Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: sait
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Prefti Mihai – Durut iho / 1987

Miercuri, 21 Septembrie 2011 11:39

În 1987 poetul aromân Mihai Prefti (1953 - ) publica volumul de versuri aromâne Durut iho (Tandru ison).


Volumul a apărut la editura Litera din Bucureşti ’’în regia autorului’’, cu următoarea dedicaţie: Ti-a mea durută mană, Ţaca al Vini şi hil’ilu a meu Alexandru.


Cartea, care are ca subtilu poeme aromâne, am găsit-o în biblioteca mătuşii mele Eugenia Pitu, având următoarea dedicaţie de mână: Ti Emil Culeţu, armânu cu mari livindeaţă şi mintiminili – Cu vreari şi multă tiniy. 23 Cirişaru 1988. M. Prefti.


Cele 56 de pagini ale volumului cuprind 44 de poezii, ale căror titluri româneşti îmi aparţin: Meru ncruţil’at pi hlambură (Mărul cruciat pe steag), Apostol’i tu cridinţă (Apostoli în credinţă), Zboarîli (Vorbele), Dulţea limbă di zîmani (Dulcea limbă strămoşească), Dit sinuri îşi inşi (Din graniţe îşi ieşi), Tilefi nă fîţem (Ne jertfim), Zboară niholti (Cuvinte niholti), Pseftu zghic (Ţipăt fals), Pîlîcîrie (Rugăciune), Ni inşi Sfinxul dininti (Ne ieşi Sfinxul înainte), Aventura chirolui (Aventura timpului), Acl’imarea al Pan (Chemarea lui Pan), Amare veduie (Mare văduvă), Ampirţîri (Împărţiri), Hîrsite Sisif (Fericitule Sisif), Poemi nifapti aşteaptă ducheari s-amintă (Poeme nescrise cer sentimente ca să fie compuse), Frîndzi-ţ mesea (Frânge-ţi mijlocul), Icoană mîrghită (Icoană mîrghită); Aclo, Gordion (Acolo, Gordion); Iho I (Ison I), Iho II (Ison II), Iho III (Ison III), Calea cu pluchi di Cavgagia (Drumul cu lespezi la Cavgagia), Aniversari (Aniversare), Xichi (Neîmplinire), Bană (Viaţă), Tu pîntica noaptil’ei (În miezul nopţii), Braţă cusurăhi (Braţe ),Tisaga cu mîrtii (Desaga cu păcate), Oameni isihisiţ, Defi ş-vise!, Apurie mardzina di-amari, Zivă niastruvisită, Eva (Eva), Thimiseri; Limos, chirolu angl’iti tut (Lacom, timpul înghite tot); Cîntic di jali (Cântec de jale), Luna ’mplină (Luna plină), Muşuteaţă (Frumuseţe), Sirveani (Desfătare), Zilipsiri (Dorinţe), Dor (Dor), Cîţe nu iňi (De ce nu vii), Nat (Prunc).


Coperta spate include aprecierea criticului literar aromân Hristu Cândroveanu (1928 - ): ''Fără a se dezice de restituirea imaginii sociale a etniei - ceea ce a constituit întîa preocupare a poeţilor aromâni mai vechi - nota distinctă a liricii lui Mihai Prefti este metafora încărcată de refelcţie. Modernitatea acestei poezii constînd în trăirea tensionată a cuvîntului, privit el însuşi într-o infinitate de semnificaţii.''


Sirma Guci, o veche şi buna prietenă a autorului, a fost surprinsă de apariţia volumului, pe care îl caracteriza astfel: "E cam rece şi puţin abstract’’. De aceea îşi propune: ‘’Eu dacă aş scrie aş fi mai caldă, mai feminină". În consecinţă, în toamna lui 1988 scrie primele sale versuri în aromână, primul care i le citeşte fiind chiar M. P., care o încurajează în acest sens.

Yoryi Vrana consacră acestui volum capitolul Unâ thimisiri şi-ndoauâ minduiri ti poezia alu Mihali alu Prefti şi mira armânamilei din articolul Mihali al Prefti shi poezia, postat pe saitul ‘’Tră Armânami’.

