Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/views/itemlist/view.html.php on line 80 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Blog (424)

 

"Nu cheare nă pădure/Fidănile cându cresc!'' (Nu piere pădurea/Căreia îi cresc vlăstarele!) 

 

''Armâname oamini vruţî,/Io vî voi armâni pi tuţî,voi armâni/Di ună etă him armâni/Din păpăni şi străpăpăni, voi armâni''

(Aromâni oameni dragi, /Eu vă iubesc aromâni pe toţi, voi aromâni/De o veşnicie suntem aromâni/Din moşi-strămoşi, voi aromâni'')(Stelu Enache, Hristu Lupci, Pindu, Makidonia)

 

Ma tsi s-adar - But What Should I Do?


Dit muntsã s-avdi cum pap Goga ãshi cântã cu fluiara.
Din frundzã s-veadi cã va-s-ina imshata primuveara!
Ma frandzã aspuni cã va-s ina imshata primuveara.
Cãntã, pap Goga, sh-nu mutrea, dã-i ninti cu fluiara!

From the mountains you can hear as ol' Goga whistles himself a tune
From the leaves you can see that a beautiful spring will come
If the leaf says that beautiful spring will come
(Then) sing, ol' Goga, and don't (bother) look(ing), keep on whistling!

 

[Refren:]
Ma tsi s-adar, ca ocljii a tai nu cafta primuveara,
Ni ca vrei s-avdza pi-a meu pap cum cãntã toãta seara!
Ma tsi s-adar, ca ocljii a tai nu cafta primuveara,
Ni ca vrei s-avdza pi-a meu pap cum cãntã cu fluiara!

[Chorus]
But what should I do? Your eyes don't wish for spring
Nor do you want to hear my pop as he sings tonightBut what should I do? Your eyes don't wish for spring

Nor do you want to hear my pop as he sings tonight

 

Aratsi hii, d-anda ti shtiu, ni avdza ni ca greshtsa,
Multu-i greu, sh-nica ma rau, primveara s-nu hãrseshtsã.
Ma frandza aspuni cã va-s ina imshata primuveara.
Cãntã, pap Goga, sh-nu mutrea, dã-i ninti cu fluiara!

You've been cold for as long as I've known you, you never listen or speak
Very hard is it, and even bad, to not rejoice in spring
If the leaf says that beautiful spring will come
(Then) sing, ol' Goga, and don't (bother) look(ing), keep on whistling!

 

[Refren:]

Tu minti ma s-te-alagu ashi,
Ca dor di vãra featã,
Fudz cu-a tau is, sh-du-ti-n pãduri,
Niurisma ta s-me-ambeatã.

Ma frandzã aspuni ca va-s ina imshata primuveara.
Cãntã, pap Goga, sh-nu mutrea, da-i ninti cu fluiara!

In my mind I search for you
Like the longing of woman
Run off with your dreams, and go into the woods
That your scent might intoxicate me

If the leaf says that beautiful spring will come
(Then) sing, ol' Goga, and don't (bother) look(ing), keep on whistling!

 

[Refren:] 

 


SURSA

JunjouLover 08/09/2012

Video Elena Gheorghe
http://lyricstranslate.com/en/ma-tsi-s-adar-what-should-i-do.html#lb6QkRSqHGP8umvB.99

 

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

<Migrarea vlahilor la nord de Dunăre

 

A. Poziția lui Robert Roesler* (1871)

Invadarea și ocuparea Valahiei a fost liniștită și imperceptibilă, începutul ei, care trebuie să fi fost încă în perioada dominației cumane, neputând fi precizată. La fel de puțin menționată este și așezarea vlahilor** de sud pe pământul Greciei care a avut loc ca urmare a migrației albanezilor începând cu secolul al XII-lea. Multă vreme și mulți dintre ei au zăbovit doar o parte a anului pe văile și câmpiile țării care a fost numită apoi după numele lor Valahia***, considerând încă câmpiile din Haemus**** drept adevărata patrie, cămin părintesc, până să ajungă la așezări stabile în nord. Așa migrează și astăzi mocanii***** din Moldova nu numai în Dobrogea, dar până în Macedonia și Grecia […] Prin ipoteza migrării treptate spre nord a valahilor din Moesia****** se poate explica împrejurarea surprinzătoare că populația valahă se întâlnește la nord de Dunăre numai după începutul veacului al XIII-lea, devenind apoi din ce în ce mai numeroasă, până ce vor umple în mare măsură țara numită azi Valahia și apoi țările din jur, în timp ce în Moesia, locul de odinioară al primului lor stat, au dispărut până la nivelul unei enclave sporadice.

(Robert Roesler, Romänische Studien. Untersuchungen zur alteren Geschichte Rümäniens, Leipzig, 1871, p. 118–119)

 

B. Răspunsul lui A.D. Xenopol******* (1884)

Pentru ca poporul român să revină în Dacia din Moesia, trebuia ca el să se fi aflat acolo la epoca la care se presupune că a părăsit-o, sau cel puțin la o epocă anterioară. Însă noi vom vedea că aceasta niciodată nu s-a întâmplat, că elementul roman întotdeauna a fost prea slab în Moesia […]. Dar chiar când acesta din urmă ar fi avut o oarecare vlagă, încă este vădit că Moesia a fost expusă unei năvăliri tot atât de sălbatice ca și aceea îndurată de Dacia. Mai ales orașele, fiind dărâmate de barbari, locuitorii lor fugiră pentru a găsi o scăpare în părțile mai retrase ale împărăției, pe când săracii trebuiră să-și adăpostească viața lor retrăgându-se în munții care mărgineau țara despre miazăzi, Haemul sau Balcanul. […] Ce nevoie ar fi împins pe valachi a trece Dunărea în cei dintîi ani ai ființării statului valacho-bulgar?******** […] Cum să ne putem închipui că valachii să fi părăsit țara lor tocmai în momentul când, întemeind un stat neatârnat,  ei puteau să se bucure de toate drepturile lor, și în ce scop?

