Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/views/itemlist/view.html.php on line 80 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Blog (424)

 

"Nu cheare nă pădure/Fidănile cându cresc!'' (Nu piere pădurea/Căreia îi cresc vlăstarele!) 

 

''Armâname oamini vruţî,/Io vî voi armâni pi tuţî,voi armâni/Di ună etă him armâni/Din păpăni şi străpăpăni, voi armâni''

(Aromâni oameni dragi, /Eu vă iubesc aromâni pe toţi, voi aromâni/De o veşnicie suntem aromâni/Din moşi-strămoşi, voi aromâni'')(Stelu Enache, Hristu Lupci, Pindu, Makidonia)

 

NOTĂ

Versiuni românești de Marius Teja.

 


Ah tsi ñi-eatsi dorŭ – Ah, cât îmi este dor

Ah tsi ñi-easti dorŭ 
Di-arâslu a tău, di ocl’ii a tăi 
Tsi multu-i voiŭ 
Di oara când mi cunuscushi 
Di protlu focŭ, tsi-ñi pitricushi 

(Ah, cât îmi este dor

De râsul tău, de ochii tăi

Ce mult te iubesc

De ceasul când m-ai cunoscut

De primul foc ce mi-ai trimis)

Ah, alasâ lăi minduierli 
 sh-mini ñi-amŭ unŭ mari ponŭ 
Unŭ ponŭ di canŭ nicunuscutŭ 
Tsi-ñi mi tukii 
Vrutlu a meu vrutŭ 

(Ah, lasă măi gândurile

Că și eu îmi am un mare of

Un of de nimeni cunoscut

Ce mă topi

Iubitul meu iubit)

Ah tsi ñi-easti dorŭ 
Di vruta mea, di ñica mea 
Tsi-ñi mi arâsea 
Sh-di idghiul pomŭ, iu ti sprigiurai 
Ti mini prota vreari ts-ai 
(Ah, cât îmi este dor

De iubita mea, de mititica mea

Care-mi plăcea

Și de același pom unde te jurai

Că pentru mine prima iubire ai)


Ah, ti voiŭ, ti voiŭ 
Lăi vrute voiŭ  shtii 
Cafi omŭ -shi ari vrerea lui 
Cumŭ soarli-shi vearsâ foclu tu amari 
S-mi kerŭ tu bratsâli a tali 

(Ah, te iubesc, te iubesc

Măi iubite vreau să știi

Fiecare om își are iubirea lui

Cum soarele își varsă focul în mare

Să mă pierd în brațele tale)


SURSA

Maria, Armaname Group - Ah tsi ñi-eatsi dorŭ, ”giony” / Versuri, 12 iunie 2011, http://giony.ro/versuri-p/armaname-group---ah-tsi---i-eatsi-dor---%3C%3Critmata%3E%3E/2748 (Audio)

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

<Domnule președinte,

Stimați colegi senatori,

Voi prezenta o scrisoare deschisă, adresată forurilor competente din România,privinds acordarea titlului de Doctor honoris causa domnului Lluis Maria de Puig (Spania), deputat în Parlamentul Europei, pentru meritele sale deosebite, științifice și culturale, cât și pentru sprijinirea cauzei aromânilor, cunoscuți și sub denumirea de români macedoneni.

Scrisoarea a fost adresată către: Ministerul de Externe, Ministerul Educației, Ministerul Culturii, Consiliului Rectorilor Universităților din România, Universitatea București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, Universitatea Timișoara, Universitatea Craiova, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea „Andrei Șaguna” Constanța.

