Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: steaua
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Dina Cuvata s-a născut la Dobroşani, un sat din Macedonia iugoslavă, în 1952.


Termină liceul din Stip în 1972 şi Universitatea din Skopje în 1972, ambele localităţi fiind oraşe din Macedonia iugoslavă.


Publică poezii şi proză în revista aromână ‘’Zborlu a Nostru’’ (Cuvântul nostru) din Germania şi revistele ‘’Ramuri’’, ‘’Luceafărul’’, ‘’Tribuna’’ şi ‘’Steaua’’ din România.


În 1985 publică la Bucureşti un volum de folclor aromân, întitulat Carabeu, lăi carabeu (Ciocănitoare, măi ciocănitoare) (vezi recenzie şi blog).


Prima carte de poezii îi apare la editura Cartea Aromână din statul New York, SUA: Zghic di Moarti (Ţipăt de moarte). Subiectele acestor poezii sunt viaţa şi moartea, dragostea de mamă şi iubită, amintiri ale locurilor natale, plângeri pentru neamul şi limba pe care le vede în pericol de dispariţie.


Prima carte de proză îi apare în anul următor la aceeaşi editură: Sărmănitsa (Leagănul). În acest volum, D.C. prezintă cu talent scriitoricesc imagini din copilăria petrecută într-un sat aromân: clipele petrecute alături de tatăl şi bunicul cu turmele de oi de pe câmpii, culesul de mure şi băutul de apă rece din fântână, ascultatul de povestiri ale bătrânilor, obiceiuri vechi precum încuscrirea familiilor.Ochilor săi pătrunzători de adolescent sensibil pare să nu le scape nimic, deşi uneori pare să nu găsească cuvinte pentru a descrie tot ce vede în sufletul omului.


Tot în 1990, publică la Ohrida, în Macedonia încă iugoslavă cartea de poezii Sămta umuti (Sfânta speranţă), într-o ediţie bilingvă aromână-macedoneană. Acelaşi volum revizuit apare în 1993 într-o ediţie aromână-română la Bucureşti.


În anul următor publică în colaborare cu D. Papatsafa şi D. Garofil un abecedar , care este folosit din toamna lui 1995 în şcolile din Macedonia independentă, ale cărei autorităţi permit desfăşurarea de ore opţionale de aromână.


D.C. traduce din literatura română în limba macedoneană patru romane ale scriitorilor George Bălăiţă, Dumitru Radu Popescu, Nicolae Frănculescu şi Dumitru M. Ion şi şase volume de poezie semnate de Dumitru M. Ion (2), Anghel Dumbrăveanu, Horia Bădescu, Vasile Igna, Adrian Popescu, precum şi o antologie de poezie moldoveană.


De asemenea, traduce din macedoneană în aromână. Pentru două traduceri din poeziile lui Kocio Raţin publicate în 1989 sub titlul Hărghii albi (Zori albe) primeşte premiul ‘’Pana de aur’’ pentru cea mai bună traducere din acel an. Publică în ediţii bilingve aromână-macedoneană volumele de poezii Mirgeana (Mărgeaua) de Constantin Miladinov (1994), Monologlu machidonescu de Gane Todorovschi (1995) şi Lipă de Matei Matevschi (1995).


În 1996 avea în manuscris următoarele scrieri: Dictsionar Machidonescu-Armănescu, Voi Armănj Machidonits (folclor grămustean cu 20 de povestiri, 327 de cântece, circa 2000 de expresii şi zicători), Istoria Armănjilor de Ion Arginteanu (transpunere din româneşte în aromână şi macedoneană), Golgota-a Farăljei de Nuşi Tulliu (roman din română în aromână: Calvarul neamului), cărţi religioase ca Ceaslovul, Psaltirea şi Biblia etc.


În plan politic, D. C. este membru fondator şi primul secretar al Partidului Social Democrat din Macedonia, membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei de Prietenie Macedoneano-Română, membru fondator al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Macedonia.


În plan cultural D.C. este membru al Asociaţiei Scriitorilor din Macedonia, membru al Asociaţiei Traducătorilor din Macedonia, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din România, secretar şi preşedinte al Asociaţiei ‘’Pitu Guli’’ din Skopje, membru fondator şi prim preşedinte al Ligii Aromânilor din Macedonia, fondator şi prim redactor al emisiunii în limba aromână de la Radio Televiziunea publică din Macedonia.


