. – Coliva nu se aruncă, se mănîncă.

15. Glarlu aγoňea cu moari. – Prostul nu moare repede (curînd).

16. Glarl’i nu-au coarni. – Proştii n-au coarne (n-au vreun semn exterior distinctiv).

17. Gl’eţlu apa arîţeaşti. – Gheaţa răceşte apa.

18. Gorţulu sumu gorţu cadi i ningî elu. – Para cade sub păr, sau lîngă el.

19. Greclu nu-avu paradz s-ancupîrî pîni ti fumeal’I, cî nu vindu peşţîl’I tu pizari. – Grecul peştii-n piaţă nu-i vîndu, bani de pîine nu avu.

20. Grîmusteanlu-I di Hristolu pîtidzatu. – Grămosteanul e de Hristos botezat.

21. Grîmusteanul nu lu-arîdi niţi uvreulu, niţi armeanlu. – Pe grămostean nu-l înşeală nici evreul, nici armeanul.

22. Gulişanlu anvîrligheazî hoara. –Zdrenţărosul ocoleşte satul (de ruşine).

23. Gura nu-ascultî ţi dzîţi caplu. – Gura nu ascultă ce zice capul.

24. Gurî s-nu-aibî ş-gurî va-l’i ascoatî. – Chiar dacă nu deschizi gura, tot o să-ţi iasă vorbe

 

1.Γeaspea ti-avinî ta s-ti mîşcî. – Viespea te fugăreşte ca să te înţepe.

2. Γeaturlu bunu ş-prăvdzîli l-caftî. – Doctorul bun este căutat şi de dobitoace.

3. Γinlu ti-ambeatî, a apa nu. – Vinul te îmbată, apa – nu.

4. Γinu furl’I, hoara treamburî. – Vin hoţii, tremură satul.

5. Γiţălu s-dusi, bou s-turnă. – S-a dus viţel, s-a întors bou.

6. Γumaru psohiu, di zulapi (di lupu) nu l’i-u fricî. – Măgarului mort nu îi e frică de fiară (lup).


1.Hanea prucupseaşti. - Prăvălia te îmbogăţeşte.

2.Hearbi ca fisuilu fîrî apî. – Fierbe ca fasolea fără apă.

3.Hearbi ca oala fîrî apî. – Fierbe ca oala fără apă. (Fierbe în suc propriu.)

4.Heavra γini cu saclu ş-fudzi pitu guva aclui. – Boal vine ca sacul şi pleacă prin gaură de ac.

5.Herlu s-bati pînî-I caldu. – Fierul se bate pînă-I cald.

6.Hoara ardi ş-maia s-cheaptinî. – Satul arde şi baba se piaptănă.

7.Hoara fîrî cîňi furl’I u calcî. – Satul fără cîini îl pradă hoţii.


1.Inima la ml'eari s-nu ţ-u spuni. - Nu-ţi dezvălui inima (secretele) femeii (nevestii).

2.Inşi ca piducl’iulu pi frîmti. - A ieşit (în faţă) ca păduchiul pe frunte.

3.Intraşi n-coru, lipseaşti s-gioţ. – Ai intrat în horă, trebui să joci.

4.Io biui γinu şi-elu s-ambită di apî. – Eu am băut vin şi el s-a îmbătat cu apă.

5.Isapi curatî di Dumnidză-i datî. – Socoteala curată de Dumnezeu e dată.

6.Îţi lucru zorlea adratu aγonea s-aspardzi. – Orice lucru făcut în grabă repede se strică.

7.Iu ascuchi s-nu-alindzî. – Unde scuipi să nu lingi.

8.Iu ascuchi unî hoarî maţinî nî moarî. – Toţi sătenii au scuipta şi moara a măcinat. (Unde-s mulţi puterea creşte).

9.Iu bagî elu cîmeaşa, io bagu zmeana. – Unde pune el cămaşa eu pun izmana (îl desconsider).

10.Iu-i multî minti, aclo–i ş-multî glîrimi. – Unde-i minte multă este şi prostie.

11.Iu ntuneariţ, aclo s-armîňi. – Unde te-a prins noaptea, acilo să rămîi (să faci popas).

12.Iu nu-lu seamini, aclo fitruseaşti. – Unde nu-l semeni, acolo răsare. (Apare acolo unde nu te aştepţi, unde nu-l doreşti).

13.Iu paşti, oaia alasî ş-baligî ş-lînî. – Oaia, unde paşte, lasă şi baligă şi lînă.

14.Iu-su dauî cumnati, vasili armînu nilati. – Unde sînt două cumnate, vasele rămîn nespălate.


1.Îlu criscui cu ocl'i alghi. - L-am crescut cu ochi neadormit (ca ochii din cap).

2.Îlu mîcî faţa şi-elu s-ascarchinî pi curu. – Îl mănîncă faţa şi el se scarpină la fund.

3.Îlu mutreaşti ca ou arufitu. –Îl păzeşte (îngrijeşte) ca pe un ou moale.

4.Îlu va cîtu neaua n-sinu. – Îi e drag ca zăpada în sîn.

5.Îl’I cripă peaţa, nu-ari arşini. – I-a crăpat obrazul, nu mai are ruşine.

6.Îl’i si duţi gura ca moara. – Îi umblă gura ca moara.

7.Îl’i si umplură dinţîl’i di pîni. – I s-au umplut dinţii cu pîine (cu mîncare). (S-a ajuns).

8.Îndrugî ş-verdzî şi-uscati. – Îndrugă şi verzi şi uscate.

9.Întreabă cari vrei, ma di minti s-nu ţî eşi. – Întreabă pe cine vrei, dar nu-ţi schimba horărârea.
10.Înţapî-lu cu aclu, s-ansarî ca draclu. – Împunge-l cu acul, să sară ca dracul.

11.Înveţlu ari ş-dizveţu. – Învăţul are şi dezvăţ.


1.L-u ndreapsi lucurlu. – A aranjat treaba.

2.La Dumnidză ti tuţ ari locu. - La Dumnezeu este loc pentru toţi.

3. La frati nu-s duţi, cî-i alargu, ma s-duţi la viţinu. – La frate nu se duce, că-I departe, dar se duce la vecin.

4.La gorţulu alîvdatu s-nunedz cu sacu. – La părul lăudat să nu te duci cu sacul.

5. La hani, ma s-nu curî, va s-chicî. – La prăvălie, dacă nu curge, pică.

6. La moarî s-amţinî cu –aradî. – La moară se macină cu rînduială.

7. – Lali Giogi, cal’i calcî pi ploci. – Unchiule Gheorghe, caii-n curte au intrat.

- Di iu ştii tini cî-l’I luai fîrî groşi? – De-unde ştii că-s de furat.?

8. Laptili anvîlitu cîtuşea nu-lu mîcî. – Laptele acoperit nu-l mănîncă pisica.

9.Laptili virsatu cu şil’i s-adunî. – Laptele vărsat îl aduni cu greutate.

10. Lati straňi cafi omu va s-poartî. – Haine curat eoricine vrea să poarte.

11. Leagînlu ghini ligatu puté nu cadi.- Leagănul bine legat niciodată nu cade.

12. Li-arcă tu pîltări. – A dat-o la spate. (Le-a dat uitării, nu le maid ă importanţă).

13. Liγda anvîlitî şoariţl’I nu u calcî.Untura, dacă-i acoperită, şoarecii nu dau peste ea.

14. Lilicili aroşi pii cheptu s-poartî. – Florile roşii pe piept se poartă.

15. Limba li-adarî,limba li-aspardzi. – Limba face, limba strică.

16. Limba s-u duţ la dintili ţi tidoari. – Pune limba pe dintele ce te doare.

17. Lî intră ‘’aţea cu furca’’ n-casî. Le-a intrat gîlceava în casă.

18. Lîngoarea γeaţîrloru – sînîtatea oamiňiloru. – Sănătatea oamenilor – boala doctorilor.

19. Lîngoarea ta s-ibî sînîtatea mea. – Boala ta să fie sănătatea mea.

20. Lu-acîţai cînli tu cireapu. Am prins cîinele în cuptor. (L-am prins la înghesuială).

21. Lu-acîţai tu praşu. – L-am prins în grădina cu praz (în neregulă).

22. Lu-acîţă (u-acîţă) cîruna. – I-au priit (lui, ei) cununile de nuntă. (Se spune despre cei cărora le merge bine în căsnicie).