(A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Traiană 

,București, 1998, p. 49)

 

C. Punctul de vedere al lui Dimitrie Onciul********* (1885–1886)

Admigrarea română din dreapta Dunării, care trebuie deci s-o admitem, nu alteră carac-terul de continuitate al elementului roman în Dacia Traiană********, așa că se păstră tradiția despre originea dacoromânilor din timpul dominației romane asupra acestei țări. Partea rămasă în Dacia, după pierderea provinciei, formă elementul fundamental, din care se născu poporul dacoromân. Adaosul primit succesiv din dreapta Dunării contribui mai mult la întărirea numerică a acestuia, decât la întemeierea lui. Până în secolul VII, când începe admigrarea de care e vorba, s-au putut păstra în părțile muntoase ale Daciei încă destul element roman, pentru ca continuitatea să nu fie aici nicidecum întreruptă. Argumentul toponimic împreună cu tradiția istorică pun aceasta, cum am văzut, afară de îndoială.

(Dimitrie Onciul, Scrieri istorice , ed. critică îngrijită de A. Sacerdoțeanu, București, Editura Stiințifică, 1968, p. 257)>

 

 

SURSA

Bogdan Murgescu (coord.), Istoria României în texte, ed. Corint, București, 2001, pp. 59-60.

 

 

NOTE M.T.

*Robert Roesler (1836 Olomouc/Cehia -1874 Graz/Austria) = Istoric de limbă germană care a dezvoltat teoria formării poporului roman în sudul Dunării formulată de elvețianul F. J. Sulzer (1781-1782), austriacul J. K. Eder (1791) și J. C. Engel (1794).

**vlah=Denumire dată de popoarele germanice migratoare vorbitorilor de limbă latină din Imperiul Roman, preluată de slavii care au pătruns în Peninsula Balcanică în sec. VII și de la aceștia de către Imperiul Bizantin (Roman de Răsărit cu capitala la Constantinopol) care a recucerit teritoriile balcanice în sec. X-XI.

***Valahia=Țara Românească (cca. 1300-1859)

****Haemus=Denumirea greacă antică a munților Balcani din Bulgaria.

*****mocan=Cioban din regiuni muntoase, în special din Transilvania.

******Moesia=Denumirea a 2 provincii romane (Superior și Inferior) mărginite de Dunăre, Marea Neagră și munții Balcani, al căror nume a fost preluat de la tribul tracic al moesilor. Au fost cucerite după 602 de slavi și după 681 de bulgarii turanici, care au trecut prin teritoriul României.

*******Alexandru Dimitrie Xenopol (1847 Iași – 1920)=Autorul primei sinteze de istorie a românilor, filosof al istoriei, academician.

********Statul valacho-bulgar=Stat întemeiat de frații aromâni Petru și Asan, conducători ai răscoalei antibizantine a aromânilor și bulgarilor din 1185, bulgarizat după stingerea dinastiei Asăneștilor în 1258 și cucerit de turcii otomani în 1396.

*********Dimitrie Onciul (1856-1923)=Profesor de istorie la Universitatea București, director al Arhivelor Statului și academician. Inițiatorul școlii critice în istoriografia românească și a combătut teoria formării Moldovei și Țării Românești prin „descălecatul” lui Dragoș și Negru.

**********Dacia Traiană=Provincia romană Dacia (106-271), ce acoperea teritoriile dacice din Transilvania, Banat și Oltenia, cucerite de împăratul Traian și părăsite de împăratul Aurelian sub presiunea puternică și constantă a popoarelor barbare de la frontierele imperiului. 

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

O, lea Ianulă - Ô, chère Ianula


Ore, Ianulă, taninaninanina,
Ore, Ianulă, featâ ńicâ,
O, nu vrea dada, taninaninanina,
Nu vrea dada s-ti mâritâ

(Ore, Ianulă, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Ore, Ianulă, petite fille,
Ô, ma mère ne le veut pas, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Elle ne veut pas que je me marie.)

 

O, lea Ianulă, taninaninanina,
O, lea Ianulă, vruta mea,
O, lea Ianulă, taninaninanina,
O, lea Ianulă, vruta mea

(Ô, chère Ianulă, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Ô, chère Ianulă, ma bien-aimée,
Ô, chère Ianulă, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Ô, chère Ianulă, ma bien-aimée.)

 

O, nu hiu featâ, taninaninanina,
Nu hiu featâ ti-amârtari,
O, câ-ńi am sorâ, taninaninanina,
Câ-ńi am sorâ cama mari

(Ô, je ne suis pas une fille, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Je ne suis pas une fille assez grande pour me marier,
Ô, car j'ai encore une sœur, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Car j'ai une sœur aînée.)

 

O, mulţâ giońi, taninaninanina,
Mulţâ giońi îńi ti câfta
O, nu vrea dada, taninaninanina,
Nu vrea dada sâ-ńi ti da

(Ô, beaucoup de garçons, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Beaucoup de garçons me demandent en mariage,
O, ma mère ne le veut pas, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Elle ne veut pas que je me marie.)

 

O, mi mârtarâ, taninaninanina,
Mi mârtarâ mult’ diparti
O, nu vedu sorâ, taninaninanina,
Nu vedu sorâ, nu vedu frati

(Ô, ils m'ont fait me marier, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Ils m'ont fait me marier très loin d'eux,
Ô, je ne vois plus ma sœur, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Je ne vois plus ma sœur, je ne vois plus mes frères.)