Prin prezenta scrisoare am onoarea a mă adresa dumneavoastră cu o propunere și  o solicitare totodată privind acordarea de către una din Universitățile din România domnului Lluis Maria de Puig (Spania), deputat în Parlamentul Europei, pentru meritele sale deosebite, științifice și culturale, cât și pentru sprijinirea cauzei aromânilor în cadrul Comisiei pentru cultură și educație a Consiliului Europei, cât și ca raportor în Consiliul Europei, în 17 decembrie 1996, și în Adunarea Parlamentară de la Strasbourg din 24 iunie 1997, unde drepturile etnice, lingvistice și culturale ale fraților aromâni (vlahi), români macedoneni din Balcani, au dobândit girul acestui înalt forum din care România face parte.

Domnul Lluis Maria de Puig este o personalitate recunoscută pe plan European și un prieten al României. S-a născut în 29 iunie 1945 la Bascara, în provincia catalană Gerona din sudul Spaniei. Este licentiate în filozofie și litere, precum și în istorie al Universității din Barcelona și doctor în științe umaniste al Universității Sorbonne din Paris. Profesor la colegiul universitar din Gerona, la Facultatea de studii umanistice, domnul Lluis Maria de Puig a publicat o seamă de studii ca: „Girona francesa 1812-1814”, „El catalanisme politic a Girona”, „Aproximacio a Josep Tarradelo”, „La Guerra del frances” și altele. Pentru activitatea sa universitară și științifică i s-au decernat premiile Julian de Clua în 1974, precum și Nicolau d`Oliver al Institutului de Studii Catalane, în 1980. În paralel, domnul Lluis Maria de Puig  desfășoară o activitate politică remarcabilă. Membru de frunte al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol, a fost deputat de Gerona între 1979-1989, fiind reales în 1989 și activând până în present în Congresul Deputaților din Spania.

Ca deputat, a fost ales membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei între 1982-1986 și după 1990 având o activitate asiduă în problematica minorităților și în Comisia pentru cultură și educație. O activitate pregnantă a depus domnul Lluis Maria de Puig  în apărarea cauzei aromânilor din țările balcanice,susținând în baza unei profunde și largi documentații drepturilor aromânilor (vlahilor) din Balcani și de pretutindeni de a-și prezerva limba, tradițiile și cultura.

Se știe că în anii din urmă aromânii, prin fundațiile lor culturale din Europa și Statele Unite ale Americii, au organizat o serie de congrese în cadrul cărora au cerut forurilor international să ia măsurile cuvenite privind respectarea Chartei Drepturilor Omului și reglementările ulterioare de către guvernele balcanice (și nu numai), în care trăiesc comunități de aromâni, cunoscuți și ca macedo-români. Cererile aromânilor formulate la cele trei congrese international care au avut loc în Germania (Mannheim – 1985; Freiburg – 1988 și 1993), la Congresele aromânilor americani de la Bridgeport (din 1986, 1987, 1989, 1991) și la congresele organizate în spatial balcanic, unde aromânii sunt autohtoni de 2000 de ani (Tirana – 1992 și Bitolia din Republica Macedonia – 1993), care conțineau în principal respectarea drepturilor cultural-lingvistice, s-au bucurat de atenția cuvenită în Consiliul Europei și apoi în plenul Adunării Parlamentare Europene de la Strasbourg.

O contribuție inestimabilă în sprijinirea drepturilor aromânilor a avut-o raportorul principal desemnat de Consiliul Europei, domnul Lluis Maria de Puig care, prin râvna și competența sa, afirmate pe parcursul anilor, a reușit ca drepturile aromânilor să fie stipulate limpede, încununate de înaltul forum European.

După cum este știut, în 24 iunie 1997, în ședința sa plenară de la Strasbourg, Parlamentul Europei a aprobat, cu două amendamente, acest raport, ce poartă amprenta eforturilor remarcabile ale domnului Lluis Maria de Puig. Discuțiile din cadrul Parlamentului European, inclusive discursurile competente și energice ale reprezentanților României (domnii Lăzărescu, Frunda și Șteolea), au susținut necesitatea ca guvernele țărilor balcanice să sprijine păstrarea limbii, culturii, tradițiilor aromânilor, ca parte integrantă a patrimoniului European.