23. Lucru anvîlitu easi aňiurdzitu. – Lucrul acoperit iese împuţit.

24. Luγuria furatî aγonea s-cheari. – Lucrul furat repede se pierde.

25. Lupata lui nica nu ţîni apî. – Lopta lui nu ţine încă apă.(N-a prins încă cheag).

26. Luplu l-veadi ş-torlu l’-caftî. – Vede lupul în faţă şi el îi caută urma.

27. Luplu mîcî oi ş-misurati ş-nimisurati. – Lupul mănîncă oi şi dintre cele numărat eşi dintre cele nenumărate.

28. Luplu nu poa’ s-s-facî oai. Lupul nu se poate face oaie. (Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba).

29. Luplu tu negurî mîcî oi. – Pe vreme de ceaţă mănîncă lupul oi.

30. L’ea cu unî mînî ş-da cu dauî. – Ia cu o mînă şi dă cu două (este risipitor).

31. L’ea di minti ş-du-ti n-Poli. – Minte dacă aveai, în Stambul ajungeai.

32. L’i-alichirî peaticu. – I-au lipit petic. (Au muşamalizat neregula).

1. Ma aγonea unî dadî hîrneaşti şapti fciori.Mai degrabă o mamă hrăneşte şapte feciori, decît şapte feciori o să hrănească o mamă.

2. Ma ai capu, ţi ţ-lipseaşti minti? – Dacă ai cap minte ce-ţi mai trebuie?

3. Ma ghini aspardzi unî bîsearicî ş-nu-aspardzi unî isozmatî. – Mai bine sparge o biserică decît să strici o logodnă.

4. Ma ghini oarfînu tiňisitu di cîtu avutu bîtîcci. – Mai bine sărac cinstit decît bogat vinovat.

5. Ma ghini s-lu nveşţî, di cîtu sî-lu hîrneşţî. – Mai bine să-l înveşti (îmbraci), decît să-l hrăneşti.

6. Ma ghini s-taţ, ma s-faţ. - Mai bine să taci şi să faci.

7. Ma nu ari polimu, va s-s-şuţî eta. – Dacă nu-i război, se schimbă lumea.

8. Ma nu ti doari caplu, nu-lu leagî. Nu te lega la cap dacă nu te doare.

9. Ma s-meşţî ‘’nveasta’’, lucurlu sî ndreadzi. – Dacă dăruieşti ‘’mireasa’’ cu bani (dacă dai mită), treaba se aranjează.

10. Ma s-mi-alavdzî, va ti-alavdu. – Laudă-mă, ca să te laud.

11. Ma s-nu-ai arşini di oamiňi, nu-ai arşini ni di Dumnidză. – Cine nu se ruşinează de oameni, nu se ruşinează nici de Dumnezeu.

12. Ma s-nu-ai capu, cavai di cicioari. – Dacă nu e cap, e vai de picioare. (Unde nu-I cap e vai de picioare).

13. Ma s-nu vrei s-dişclidz punga, dişcl’idi-ţ ocl’il’I.  – Dacă nu vrei să deschizi punga, deschide-ţi ochii.

14. Ma s-sachi groapa ti altu, tini va s-inţrî tu ea. – Cine sapă groapa altuia intră singur în ea.

15. Ma s-taţ, va s-aminţî ma multu. – Dacă taci ai să cîştigi mai mult. (Tăcerea e de aur).

16. Ma s-ti-gioţ cu focu, va ti ardzî. – Dacă te joci cu focul, ai să te arzi.

17. Ma s-ti laşi moali, va ti bagî tu foali. – Dacă te laşi moale, te bagă în burduf.

18. Ma s-ti minteşţî tu tîrţi, porţîl’i va ti mîcî. – Dacă te amesteci în tărîţe, te mănîncă porcii.

19. Ma ti-acîţaşi în coru, gioacî. Dacă te-ai prins în horă, joacă (trebuie să joci).

20. Marli mîcî dulţeamea, ňiclu mîcî amîreaţa. – Cel mare mănîncă dulceaţa, cel mic doar doar amărăciunea. (Pentru unul mumă, pentru altul ciumă).

21. Marli pescu s-acaţî cu γermu ňicu. – Peştele cel mare se prinde cu vierme mic.
22. Mi duţi cu fifîrlica. – Mă duce cu fofîrlica. (Mă duce cu zăhărelu).

23. Mi facu apunti, ma nu mi calcî. – Mă fac punte , dar nu mă călca. (Mă fac luntre şi punte pentru tine, dar nu mă călca în picioare).

24. Minduea di dzaţi ori  şi-azbura unî oarî.Gîndeşte-te de zece ori şi vorbeşte o dată.

25. Mini frigu, altu mîcî. – Eu prăjesc, altul personae.

26. Misurî di trei ori cu cotlu ş-tal’i unî oarî. – Măsoară cu cotlu de trei ori şi  taie o dată.

27. Mîcatlu nu pistipseaşti agiunlu. -  Sătulul nu crede flămîndului.

28. Mîcă, s-adră ca elu di şutî. – S-a ghiftuit ca iedul şutei (caprei şute).

29. Mîcă unî masinî şi-umplu unu talaru di untulemnu. – A mîncat o măslină şi a umplut un butoi cu untdelemn.

30. ňi hrisusiti, guri afurisiti. – Mîini aurite, guri afurisite (spurcate, care spun vorbe rele).

31. Ml’earea ari perlu lungu ş-mintea şcurtî. – Femeia are părul lung şi  mintea scurtă.

32. Ml’earea-i alghina casîl’ei. – Femeia este albina casei.

33. Ml’earea-i ma dracu ş-di draclu. – Femeia-i mai drac decît draul.

34. Ml’earea s-nu u-agudeşţî niţi cu lilici. – Pe femeie să nu o atingi nici cu o floare.

35. Ml’earea stearpî nu-i mplinî. – Femeia stearpă-i nefericită.

36. Ml’earea ţi nu va s-frimitî tutî dzua nţearnî. – Femeia care nu vrea să frămînte cerne toată ziua.

37. Morţîl’I nu esu dit groapî s-nu intrî γiil’i. – Morţii nu ies din groapă ca să nu intre cei vii.

38. Mpiticarî saclu cu cheadinu albu. – Peticiră (cusură) sacul cu aţă albă. (E cusut cu aţă albă).

39. Mşeată, s-u beai tu scafî. – E frumoasă, s-o bei din potir (s-o sorbi din ochi).

40. Mşeatî, sî-l’i l’eai caplu şi s-fudz. – E frumoasă, să-i iei capul şi să te duci.

41. Muri niccuchirlu, s-ancl’isi casa. – A murit stăpînul, casa a rămas pustie.

42. Mutrea-mi cu cu nu ocl’iu, s-ti mutrescu cu doi. – Veghează-mă (îngrijeşte-mă) cu un ochi, ca să te veghez  cu amîndoi.



1.Na pîrălu, dă-ňi cîvgălu. – Ţi-am dat banul, ca să-mi dai scandalul. (Fă bine ca să-ţi găseşti rău.

2.Ni sî-lu vedz, ni cruţea s-ţî faţ. – Nici să-l vezi, nici crucea să-ţi faci. (Nici să-l vezi, nici să-I doreşti sfârşitul).

3. Ni sî-ni γinî, ni s-mi ducu. – Nici să-mi vină, nic să mă duc. (Se spune cînd nu vrei să ai relaţii cu cineva).

4. Nica cu noatiňl’i s-tundi. – Încă se tunde cu noatenii. (E încă în mintea copiilor; nu poţi încă să pui bază pe el).

5. Nicuchira s-cunoaşti dupu cumu-i casa ndreaptî. - Gospodina se cunoaşte după rînduiala din casă.

6. Nicuchirlu easti direclu a casîl’ei. – Gospodarul este stîlpul casei.

7. Nîpîrtica, anda u doari caplu, easi n-cali. – Vipera, cînd o doare capul, iese în drum. (Şarpele, cînd i se face de măciucă, iese în drum).