 

 

SURSA

Trimis de Călușarul la 13/05/2012

Video Ioti Mela și Ansamblul Iholu (Ecoul) din Constanța.

http://lyricstranslate.com/en/o-lea-ianula-o-chere-ianula.html

 

 

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

<(…)

Vechiul Țarat al Asăneștilor

Arbănași este o așezare rurală, întemeiată de albanezii și grecii emigrați în zona Veliko Târnovo*, Bulgaria, în urma victoriei de la Clocotnița (Klokotnița, în bulgară), repurtată de Ioan Asan al II lea** în anul 1230, împotriva armatei conduse de despotul Epirului***, Teodor Anghelos Duca Comnenul, spune istoricul Nicolae Petrescu de la Muzeul Național de Istorie a României. Considerăm că este important să vorbim despre această regiune în care se află Arbănași, deoarece ea a făcut parte în secolul al XII lea d. Hr., din Țaratul*** vlaho-bulgar, denumit și Țaratul româno-bulgar de naționaliștii români și al Doilea imperiu bulgar**** de naționaliștii bulgari. În realitate, acesta a fost un stat multinațional, apărut în sudul Dunării, în 1186, odată cu victoria vlahilor (proto-românilor) răsculați împotriva Imperiului Bizantin și dispărut în 1258, prin înlocuirea dinastiei vlahe cu suveran cumani***** și bulgari. Sigur, în ciuda toponimiei locale, caracterul multinațional este negat de naționaliștii bulgari care afirmă că acest stat a fost ”bulgăresc” în sensul actual al cuvântului. Însă, slavii, se știe, au pătruns în bazinul Dunării de Jos începând cu secolul VI d. Hr., când s-au amestecat cu populațiile trace romanizate din Balcani, evoluând împreună, fapt demosntrat de lingvistică, toponimie și istoria bisericii. Vlahii (romanii, cum îi denumește împăratul Constantin al VII lea******, 905-959) adoptaseră deja creștinismul după introducerea sa în Imperiul Roman de Constantin cel Mare (325)******* și limba latină ca limbă religioasă. După creștinarea bulgarilor, limba bisericească și cea de stat a fost cea slavonă. Întemeietorii statului, vlahii Petru și Asan, au fost asasinați de boieri în 1196 și 1197, iar fratele lor, Ioniță Caloian******* s-a urcat pe tron și a consolidat granițele de la Carpații Meridionali până la râul Marița*********, de la Marea Neagră până aproape de Albania și obținând de la papă recunoașterea de rege al bulgarilor și românilor.

(...)>

 

SURSA

Maria Oprea, Arbănași: satul de piatră vechi de 500 de ani. Urmele unei populații albaneze stabilite în Bulgaria, ”Prietenul albanezului”, București, an XI, nr. 115, mai 2011, pp. 21-22.

 

 

NOTE M.T.

*Veliko Târnovo=Capitala țaratului Asăneștilor.

**Ioan Asan al II lea=Fiul lui Asan, în timpul domniei sale dintre anii 1218-1241 statul atingând maxima expansiune și putere în Peninsula Balcanică.

***Epir=Țară balcanică antică, a cărei parte nordică aparține azi Albaniei, iar cea sudică Greciei. În perioada 1205-1479 a constituit un principat, despotat în greacă, succesor al Imperiului Bizantin, ale cărui posesiuni europene fuseseră cucerite în 1204 de cavalerii catolici occidentali ai Cruciadei IV. Dinastiile Ducas, Comnenilor și Anghelilor au condus imperiul între 1059-1081, 1081-1185 și 1185-1204.

***Țar=Termen care reprezintă slavizarea cuvântului latin caesar, care desemna pe împărații romani și apoi bizantini.

****Primul Imperiul Bulgar= A fost proclamat în 917 de cneazul Simeon cel Mare și a fost cucerit de Imperiul Bizantin în 1018.

*****Cuman=Popor turcic care a preluat, în a doua jumătate a sec. XI, de la pecenegi dominația asupra teritoriilor viitoarelor state Moldova și Țara Românească, pe care o va pierde în favoarea tătarilor în secolul XIII.

******Constantin VII Porfirogenetul= Împărat bizantin între 912-959. Autor a patru lucrări politico-istorice, i-a menționat pe vlahi în De administrando imperio.

*******Constantin I cel Mare = Împărat roman între 306-337. A emis la Milano  în 313 Edictul de toleranță a religiei creștine. În 325 a convocat la Niceea (Turcia) primul din cele concilii ecumenice al bisericii creștine, unde s-au pus bazele sale dogmatice.

********Ioniță cel Frumos (Caloian în greacă) = A domnit între 1197-1207. A corespondat cu papa Innocențiu III, inițiatorul cruciadei IV în Țara Sfântă, care a fost deturnată spre cucerirea capitalei bizantine în 1204. A negociat cu papa trecerea la catolicism, solicitând acordarea titlui imperial, dar acesta l-a recunoscut doar ca rex Bulgarorum et Blachorum.

*********Râul Marița = Izvorăște din muntele Rila din sudul Bulgariei și se varsă în Marea Egee prin nordul Greciei. 

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Ma tsi s-adar - Dar ce să fac


Dit muntsã s-avdi cum pap Goga ãshi cântã cu fluiara.
Din frundzã s-veadi cã va-s-ina imshata primuveara!
Ma frandzã aspuni cã va-s ina imshata primuveara.
Cãntã, pap Goga, sh-nu mutrea, dã-i ninti cu fluiara!

(Din munți s-aude cum bunicul Goga cântă cu fluierul.
Din frunză se vede că va veni frumoasa primăvară!
Dar frunza spune că va veni frumoasa primăvară.
Cântă, bunicule Goga, și nu te uita, dă-i înainte cu fluierul!)


