Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/views/itemlist/view.html.php on line 80 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Blog (424)

 

"Nu cheare nă pădure/Fidănile cându cresc!'' (Nu piere pădurea/Căreia îi cresc vlăstarele!) 

 

''Armâname oamini vruţî,/Io vî voi armâni pi tuţî,voi armâni/Di ună etă him armâni/Din păpăni şi străpăpăni, voi armâni''

(Aromâni oameni dragi, /Eu vă iubesc aromâni pe toţi, voi aromâni/De o veşnicie suntem aromâni/Din moşi-strămoşi, voi aromâni'')(Stelu Enache, Hristu Lupci, Pindu, Makidonia)

 

Cânticlu a Câlâgeadzanjilor – Cântecul Câlâgeazanilor

Câlâgeadzanji` alâvdats` 
Unsprăts` di frats` voi iarats`. 
Unsprăts` di frats` iarats` tuts` 
Cu 28 di nipots`.. 
(Călâgeazani lăudați

Unsprezece frați voi erați

Unsprezece frați erați toți

Cu 28 de nepoți)


Vini oara câlâgeadz` 
Naima njiclu s`lu ansurats` 
Naima njiclu sh`naima gioni 
Sorin – nipotlu dit soni.. 

(Veni timpul Câlâgeazi

Pe cel mai mic să-l însurați

Pe cel mai mic și cel mai june

Sorin – ultimul nepot)

Câlâgiulu crutsea`shi fatsi 
Iancu, socru ti mirachi. 
Cu soacra Lena de`adun 
Ei l`u ansoarâ pi Sorin.. 

(Călâgiulu crucea își face

Iancu, socru bucuros

Cu soacra Elena împreună

Ei îl însoară pe Sorin)

N`adunăm cu nhic, cu mari, 
Ti al Iancu ihtibari. 
Soacra Lena`i cu harau` 
Bagâ`nveastâ tu ghuneau`.

(Ne-am strâns cu mic, cu mare 

În cinstea lui Iancu

Soacra Elena e bucuroasă

Pune haina lungă miresei)

Tsi mâritâ`i soacra Lena 
Cu doii fciori si mâreashti. 
Sorin cu fratili Tase 
I`adusirâ doau`nveasti.. 
(Ce stimată-i soacra Elena

Cu amândoii băieți se mândrește

Sorin cu fratele Tase

I-au adus două nurori)


Cum gioacâ doauli cumnati 
Ana sh`Costina cu`agapi. 
De`adun cu socrii sh`nunia 
Pânâ s`i`acatsâ hârghia.. 
(Cum joacă amândouă cumnatele

Ana și Costina fericite

Împreună cu socrii și nașii

Până se face dimineață)


Gioni avdzât, cu ihtibari 
Avocat ca el nu ari. 
Cu Sorin Lena s`mâreascâ 
I`adutsi Costina`nveastâ. 

(June renumit, stimat

Avocat ca el nu există

Cu Sorin Elena se mândrește

I-a aduce pe Costina noră)


Iancu sh`Lena si hârsescu 
Pi nunjii ei tinjisescu. 
Tase sh`Tanta ancurunarâ 
Costina sh`Sorin si luarâ. 

(Iancu și Elena se bucură

Pe nași ei îi cinstesc

Pe Tase și Tanța îi cununară

Costina și Sorin se luară)

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Makidonia - Cânticlu a Câlâgeadzanjilor, ”giony” / Versuri, 12 mai 2012, http://giony.ro/versuri-p/makidonia---c--nticlu-a-c--l--geadzanjilor-/3100 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Regretatul jurnalist și scriitor român Radu Anton Roman (1948-2005) s-a preocupta din 1997 și de domeniul gastronomiei. În 2010 i-a fost publicată postum de editurile bcureștene Jurnalul și Paideia o antologie a gastronomiei românești. În secțiunea referitoare la Dobrogea, el a făcut referiri la contribuția aromânească la rețeta vestitei plăcinte din această regiune a României.


<Plăcinta dobrogeană

Poate cea mai celebră plăcintă românească, „cocătura” kir*-ilor tomitani**, dar și a oierilor ardeleni și aromâni din podișul Casimcei*** se plimbă prin toată țara, oprindu-se mai ales prin gări și bufetele piețelor sau oriunde mai dă de țuică. Nemții îi zic aiurea, mocanstrudel**** (creând confuzii supărătoare și culturale, căci mocanstrudelul lor altceva), iar tătarii îi spun mocanborek (n-am aflat cum îi spun ceilalți dobrogeni: italienii, turcii, grecii, polonezii, armenii, grecii, evreii, albanezii, bulgarii, lipovenii, haholii*****, țiganii, turiștii și necunoscuții).