Vulcan Petru, Armăna, Transpuniri: Dina Cuvată, editura Cartea Aromână, New York, SUA, 1996, pp. XIV-XVI.

 

 

 

 

 

În 1980 poetul aromân Ioan Cutova (1919-1992) publica volumul M. Eminescu, Luţiafirlu, pri grailu armânescu di Ioan Cutova, care cuprinde 23 de poezii eminesciene în versiune aromână de I.C. Le-am postat parţial (linie punctată) sau total, cu versiunile originale româneşti luate de pe Internet între paranteze: Luceafărul; Mortua est; Noaptea; Lacul; Departe sunt de tine; O, rămâi; De cîte ori, iubito...; Rugăciunea unui dac; Atât de fragedă;Trecură anii şi încă vor mai trece; O, mamă; Şi dacă...; Glossa; Odă în metru antic; Cu mâine zilele-ţi adaogi...; Peste vârfuri; Din valurile vremii; Ce te legeni...; Sara pe deal; La steaua; De ce nu-mi vii?; De vorbiţi mă fac că nu aud; După ce atâta vreme.

 


Luţeafirlu (Luceafărul)

Fu ţe nu-şi fu cîndu si-adră.
Fi tu pîrmith nă dată,

Di soie mare di-amiră

Nă feată paramişată.

...............................
(A fost odată ca-n poveşti,
A fost ca niciodată,
Din rude mari împărăteşti,
O prea frumoasă fată.
)

Saitul ETHNOS

Marţi, 17 Mai 2011 12:40

Revista ETHNOS a şcolilor din judeţul Tulcea în care se preda în limba maternă a fost coordonată de profesorul Nicolae Vicolov, inspector şcolar pentru Minorităţi la I.Ş.J.Tulcea.

 

Publicaţia a apărut şi on-line la adresa http://ethnos.xhost.ro/ în opt numere lunare, neregulat, în anii 2003-2005.

 

În numărul 2 din ianuarie 2004, redatorul-şef TEODORA IONELA SAMOILĂ (cl.a X-a la Liceul Teoretic „Gr.Moisil” din Tulcea) anunţa în editorial înfiinţarea unei secţiuni în aromână: ’’Spre deosebire de primul număr al revistei, in cadrul acestuia a fost introdus dialectul aromân, bogat in tradiţii şi viaţă spirituală; am introdus dialectul aromân indrumaţi de gandul că, astfel, dorinţa noastră – aceea de a sublinia frumuseţea culturii aromane, faptul că sunt oameni mandri că s-au născut şi crescut an spiritul tradiţiei acestei etnii – este devenită realitate’’. Din redacţie făcea parte Iancu Nicoleta Eleonora (clasa X la Liceul Teoretic “Gr.Moisil” Tulcea). În cele două pagini ale secţiunii ‘’Tradiţia aromână - Dialectul aromân’’ au fost incluse: poezia lui Nida Boga TU AVLIA A BISEARICĂL’EI şi varianta în aromână ÎN OGRADA BISERICII de IANCU NICOLETA ELEONORA; poezia DULTSI ARMĂNEASCĂ a lui Theodor Zuca; un scurt text despre ‘’ graiul românesc al aromânilor’’; 4 fotografii alb-negru cu tineri şi bătrâni aromâni în portul naţional.

 

În numărul 3 din aprilie 2004, cele 6 pagini ale rubricii ‘’DIALECTUL ŞI CULTURA AROMÂNĂ’’ cuprind: Doina lui Eminescu în aromână;La steaua de Eminescu ‘’transpunere de Ioan Cutova’’; articolul lui Ion Roşu EMINESCU,descendentul unor aromâni; poezia Lena şi Muntili de Steriuş Cristian (şcoala din Stejaru); poezia Armâne, frate! a lui Paris Şamata (şcoala din Stejaru); articolul DZUANOASTRĂ, ATUTURORU30 DI YINAR (Ziua noastră a tuturor 30 ianuarie); anunţul privind apariţia revistei ‘’Agapi mari’’ (Fericire mare) coordonată de profesoara de latină Tanţa Partnoi; articolul scriitorului Hristu Candroveanu Nu suntem o minoritate. Suntem români şi vrem să rămânem români, precedat de o scurtă prezentare a autorului; o scurtă biografie în aromână şi română a lui Gheorghe Hagi, însoţită de fotografii.