[Refren:]
Ma tsi s-adar, ca ocljii a tai nu cafta primuveara,
Ni ca vrei s-avdza pi-a meu pap cum cãntã toãta seara!
Ma tsi s-adar, ca ocljii a tai nu cafta primuveara,
Ni ca vrei s-avdza pi-a meu pap cum cãntã cu fluiara!

(Dar ce sa fac? că ochii tăi nu caută primăvara,
Nici nu vrei să-l auzi pe bunicul meu
cum cântă toată seara!
Dar ce sa fac? că ochii tăi nu caută primăvara,
Nici nu vrei să-l auzi pe bunicul meu cum cântă cu fluierul!)


Aratsi hii, d-anda ti shtiu, ni avdza ni ca greshtsa,
Multu-i greu, sh-nica ma rau, primveara s-nu hãrseshtsã.
Ma frandza aspuni cã va-s ina imshata primuveara.
Cãntã, pap Goga, sh-nu mutrea, dã-i ninti cu fluiara!

(Rece ești de când te știu, nu auzi și nici nu vorbești,
E foarte greu, și încă mai rău,
primăvara se sfârșește.
Dar frunza spune că va veni frumoasa primăvară.
Cântă, bunicule Goga, și nu te uita, dă-i înainte cu fluierul!)


[Refren:]

Tu minti ma s-te-alagu ashi,
Ca dor di vãra featã,
Fudz cu-a tau is, sh-du-ti-n pãduri,
Niurisma ta s-me-ambeatã.

(În mintea mea, te caut așa,
Ca dorul de fata,
Fugi cu visul tău, și du-te în pădure
Mireasma ta să mă îmbete)

 

Ma frandzã aspuni ca va-s ina imshata primuveara.
Cãntã, pap Goga, sh-nu mutrea, da-i ninti cu fluiara!

(Dar frunza spune că va veni frumoasa primăvară.
Cântă, bunicule Goga, și nu te uita, dă-i înainte cu fluierul!)


[Refren:]



SURSA

Calusarul, ‘’Lyrics Translate’’, 08/09/2011, http://lyricstranslate.com/es/ma-tsi-s-adar-dar-ce-sa-fac.html (Video Elena Gheorghe)

 

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

<(…)

Dicționar bizantin*: vlah=barbar

Am spune chiar, vorbind despre romanitate: dimpotrivă. În chip surprinzător, bizantinii nu găsesc în originea romană a românilor, pe care o cunosc și, prin Ioan Kinnamos**, sînt cei dintîi care să o ateste, un temei de solidaritate cu strămoșii nostri, deși ei înșiși se socotesc și se numesc romei, adică romani. Înverșunarea cu care bizantinii se obstinează să vadă în români o etnie barbară, străină de Imperiu și numai tolerată nu-și are egal decât în literatura maghiară despre românii din Transilvania. În pofida faptului că românii se numesc ei înșiși români, în toate dialectele și graiurile lor, fie nord-dunărene, fie balcanice – drom.*** rumâni, arom.**** arumăni și rumăni, istr.***** rumeri – bizantinii îi desemnează prin etnonimul de împrumut slav vlahi. La nivelul literaturii culte numeroase sînt mărturiile despre atitudinea de ostilitate a bizantinilor față de aspirația românilor în conservarea și afirmarea identității lor romanice. Un Kekaumenos******, de pildă, tipul „bizantinului de mijloc” din secolul al XI lea (P. Lemerle*******), om de cultură mediocră și tocmai din această pricină reprezentativ pentru mentatlitatea comună, vede în vlahi urmași ai dacilor și besilor******** care s-au răzvrătit și altă data împotriva romanilor, referindu-se expres la războiele dacice ale lui Traian și la victoriile sale asupra lui Decebal. În concepția lui Kekaumenos, moștenirea Romei revine integral romeilor, bizantinilor și niciodată vlahilor, românilor. La fel de semnificativă este atitudinea față de români a lui Nichita Choniates*********, în secolul al XIII lea: în vreme ce Innocențiu al III lea********** face din conștiința romanității vlahilor lui Ioniță-Caloian*********** un argument în favoarea unirii lor bisericești cu Roma și a reintegrării lor în ordinea politică mondială legitimată de papalitate, istoricul bizantin păstrează o tăcere desăvârșită asupra legăturilor dintre scaunul pontifical și Tărnovo************, privindu-i pe vlahi numai ca inițiatorii coaliției barbare româno-bulgaro-cumane************* îndreptate împotriva Bizanțului. În secolul al XV lea, un alt scriitor bizantin, Ioan Canabutzes, ne oferă și argumentul ideologic al acestei clasificări: „noțiunea de barbar se definește nu prin credință, ci prin neam, limbă, orînduire politică și cultură”; formulată în asemenea termini, condiția barbară nu poate fi depășită decît, evident, prin bizantinizare integrală.


Reciproca aversiune vlaho-bizantină

A doua noastră constatare va fi deci aceea că bizantinii au exclus pe români din rîndul moștenitorilor legitimi ai Romei, contestîndu-le libertatea politică și culturală la care aspirau în virtutea romanității lor și asimilîndu-i cu barbarii. Nici această atitudine nu este altceva decît expresia unei rațiuni de stat, ultima consecință a unei evoluții care-și are principiul determinant în însăși esența sistemului politic bizantin, în ideea bizantină care-i respinge, prin natură, pe români. Bizanțul a devenit ceea ce a fost, un stat monarhic, teocratic, de tip oriental, numai după ce s-a desprins de Roma, de tradiția politică și culturală pe care aceasta o reprezenta și a adoptat elenismul. Din trecutul său roman, Imperiul transferat pe Bosfor, în lumea greacă, a păstrat numai numele, principiu de unitate și legitimare a aspirației sale la organizarea politică a lumii sub egida sa, fiind în realitate un imperiu elenistic de limbă greacă și religie creștină. Romanitatea daco-iliriană**************, ultimul bastion al vechii Romei latine în Orient, a împiedicat până în secolul al VII lea această evoluție. Numai după anihilarea ei, prin barbarii avari, slavi și bulgari***************, afirmarea Constantinopolului ca unic centru de autoritate politică, prin împărat și bisericească, prin patriarhul ecumenic, devine deplină. În atitudinea Bizanțului față de români, urmașii acestei romanități orientale, ostile elenizării și legate de creștinătatea latină occidentală, găsim ecoul acestei vechi antinomii.