În consecință, rugăm forurile competente să analizeze și să dispună invitarea în România a distinsului om politic și de cultură spaniol (catalan) Lluis Maria de Puig , într-o vizită care să aibă ca itinerar Parlamentul României, Ministerul de Externe ori Ministerul Educației, Universitatea București, eventual alte centre universitare, în cadrul uneia din instituțiile universitare urmând a i se acorda titlul de Doctor honoris causa. Desigur că aceste propuneri sunt facultative, decizia aparținând forurilor competente.>

 

SURSA

Monitorul Oficial al României, partea a II a, nr. 186, 04.11.1997, p. 37.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

NOTĂ

Versiuni românești de Marius Teja.

 

 

Inu vruta inu – Vino, iubito, vino

 

Inu, vrută, inu 
Ino` vrută, inu` moi 
La noi tu bâhshceu` , moi, 
La noi tu bâhshce.. 

(Vino, iubito, vino

Vino iubito, vino măi

La noi în grădină, măi

La noi în grădină)

La noi tu bâhshce, 
La noi tu bâhshceu` , moi, 
Doii s`n`agiucămu, moi, 
Doii s`n`agiucăm.. 

(La noi în grădină

La noi în grădină, măi

Amândoi să ne jucăm, măi

Amândoi să ne jucăm)

Nu, nu, nu lăi gione, 
Nu nu nu, lăi gione, moi, 
Nu yin` tu bâhshceu` , moi, 
Nu yin` tu bâhshce.. 
(Nu, nu, nu măi june

Nu, nu, nu, măi june, măi

Nu vin în grădină,măi

Nu vin în grădină)


Vi`nji shi`aseara noaptea, 
Vi`nji shi`aseara noaptea, moi, 
Dada`nhi mi`ncâceu, moi, 
Dada`nhi mi`ncâce.. 

(Venii și aseară

Venii și aseară, măi

Mama mă certă, măi

Mama mă certă)

Nu, nu, nu lăi gione, 
Nu nu nu, lăi gione, nu, 
Nu`ts` bagâ mirachi, moi, 
Nu`ts` bagâ mirachi.. 
(Nu, nu, nu măi june

Nu, nu, nu, măi june, măi

Nu vin în grădină,măi

Nu vin în grădină)


Mirachi s`nu`ts badz` 
Mirachi s`nu`ts badz` , moi, 
Poarta ts`u disfacu, moi, 
Poarta ts`u disfacu.. 

(Nu-ți pune dorință

Nu-ți pune dorință, măi

Poarta ți-o deschid, măi

Poarta ți-o deschid)

 

SURSA

ella giugica, Boatzea Al Gana - Inu vruta inu, ”giony” / Versuri, 1 februarie 2012, http://giony.ro/versuri-p/boatzea-al-gana---inu--vruta-inu/3002 (Audio)

 

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

<NO. 1 BUCUREȘTI,  IANUARIE 1921 ANUL LIII

În ziua de 13 ianuarie 1921 a încetat din viață bătrânul profesor de limba și literatura elină la Universitatea din Iași, Ioan Caragiani.

Născut în ziua de 11 fevruarie 1841 i-a lipsit numai o lună ca să împlinească vârsta de 80 de ani. Studiile secundare și superioare Caragiani le-a făcut la Atena și era un bun cunoscător al istoriei și literaturii vechi eline, pentru care avea o dragoste deosebită. Totuși el n-a voit să rămîie în Grecia, ci, bun Român de origine și sentimente, el a emigrat în 1864 în România unde i s-a încredințat catedra care a ocupat-o mai bine de jumătate de secol.

La înființarea Academiei Române în anul 1867, printre membrii din toate provinciile locuite de Români care aveau a reprezenta unitatea culturală și națională a României a fost numit și Caragiani, apoi, ultim supraviețuitor al celor ce compuseseră instituțiunea în 1867, a avut mulțumirea să asiste la serbarea solemnă pe care a organizat-o Academia la împlinirea unei jumătăți de secol.