 

Numărul 4 din octombrie 2004 alocă 11 pagini ‘’Dialectului aromân’’: Seara pri dzeană (Sara pe deal) a lui Eminescu, ‘’Transpunere de Ioan Cutova’’; poezia Dumintză a Oanei Lucica Ilaş (clasa XI D la Liceul Grigore Moisil din Tulcea); Isturii cu shicăi (Poveşti cu glume) de Iancu Nicoleta Eleonora; 3 fotografii din spectacolul de la Cernica din 15 mai 2004 cu ocazia Zilei naţionale a aromânilor; Isturia gătunjiei (Povestea gutuii) de Zoia Masaca (clasa XI A la liceul Grigore Moisil Tulcea); Dzăcături

Armăneshtsă (Proverbe aromâne) de Mariana Trandafir (clasa X la liceul Grigore Moisil din Tulcea); articolul lui Hristu Cândroveanu Cine sunt aromânii?; fragment dintr-un interviu acordat de actorul Ion Caramitru ziarului ‘’Ziua’’.

 

În numărul 5 din februarie 2005, cele 6 pagini ale secţiunii ‘’Dialectul aromân’’ includ: articolul AROMÂNII ŞI SENTIMENTUL LOIALITĂŢII LINGVISTICE ŞI AL APARTENENŢEI LA COMUNITATEA BILINGVĂ al profesoarei Argentina Gherasim şi fotografii de la botezul Biancăi Peanci.

 

Rubrica ‘’Aromânii’’ din numărul 6 din martie 2005 prezintă: Ansamblul folcloric aromân „Dor“ din Sarighiol de Deal; Învăţăminte din tezaurul înţelepciunii aromânilor; Ghicitori aromâne; Câteva date despre aromânii din judeţul Tulcea; Hora la aromâni; Steagul de nuntă (hlambura) de Paşata George (cl.VI-a, Şcoala Sarighiol de Deal), Caimacan Cristina (cl. VIII-A, Şcoala Sarighiol de Deal) şi Iancu Eleonora Nicoleta.

 

Numărul 7 din mai 2005 reia la secţiunea ‘’Dialectul aromân’’ poeziile lui Steriuş Cristian şi Paris Şamata şi prezintă fotografii de la balul din 26 martie 2005, precum şi un text semnat neconvenţional ‘’Nicky din Constanţa’’ întitulat Vreţi să ştiţi cine suunt aromânii.


În sfârşit numărul 8 din decembrie 2005 nu prezintă nimic despre aromâni.


Toate articolele au fost înregistrate în secţiunile Bibliografie, Literatură şi Cronologie ale blogului meu.

 

 

 

1.Mushată hii, lea feată (Frumoasă eşti, măi fată)

 

2.Un trandafir (Un trandafir) (YOU TUBE)

 

3.Feată, lea feată (Fată, măi fată)

 

4. Ianula atsea dultsea (Ianula cea dulce)

 

5.Trandafirlu anjurdzeashti (Trandafirul înmiresmat) (YOU TUBE)

 

6.Ore, pri măγulă (Măi pe deal)

 

7.Ni fluir shuiră (Un fluier se aude)

 

 

 

8.Ai, mor’ feată (Hai, măi fată)

 

9.Un lai gione căntător (Un june cântăreţ)

 

10. Di Aminciu pănă Ameru (De la Aminciu până la Ameru) (YOU TUBE)

 

11.Marushe, gură di njari (Maruşe, gură de miere)

 

12. Mi alinai pri munti (Mă urcai pe munte) (YOU TUBE)

 

13. Tini lună-nγilicioasă (Tu lună strălucitoare)

 

14.Crechi, gione, crèchi (Să mori de ciudă, june)

 

 

 

Voce:

 

1-7. I. GHEORGHE

 

8-13. A. CARANICU

 

14. A. CARANICU shi I. GHEORGHE

 

 

 

Orchestraţie: ‘’STEAUA DI VREARI’’ – DANI PEANCI, CRISTI ZICA, MITICĂ CALAGI, GEORGE CHIOSEA, GEORGE DRĂGUŢ

 

 

 

Producător şi distribuitor: GEORGE NĂSTASE

 

 

 

Note:

1. Versiunile româneşti ale titlurilor melodiilor de pe casetă îmi aparţin.

2. La 4 melodii am ataşat fişiere video găsite pe YouTube.

 

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required