Că așa stau lucrurile o dovedește și atitudinea românilor față de Bizanț. În toate dialectele și graiurile românilor, atît în cele de la nord de Dunăre, cît și în cele balcanice, biuzantinii nu sînt numiți niciodată altfel decît greci, iar statul bizantin este în toate timpurile pentru români împărăția grecească. Acest mod de a particulariza în fond Imperiul bizantin cuprinde o implicită contestare a aspirației bizantine la universalitate; el reprezintă o moștenire a românilor din vremea Imperiului încă latin și s-a transmis, prin ei, slavilor și bulgarilor. Definirea Imperiului bizantin ca imperiu grecesc este un loc comun în gîndirea politică a Occidentului romano-catolic; în romanitatea lor, pe care o opun grecității bizantine, românii puteau găsi deci temeiuri de apropiere cu Apusul. Din punctul de vedere al Constantinopolului, rezerva ostilă față de vlahi apare așadar deplin justificată.


Efectele respingerii constantinopolitane: apariția unei noi națiuni

Unii istorici bisericești au căutat, din prejudecată confesională, să demonstreze că, deși de limbă latină, românii au fost dacă nu din capul locului, de foarte devreme sub jurisdicția legitimă a Constantinopolului grecesc. Nu credem că așa stau lucrurile. Puținele mărturii pe care le avem despre creștinismul din Illyricum pledează pentru idea opusă, pentru romanitatea acestui creștinism. Nu numai cele mai vechi obiecte creștine descoperite pe teritoriul Daciei traiane vădesc orientarea populației către Italia, Pannonia****************, Illyricum, dar și personalitățile eclesiastice cunoscute, un Nicetas din Remesiana*****************, un Dionisius Exiguus****************** se arată strîns legați, cum era și firesc, de creștinătatea occidentală. Acești străromâni, cum încerca să-I numească un învățat prelat contemporan, au fost desigur ortodocși, dar nu pentru că țineau de biserica constantinopolitană, atât de supusă rătăcirilor*******************, ci tocmai pentru că păzeau dreapta credință apărată, împotriva Constantinopolului de către papalitate. Intrarea românilor sub jurisdicția bisericească a capitalei bizantine s-a făcut mai târziu, prin slavo-bulgarii creștinați pe cale politică de Imperiu și subordonați lui.

Cristalizarea românilor ca popor romanic nou, etnogeneza românească nu datorează Bizanțului un principiu formativ, ci numai unul negativ, de respingere. Românii au devenit români, pentru că Imperiul bizantin a dorit să vadă în ei vlahi barbari și nu cetățeni ai săi de limbă latină. Așa stînd lucrurile, rolul Bizanțului în etnogeneza noastră este profund diferit de cel pe care el l-a jucat în formarea altor popoare, ca de pildă în formarea poporului bulgar, căruia i-a oferit un model de organizare politică.menit să favorizeze deopotrivă fuziunea întru creștinism a slavilor de sud-est și a bulgarilor turanici********************. Impunând numele etnic de vlahi tuturor românilor, Bizanțul a recunoscut formarea unei națiuni, i-a dat conceptul, am spune, în conștiința europeană a vremii.

(…)


Românii se definesc prin acte de independență

După căderea primului stat bulgar, românii din „toată Bulgaria” au format, din porunca lui Vasile al II lea*********************, o dioceză aparte, o episcopie cu sediul la Vranje**********************, subordonată Ohridei, vechea Prima Justiniana***********************. Este îndoielnic că jurisdicția Ohridei s-a extins și la nord de Dunăre, deși unii cercetători din trecut au afirmat, pe baze documentare dovedite fragile, acest lucru. Cu excepția românilor balcanici propriu-ziși, restul românilor sud-dunăreni, aromâni și megleno************************-români au fost prinși parte în biserica greacă bizantină devenind purtători ai culturii grecești, fără să-și uite limba „vulgară” romanică*************************, parte în bisericile bulgară și sîrbească, devenind purtători ai respectivelor culturi și unii și alții supuși treptat deznaționalizării. Crearea unui episcopat românesc în sudul Dunării a rămas, chiar în perioada de renaștere națională a aromânilor, susținuți de statul român**************************, un deziderat fără sorți de împlinire.

Disputat între Bizanț și Roma din nou în secolul al XIII lea și al al XIV lea, spațiul iliro-dacic și românii din cuprinsul  lui au înclinat și bisericește și politic cînd spre Occident, cînd spre Răsăritul bizantin. Atît papalitatea, cît și Bizanțul îi descoperă acum pe românii din vechea Dacie, ca și pe cei din Balcani, ca pe un element politic și militar viguros, în plin avînt evolutiv, căutînd să-i atragă de partea lor. (…)

În inima Bizanțului, încadrați de veacuri în tradițiile bisericești și culturale slavo-bulgare, puternic impregnați de mentalitatea bizantină, de viziunea bizantină asupra lumii, Asăneștii se ridică în această epocă împotriva Bizanțului și romanitatea lor este încă destul de puternică pentru a oferi un punct de sprijin papalității pentru răsturnarea acestei carcase de civilizație care acoperă amintirea originilor romane și firească apropiere de Roma pe care ea o dictează din adîncuri, adăugîndu-se motivelor de natură circumstanțială, politice.