Așezîndu-se în Iași în 1865, el făcu parte din membrii societății „Junimea”, frecventând regulat ședințele ei hebdomadare timp de 20 de ani; în „Convorbiri literare” Caragiani a publicat un șir de traduceri din Homer, Aristoteles și Theocrit, precum și articole originale despre Românii din Macedonia și poezia lor populară. El a făcut parte și dintre membrii societății „Junimea” care țineau prelegeri populare, filosofice, literare și istorice la Universitatea din Iași.

Caragiani avea un caracter egal, plăcut și totdeauna vesel. Vestit din cauza anecdotelor pe care le povestea cu o artă și un humor extraordinar, chiar pînă la bătrînețe. Caragiani era apreciat de toți cunoscuții săi și lasă o amintire dureroasă în cercul numeroșilor săi prieteni. >

 

SURSA

Al. Tzigara-Samurcaș, Necrologul unui junimist. Ioan Caragiani, Almanah „Convorbiri literare”, Iași, 1981, p. 16.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Haidi pramveara m'as inu ploili 

Maro,Maro moi mushata 
Haide Camina raiescu oili 
Maro,Maro moi mushata 

(Haide primăvara doar vin ploile

Maro, Maro măi frumoaso

Haide Camina se împrăștie oile

Maro, Maro măi frumoaso)

Haide Camina hoara armaneasca 
Maro,Maro moi mushata 
Haide araira oili s'pasca 
Maro,Maro cu ochilu lai 

(Haide Camina sat aromânesc

Maro, Maro măi frumoaso

Haide se împrăștiară oile să pască

Maro, Maro cu ochii negri)

Haidi vini oara s'na fudzimo 
Maro,Maro moi mushata 
More vini oara s'na fudzimu 
Maro,Maro cu ochilu lai. 

(Haide veni ceasul să plecăm

Maro, Maro măi frumoaso

Haide veni ceasul să plecăm

Maro, Maro cu ochii negri)

 

SURSA

Mihai Adam, Gramoste - & Ioti & Iorghi - Maro moi'mushata, ”giony” / Versuri, 18 noiembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/gramoste-----ioti---iorghi---maro-moi-mushata/2918 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Revista românească „Balcanii și Europa” publica în 2004 un articol referitor la lansarea unei reviste aromânești în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.


<Asociația Aromânilor „Santa Dzurdzu”, din Stip, editează, în aromână și macedoneană, cu sprijinul „Swiss Agency for Developement and Cooperation” și „Foundation Open Society Institute Macedonia”, revista „Bilten Armanamea”, în 16 pagini, repartizate în mod egal pentru fiecare grai. Colectivul redacțional cuprinde pe Ghorghi Nikolov (coordonator), Atanas Atanasov, Iana Mihailova și Ghorghi Dimov. Adresa redacției: Str. Mladinska nr. 6, 2000 – Stip. Telefon: oo.389.32 / 395.388. Revista a fost tipărită la tipografia Boiagischi din Stip. Redau (în traducere proprie, fără prea mari pretenții deci, și fără prelucrarea ei ulterioară), articolul intitulat Către primul număr:


Stimați cititori, în mâinile dumneavoastră se află primul număr al „Buletinului Aromânilor”, care reprezintă, în același timp, prima publicație în limba aromână, atât din Stip cât și din zona de est a țării noastre. Editorul ei este Asociația aromânilor „Santa Dzurdzu”, din Stip, care, pentru acest proiect, este sprijinită de Institutul pentru o societate deschisă „Macedonia” și Agenția elvețiană pentru dezvoltare și cooperare.