Aluat:

  • 500 grame făină
  • 2-3 pahare de apă călduță (câtă primește)
  • puțină sare
  • untură, câtă primește

 

  • Se frământă bine, din făină, apă, untură și un praf de sare, o cocă potrivit de tare și se lasă 1 ceas, să se răcorească

 

Umplutură:

Greco-armână la rădăcină: o bucată de telemea, câteva linguri de griș, 3-4 ouă, mărar, mentă

 

  • Brânza se rade, grișul se fierbe separt cam 100 g la 1 jumătate chil de brânză, verdeață se toacă și toate se amestecă bine

Turco-tătară, cândva: carne toccata de vită sau de oaie, o farfurie plină și mai bine, 1-2 cepe tocate, 2 ouă, 2 linguri de smântână, sare, piper, cimbru, mentă, totul amestecat cum o da Allah

Plăcintă:

  • Carnea și ceapa se rumenesc în untură, apoi se freacă cu celelalte, ouă, smântână, condiment și ierburi tocate.
  • Se împarte aluatul în 6 părți egale (vă rog ca de aici încolo să lăsați poznele și chicotelile și să citiți atent, teaba e a naibii de complicate, dacă nu vă concentrate o să ratați lamentabil totul și o să dați, ca de obicei, vina pe mine, treabă oribilă de care eu, unul, m-am săturat, nu pentru asta m-am născut eu, ca să vină oricine și să mă tragă de izmene, să mă beștelească cum și de ce apucă, că iar plouă și că își uită Iuliana Ciugulea-Stănescu****** copiii la mare, dacă nu era soțul, Claudiu, ar fi uitat și cum o cheamă, în fond, am și alte rațiuni de a trăi, decât să tai plăcinta-n șase și nimănui să nu-i pese, poate am visat și eu cândva, poate că am iubit și am fost iubit, la rându-mi, poate că mi-am făcut planuri și iluzii, poate că n-am fost întotdeauna un ratat al teoriei sosurilor de anghinare, un „luzăr” al pedagogiei rântașului, dar cui îi pasă, trăiam într-o mare de singurătate și indiferență, Cristi Tabără a trecut la știri, în praimtaim, m-a lăsat singur cu Mișu Predescu, care, deși e de departe cel mai bun producător teve de la noi, inginer de motoare reci de la ei și mai știe și franțuzește, în afară de grătare nu recunoaște nimic din valorile lumii acesteia, ba mai rău, mănâncă supa de lășcuțe cu pâine, cui să las eu atâta rafinată cultură culinară, atâta subtilă artă gastronomică, atâta profundă și cuprinzătoare filozofie nutriționistă-alimentară dacă pe voi nici măcar plăcinta dobrogeană nu vă interesează?)
  • Se rotunjește cu podul palmei, apăsat, fiecare bucată, apoi se îmbracă în untură sleită și se mai lasă încă 1 oră, să se odihnească
  • Se unge masa, îmbelșugat, cu untură, și se întind pe rând 6 foi (de mărimea unei farfurii) se scaldă fiecare în untură și se astern una peste alta
  • Cu merdeneaua*******, se întind (unesc) 2 foi într-una singură (să limpezim: am avut 6 gogoloașe de aluat, le-am întins 6 foi unsuroase, din care, acum, unind câte 2, vom face 3 foi e cineva care n-a-nțeles?)
  • De-acum începe greul: deci, în clipa asta, avem 3 foi, perfect, o primă foaie se întinde… prin rotire prin aer! Da, da, așezând-o pe podul palmelor, foaia se rotește ca-ntr-o jonglerie chinezească până devine transparentă (nu-i de mirare că în familiile de plăcintari din Constanța – adevărate caste și dinastii – o fată ucenicește pe lângă mumă-sa până spre … patruzeci de ani!)
  • Se unge foaia iar cu untură (secretul acestei „cocături” cu origini aromâno-greco-ardeleano-turco-lipoveano-armeano-tătaro-germano-italiano etc. – Dobrogea fiind mai pestriță decât Balcanii și Levantul******** la un loc – e grăsimea multă, mereu întinsă peste tot) și se împăturește ca o batistă, cam de mărimea tăvii (tăvile tulceano-babadago*********-mangaliote sunt rotunde, uriașe și din aramă)
  • A doua foaie se întinde la fel, apoi se așază pe masa bine stropită cu făină
  • Pe mijlocul ei se potrivește prima foaie, cea împăturită, iar peste aceasta se întinde umplutura
  • Marginile largi ale foii de-a doua se ridică și acoperă, ca un sac, și foaie primă, și umplutură
  • Se întinde și foaia a treia, transparentă și imponderabilă ca o cupola de medusa, și se pune peste plăcintă – marginile se strecoară dedesubt –, am obținut în sfârșit acea roată care face din Dobrogea un simbol al pefecțiunii și bunului gust (sărat)
  • Se unge tava cu untură, se pune plăcinta, se scaldă și ea în grăsime și se dă la cuptor, pe foc bun

Plăcinta dobrogeană e de neconceput fără iaurt rece, gros să-l spargi cu picamerul. Și trebuie data mesei fierbinte, neapărat fierbinte, ca vârful Pricopanului**********în zilele de iulie din Mezozoic*********** și sânul domnișoarei Gulnaz (Trandafir delicat) în orice caz!>

 

SURSA

Radu Anton Roman, Poveștile bucătăriei românești, vol. I: Dobrogea și Câmpia Română, editura Jurnalul & editura Paideia, București, 2010, pp. 34-35.