8. Nivol’ea ti-anveaţî s-aravdzî. – Nevoia te face să rabzi.

9. Nu aduţi anlu ţi-aduţi oara. – Nu aduce anul ce aduce ceasul.

10. Nu-alasî gai fîrî coadî. – Nu lasă cioară fără coadă. (Se spune despre persoanele bîrfitoare, care îi încondeiază pe toţi).

11. Nu-ari arîu fîrî fimo ş-niţi omu fîrî caimo. – Nu-i mare fără talaz şi nici om fără necaz.

12. Nu-ari bela videla*. – Nu mai există zi luminoasă. (Nu mai există vreo perspectivă). (slav. Maced.: bela videla – lumină albă).

13. Nu-ari marţu fîrî preasini. Nu-i martie fără post.

14. Nu-ari pîduri fîrî uscîturi. – Nu există pădure fără uscături.

15. Nu-ari treacî cu elu. – Nu te poţi înţelege cu el.

16. Nu bati parlu iuva. – Nu bate nicăieri ţăruşul. (Nu se fixează într-un loc).

17. Nu da di dîvani, ni di pragu. – Nu atinge nici tavanul, nici pragul.

18. Nu easi fumu pînî nu faţ focu. – Pînă nu faci foc, nu iese fum.

19. Nu lomu oi, cî nu-ari cari s-da tu cutaru. Nu luăm oi, că nu-i cine să le dea la strung.

20. Nu l-acaţî loclu. – Nu stă locului. (N-are astîmpăr).

21. Nu-l’i si-alicheaşti cîmeaşa di curu.Nu i se lipeşte cămaşa de fund. (N-are astîmpăr, nu stă locului).

22. Nu mutrea pailu ditu ocl’iulua viţinlui, vedz-ţî parlu ditu ocl’il’i a tăi. – Nu te uita la paiul dinochiul vecinului, vezi-ţi de parul din ochiul tău).

23. Nu ştii sî ş-da giueapea la beiu.Nu ştie să dea răspuns beiului. (Nu ştie să-şi apere dreptul).

24. Nu tutî lumea poati s-poartî cloputu.Nu oricine poate să poarte clopot (să fie în frunte).

25. Nu ţî dă dzeaditlu, cî va ţî furî tutî mîna. – Nu-I da degetul, că o să-ţi ia toată mina.

26. Nu ţî pizuea di altu, cî şi-alţî va ş-pizueascî di tini. – Nu ride de altul, că şi alţii o să rîdă de tine.

27. Nu ţîni preasini. – Nu ţine post. (Nu are Dumnezeu, nu are frică de Dumnezeu).

28. Nunil’ea s-ţîni pîn’ tu nauli bîrni. – Năşia se ţine pînă în a noua spiţă.

29. N'iclu nu s-faţi cu punga di guşi. - Copilul nu se naşte cu punga de banii la gît.

30. N’iclu omu nu-i ti banî. – Omul mic (neînsemnat) nu merită să trăiască.

31. N’i-easti ňilî di tini, ma di mini suflitlu ň-si-arupi. – Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe sufletul.



1.Oaia ari maţlu lungu. – Oaia are maţul lung (obţii multe bunuri de la ea).

2.Oaia cari nu-şi ţîni lîna, u mîcî luplu. – Oaia care nu-şi păzeşte lîna o mănîncă lupul.

3. Oaia cîvgălu lu-ari n-coadî. – Oaia are scandalul în coadă.

4. Oaia ditu sadinî tu xeri sî ngraşi. – Oaia crescută cu iarbă proastă se îngraşă pe secetă.
5.Oaia este şopatlu di-amalmî. - Oaia este izvor de aur.

6. Oaia ţi fudzi ditu cutaru luplu u mîcî. – Oaia care fuge din ţarc o mănîncă lupul.

7. Oaia ţi fudzi nanîparti nu-I bunî. – Oaia care umblă pe de lături nu-i bună.

8. Oarfînlu ňeari anghiseadzî. – Săracul visează miere. (Vrabia mălai visează).

9. Oarfînlu easti l’epurlu, cî nu-ari casî. – Sărac este iepurele pentru că n-are casă.

10. Oarfînu s-feaţi, oarfănu arcă topea. – Sărac s-a născut, sărac şi-a dat duhul.

11. Oaspili, unî searî, faţi cîtu dauî liri; dauî seri – ţinţi paradz.- Oaspetele, dacă stă o seară, face cît doi galbeni; dacă stă două seri, nu face două parale.

12. Ocl’il’I s-ţî easî ş-numî s-nu ţi easî. – Decît să-ţi iasă nume rău,mai bines ă-ţi iasă ochii.

13. Omlu anviţatu dauî capiti ari. – Omul învăţat are două capete.

14. Omlu arîspînditu – ca cîni udîrnitu. – Omul înstrăinat e precum cîinele hăituit.

15. Omlu cu γramî patru ocl’i ari. – Omul cu carti are patru ochi.

16. Omlu cu zînîiati di foami nu moari. – Omul cu meserie nu ajunge cerşetor. (Meseria e brăţară de aur).

17. Omlu ma sî ştibă cîndu moari, singuru va şi-adarî groapa. – Dacă ar şti omul cînd moare, şi-ar face singur groapa.

18. Omlu mintimenu imnî pi-andreapta cali. – Omul înţelept ţine drumul drept.

19. Omlu s-bati cu zborlu, pravda cu ciumaga. – Pe om îl baţi cu vorba, pe vită cu bîta.

20. Oulu pri iu easi pri-aclo intrî. – Oul pe unde iese, pe acolo intră. (Du-te de unde ai venit).


1. Palili cu foclu t-unu locu nu bîneadzî. – Paiele şi focul n-au viaţă împreună.

2. Perlu l’i-alghi, ma mintea nul’i vini. – În cap părul i-a albit şi mintea nu i-a venit.

3. Pesculu di la capu s-amputi. – Peştele de la cap se impute.

4. Pesculu tu-amari, tiγanea pi focu. – Peştele în mare, tigaia pe foc. (Vinde blana ursului din pădure).

5. Pi iu easi zborlu easi ş-suflitul. - Pe unde iese vorba iese şi sufletul.

6. Picurarlu ţi doarmi fîr’ di oi armîni. – Ciobanul care doarme rămîne fără oi.

7. Pitu unî ureacl’I l’-intrî, pitu alantî l’i-easi. Printr-o ureche îi intră, prin cealaltă îi iese.

8. Pîltitu, nipîltitu, la Dumnidză să ştii. – Plătit, neplătit, la Dumnezeu se ştie.

9. Pînî la Dumnidză aγili ti mîcî. – Pînă la Dumnezeu te mănîncă sfinţii.

10. Pînî s-minduiascî iturlu, glarlu tricu arîulu. – Pînă să se gîndească deşteptul, prostul trecu rîul.

11. Pînî s-nu faţ focu nu easi fumu. – Pînă nu faci foc nu iese fum.

12. Pîrălu pîră aduţi. – Banul aduce bani.(Ban la ban trage).

13. Pîrălu tal’i, pîrălu aspindzurî. – Banul taie, banul spânzură.

14. Ploai cu sari, ghifţîl’I n-pîzari. – Plouă cu gheaţă, ţiganii-s în piaţă.

15. Ploai da şi elu cîciulî nu va. – Îl plouă în bătătură, dar pe cap nu vrea căciulă.

16. Poartî γinu, ma bea apî. – Poartă (transportă) vin, dar bea apă.

17. Pocilu s-duţi multi ori la apî şi-unî oarî s-frîndzi. – Ulcioru se duce de multe ori la apă şi o dată se sparge.

18. Porculu, cîndu lu-ascuchi, dzîţi cî da ploai. – Porcul, cînd îl scuipi, zice că plouă.

19. Porculu, ş-tu bîsearicî sî-lu badz, tutu va s-arîmî. – Porcul, oriunde l-oi duce, tot o să rîme.

20. Preftulu mîcî la nauî misăl’I şi-acasî tot agiunu easti. – Popa mănîncă la nouă parastase şi acasă e flămînd.

21. Prota minduea ş-dapoia azbura. – Mai întîi gîndeşte şi apoi vorbeşte.

22. Pţînu cîti pţînu s-adunî multu. – Puţin cite puţin se adună mult. (Bob cu bob se umple sacul).

 

Ruvelea aspartî ş-puriclu nu-aspari. (Pistolul stricat nici pe purice nu-l sperie.)