Până în prezent, avem asigurate fonduri pentru trei numere ale buletinului. Sperăm, însă, că vom avea sprijin financiar și în viitor, pentru a edita încă multe, multe numere ale „Buletinului Aromânilor”. Dorințele noastre sunt ca Buletinul, cu timpul, să se transforme într-un ziar, magazin, cu mai multe pagini (Redau această parte a frazei și în cele două limbi, nefiind convins că i- am deslușit pe deplin înțelesul: „Nasite zelbi se so vreme da porasne vo vesnik, magazin, so poveke stranici; Anoasta vreari easti, cu chiro biltenu s-acrească tu fimirida, magazin, cu mamulti frandza„), care ar fi editat la nivel regional, dar și la nivel național. Poate că este greu, însă, nu renunțăm.

Edităm buletinul, în paralel, și în limba macedoneană, cu dorința ca ceea ce scriem să fie accesibil tuturor, și cu speranță că aceasta va contribui la asigurarea unor relații interetnice și mai stabile.

Nădăjduind că ne veți ierta eventualele greșeli ale începutului, vă invităm la o viitoare colaborare.

(...)

Firan Vasilescu, Skopje>

 

SURSA

Firan Vasilescu, Despre „Buletinul Aromânilor”. Prima publicație în limba aromână din Stip și din zona de est a Macedoniei, „Balcanii și Europa”, București, nr. 44-45 / iunie 2004, p. 30 

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Gionli a meu – Junele meu


 ñi-asti feată dorŭ di tini 
Di tini-ñi dau io bana mea 
Câtŭ ti voiu feată shtii ghini 
Iñi ti caftâ inima 

(Că mi-este fato dor de tine

Pentru tine îmi dau eu viața mea

Cât te iubesc fato, știi bine

Mi te cere inima)

Refren 1- Refren 1
Ah lăi gione, gionle a meu 
Tsi multu ñi-asti greu 
Pi tini voiŭ s-ti vedŭ 
Singurâ nu potŭ s-shedŭ 

(Ah măi june, junele meu

Cât de mult îmi este greu

Pe tine vreau să te văd

Singură nu pot să stau)

Refren 2 – Refren 2
Seara , somnul nu-ñi mi ia 
Nu s-astindzi lampa 
Di dorlu sh-vrearea mea 
Va-ñi frângâ inima 

(Seara somnul nu mă ia

Nu se stinge lampa

De dorul și de iubirea mea

Mi se va frânge inima)

Lea feată va tsâ iesŭ in cali 
La poarta ta io va ti ashteptŭ 
Ta tsâ bashŭ gura tsea dultsea 
Pi tini cându a ti vedŭ 
(Tu fato, îți voi ieși în cale

La poarta ta eu te voi aștepta

Ca să-ți sărut gura cea dulce

Pe tine când te voi vedea)


Refren 1-
Refren 1

Refren 2 –
Refren 2

 

SURSA

Maria, Gramoste - Gionli a meu, ”giony” / Versuri, GRAMOSTE - Volumul 3, 6 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/gramoste---gionli-a-meu/2527 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Revista ieșeană ”Convorbiri literare” publica în ediția 1989 a almanahului său 5 scrisori adresate de filologul aromân Theodor Capidan (28.041897 Prilep*Imperiul Otoman/Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei – 01.09.1953 București*România). colegului său român Leca Morariu în anii 1924, 1925 și 1936.


T. C. și-a luat doctoratul în filologie romanică (Sufixele nominale în dialectul aromân) cu germanul Gustav Weigand la Leipzig și a fost conferențiar de dialecte transdanubiene la Universitatea din Cluj între anii 1924 și 1937.


Alexandru (Leca) Morariu (25.07.1888 Cernăuți*Imperiul Austro-Ungar/Ucraina – 15.12.1963 Râmnicu Vâlcea*România) și-a luat doctoratul în filologie în 1921 cu Sextil Pușcariu (Morfologia verbului predicativ român) și a fost profesor de limba română la Universitatea din Cernăuți, oraș bucovinean care a aparținut României în 1918-1940.

 

1.)