(…)>

 


SURSA

Nicolae Șerban Tanașoca, Cît de bizantină este civilizația românească?, Almanah estival ”Luceafărul” 1987, București, pp. 162-163, 166.

 


NOTE M.T.

*Imperiul Bizantin= Bizanțul a fost o colonie grecească fondată în secolul VII î. H. pe țărmul european al strâmtorii Bosfor, care separă Peninsula Balcanică de Peninsula Asia Mică. În această locație împăratul roman Constantin cel Mare fondează în 330 orașul Constantinopol, numit și Noua Romă. După împărțirea Imperiului Roman în 395, orașul devine capitala părții răsăritene. În această zonă începuse, după edictul de oficializare a religiei creștine dat de Constantin în 313,  un lung proces de creștinare în limba greacă sub conducerea patriarhului de la Constantinopol. Acest proces se va definitiva în secolul VII, după ocuparea Peninsulei Balcanice de către slavi și întreruperea legăturilor cu partea occidentală a imperiului, prăbușită în secolul V sub loviturile popoarelor migratoare și unde creștinismul se propagase în limba latină sub conducerea papei de la Roma. În noua sa formă culturală Imperiul Roman de Răsărit va fi numit de istoricii moderni Imperiul Bizantin, al cărui sfârșit va fi reprezentat de cucerirea orașului în 1453 de către turcii otomani, care îl vor numi Istanbul.

**Ioan Kinnamos (1143-1200)= Apropiat al împăratului bizantin Manuel Comnenul. A scris Faptele lui Ioan și Manuel Comnenul, care acoperă perioada 1118-1176. El îi menționează pe numeroșii vlahi din armata lui Manuel trimisă împotriva regatului Ungariei în 1166.

***drom.=dacoromân

****arom.=aromân

****istr.=istroromân (peninsula Istria din NV Croației)

******Kekaumenos=Probabil general, autor pe la 1078 al lucrării politico-militare Strategikon, în care menționează revolta antibizantină din 1066 a vlahilor din Tesalia, regiune din Grecia centrală.

*******Paul Lemerle (1903-1989)=Bizantinist francez, președintele fondator al International Association of Byzantine Studies.

********Besi=Trib tracic așezat pe râul Marița, între munții Balcani și Rodopi, integrat în provincia romană Tracia după lupte crîncene în perioada 72 î. H. – 46 d.H.

*********Nichita Choniates (1155-1216)=Demnitar în timpul dinastiei bizantine Anghelos. Autor al lucrării Istoria în care menționează răscoala antibizantină din 1185 a vlahilor și bulgarilor conduși de frații vlahi Petru și Asan, care vor întemeia un stat care se va bulgariza după moartea în 12907 a celui de-al treilea frate, Ioniță.

***********Innocențiu III=Papă (1198-1216) i-a recunoscut lui Ioniță doar titlul de rege al vlahilor și bulgarilor, și nu cel imperial cerut de mezinul Asăneștilor, cu care a întreținut corespondență.

************Tărnovo=Capitala statului Asăneștilor, în Bulgaria centrală.

************Ioniță Caloian=Conducător al vlahilor și bulgarilor (1197-1207) după asasinarea fraților săi în 1196 și 1197 de către boieri. Asasinat la rândul său de un commandant cuman în războiul cu Imperiul Latin de Constantinopol, creat după cucerirea în 1204 a capitalei bizantine de către cavalerii occidentali ai Cruciadei IV.

*************Cuman=Popor turcic care în a doua jumătate a secolului XI a luat locul pecenegilor în dominația asupra teritoriilor viitoarelor state românești Moldova și Țara Românească până la înfrângerea în fața tătarilor din 1223

**************Ilir=Popor indo-european așezat pe teritoriul fostei Iugoslavii, supus de romani în perioada sec. I î. H. – I d.H. și integrat în provincia Illyricum.

***************Bulgar=Popor turanic care s-a așezat pe teritoriul Bulgariei de azi în 681, impunându-și dominația asupra slavilor care distruseseră definitiv în 602 frontiera dunăreană a Imperiului Bizantin.

****************Pannonia=Provincie romană pe teritoriul Ungariei de azi, având frontieră externă pe Dunăre.

*****************Nicetas din Remesiana (335-414)=Episcop și sfânt în Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică,  astăzi Bela-Planka în provincial Voivodina din Serbia.

******************Dionisius Exiguus (470-544)=Călugăr născut în provincia bizantină Scytia Minor, Dobrogea de astăzi, care după anul 500 a trăit la Roma, unde a inventat cronologia creștină și a tradus din greacă în latină legislație bisericească.

*******************rătăcire=erezie sau deviație de la dogma bisericii, condamnată în cele șapte concilii ecumenice din mileniul I.

********************Hanul bulgar Boris (852-889) s-a creștinat în rit ortodox sub numele de Mihail, luând titlul de cneaz și impunând ortodoxia supușilor săi bulgari și slavi. Cneazul Simeon cel Mare (893-927) s-a proclamat în 917 țar, termen slav derivat din latinescul caesar , echivalentul titlului bizantin de împărat.

*********************Vasile II=Împărat bizantin (976-1025) care a distrus primul țarat bulgar și a fost supranumit Bulgaroctonul (Omorâtorul de bulgari), în timpul căruia Imperiul Bizantin a recuperat teritoriile balcanice pierdute în secolul VII.