 

SURSE:

Mihai Prefti, Durut iho, Litera, Bucureşti, 1987, 56 p.

***, Despre Sirma, ’’Sirma Guci’’, http://www.sirmaguci.ro/despre_sirma/

Yoryi Vrana, Mihali al Prefti shi poezia, ’’Tră Armânami. Association des Francais Aroumains’’, 12 mai 2010, http://www.armanami.org/blog/mihali-al-prefti-shi-poezia/#more-241

Saitul DIVERS

Vineri, 13 Mai 2011 18:07

În secţiunea ’’Cronologie’’ am folosit ca sursă Buletinul informativ DIVERS. Acest buletin a apărut săptămânal şi exclusiv on-line (www.divers.ro), având ca subiecţi cele 19 minorităţi naţionale recunoscute legal în România.


Editarea sa a început în 2001 de către agenţia de presă Mediafax din Bucureşti, având ca finanţator Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală din Cluj Napoca, care la rândul său a fost susţinut financiar de Fundaţia Soros pentru o societate deschisă şi de fundaţia belgiană King Baudoin. Autorul şi editorul proiectului a fost jurnalistul Marian Chiriac de la secţia Documentare a Mediafax.


Pe parcurs au fost cooptate în proiect Gabriela Bădescu de la Documentare Mediafax şi, ulterior, reporterul special al buletinului Mihaela Dumitraşcu.


Conform rapoartelor anuale ale CRDE, în perioada 2001-2006 buletinul,care apărea joi, era citit de 900 de persoane pe ediţie.


De asemenea, DIVERS era folosit constant ca material informativ de către Delegaţia Comisiei Europene în România şi de către Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României.(http://www.edrc.ro/docs/docs/Raport_CRDE_2007.pdf)

Din 2007 editarea a fost preluată de Asociaţia de Investigaţii Media din Balcani (BIRN), unde se transferase M.C., iar finanţarea de către filiala România a ONG-ului american Project for Ethnic Relations, unde G.B. a devenit coordonator de proiect.


Deşi aromânii, meglenoromânii şi istroromânii nu reprezentau o ţintă pentru proiect, M.C. a găsit de cuviinţă să editeze ştiri şi despre ei.Astfel, au fost editate 4 ştiri cu referire la istroromâni (2 în 2003 şi 2 în 2007), 4 la meglenoromâni (1 în 2003, 2 în 2007 şi 1 în 2008), 3 la macedoromâni (2 în 2007 şi 1 în 2008) şi 77 la aromâni (4 în 2002, 5 în 2003, 2 în 2004, 12 în 2005, 7 în 2006, 11 în 2007, 21 în 2008, 12 în 2009 şi 2 în 2010). Din cele 77 de ştiri referitoare la aromâni 7 sunt dubluri în limba engleză, iar aproximativ 10 îi privesc şi pe aromânii din Balcani.


Ultimul număr al buletinului a fost 435 din 31 martie 2010.


Din aceste ştiri am înregistrat 45 de evenimente în secţiunea ’’Cronologie’’ a blogului. Evenimentele acoperă perioada 1991-2010 şi se referă inclusiv la istroromâni şi meglonoromâni, marea majoritate a celor privindu-i pe aromâni referindu-se la cei din România. Tematica include, în general, evenimente culturale (festivaluri aromâne şi interetnice), dar şi politice (Comunitatea Aromână din România).


De asemenea două ştiri le am inclus la secţiunea ’’Bibliografie’’: Vlahii şi M.C. despre Ultimii rapsozi – polifonii fărşerote.

 

Saitul Macedoromâni

Sâmbătă, 14 Mai 2011 18:18

Saitul Macedoromani a fost creat în 2009 la adresa www.macedoromani.ro şi este scris în română.


Nu există menţionat niciun nume de autori în paginile sale: nici de persoană, nici colectiv, nici pseudonim.