<C.P. ilustrată

Cluj, 29.8.924

Dragă D-le Colega,

Să nu crezi că am uitat să-ți mulțumesc, felicitîndu-te pentru frumoasa și interesanta lucrare, „Morfologia…”, pe care am primit-o la timp și în care am constatat, nu cu părere de rău, că prea des ai pomenit și de numele meu.Îmi sosise lucrarea tocmai cînd trebuia să plec în vacanță. Nu-ți puteam scrie fără să o fi cetit. Acum după ce o „alepșu”* și am văzut cît de interesantă este, mă grăbesc să-ți exprim sincer expresiunea admirației mele (…) pentru munca ce desfășori.

Să trăiești.

Al D-tale devotat

Capidan>

 

2.)

<Dragă D-le Morar,

Îmi vei face o deosoebită plăcere, dacă vei binevoi să publici în numărul următor din Junimea** alăturata recenzie asupra lucrării din urmă a lui Silviu Dragomir***.

După cîtva timp o să vă trimet un articol asupra celor dintîi cîntece populare aromâne culese aici în Ardeal de către Bărnuț****.

Aș fi vrut să le țin pentru Dacorom*****. IV, însă fiindcă ea va apărea prea tîrziu, m-am gîndit că-i bine să le dau drumul la Junimea.

Cluj, la 9.IX.1924

Rămîn al Dtale cu prietenie,

Capidan>

 

3.)

<Scumpe domnule Coleg,

Am primit „Isopia Brașoveană”******, despre care știam ceva de mai nainte tot de (la) DTa. Îți mulțumesc și te rog să mă ierți dacă nu ți-am trimis articolul trimis pentru Junimea. În timpul din  urmă am fost și continuu să fiu pînă după Crăciun foarte ocupat cu Megleniții******* mei. Academia s-a învrednicit, în fine, să mi-i tipărescă. Sînt în ultima corectură și prepar indicele. După apariția ultimului volum, voi avea plăcerea să-ți trimet un exemplar. Tot Academia mi-a tipărit și lucrarea „Influența slavă asupra dialectului aromân”. Sînt la a doua corectură. Cultura Națională********, unde își tipărește Academia lucrările, are curiosul sistem de a tipări întreaga lucrare, chiar cînd ea este de zeci de coale, și numai după aceea o trimite spre a fi corectată. Îți poți închipui că, în lunile din urmă, săptămîni întregi, de dimineață pînă seara, am petrecut numai corectînd.

După ce voi scăpa de toate acestea – și după Crăciun cred că scap definitiv – m-apuc să fac articolul pentru Junimea.

Pînă atunci te rog să ai puțină răbdare și să crezi în sentimentele mele de frățească prietenie.

Cluj, în 4/XII/924

Al D-tale

Th. Capidan>

 

4.)

<Dragă Domnule Morar,

Îți trimit o mica dare de seamă asupra lucrării lui Weigand*********, Etnographie von Makedonia pe care, te rog să o publici în unul din numerile revistei, dacă cumva nu ai altă recenzie asupra aceleași lucrări. În cazul din urmă, vei așa de bun ca să mi-o trimiți înapoi, căci aș vrea să o public în altă parte.

După cum vei vedea din conținutul recenziei mele, Weigand revine asupra vechii lui concepții cu privire la partea de influență ce Românii au exercitat-o asupra celorlalte popoare din Balcani.

Deoarece ideile lui Weigand fuseseră expuse de mine cu un an înainte, profit de această ocaziune ca să relevez deosebirea ce exista între ce scrie Weigand astăzi și între ceea ce a scris și a învățat de pe catedră,acum douăzeci de ani.

Megleniții și Elementul slav îi vei primi cît de curînd.

Cluj, în 31 ian. 1925

Cu cele mai prietenești salutări,

Al Dtale Capidan>

 

5.)

<C.P.