1.S-acîţă cu tut laolu. - S-a pus în cîră cu toată lumea. (Şi-a ridicat tot satul în cap.)

2. S-adari ţi dzîţi preftulu, nu ţi faţi. – Să faci ce spune popa, nu ce face popa.

3. S-adră ca pita di seu. – S-a făcut ca turta (ca plăcinta) de seu. (L-a dat învileag).

4. S-afireaşti ca draclu di bîsearicî. – Se fereşte ca dracul de biserică. (Fuge ca dracul de tămîie).

5. S-agîrseaşti di la mînî pîn’ la gură. – Uită de la mînă pîn’ la gură.

6. S-aleapsirî oili di căpri. – S-au separat oile de capre. (S-a ales orzul de neghină).

7. S-alîxi ca di sumu cîruňi. – S-a îmbrăcat ca pentru cununie (de parcă ar fi mire).

8. S-ansurarî di ňiţ ta s-l’ea aburli. – S-au luat de mici ca să facă avere.

9. S-antreaţi urfaňea cu pirifaňea. – Se întrece sărăcia cu fudulia.

10. S-anviţă ca cînli la hîsîphio. – S-a învăţat la bine precum câinele la măcelărie.

11. S-anvîrteaşti ca bişina n-cioaricu. – Se învîrteşte ca vîntul prin cioareci (fără rost).

12. S-ascumsi ca şoariclu tu guvî. – S-a ascuns ca şoarecele în gaură. (S-a dat ca peştele la fund).

13. S-bîgă pi cicioari. – S-a pus pe picioare. (A aranjat treaba).

14. S-ducheaşti ş-γumarlu discîntiori. – Uneori e şi măgarul simţit.

15. S-faţi ca nacî. – Se preface.

16. S-mi fţeamu nica nî oarî nveastî, va sî şteamu cumu s-mi ncl’inu. – Mireasă din nou de-aş fi, să fac plecăciuni aş şti. (Este vorba de supunerea şi buna cuviinţă prin care nurorile cîştigau bunăvoinţa socrilor, putînd profita din asta).

17. S-nu ti badz iu nu ţî hearbi dzama. – Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala.

18. S-ti-aveagl’I Dumnidză di omlu (ml’earea) cu budzî subţîri. – Să te fereasă Dumnezeu de omul (femeia) cu buze subţiri.

19. S-ti başu pi guşi, s-chicuseşţî dupî uşî. – O să te sărut în prag, să te ruşinezi de drag.

20. S-tradzi mari. – Se ţine mare (e fudul,îşi dă aere, îşi dă importanţă).

21. S-tuchi neaua şi s-dizvîli loclu. – S-a topit neaua şi s-a descoperit pămîntul (au ieşit toate la iveală).

22. S-virsă (s-arcuti) tingirelu şi şi-află cîpachea. – Se răsturnă (se rotogoli) cratiţa şi-şi găsi capacul.

23. Scafa, ma s-umpli, curî. – Paharul, cînd se umple, curge.

24. Scl’incea aduţi amîrtii. – Zgîrcenia aduce nenorocire.

25. Scrumatu lu-ari lucurlu. – Îi merg prost treburile.

26. Scuseşi ţinţi drahmadz, doi bagî-l’I di-unî parti. – Ai cîştigat cinci lei, doi pune-i deoparte.

27. Sî şţî γumarlu şi-l’i dzîsi a cucotlui: ‘’capu grosu’’. - Se întoarse măgaruk spre cocoş şi-i zise: ’’cap gros’’.

28. Sîndza (sîndzulu) apî nu s-faţi. – Sîngele apă nu se face.

29. Soacra arauî – tihea norîl’ei. – Soacră rea – ‘’norocul’’ nurorii.

30. Soţlu s-veadi la ananghi. – Prietenul la nevoie se cunoaşte.

31. Sta fronimu ca γrambo vîrγîrescu. – Stă cuminte (docil) ca mire bulgar.

 

 

1.Ş-deadi pîltarea cu elu. - Şi-a frecat spinarea cu el. (S-a înhăitat cu el la lucruri rele.)

2. Ş-dzua di paşti ghiftulu tutu dicuňearu armîni. – Şi în ziua de paşti, ţiganul rămîne tot cerşetor,

3. Ş-fîrî s-cîntî cucotlu, soarli tut easi. – Soarele răsare şi fără să cînte cocoşul.

4. Ş-ghifţîli au paradz, ma nu ştiu să-I’i-aveagl’i. – Şi ţiganii au bani, dar nu ştiu să-i păstreze.

5.Ş-lo tîimea. – Şi-a luat ce i se cuvenea.

6.Ş-merlu easti aroşu, ma γermulu îlu mîcî.Şi mărul este roşu, dar îl mănîncă viermele.

7. Ş-mintimenu s-hii, mas-nu-ai paradz, lumea glaru ti faţi. – Chiar deştept să fii, dacă nu ai bani, lumea te socoteşte prost.

8. Ş-mîcî casa cu gura. – Îşi mănîncă cu gura casa (cheltuieşte mult pentru plăcerea mîncării, e risipitor).

9. Ş-neaua-I albî, mau chişi cîňl’i. – Şi zăpada-i albă, dar o murdăresc cîinii. (Se spune despre fetele care şi-au pierdut cinstea.)

10. Ş-paradz s-ai, na s-nu-ai minti, doi paradz nu faţ. – Chiar bani să ai, dacă nu ai minte, nu faci două parale.

11. Şedz strîmbu, ma azbura ndreptu. – Şezi strîmb, dar vorbeşte drept. (Să stăm strîmb şi să judecăm drept.)

12. Şi-aspuni nipîrtica cicioarli? – Îşi arată şopîrla picioarele? (Se spune despre persoanele ascunse, închise).

13. Şidearea nu aduţi ni pîni, ni mîcari. – Şederea nu aduce nici pine, nici mîncare. (Lenea e cucoană mare, care n-are de mîncare).


1.Ta s-ti voiu, va s-mi vrei. - Ca să te vreau, trebuie să mă vrei.

2.Taifî mari, gaile mari. – Familie mare, grijă mare.

3.Talarlu, am asunî, easti golu. – Butoiul, dacă sună, este gol.

4.Ti beiu suma, ti chihîie lîna ş-ti picurari ňiţîli. – Pentru bei suma*, pentru stăpîn lîna, iar pentru ciobani miţele. (*suma – Lînă albă, cu firul ung, de cea mai bună calitate.)

5.Ti creapî tu cheali. – Te fierbe fără foc.

6.Ti crescui ca meru aroşu. – Te-am crescut ca pe un măr roşu (cu mult grijă).

7.Ti discînţî mă, ti alţî nîiarcî. – Pentru unii mamă bună, pentru alţii mamă vitregă. (Pentru unii mumă, alţii mamă ciumă).

8.Ti elu iuva nu-ari mîxuli. – Pentru el nicăieri nu-i rodnicie.

9.Ti ţi s-ardî dauî casi, ma ghini unî. – De ce să ardă două case, mai bine una (mai bine un divorţ decît două).

10.Ti upîrişi tu culeaşu, suflî ş-tu mîrcatu. – Te-ai opărit în mămăligă (cu terci), suflă şi în iaurt.

11.Tihea cînd γini şi-uşa frîndzi. – Norocul, cînd vine, sparge şi uşa.