 

 

NOTE M.T.

*kir – domn (limba greacă)

**Tomis – Denumirea antică grecească a orașului dobrogean Constanța.

***podișul Casimcea – podiș din județul dobrogean Tulcea

****mocani – Denumire data oierilor din sudul Ardealului care veneau în transhumanță în Dobrogea otomană din secolul XIX.

*****haholi – Denumire data de ruși rutenilor din sud-vestul Ucrainei.

******Iuliana Ciugulea – Realizatoare de emisiuni culturale tv.

*******merdenea - Rolă cilindrică din lemn, folosită la întinderea aluatului în foi. Spre deosebire de sucitorul simplu ca o vergea cilindrică și subțire, aceasta este mai groasă și prevăzută lateral cu mânere.

********Levant – Altă denumire pentru regiunea asiatică a Orientului Apropiat.

*********Babadag – Mic oraș din județul Tulcea.

**********Pricopan – Vârf în Munții Dobrogei, în apropierea orașului dunărean Măcin.

***********Mezozoic – Perioadă geologică care începe acum 250 milioane de ani și se încheie acum 65 milioane de ani.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Armana mea – Aromâna mea

 

Armâna mea cu ocl'i di steali 
Lenă, Lenă lea 
Cara  shti catŭ te-amŭ tu vreari 
Tini msheata mea 
(Aromâna mea cu ochii ca stelele

Eleno, Eleno, tu

Deci să știi cît te iubesc

Pe tine frumoasa mea)


Va tsâ ashternu lilici in cali 
Ta-s caltsâ vruta mea pi eali 
Io va tsâ ashternu lilici in cali 
Ca sh-tini iñi tsâ adutsâ cu eali 

(Îți voi așterne flori în cale

Ca să calci iubita mea pe ele

Eu îți voi așterne flori în cale

Că și tu semeni cu ele)

Armânlu a mea cu ocl'i ca di amurâ 
Vrute, vrutlu a meu 
Cu prelu laiŭ ca di lândură 
Pilisterlu a meu 

(Aromânul meu cu ochii ca murele

Iubitule, iubitul meu

Cu părul negru ca rândunica

Porumbelul meu)

Io va tsâ ashternu la cicioari 
Suflitlu a mea sh-ñiatili a meali 
 a ta boatsi sh-a ta gură 
Pi mini vrute lăi mi tukiră 
(Eu îți voi așterne la picioare

Sufletul meu și tinerețea mea

Că a ta voce și a ta gură

Pe mine mă topiră)


Cu tsi harauă sh-cu tsi hari 
Lenă, Lenă lea 
Iñi umpli suflitlu di vreari 
Tini msheata mea 

(Cu ce bucurie și cu ce har

Eleno, Eleno tu

Îmi umpli sufletul cu iubire

Tu frumoasa mea)

 a ta boatsi sh-a ta gură 
Pi mini vrute lăi mi tukiră 
Io va tsâ ashternu la cicioari 
Suflitlu a mea sh-ñiatili a meali 

(Că a ta voce și a ta gură

Pe mine iubite măi mă topiră

Eu îți voi așterne la picioare

Sufletul meu și tinerețea mea)

 

 

SURSA

Stelian Maliu, Pindu - Armana mea, ”giony” / Versuri, 12 iulie 2012, http://giony.ro/versuri-p/pindu---armana-mea/3122 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

<Nr. 5045

24 noiembrie 1905

D-lui casier comunal

Loco

Vă înaintăm aci ordonanța de plată nr. ... în sumă de lei 500, ajutor acordat de comuna Constanța familiilor românilo-macedonene din Imperiul Otoman, unde bandele de răzvrătiți jefuiesc și lasă pe drumuri numeroase victime și vă rugăm ca de urgență să luați măsuri pentru trimiterea banilor d-lui Conțescu consul al României la Bitolia, anexînd totodată cuvenitul act justificativ la acea ordonanță prin care să se constate trimiterea și primirea banilor  la destinație.