Iubite Domnule Coleg,

N-am putut răspunde imediat, fiindcă lipseam din Cluj. Tabula gratulatoria este o listă cu numele tuturor colegilor, elevilor și prietenilor d-lui Sextil Pușcariu**********, care se asociază cu comemorarea lui. Ea va fi publicată în fruntea volumului omagial.

Cluj, 9.XII.936>

 

SURSA

Petru Froicu & Eugen Dimitriu, Scrisori inedite, Almanah ”Convorbiri literare”, Iași, 1989, p. 59.

 

 

NOTE M.T.

*alepșu= ales-o (aromână)

**„Junimea literară”=Revistă apărută la Cernăuți și Suceva între 1904-1914 și 1923-1939, la care L.M. va fi secretar de redacție din 1924.

***Silviu Dragomir (1888 Gurasada*Ungaria/România – 1962 București*România)=Teolog, istoric, om politic și academician român din 1928.

****Simion Bărnuțiu (1808 Bocșa*Imperiul Habsburgic/România – 1864 Sânmihaiu Almașului*Imperiul Habsburgic/România)=Preot greco-catolic, doctor în drept (Pavia*Italia), profesor la Universitatea Iași (1855-1864), organizator al revoluției române din 1848-1849 din Transilvania.

*****„Dacoromania”=Revistă fondată și editată la Universitatea din Cluj, de Sextil Pușcariu în perioada 1920-1948 cu subtitlu Buletinul „Muzeului limbei române”.

******Isopia brașoveană din 1784=Studiu filologic despre o veche carte religiuosă, publicat de L.M. în 1924 la Cernăuți

*******Meglenoromânii=Trilogie publicată de T. C. în anii 1925, 1928 și 1935.

********Cultura Națională=Editură înființată la București în 1921, desființată probabil după venirea comuniștilor la putere la 6 martie 1945.

*********Gustav Weigand (1860-1930)=Filolog german. A înființat în 1893 la Leipzig Institutul pentru Studiul Limbii Române. A călătorit în anii 1887-1909 în zonele locuite de aromâni în Balcani. Prin publicarea în 1894-1895 la Leipzig a lucrării Die Aromunen a promovat termenul „aromân”. Din 1892 a fost membru corespondent al Academiei Române. Etnographie von Makedonia a fost publicată în 1924.

**********Sextil Pușcariu (1877 Brașov*Ungaria/România – 1948 Bran*România)=Studii universitare la Leipzig, Paris și Viena. Doctor în filosofie și în filologie. Profesor universitar. Academician din 1905. Continuator al Dicționarului Limbii Române (1913-1948), început de B. P. Hasdeu (1887-1898) și terminat în 2010.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Ţi ţ-ai tini feată - Ce ai tu fato


Ţi ţ-ai tini feată 
Perlu neali neali 
Pisti frâmti arcati, feată 
Ş-dauli sufrânţeali

(Ce ai tu fato

Părul inele, inele

Peste frunte aruncate fato

Și amândouă sprâncenele)
Bis


Ţi ţ-ai tini featâ 
Boia ca fidanâ 
Va-ñ ti iau pi tini feată 
Dol’i s-triţemŭ banâ 

(Ce ai tu fato

Trupul ca un vlăstar

Te voi lua pe tine fato

Amândoi să trecem viața)
Bis


Ţi ţ-ai tini feată 
Perlu neali neali 
Pisti frâmti arcati, feată 
Ş-dauli sufrânţeali 
(Ce ai tu fato

Părul inele, inele

Peste frunte aruncate fato

Și amândouă sprâncenele)
Bis


Ţi ţ-ai tini feată 
Budzâli di ñeari 
Sâ-ñi ti başŭ pi gurâ feată 
S-mi saturŭ di vreari 
(Ce ai tu fato

Buzele de miere

Să mi te sărut pe gură fato

Să mă satur de iubire)
Bis


SURSA

Maria, Ioryi - Ţi ţ-ai tini feată, ”giony” / Versuri, 17 iulie 2010, http://giony.ro/versuri-p/ioryi-----i----ai-tini-feat--/2284 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța a COMUNITĂȚII ARMÂNE DIN ROMÂNIA am intrat în posesia lui ”Krusevo navigator”, un ghid turistic în limbile macedoneană și engleză publicat de primăria orașului Krushevo / Crușova (SV Macedoniei) pentru evenimente locale din perioada iulie-august 2011.