12.Tihea omlu şi-u faţi. – Norocul şi-l face omul.

13.Toamna s-alegu pal’iuoili. – Toamna se aleg oile bătrîne (sînt separate de restul turmei).

14.Tora ‘’dumba-dumba’’, divîroarî ‘’nani-nani’’. – Acum îţi cîntă lăutarii,la anu’ cînţi tu ‘’nani-nani’’. (Este vorba de ciclul căsătorie-naştere).

15.Totna viţina-i ma mşeatî ca nicuchira. – Întotdeauna vecin ae mai frumoasă decît nevasta.

16.Tradzi boulu ş-plîndzi amaxea. – Trage boul şi se vaită carul.

17.Tricu ş-pitu guvî di acu, ma inşi tu migdani. – A trecut şi prin gaura acului, dar a ieşit la iveală (a izbutit).

18.Tu hoarî pîrălu s-adunî, tu cîsîbă s-aspardzi. – Banii se adună în sat şi se cheltuiesc la oraş.

19.Tu lumi sî spuni aγiusiî şi-ea easti pragu di bîsearicî. – (Pe dinafară pom înflorit, pe dinăuntru lac împuţit).

20.Tu mîna lui easti ş-pînea ş-cuţîtlu. – În mina lui sunt pîinea şi cuţitul.

21.Tutu ţi-azboairî nu-i bunu ti mîcari.- Nu tot ce zboară se mănîncă


1.Ţaplu totna ninti imnî. – Ţapul merge totdeauna în frunte.

2.Ţeara cîndu s-astindzi adarî pira ma mari. – Ceara, cînd se stinge, face flacăra mai mare.

3.Ţi-adarî. ţi faţi, tutu pi cicioare cadi. – Face ce face şi cade tot în picioare.

4.Ţi-adarî ml’earea niţi draclu nu disfaţi. – Ce face femeia nici dracul nu desface.
5.Ţi-ai tu mînî nu-i arîdeari. - Ce-i în mînă nu-i minciună.

6.Ţi dzîţi caplu, aţea faţi gura. – Cum zice capul aşa face gura.

7.Ţi easi di cîtuşi şoariţ mîcî. – Ce naşte din pisică şoareci mănîncă.

8.Ţi faţ, aţea va s-tradz. – Ce faci, aceea ai să tragi. (După faptă şi răsplată.)

9.Ţi-i di harami, halali nu s-faţi. – Ce-i de haram (obţinut pe nemeritate, pe nedrept, prin furt) nu te pricopseşte.

10.Ţi nu-ai, nu poţ s-vindzî. – Nu poţi vinde ce nu ai.

11.Ţi s-facî cicioarli cîndu caplu nu faţi? – Ce să facă picioarele cînd capul nu e bun?

12.Ţi siminaşi, aţea va s-aduňi. – Ce-ai semănat, aceea ai să culegi.

13.Ţi veadi ocl’iulu, aţea caftî suflitlu. – Ce vede ochiul, aceea cere sufletul.

14.Ţinţi paradz nu da. – Nu dă nici două parale. (Nu dă importanţă).

15.Ţinţi paradz nu faţi. – Nu face două parale. (E lipsit de valoare, nu are calităţi).

16.Ţiva nu scuseşi tu migdani. – N-ai dat nimic la iveală. (N-ai făcut nici o ispravă).

17.Ţi caftî trei, dă-l’I ţinţi şi-ascapî. – Îţi cere trei, dă-I cinci şi scapă (de el).

18.Ţî da cu lingura ţ-ţî l’ea cu ciubana. – Îţi dă cu lingura şi îţi ia cu polonicul.

19. Ţ-u cunuscu cîtu grîndina pi broascî. – Recunoştinţa lui s-a văzut precum grindina pe broască.



1.U-acîţă n-cheari. – O ţine morţiş în minciună. (Nici usturoi n-a mîncat, nici gura nu-i miroase.)

2. U-adră gura pîn’ di urcl’i (ca di cireapu). – Gura i-a ajuns pînă la urechi ( e mare cît cuptorul). (Urlă ca un apucat.)

3.Uboru fîrî gardu, ca omu fîrî strani. – Curtea fără gard e ca omul fără haine.

4. Udzîrlu nisuptu psohiu s-faţi. – Uferul nesupt se stîrpeşte (seacă).

5. Umpli volea armânlui şi -umpluşi vrearea alu Dumnidză. - Fă voia aromânului şi ai îndeplinit vrerea lui Dumnezeu.

6.Unî azburîmu şi-altî achichisimu. – Una vorbim şi alta ne înţelegem.

7.Urdzîca ţi nu-anţapî nu-I bunî. – Urzica, dacă nu urzică,nu-i bună.

8.Urnipsea pi mintimenu şi-alasî glaru. – Ia povaţă de la cel deştept şi lasă-l pe cel prost.


1.Va s-bînămu ş-va s-videmu. – Om trăi şi om vedea.

2.Va s-paţ, ta sî ştii s-ti-avegl’i. – Trebuie să o păţeşti ca să ştii să te fereşti.

3.Vearî mari, gaileadz pţîňi. – Vară lungă, necazuri puţine.

4.Vedz-ţî gaileadzl’I a tăi, n ua viţinlui. – Vezi-ţi de grijile (necazurile tale), nu de-ale vecinului.

5.Vizdu multi, ma ş-pîţă multi. - Multe a văzut, dar şi multe a pătimit. (E trecut prin ciur şi prin dîrmon).

6.Vini ca vimtu ş-fudzi ca vimtu. – Ca vîntul a venit, ca vîntul s-a dus.

7.Vîcarlu nău văţli ş-cheari. – Văcarul nou îşi pierde vacile.

8.Vrei minti, nu poalî dininti. – Îţi trebuie minte, nu şorţ dinainte.

9.Vulpea vulpi ti faţi. – Vulpea vulpe te face.(Te-ai înhăitat cu lupii, urli ca ei.)


1. Xeanili suntu greali. - Străinătăţile sunt grele


1.Zboarî multi, urfaňi mari. – Vorbe multe, sărăcie mare. (Vorbă multă sărăcia omului.)

2.Zborlu azboairî ca vimtlu. – Vorba zboară ca vîntul.

3.Zborlu dulţi zboru dulţi aduţi. - Vorba dulce  aduce vorbă dulce. (Vorba dulce mult aduce.)

4.Zburaşti ca avucatu di Fuşteani. – Vorbeşte (mult) ca un avocet din Fuşteani.

5.Ziγi aspartî, omu cu gaileadz. – Omul necăjit – cîntar rablagit.

6.Zmelciu fîrî casî, omu fîrî ghineaţî. – Melc fără casă, om fără noroc.
7.Zorea-i bunî cîndu-i ňicî. – Nevoai e bună cînd e mică.

8.Zorea ş-herlu frîndzi. – Nevoia fringe chiar şi fierul.

9.Zvestri fîrî zaciu, casî fîrî nicuchiru. – Casa fîrî stăpîn e ca varul nestins.



SURSA:

Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu (editori), Folclor aromân grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 1982, pp.26-59.

 


1.Piperchi dinijicati – Ardei tăiați mărunt

Într-un ceaun (tiyani) încins cu 200 ml ulei (untulemnu) se pun 3/2 kg ardei (piperchi)tăiați în bucăți (dinjicate) de 4cm X 4cm și se amestecă (s-minteashti) continuu până se înmoaie (s-moalji) omogen. Nu trebuie ținuți prea mult ca să nu li se desprindă coaja. Se adaugă (s-adavgă) suc din 2 kg roșii (pătrăgeani) proaspete sau 800 grame roșii în bullion și se lasă să clocotească ca să mai scadă sosul (s-ascadă dzama), amestecându-se din când în când. Se adaugă 300 grame de telemea de oaie sau feta data pe răzătoare și se amestecă totul 3 minute. Se ia de pe foc și se lasă câteva minute să se închege (s-leagă) sosul. Se servește fierbinte (upăritu).