**********************Vranje=Oraș în sudul Serbiei.

***********************Ohrida=Oraș în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, sediul arhiepiscopiei ortodoxe înființate în 535 de împăratul bizantin Justinian cu numele de Prima Justiniana.

************************Meglenia=Regiune formată din câteva sate la frontierele dintre Bulgaria, Grecia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

*************************„Vulgară” romanică=Latina populară vorbită în provinciile imperiului roman.

**************************1864-1913. 

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

<(…) Tatăl său* era de origine aromână, dintr-o familie stabilită în Țara Românească pe la sfârșitul secolului al XVIII lea. Din mărturisirile sale autobiografice, făcute familiei și prietenilor, știm că familia sa era originară din Epir**, din localitatea pe care aromânii o numesc pînă astăzi Negădzi și s-ar fi chemat Balan, iar soția lui era născută Blehan. N-am putea spune care le erau ocupațiile, dar știm că în Negădzi se desfășura intens viața aromânilor care îi constituiau populația. Mai știm că aromânii nu erau numai păstori, ci și buni meseriași, producîndu-și ei înșiși ceeea ce era necesar vieții lor. În practicarea meseriilor ajunseseră și la meșteșuguri de mare finite, cum au fost bijuterii în secolele XVII și XVIII, marele oraș Moscopole***, în acea vreme cel mai important centru commercial și cultural din Peninsula Balcanică. Ceva din această complexă viață se desfășura și în Negădzi ,pentru că aromâni se mîndresc pînă astăzi că de acolo a venit Iani Epirotul, ban al Craiovei**** și negustor de mare vază, fratele Tudorei, mama lui Mihai Viteazul. E cert că aromânii se ocupau cu „cărvănăritul”, transportând cu caravanele lor mărfuri pe drumuri depărtate, care ajungeau uneori până la Viena. Se va gîndi poate cineva că aceste amănunte n-au nici o legătură cu D. Caracostea. Dar numele de Caracostea l-a  impus un Costea din familie, care în viața lui ajunsese în Constantinopole cu negustoria, ca și fratele său Ghiorghi. Spre a-l deosebi de acel frate, Costea fiind brunet, companionii din Istambul i-au zis Costea cel Negru*****. Nostalgia drumurilor spre depărtări, curajul de a le încerca spre mereu alte orizonturi s-au convertit în urmașul străbunicilor săi pe alt plan: cel intelectual. (…)>

 

SURSA

Ovidiu Papadima, Dimitrie Caracostea, Almanah ”Ramuri”, 1982, pp. 180-181.

 

NOTE M.T.

*Nicolae Caracostea – judecător în orașul Slatina, județul Olt.

**Epir=regiune balcanică antică, împărțită astăzi între Albania (nordul) și Grecia (sudul).

***Moscopole=Oraș distrus de Ali-pașa de Ianina în perioada 1769-1788. Astăzi sat în sudul Albaniei (Voskopoje).

****Banul Craiovei=Cel mai important boier din Țara Românească începând din secolul XVI.

*****Kara=negru (turcă).

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Restaurant Alexander (Hotel Alexander)

1.591 Vizualizari 
0 Comentarii 

 

 Metodologie

Tip: Restaurant
Pozitionare: Top
Bucatarie: Internationala
Dominanta: Generalist
Pret/meniu: 100-150 RON
Chef: Stere Marzavan (aroman)
Proprietar: Valentin & Adriana Barba

Evaluarea Restograf
(Jul-11)
 

Total
 

 

Mancare

 

Ambianta

 

Serviciu

 

Evaluarea cititorilor 
(6 voturi)
 

Total
 

 

Mancare

 

Ambianta

 

Serviciu

 

 

 


Pe scurt

Restaurantul Alexander e unul dintre localurile hotelului omonim din Pipera. Am mai vazut si o cafenea - Alexander Cafe - iar din prezentarile lor am dedus ca mai sunt si alte sali in care au loc evenimente si in care se poate manca, si nu stiu daca si acelea fac parte din restuarant. Am fost surprins sa aflu ca hotelul (deci si restaurantul) e deschis inca din 2008. Am vazut foarte putina lume pe acolo, fie ca era vorba despre hotel sau despre restaurant, si cred ca nu o duc bine deloc, cel putin in vremuri grele, ca acum. Alexander (de restaurant vorbesc acum) are o arhitectura si decoruri clasice - unii ar spune ca dupa moda anilor '80, cand la noi erau comunistii cu stilul lor bine conturat. Mancarea e destul de banala. Singurul lucru care atrage atentia e o bucatica de meniu aromanesc, cu vreo sapte feluri, printre multe feluri din toata lumea, de la feluri neaose romanesti, la pizza si paste si apoi foie gras si Coquilles St Jacques. Meniul aromanesc vine de la chef, dl Marzavan, care e aroman. Preturile sunt destul de mari, ce am mancat noi nu prea a meritat banii. Serviciul a fost bun, ne-a avut in grija o chelnerita inimoasa, cre dca era bucuroasa ca mai vede si ea pe cineva pe acolo. Asadar, restaurantul Alexander nu e de pus pe nici lista cu restaurantele din Bucuresti de vizitat, mai ales ca drumul e lung si greu pana acolo. Poate doar daca sunteti in zona, adica in Pipera, si vreti sa vedeti si cum arata un proiect imobiliar facut cam fara masura - e vorba despre cele doua imobile imense, verzi, de dupa pod, pe stanga. (GB)


SURSA

ști, http://www.restograf.ro/restaurant-alexander-hotel-alexander-pipera-bucuresti/

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

<(…) La fel în Grecia, Albania, aromânii nu se bucură de statutul de minoritate națională, ci doar de cel de grup cultural, fapt ce duce la inexistența învățământului și religiei în limba maternal. Problema aromânilor și vlahilor din Balcani va suscita încă mii și mii de dezbateri, iar ei vor continua să se topească încet în malaxorul majorității, pierzându-și identitatea și limba.