Conform capitolului Basic Info (p. 6), populația orașului era estimată în 2002 la 5330 de locuitori, majoritatea macedoneni și aromâni (Vlachs / Bлacи).

 

În secțiunea What to visit este inclus Meckin Kamen (p. 10):

<Visit Meckin Kamen to see ”The rebel with a stone”, which is highly elevated above the flat ground to remind us Pitu Guli and his heroic band who died defending Krushevo and his freedom.>

(Vizitați Meckin Kamen pentru a vedea ”Rebelul cu o piatră”, ținută de acesta deasupra capului pentru a ne reaminti de Pitu Guli și eroicul său detașament, care a murit pentru a apăra Krushevo și libertatea orașului.) (Traducere de M. T.)

 

În capitolul Galleries, museums and monuments este inclus Museum of NLW (p. 12):

<Opened in 1989 and it houses exhibits that recall the National Liberation War of 1941-1945 year. In the Museum through a number of photos is accopampanied revolutionary way of Krushevo detachment ”Pitu Guli” during the war and also numerous exponents (original objects and weapons to the partisans of this detachment).

Gumenje, +389(0)48/477-126

Tue-Sun 10.00-14.00>

(A fost deschis în 1989 și găzduiește expoziții care amintesc de Războiul Național de Eliberare din anii 1941-1945. Muzeul descrie campania detașamentului ”Pitu Guli” din Krushevo în timpul războiului printr-un număr mare de fotografii și, de asemenea, prin numeroase exponate (obiecte și arme originale ale partizanilor detașamentului.

Gumenje, +389(0)48/477-126

Marți-Duminică 10.00-14.00) (Traducere de M.T.)

 

În același capitol este inclus Monument of Pitu Guli (p. 13):

<Under the beech forest on the north side of Krusevo there is a small park where proudly upright stand the monuments of the legendary Rebel from Krusevo – Pitu Guli. With the look directed to the town, you think he is here and even now takes care of our little town. The park is a great place where you can spend the afternoons and enjoy in the view towards the city.>

(Lângă pădurea de fag situate la nord de Krushevo se află un mic parc where stă mândră în picioare monumentul legendarului Revoluționar din Krusevo – Pitu Guli. Cu privirea ațintită spre oraș, ați crede că el este prezent și chiar acum s-ar pregăti să apere micul nostru oraș. Parcul este un loc minunat unde vă puteți petrece după-amiezile și v-ați bucura de priveliștea orașului.) (Traducere de M.T.)

 

La secțiunea Restaurants găsim Restaurant Pitu Guli (p. 19)

<National

Gumenje

+389(0)72/779-001, +389(0)75/727-399

08.00-01.00

The restaurant Pitu Guli offers pleasant ambiance and is perfect for receptions, weddings and birthday parties.

Recommended: Krusevo sausage>

(Național

+389(0)72/779-001, +389(0)75/727-399

08.00-01.00

Restaurantul Pitu Guli oferă o ambianță plăcută și este perfect pentru reuniuni, nunți și petreceri aniversare.

Recomandat: Cîrnatul de Krushevo.) (Traducere de M. T.)

 

În capitolul Calendar of events (p. 31) al manifestării ”Krusevo ethno town 2011” (16-31 iulie) era inclus și următorul eveniment:

<20 july: 20.30 Choir music nights (Vlach night) – City Park>

(20 iulie: 20.30 Seri de muzică de cor (Seară aromână) – Parcul orașului) (Traducere de M. T.)

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required