Sfat (Nvetsu): feta se omogenizează (s-ancheagă) mai bine (cama ghini) în sos decât telemeaua.


Proverb culinar aromân: Tutiputa bună s-vindi ditu muntsă! - Oaia bună se vinde din munte!

 

2.Piperchi cu cashu – Ardei cu brânză

Zece ardei kapia sau grași se coc pe plită, iar după ce se răcesc (s-arătsească) se curăță de coajă (peaji) și de semințe, dar fără apă, pentru a nu-și pierde aroma. Pentru umplutură se amestecă (s-ameastică) 250 grame de brânză de vaci cu 250 grame smântână, 250 grame de telemea de oaie data pe răzătoare și mărar și pătrunjel tocați mărunt. Se umplu ardeii și se pun (s-andregu) într-un vas de Jena uns cu ulei de măsline. Se țin în cuptor (cireapu) la foc mediu timp de 15 minute.


Proverb aromân: Frati, frati ama corlu-I cu păradz! – Frate, frate dar hora-I pe bani!

 

3.Piperchi coapti – Ardei copți

Zece ardei (piperchi) grași mari se coc (s-cocu) pe plită și se răcesc (s-arătsească) într-o oală cu capac. Se curate de pieliță (peaji), fără apă, să nu-și piardă sucul aromat și se pun într-o tavă (tăvă) adâncă. Suc de roșii (pătrăgeani chisati) din 1 kg de roșii proaspete sau 800 grame roșii în bulion se lasă să clocotească într-un ceaun (tiyani) încins cu 2 linguri de ulei (untulemnu) și se adaugă sare (sari) după gust. După 20 minute, când scade sosul (andu ascadi dzama), se adaugă (s-adavgă) 300 grame de telemea de oaie sau feta fărâmițată (chisatu) mărunt și se amestecă bine 3 minute. Se varsă (s-vearsă) sosul peste (pisti) ardei (piperchi) și se servește.

Sfat (Nvestsu): Vara (veara) se poate servi și rece (arăts); stau bine lângă brânză (cashu).


Proverb aromân: Nu ari ma greau lăngoari ca urfanja! – Nu există boală mai grea decât sărăcia!

 


SURSA

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 20, 22, 24.

 


Versiunile românești îmi aparțin:


1.Adră guva tu pită! – A făcut gaură în plăcintă!

2.Armânlu s-frăndzi, ma nu s-apleacă! – Aromânul se frânge, dar nu se pleacă!

3.Fără di măcari shi beari, d-iu s-ansară laia vreari! – Fără mâncare și băutură, cum să apară dragostea!

4.Cu zboari păntica nu s-umpli! – Cu vorbe stomacul nu se umple! / Foamea nu se potolește cu vorbe!

5.T-iu tinseshi hirlu ca curcubeta shi u umplushi lumea di castravets! – Ce-ai întins firul ca dovleacul și ai umplut lumea de castraveți!

6.Pri atsel tsi vrei s-lu pălăcrshesti s-nu-l nărăeshti! – Pe cel care vrei să-l rogi ceva să nu-l superi!

7.Shedz, pită s-ti măcu! – Șezi, plăcintă să te mănânc!

8.Doauă nu va pots s-li-ascundz: ună – bearea, altă vrearea! –Două lucruri nu vei puteai să le ascunzi: unul – băutura, altul – dragostea!

9.Lingura goală azgrămă gura! – Lingura goală zgârâie gura!

10.Tutiputa bună s-vindi ditu muntsă! – Oaia/Capra bună se vinde de pe munte!

11.Frati, frati ama corlu-i cu păradz! – Frate, frate, dar jucatul în horă este pe bani!

12.Nu ari ma greau lăngoari ca urfanja! – Nu există boală mai grea ca sărăcia!

13.Na părălu shi dănji căvgălu! – Ia banul și dă-mi scandalul!

14.Nu chiari nă păduri fidănjili anda cresc! – Nu piere o pădure când îi cresc vlăstare!

15.Alavdă fisuilu shi măcă carni! – Laudă fasolea și mănâncă carne!

16.Acats un oaspi nău, vecljilu s-nu lu agărshestsă! – Primește un oaspete nou, pe cel vechi să nu-l uiți!

17.Zborlu zboru adutsi! – Vorba vorbă aduce!

18.Cu darea trets amarea! – Cu darul treci marea!

19.Armănlu shi oarfăn s-hibă, tutu pi celnic shi adutsi! – Aromânul și orfan să fie, tot ca celnic va semăna! (celnic – conducătorul unui grup de familii cu mari turme de oi)

20.Agiunlu cumătsi anyiseadză! – Flămândul mâncare visează!

21.Njelu bunu sudzi di la doauă oi! – Mielul bun suge de la două oi!

22.Oala avigleată nu s-vearsă pri focu! – Oala cu mâncare supravegheată nu se varsă pe foc!

23.Cându measa easti goală, oaspetsli lia di s-ascoală! – Când masa este goală, oaspeții încep să se ridice!

24.Muntili nu s-aspari di neauă! – Muntele nu se sperie de nea!

25.Vrearea are ahăts caimadz, cătsi suntu tu lumi ahmadz! – Dragostea area atâtea supărări, câți proști sunt pe lume!

26.Atsel tsi sh-ari aleaptă un bun oaspi, da semnu că ari minti bună! – Cel care și-a ales un bun oaspete, dă semn că are înțelepciune!

27.Pri iu iasi zborlu, iasi shi suflitlu! – Pe unde iese vorba, iese și sufletul!

28.Vrearea ajută s-treacă oara, oara ajută s-treacă vrearea! – Dragostea ajută să treacă timpul mai ușor, timpul ajută să treacă dragostea!

29.Coaja di himunicu nu s-alicheaști di bricu! – Coaja de pepene nu se lipește de buric!

30.S-arcuti tingirelu shi shi-află căpachia! – Se rostogoli oala șiși găsi capacul!

31.Gălina a vitsinulu – totna – easti cama grasă di a ta! – Găina vecinului este întotdeauna mai grasă ca a ta!

32.Pesculu tu amari shi tiyanea pi focu! – Peștele în mare și tigaia pe foc! / A vinde pielea ursului din pădure!

33.Gortsul sum gortsu cadi! – Para sub păr cade!

34.Bagă apa tu avlakiu! – Toarnă apă în brazdă!

35.Cu tuti că arăvdarea easti amară, poamili a lei suntu dultsă! – Cu toate că răbdarea este amară, fructele ei sunt dulci!

36.Căti milets, ahăts Dumnidzadz! – Câte popoare, atâția Dumnezei!

37.Iu-i vreari easti shi Dumnidză tu mesi! – Unde e dragoste, e și Dumnezeu la mijloc!

 

SURSA

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră, București, 2011, 76 p.


1.Pită anvârtită cu cashu – Plăcintă rulou cu brânză

Din 750 grame făină e prepară coca din care se întind (s-tindu) 7 foi (peturi). Pe fiecare foaie se presară (s-pispileashti) ulei (untulemnu) [total 4 linguri] și brânză fărimițată (cashlu chisatu) [total 400 grame telemea de oaie] și apoi se rulează (s-anvărteashti). Foile se așează una câte una în tava (tăvălu) unsă cu ulei și se lasă la cuptor (cireapu) 20 minute până prin culoare (arushesc). Între timp se face saramura (armea) din 50 grame de brânză fărâmițată fin și 2 linguri amestecată în apă. Saramura se toarnă uniform în tavă. Se pune la cuptor încă 10 (dzatsi) minuti. Se taie în cruce (crutsi) și apoi în bucăți (cumătsi) mici. Se servește (S-măcă) caldă.


Proverb culinar aromân: Adră guva tu pită! – Făcu gaură în plăcintă!