 

În pagina Evenimente sunt menţionate 12 evenimente din 2009, pe care le-am înregistrat în secţiunea Cronologie a blogului: lansarea volumelor „Scoli si biserici românesti din Peninsula Balcanica. Documente (1918-1953)“ şi „Schituri si chilii româneşti la Muntele Athos. Documente (1852-1943)“ scrise de Adina Berciu-Draghicescu şi Maria Petre, lansarea volumului „Aromânii în context balcanic. Studii si anexe” (în limba macedoneană), semnat de Nistor Bardu, gala premiilor revistei „Bana armâneasca”, o emisiune dedicata cântarilor aromâne la Radio România Cultural, Ziua Nationala a Aromânilor, prima editie a olimpiadei şcolare din cadrul cursului optional de „Cultura si traditii aromâne”, demonstratie practica de tesut manual,a XVI-a editie a „Zilelor Culturii Aromâne”, expozitia de arta contemporana „Calatori în spatiu si timp”, festivalul national al ONG-urilor din România, simpozionul „Rolul istoric al Societatii de Cultura Macedo-Româna în devenirea moderna a românitatii balcanice. Cu prilejul a 130 de ani de la înfiintare” şi congresul Armânesc „Armâni tu Uniunea Evropeanâ".

 

În pagina Articole sunt incluse trei texte: Introducere in istoria si civilizatia aromanilor, Vlahii balcanici şi Meglenoromânii, pe care le-am înregistrat la secţiunea Bibliografie a blogului.

 

Pagina Personalităţi era în construcţie.

 

Pagina Galerie foto cuprinde 7 poze: harta primelor colonizări în Cadrilater (judeţele doborgene Durostor şi Caliacra retrocedate Bulgariei în 1940), familie de aromâni, bătrâni aromâni, aromânii refugiaţi din Cadrilater în 1940, aromâni în costume tradiţionale, familie de fărşeroţi şi o hartă a macedoromânilor din Dobrogea.

 

Pagina Galerie documente prezintă rezoluţia Congresului aromânilor de la Tirana din 2009.

 

Pagina Linkuri cuprinde 21 de legături cu legături la diverse texte referitoare la aromâni din saituri româneşti (9 dau eroare) pe care le-am înregistrat în secţiunile Bibliografie, Cronologie şi Video de pe blog: episodul Români şi aromâni al emisiunii Semne de la TVR 1; articolul Alinei BÂRGĂOANU-VASILIU de la ‘’Cuget liber’’: ORGANIZAŢIA CARE SUSŢINE CĂ AROMÂNII NU SUNT PARTE A POPORULUI ROMÂN REACŢIONEAZĂ LA UN ARTICOL DIN „CUGET LIBER); ziarul on-line ‘’Frăţia’’; bibliografia ROMÂNII DE LA SUD DE DUNĂRE a BCU Cluj; Congresul aromânilor – „Aromâni în UE – realităţi şi perspective”, noiembrie 2009 la Departamentul pentru Românii de pretutindeni; articolul IN APARAREA FRATILOR AROMANI. Românitatea balcanică şi cea nord-dunăreană. HARTA din blogul lui Victor Roncea; articolul Ziua naţională a aromânilor, sub semnul discordiei din ‘’Telegraf’’; comentariul Canacheu taraste Romania la Consiliul Europei pentru a-si breveta inventia de la Romanian Global News; COMUNICAT primit din partea prof. univ. Adina Berciu / Centrul de Studii pentru Romanii de Pretutindeni; articolul Aromânii. Radacini si interese al dr. Emil Târcomnicu; nota de fundamentare şi proiectul de hotărâre al guvernului României privind recunoaşterea statutul Societăţii Macedo-Române ca fiind de utilitate publică; articolul Ideea de minoritate aromână în România este "aberantă şi falsificatoare din ‘’Telegraf’’.

 

Pagina Blog include o singură postare din 8 noiembrie cu titlul Cine sunt macedoromanii?,care trimite la encilopedia virtuală Wikipedia şi la care s-au făcut 7 comentarii. De asemenea există 6 răspunsuri pentru Macedoromani.

 

În pagina Noutăţi este menţionat Congresul de la Tirana.

 

Saitul ’’Căntitsi shi poezii armâneshti’’ a fost creat în 2008 de internautul Karavlahos (‘’kara’’ în turcă înseamnă ‘’negru’’). Aşa cum mărtiriseşte el însuşi în aromână este ‘’un aromân cu rădăcini în muntele Vermio din Macedonia’’. Din profilul vizualizat de peste 800 de ori aflăm că locaţia sa este în Constanţa/România.