Albania semnalează unele impedimente

Albania își va realiza recensământul în această toamnă. Cu multe luni înainte, însă, au avut loc discuții iscate de oficiali greci la recensământul albanez, fapt ce le-a obligat pe autorități să ia poziție. Mai mult, acestea susțin că o serie de albanezi iau în considerare profitabilitatea schimbării naționalității în cea grecească, atrași fiind de pensiile de 400 de euro pe care statul grec le oferă. ”Este regretabil că cetățenii albanezi nu sunt mândri de naționalitatea lor și, din cauza motivelor financiare, cer schimbarea naționalității”,a  declarant vicepreședintele Înaltului Consiliu pentru Justiție, Kreshnik Spahiu. Ca urmare, titrează ziarul Shekulli, s-a născut o mișcare auto-intitulată Alianța Roșu și Negru, ce se opune cu vehemență schimbării naționalității. Mai mult, acest organism a transmis o petiție menită să scoată din discuție întrebările legate de etnie și religie ce ar urma să fie introduse în cadrul recensământului din luna octombrie. Consulul grec din Korça, Theodhoro Ikonomus, subliniază presa albaneză, a fost cel care a stârnit aceste controverse: ”Da, greci există în Korça. Da, vlahii sunt greci. Greci, să nu vă fie teamă de recensământ și proclamați-vă adevărata origine”. Preotul vlah din Korça a respins imediat afirmațiile, declarându-le iresponsabile. „Consulul grec mi-a cerut să mă declar vlah grec pentru a mi se oferi viză. I-am spus că sunt vlah albanez și mi-a refuzat viza”, a declarant părintele Dhimitër Veriga pentru televiziunea albaneză TV News 24.

„Vă pot spune că noi considerăm minoritatea grecilor din Albania ca fiind o punte de cooperare și prietenie dintre cele două țări și popoare”, a declarat Gregory Delavekouras, purtător de cuvânt al ministerului grec de Externe pentru reporterii din Atena. El a cerut Tiranei să își îndeplinească obligațiile față de minorități ca precondiție pentru aderarea la UE, ceea ce „include și respectarea și protejarea drepturilor lor pe tot teritoriul Albaniei, fără să le rezume la regiunile ocupate preponderant de minorități”, a mai spus Delavekouras. Rezultatele acestui nou recensământ vor fi foarte importante pentru Albania, contând la fel de mult în stabilirea politicilor ei naționale și regionale ca și în România sau Bulgaria, țări ale UE. Datele care se obțin în urma lui depind într-o măsură direct de întrebările incluse în chestiunarele de recensământ, care pot fi diferite de la un stat la altul și în dependent de informația ce se vrea a fi obținută.

(…)>

 

SURSA

Maria Oprea, Europa de Sud-Est, la numărătoare! Recensământul în țările balcanice și problematicile lui, ”Prietenul albanezului”, București, an XI, nr. 117-118, iulie-august 2011, p. 35.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

<(…)

În dacoromână, așadar, un termen străvechi, foarte probabil autohton, a devenit general pentru a desemna „femeia care asistă la naștere”, în vreme ce împrumutul babă pare a se fi specializat în indicarea vârstei înaintate, „femeia bătrână”, iar adjectivul substantivat de origine latină, bună, cu derivatul bunică, pentru a denumi pe „mama unuia din părinți”. Analiza lui Paul H. Stahl pune în lumină rolul esențial jucat de moașă  în sistemul tradițional de rudenie spiritual și similitudinile dintre moșit și nășit.

În albaneză, așa cum am arătat deja, pentru noțiunea de „sage-femme”* se utilizează în exclusivitate (destul de numeroși) termeni împrumutați. În aromână, moașe s.f. are exclusiv sensul „vieille femme”** (Papahagi***, Dicționarul dialectului aromân. General și etimologic, București, 1974, în continuare, Papahagi DDA2).  Pentru a desemna „femeia care asistă la naștere”, aromâna apelează la împrumuturi, unele comune cu albaneza: mămie < gr. (Papahagi DDA2) și babă (care are toate sensurile din limbile slave: „bătrână; bunică; moașă”; în aromână nu există o variantă babo, specializată pentru sensul „moașă”, cum este în albaneză; v. Papahagi DDA2 și Matilda Caragiu-Marioțeanu, Dicționarul aromân, A-D, I, București, 1997).

Atât în albaneză cât și în dialectul aromân se observă că termenii pentru „bătrână” și „bunică” (alb. plakë și gjushe, arom. maie, oamă, moașe) nu dezvoltă sensul „sage-femme”, pentru care se apelează la împrumuturi. De la termenii cu sensul „moașă”, albaneza și dialectul aromân nu au derivate verbale care să indice acțiunea „a moși” și, deci, nici substantive postverbale pentu noțiunea „moșit”.

Diferențele de structură lexicală se constată între idiomurile sud-est europene și în ceea ce privește expresiile concordante: drom. Unde sunt moașe multe rămâne copilul cu buricul netăiat (DLR s.v.), arom. Iu-s mamii multi, lu scot ficiorlu órbu (Papahagi DDA2) (…)>

 

SURSA

Cătălina Vătășescu, Termeni pentru noțiunea de „sage-femme” în română și albaneză, Institutul de Studii Sud-Est Europene, ”Buletin”, București, XI, 2001-2002, pp. 32-33.

 

NOTE M.T.

*sage-femme=femeie înțeleaptă

**vieille-femme=femeie bătrână

***Tache Papahagi

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required