 

2. Pită salarii cu cashu – Plăcintă cu brânză

1 kg făină (fărină), 1 linguriță de sare și 4 linguri de ulei se frământă (s-frimită) cu apă călduță și din aluat se întind foi (peturi) subțiri. Foile se stropesc (s-aungu) cu ulei (untulemnu) la temperatura camerei și se presară cu un amestec fărâmițat (chisat) de 500 grame de telemea de oaie și 200 grame de urdă. Foile se pliază, încrețite și se așează una lângă alta în tava (tăvălu) unsă cu ulei. Foile se pun în cuptorul (cireapu) încins (caldu crop) la foc mic și se țin 30 de minute până prind culoare. Între timp se bat 4 ouă (oauă) cu sare, 1 iaurt (mărcat) și 150 ml lapte (lapti) și se toarnă în tavă uniform peste (pisti) toate foile. Se țin la cuptor încă (nica) 20 de minute.

Proverb aromân: Armănlu s-frăndzi, ma nu s-apleacă! –Aromânul se frânge, dar nu se pleacă!

 

3.Pită di veardză – Pită cu spanac

Frunzele (Frăndzili) de la 1 kg și jumătate de spanac (veardză) proaspăt se curăță (s-cură), se opăresc (s-bagă s-hiarbă), se scurg în apă (s-astricoară) și se pasează (s-chiseadză). Împreună (Deadun) cu 2 căni de lapte (lapti) și și cu 3 ouă (oauă) bătute bine se amestecă pe foc mic în ceaun până la omogenizare (pănă ascadi dzama). Apoi se adaugă (s-adavgă) 350 grame de telemea sărată de oaie (cash) uscată fărâmițată (sărmatu) mărunt. Se amestecă 5 minute și apoi se lasă (s-alasă) să se răcească (s-arătsească) acoperind ceaunul cu un prosop. Din 1 kg de făină, 1 linguriță de sare și 4 linguri de ulei se face aluat din care se fac 3 foi: cea de deasupra și cea de dedesubt mai (cama) groase și cea de la mijloc mai subțire (subtsări). Toate foile se întind mai mari ca tava și se încrețesc pentru a se potriv înăuntru. Se așează în tavă foaia de de desubt, care se picură (s-pispileashti) ulei (untulemnu), iar deasupra se pune foaie de mijloc, fără a o apăsa. Urmează umplutura și apoi foaia de deasupra. Se pune la cuptor (cireapu) 40 de minute și merge cu bere rece.

Proverb culinar aromân: Fără di măcari shi beari, d-iu s-ansară laia vreari! – Fără mâncare și băutură, de unde să apară dragostea!

 

4.Pită di prashi – Plăcintă de praz

Trei bucăți de praz (prash) mare [1 kg și jumătate] se crestează în lung în 6 fâșii și se taie (s-dinjică) rondele. Se călesc (S-tsăryăsescu) în ulei încins (untulemnu upăritu) în ceaun și se amestecă continuu până se înmoaie (s-moalji). Se micșorează focul și se adaugă (s-adavgă) 250 grame de telemea de oaie (cash) dată pe răzătoare (sărmatu). Se adaugă 100 ml de apă, amestecând ca să nu se lipească și să se omogenizeze. Se mai adaugă și 3 ouă (oauă) bătute bine și se amestecă (s-minteashti) 5 minute până se încheagă. Din 1 kg d efăină, 1 linguriță de sare și 4 linguri de ulei se face coca. Se împarte coca pentru 6 foi (peturi), din care cea de jos (prighiosu) și cea de sus vor fi mai (cama) groase. Se așează în tavă și se presară (s-pispileashti) între foi umplutura. Nu se întinde uniform și nu se apasă. Foile se încrețesc ca să încapă în tavă. Foaia de sus se potrivește cât tava și se unge cu ulei sau margarină ca să fie crocantă. După ce se scoate din cuptor (cireap) se acoperă (s-anvileashti) cu un ștergar (distimeli) 10 minute și apoi se taie.

Proverb culinar aromân: Cu zboari păntica nu s-umpli! – Stomacul nu se umple cu vorbe!

 

5.Pită di curcubetă – Plăcintă cu dovleac

1 kg și jumătate de dovleac (curcubetă) dat pe răzătoarea (rendă) mare se călește (s-tsăryăseashti) 15 minute la foc mic în ulei (untulemnu) încins în ceaun cu 100 grame de zahăr (zahare) și cu zahăr vanilat. Se amestecă (S-minteashti) bine (ghini) ca să nu se lipească și ca să se omogenizeze, apoi se lasă (s-alasă) să se răceasă (s-arătsească). Se întinde prima (protlu) foaie (petur) [1/6 din aluat] până ce ajunge foarte fină și transparentă, cu diametru de 50 cm. Se picură (S-pispileashti) ulei cald cu lingura. Se presară umplutură, se împachetează plic, iar se picură ulei și se presară umplutură, apoi se rulează. Se așează în tavă începând cu un capăt, rotind în jurul centrului tăvii. Se continuă în spirală cu celelalte suluri. Stă la cuptor (cuftor) 1 oră (ună sihati). Se taie în cruce (crutsi) și apoi sulurile în bucăți (cumăts) mici (njits) și se presară zahăr pudră.

Proverb culinar aromân: Ț-iu tinseshi hirlu ca curcubeta shi u umplushi lumea di castravets! – Ce-ai întins firul ca dovleacul și ai umplut lumea de castraveți!

 

6.Pită di meari – Plăcintă de mere

Se amestecă (S-ameastică) 1 plic de praf de copt în 350 grame de iaurt (mărcat), se umflă și se varsă într-un castron, împreună cu 2 căni de făină (fărină) și cu 1 ou mare, se amestecă și restul ingredientelor pentru cocă: 1 cană de făină, 75 grame de margarină, 2 linguri de ulei și 2 vârfuri de deget de sare. Se frământă (S-frimită) bine (ghini) aluatul și se împarte egal pentru 2 foi (peturi): bază și capac. Într-un ceaun încins cu puțin ulei se călește umplutura: 1 kg jumătate de mere (meari) rase, 3 linguri de zahăr, coajă rasă de lămâie, 1 plic zahăr vanilat, 1 lingură de scorțișoară măcinată. Tava (Tăvălu) se unge (s-aundzi) bine cu margarină, se așează (s-tindi) foaia de bază și se urcă și pe peretele tăvii și se așterne umplutura răcită. Se acoperă cu foaia-capac și se pune în cuptorul (cireaplu) încins (caldu crop) la foc potrivit 45 de minute (minuti). Plăcinta se taie înainte (ninti) de a se pune la cuptor pentru a nu se sfărâma. După ce se răcește se pudrează (s-pispileashti) cu zahăr.

Proverb aromân: Pri atsel vrei s-lu pălăcrshesti s-nu-l nărăeshti! – Pe cel care vrei să-l rogi ceva să nu-l superi!

 

7.Pită di cashu dultsi – Plăcintă cu brânză dulce

Coca se prepară din: 350 grame de iaurt,3 căni de făină, 1 ou mare, 75 grame de margarină, 2 linguri de ulei, 1 praf de copt și 2 vârfuri de deget de sare. Se întind (S-tindu) două foi (peturi) de cocă mai (cama) groase ca la pita de mere. Umplutura se prepară din 600 grame de brânză dulce de vacă fărâmițată, 100 grame de telemea de vacă fărâmițată, 6 ouă, 1 cană de zahăr, 2 linguri de smântână , 100 grame de unt topit și 2 plicuri de zahăr vanilat, care se amestecă (s-ameastică) până se omogenizează. Într-o tavă încinsă și tapetată cu ulei (untulemnu) se așează foaia de cocă, peste care se pune umplutura și apoi se așează deasupra (s-anvăleashti) a doua foaie. Se lasă (S-tsăni) în (tu) cuptorul (cuftorlu) încins (caldu crop) 45 de minute. Se presară (S-pispileashti) cu zahăr (zahari) pudră după (dupu) gust (yustru).


Proverb culinar aromân: Shedz, pită s-ti măcu! – Șezi, plăcintă să te mănânc!

 


SURSA

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14.