Blogul a funcţionat în perioada 26 martie 2008 – 16 aprilie 2008, cu 6 intrări în martie şi 5 în aprilie.


Blogul începe cu un scurt text de bun venit în aromână: Ghini vinit! Diskish aistâ frăndzâ ti tinjisirea soljei armâneshti sh-ca s-nă hârâsim deadun cu mushatili căntitsi shi poezii armâneshti.Am nâdia că va aflats aua lucări cai s-v-arisească sh-că va vâ turatsi sh-altă oară.Mas aflu hăbâri dit bana armănjilor (andamusi,spectacole,etc),va li bag shi eali aua.S-bănats! (‘’Bine aţi venit! Am deschis această foaie pentru cinstirea neamului aromân şi pentru a ne bucura împreună de frumoasele cântece şi poezii aromâne. Am speranţa că veţi găsi aici lucruri care să vă placă şi că vă veţi întoarce şi altă dată. Dacă voi afla veşti despre viaţa aromânilor (reuniuni, spectacole etc), le voi introduce aici. Să trăiţi!’’)

În blog sunt redate poeziile în aromână a 10 scriitori aromâni: Constantin Belimace (Un căntic şi Dimăndarea părintească), George Murnu (Grailu armânescu şi Dor di Vruta), Nushi Tulliu (Loai cârliglu şi Noapti di veară), Nicolae Batzaria (Kita la bisearică), Marcu Beza (Căntic şi Vruta cătâ picurar), Atanasie Nasta (Antribari picurarească, Tu apirită şi Lăi nior), Zicu A. Araia (Calea), Constantin Colimitra (Erats şi Stăi ndrept), Costa Guli (Aclo şi Nimintimenă inimă ) şi Teohar Mihadash (Cale-ambar, Căntic di sărmănitsă şi Căntic di vreari). Aceste poezii au fost înregistrate în secţiunea Literatură a blogului meu.

De asemenea în blog sunt încadrate fişiere audio cu poezii recitate a şapte din respectivii poeţi: Constantin Belimace (Dimăndarea părintească), George Murnu (Grailu armânescu şi Tra Armăname), Nushi Tulliu (Lilicea di vreari şi Nani, nani), Nicolae Batzaria (Cu foartica, Fure, fure nu ts-arshini, Nu s-acatsă armânlu şi Vor s-mărită moashili), Marcu Beza (Loară valea şi Minduiri), Atanasie Nasta (Antribari picurărească) şi Zicu A. Araia (Toamna-n Pind). Aceste fişiere au fost înregistrate în secţiunea Audio a blogului meu.

 

Separat de blog sunt încadrate fişiere audio cu muzică fărşerotească: surorile Ghica (4), Gh. Celea (9), Gh. Marcu (8), 19 fără cântăreţi şi titluri nominalizaţi, 6 variante pentru ‘’Armănă lea mushată’’, 3 variante pentru ‘’Vanghilitsa’’ şi 6 fără cântăreţi nominalizaţi.

 

În sait sunt prezentate o fotografie din anii ’30 cu şase bărbaţi din satul Gramaticova (Grecia) şi un slide show cu ‘’Caduri Armanji’’ (Foto Aromâni), ce redau aspecte din viaţa comunităţilor aromâne.


Există pe sait numeroase linkuri încadrate pe secţiuni:


Site-uri shi blog-uri armâneshti (AnnoGramatikon-YouTube, Armanlu, Boatsea farsharoteasca, CasaNjicaTuPade-YouTube, Farserota-YouTube, giony.ro, GogaMishiu-YouTube, Hoara Armănească, KatoVermion-YouTube, Kefalovriso, Lunjina, Micidonlu, Mihaistere-YouTube, Muhcina-YouTube, Noi Armenji, Proiect Avdhela, Radio Makedonia, Sutsata Armânească di Salonic, Sutsata Armănjilor di Veria, Trâ Armânami şi Vlaxaina-YouTube);


Religie – Religion (Carti di rugăciuni, Noulu Testamentu pi armăneashti - The New Testament in aromanian language); Istoria Armãnjilor - History of the Aromanians (Aromanians in Encyclopedia of the Stateless Nations, A.J.B.WACE&M.S.THOMPSON The nomads of the Balkans, an account of life and customs among the Vlachs of Northern Pindus (1914), History of the Aromanians-Wikipedia, Istoria Armãnjilor-Wikipedia);


Hoari shi cãsãbadz (pulitii) armãneshti tu eta XX (Th. Capidan) (Aromanian settlements in 20th century, Hoari shi cãsãbadz (pulitii) armãneshti tu eta XX (Th. Capidan));


Dictionary (Tiberius Cunia-Dictsiunar a Limbăljei Armănească, I. Dalametra-Dicţionar macedo-român(1906), Dictsionar armânesc-românesc (Tache Papahagi), Blahiko leksiko (Dicţionar aromân-grec-român cu caractere greceşti şi româneşti));


Video-Documentary (Dhiava: Autumn Journey, Tenda-Cumăts dit bana Armănjilor Grămoshteni part.1, Tenda-Cumăts dit bana Armănjilor Grămoshteni part.2);

Video-Fratsii Manakia (Armânjii dit Pind, Corlu mari la Armânjii dit Pind, Film di fratsii Manakia 1905, Huzmeti di muljieri, Maia Despina, Manaki Brothers,a short biography, Numta armaneasca dit Avdela 1905);


Cărts anyrăpsiti di Armănji (Constantin Papanace-Destinul unei generaţii, Constantin Papanace-Fermentul aromân în sud-estul european, Constantin Papanace-Originea şi conştiinţa naţională a aromânilor, Georgiade Mihail Obedenaru-Texte macedo-române: basme și poesii poporale de la Crus̨ova, Gogu Padioti - Căntitsi fărsheroteshti, Ioan Caragiani - Studii asupra aromânilor din Peninsula Balcanică, Ionel Zeană-Vulturii Pindului, Matilda Caragiu Marioţeanu-Aromânii în mileniul III, Matilda Caragiu Marioţeanu-Dialectul aromân, Matilda Caragiu Marioţeanu-Identitate şi identificare în problema aromânească, Matilda Caragiu Marioţeanu-Stihuri Armâneshti, Matilda Caragiu-Marioţeanu - Un dodecalog al aromânilor,Nicolae Ciolacu-Haiducii Dobrogei, Nicolae Cuşa - Macedo-aromânii dobrogeni, Nicolae Cuşa - Originea macedonenilor aromâni, Nicolae Papahagi-Les Roumains de Turquie (1905), Pericle Papahagi-Basme aromâne și glosar (1905), Th.Capidan-Aromanii Dialectul aroman, Th.Capidan-Limbă si Cultură, Theodor Capidan-MacedoRomânii, Valeriu Papahagi-Cum s-a format conştiinţa latinităţii la aromâni). Toate aceste linkuriau fost înregistrate la secţiunile Bibliografie şi Literatură ale blogului meu.


Contorul saitului indica peste 5600 de vizite,iar în ultimele trei zile saitul a fost vizitat de internauţi din Constanţa, Bucureşti, Chirnogeni /Constanţa, Granada Hills/California, Busto Arsizio/Lombardia, Elgin/Illinois, Annandale/Virginia, Atena

 

Ma tsi s-adar - Dar ce să fac


Dit muntsã s-avdi cum pap Goga ãshi cântã cu fluiara.
Din frundzã s-veadi cã va-s-ina imshata primuveara!
Ma frandzã aspuni cã va-s ina imshata primuveara.
Cãntã, pap Goga, sh-nu mutrea, dã-i ninti cu fluiara!

(Din munți s-aude cum bunicul Goga cântă cu fluierul.
Din frunză se vede că va veni frumoasa primăvară!
Dar frunza spune că va veni frumoasa primăvară.
Cântă, bunicule Goga, și nu te uita, dă-i înainte cu fluierul!)


[Refren:]
Ma tsi s-adar, ca ocljii a tai nu cafta primuveara,
Ni ca vrei s-avdza pi-a meu pap cum cãntã toãta seara!
Ma tsi s-adar, ca ocljii a tai nu cafta primuveara,
Ni ca vrei s-avdza pi-a meu pap cum cãntã cu fluiara!