 

1.Puljiu n’cireapu cu bărgădanu – Pui la cuptor cu mămăligă

Un pui întreg se așează (s-andreadzi) într-o tavă (tăvă) unsă (aumtu) cu ulei (untulemnu) sau cu unt și se condimentează după gust cu boia dulce, piper (chiper) și sare (sari) și se adaugă o cană cu apă. Se lasă la cuptor (cireap) cu foc mediu timp de 60-90 minute până se înroșește (s-aruseashti). Mămăliga (Bărgădanlu) se obține prin fierberea într-un ceaun a 3 căni de apă cu sare, iar când apa dă în clocot se adaugă 1 cană de mălai, amestecându-se bine ca să nu se formeze cocoloașe. Mujdeiul (Aiiu cicucutitu) se obține prin amestecarea a 5 căței de usturoi curățați și pisați, sare, 2 linguri de ulei, 1 lingură de oțet (puscă) și puțină apă. Se toarnă peste (pisti) puiul (puilu) scos (ascos) din cuptor.


Prover culinar aromân: Gălina a vitsinulu – totna –easti cama grasă di a ta! -Găina vecinului este întotdeauna mai grasă ca a ta!

 

2.Pescu cu arizu – Pește cu orez

1 crap proaspăt de 1 kg și jumătate se taie felii (cumăts) de 4 cm grosime și se presară cu puțină sare (sari) și piper (chiper) alb. 1 cană de orez (ariz) se pune (s-bagâ) la fiert (s-hiarbâ) în 2 căni de apă, cu sare și ulei (untulemnu), și se amestecă până scade (ascadi) apa. Între timp se călesc (s-tsăryăsescu) 2 cepe (tsepi) medii în tigaie și se stinge cu suc din 1 kg de roșii proaspete sau 400 grame de roșii în bulion, se adaugă boia dulce și se lasă să clocotească 10 minute. Apoi se adaugă peste orez și se amestecă (s-minteshti) bine. În tava bine unsă cu ulei se așează orezul și se pun feliile de pește deasupra. Se ține în cuptor (cireap) o jumătate de oră la foc mediu. Înainte de a se servi se presară (s-pispileashti) pătrunjel (makidhunish) proaspăt tăiat.


Proverb culinar aromân: Pesculu tu amari shi tiyanea pi focu! – Peștele în mare și tigaia pe foc! / A vinde pielea ursului din pădure.

 


SURSA

Mihaela Bajdechi & Irina Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 62-64.

 

1.Prashi cu cărni di porcu – Praz cu carne de porc

Într-un ceaun (tingirelu ahăndosu) încins (caldu crop) cu 100 grame de ulei (untulemnu) se pune 1 kg de carne de porc ‘’scăricică’’ tăiată felii de 1 cm și se amestecă la foc mediu până se rumenește. 1 kg de praz (prash) se taie în sfert (de-ampatrulea) pe lung și apoi rondele groase de 1cm. Sucul de roșii se face din 500 grame de roșii (pătrăgeani) proaspete sau 400 grame de bullion, potrivit cu sare după gust (yustru). Când (Anda) s-a rumenit carnea, se adaugă (s-adavgă) în ceaun prazul și o jumătate de cană de apă, se amestecă până se înmoaie prazul și apoi se adaugă sucul de roșii (pătrăgeani chisati). După 15 minute se adaugă o linguriță de boia dulce (chiperlu aroshu).


Proverb aromân: Pri iu iasi zborlu, iasi shi suflitlu! – Pe unde iese vorba, iese și sufletul!

 

2.Combari cu cărni de porcu – Cartofi cu carne de porc

750 grame de ceafă de porc se taie felii (cumăts) groase de 1 cm și se așează în tava (tăvălu) încinsă cu ulei (untulemnu). Se adaugă 2 kg de cartofi (combari) tăiați în lung, 2 morcovi (caroti) mari tăiați rondele, 2 cepe (tseapi) medii călite în ulei și suc de roșii (pătrăgeani chisati) făcut din 1 kg de roșii proaspete sau 800 grame de roșii în bullion, în care s-au amestecat după gust sare, piper și boia. Se lasă la cuptor (cireap) la foc mediu 1 oră și jumătate (unâ sihati sh-disă) până se rumenește (s-tsăryăsească ghini).


Proverb aromân: Vrearea ajută s-treacă oara, oara ajută s-treacă vrearea! – Dragostea ajută să treacă timpul mai ușor, timpul ajută să treacă dragostea!

 

3. Chiftadz – Chiftele

Un sfert de kg de carne tocată de porc se amestecă (s-minteashti) cu miezul de la 2 felii de pâine (păni) înmuiat (muljată) în (tu) apă și apoi scurs, cu 1 ceapă (tseapă) mică tocată mărunt (minută), cu 2 căței de usturoi zdrobit (ailu ciucutitu), cu 1 lingură de pastă de bulion, 1 linguriță de boia (chiper aroshu) și pătrunjel (makidhunish) și mărar tăiați fin. Se adaugă (S-adavgă) și 1 ou pentru a lega toată compoziția. Înainte de a se prăji (s-tsăryăsescu) în tigaie (tiyani), chiftelele se tăvălesc prin făină (fărină).


Proverb culinar aromân: Coaja di himunicu nu s-alicheashti di bricu! – Coaja de pepene nu se lipește de buric!

 

4. Limba cu măsini – Limbă de porc cu măsline

Se spală cu apă rece 2 limbi de porc și se fierb (s-hierb). Când apa clocotește, se curăță din când în când de spuma care se adună deasupra. Când se observă că apar bășicuțe pe limbă se scoate din apă limba și se curăță (s-cură) de pieliță (cheali). Se pune la fiert în apă nouă, cu boabe de piper (chiper) și frunze (frăndzi) de dafin și se lasă scadă aproape de tot. Se taie (S-dinjică) limba în felii groase de 1 cm. Cu apa scăzută se diluează 300 grame de pastă de roșii (pătrăgeani). Se înțeapă 200 grame de măsline (masini) cu o scobitoare ca să intre sosul în ele și se adaugă în cratiță împreună cu 200 ml de vin (yin). Se lasă (S-alasă) să dea în clocot la foc mic până scade (ascadi) sosul (dzama).


Proveb culinar aromân: S-arcuti tingirelu shi shi-află căpachia! – Se rostogoli oala și-și găsi capacul!

 


SURSA

 

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 54, 56, 58, 60.


Zboarâ mintimeni - Vorbe înțelepte

Duminică, 11 Martie 2012 09:49

Zboarâ mintimeni – Vorbe înțelepte

 

1.Aushlu easti sturlu a casiljei. – Omul bătrân este stâlpul casei.

2.Na părălu shi dă-nj câvglu. – Dacă vrei gâlceavă, dă bani cu împrumut.

3.Sutili mâriti hutili. – Zestrea mare mărită toantele.

4.Bâgă apa tu avlakiu. – A pune lucrurile pe făgașul normal.

5.Di mbitat s-aspar shi zurlilji. – De omul beat se sperie și nebunii.

6.Omlu cu minti ancupârâ, nu vindi. – Omul înțelept ascultă mai mult și vorbește mai puțin.

7.Zborlu zboru adutsi. – Vorba vorbă aduce.

8. Calea va imnari shi borgea va pâlteari. – Drumul trebuie urmat și datoria plătită.

9.Amirârilja nu s-tsâni cu un stur. – Împărăția nu se bazează pe un singur om.

10. La pândzâ minutâ nu va ac gros. – La țesătură rară nu trebuie ac gros.

11. Nu va cuveti, va murafeti. – Nu trebuie forță, cât trebuie iscusință.

12. Di tu soarti pân tu moarti. – De la sortit până la sfârșit.

13. Boulu s-leagâ di coarni sh-omlu di limbâ. – Boul se leagă de coarne și omul de cuvântul dat.

14. Tuts calea, nâs valea. – Toți înainte, el îndărăt.

15. Tinjia la muljari – mushuteatsa atsea ma mari. – Onoarea femeii – cea mai mare frumusețe.

 


SURSA

Mirela Sima (ed.), Marica Ciungu, Chiratsa Sima, Ecaterina Mihu, Urări di totna, Societatea Culturală Aromână, București.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required