(Dar ce sa fac? că ochii tăi nu caută primăvara,
Nici nu vrei să-l auzi pe bunicul meu
cum cântă toată seara!
Dar ce sa fac? că ochii tăi nu caută primăvara,
Nici nu vrei să-l auzi pe bunicul meu cum cântă cu fluierul!)


Aratsi hii, d-anda ti shtiu, ni avdza ni ca greshtsa,
Multu-i greu, sh-nica ma rau, primveara s-nu hãrseshtsã.
Ma frandza aspuni cã va-s ina imshata primuveara.
Cãntã, pap Goga, sh-nu mutrea, dã-i ninti cu fluiara!

(Rece ești de când te știu, nu auzi și nici nu vorbești,
E foarte greu, și încă mai rău,
primăvara se sfârșește.
Dar frunza spune că va veni frumoasa primăvară.
Cântă, bunicule Goga, și nu te uita, dă-i înainte cu fluierul!)


[Refren:]

Tu minti ma s-te-alagu ashi,
Ca dor di vãra featã,
Fudz cu-a tau is, sh-du-ti-n pãduri,
Niurisma ta s-me-ambeatã.

(În mintea mea, te caut așa,
Ca dorul de fata,
Fugi cu visul tău, și du-te în pădure
Mireasma ta să mă îmbete)

 

Ma frandzã aspuni ca va-s ina imshata primuveara.
Cãntã, pap Goga, sh-nu mutrea, da-i ninti cu fluiara!

(Dar frunza spune că va veni frumoasa primăvară.
Cântă, bunicule Goga, și nu te uita, dă-i înainte cu fluierul!)


[Refren:]



SURSA

Calusarul, ‘’Lyrics Translate’’, 08/09/2011, http://lyricstranslate.com/es/ma-tsi-s-adar-dar-ce-sa-fac.html (Video Elena Gheorghe)

 

O, lea Ianulă - Ô, chère Ianula


Ore, Ianulă, taninaninanina,
Ore, Ianulă, featâ ńicâ,
O, nu vrea dada, taninaninanina,
Nu vrea dada s-ti mâritâ

(Ore, Ianulă, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Ore, Ianulă, petite fille,
Ô, ma mère ne le veut pas, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Elle ne veut pas que je me marie.)

 

O, lea Ianulă, taninaninanina,
O, lea Ianulă, vruta mea,
O, lea Ianulă, taninaninanina,
O, lea Ianulă, vruta mea

(Ô, chère Ianulă, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Ô, chère Ianulă, ma bien-aimée,
Ô, chère Ianulă, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Ô, chère Ianulă, ma bien-aimée.)

 

O, nu hiu featâ, taninaninanina,
Nu hiu featâ ti-amârtari,
O, câ-ńi am sorâ, taninaninanina,
Câ-ńi am sorâ cama mari

(Ô, je ne suis pas une fille, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Je ne suis pas une fille assez grande pour me marier,
Ô, car j'ai encore une sœur, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Car j'ai une sœur aînée.)

 

O, mulţâ giońi, taninaninanina,
Mulţâ giońi îńi ti câfta
O, nu vrea dada, taninaninanina,
Nu vrea dada sâ-ńi ti da

(Ô, beaucoup de garçons, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Beaucoup de garçons me demandent en mariage,
O, ma mère ne le veut pas, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Elle ne veut pas que je me marie.)

 

O, mi mârtarâ, taninaninanina,
Mi mârtarâ mult’ diparti
O, nu vedu sorâ, taninaninanina,
Nu vedu sorâ, nu vedu frati

(Ô, ils m'ont fait me marier, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Ils m'ont fait me marier très loin d'eux,
Ô, je ne vois plus ma sœur, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Je ne vois plus ma sœur, je ne vois plus mes frères.)

 

 

SURSA

Trimis de Călușarul la 13/05/2012

Video Ioti Mela și Ansamblul Iholu (Ecoul) din Constanța.

http://lyricstranslate.com/en/o-lea-ianula-o-chere-ianula.html

 

 

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required