Primar, <Ion Bănescu>

Arh. St. Constanța, fond Primăria Constanța, dosar 10/1905, f. 45, copie>

 

SURSA

Direcția Generală a Arhivelor Statului din R. S. R., Din tezaurul documentelor dobrogene, București, 1988, pp. 307-308 (nr. 244)

 

 

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Lilici di primveara – Floare de primăvară

Ore nu tsam dzasa feata armanâ 
Iesi cafi seara la fantanâ, lilici di primveară 
Ore nu-nji dzasesi ma nu mi alasară 
Mana sh cu tati s-iesu nafoară, lilici di primveară 

(Oh, nu ți-am zis fată aromână

Ieși în fiecare seară la fântână, floare de primăvară
Oh, nu-mi ziseși, dar nu mă lăsară

Mama și cu tata să ies afară, floare de primăvară)

 

Refren-Refren
Mintea nji iasti mash la tini 
Fârâ tini io vas moru 
Mash a ta dulti basheari 
Nji astindzi a tau doru 

(Mintea mi-este doar la tine

Fără tine eu voi muri

Doar a ta dulce sărutare

Îmi stinge dorul de tine)

Hai nu tsam dzasa feata njicâ 
Iesi pi la poarta fara fricâ, lilici di primveară 
Ah cum vas iesu ca va mi duchească 
Mana cu tati va mi variască, lilici di primveară 

(Hai nu ți-am zis fată mica

Ieși pe la poartă fără frică, floare de primăvară

Ah cum să ies că mă vor simți

Mama cu tata mă vor certa, floare de primăvară)

Refren-Refren

Hai tut mi duc lea sh tut mi tornu 
Sh mas nu ti vedu io nu nji am somnu, lilici di primveara 
Sh io tut la tini mi minduiescu 
Ma va s-mi ashtepta pana s-crescu, lilici di primveara 

(Hai tot mă duc și tot mă întorc

Și dacă nu te văd eu nu mi-am somn, floare de primăvară

Și eu tot la tine mă gândesc

Dacă mă vei aștepta până voi crește, floare de primăvară)

Refren-Refren

 

SURSA

damy levendi, Pindu & Cornelia Rednic - Lilici di primveara, ”giony” / Versuri, 21 martie 2012, http://giony.ro/versuri-p/pindu---cornelia-rednic---lilici-di-primveara/3064 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

A.) Theophylactos Simokattes, jurist și demnitar al Imperiului Bizantin (Imperiul Roman de Răsărit cu capitala la Constantinopol), s-a născut în marele oraș Alexandria din provincia Egipt. A scris în 610-641lucrarea Istorii, în care a relatat evenimentele din anii 582-602, opera sa fiind principalul izvor istoric pentru acea epocă. Ediția tradusă în română în 1970 a fost următoarea: Theophylacti Simocattae, Historiae, editit Carolus de Boor, Leipzig, 1887.

<(..) II, 15. După ce bătrânul spuse aceste vorbe adunării, reaprinse în piepturile soldaților curajul pentru luptă, la cei mai destoinici făcând să se nască o dorință neînfrînată de a se bate, și pișcînd cu vorba ca și cu un bici lipsa de bărbăție a celor domoi îl făcu să se schimbe. Se ridică un strigăt puternic din adunare și teatrul răsuna de laudele celor care admirau pe soldatul bătrîn pentru marele lui curaj. Și îndată, cu toții într-un gînd, părăsiră adunarea și se îndreptară spre arme. Coborîră de pe Haemus* la Calvomuntis și la Libidurgos și văzură nu departe, cam la patru mile** de acolo, pe hagan*** stînd cu corturile fără nici o grijă, întrucît armata îi era răspîndită prin toată Tracia****. Comentiolus***** aranjă armata și punînd-o pe o singură linie de luptă o lăsă să înainteze; porunci să se îndrepte spre Astice, noaptea să fie sub pază, iar a doua zi să năvălească asupra haganului ca o furtună și să facă un mare măcel printre dușmani. Dar o soartă potrivnică găsi cale să schimbe socotelile acestei expediții. Căci, întocmai ca un bondar, distruse stupii bunei rînduiri și prădă osteneala comandantului, ca pe cea a unei albine. În adevăr, după ce soarele și-a arătat spatele sumbrei nopți și lampa prea frumoasă și dătătoare de lumină acoperindu-și strălucirea a cedat puterii nopții, unul dintre animalele de povară și-a scuturat sarcina de pe el. Se întîmplase însă că stăpînul lui să meargă înainte. Dar cei care veneau în urmă și vedeau animalul de povară tîrînd în dezordine sarcina de pe el, strigară la stăpîn să se întoarcă și să îndrepte povara de pe animal. Ei bine, acest lucru a fost pricina tulburării ordinei în oștire și a făcut să înceapă fuga înapoi; căci mulțimea auzea glasul și cele spuse erau luate greșit drept un semnal care se părea că era pentru fugă, ca și cum dușmanii s-ar fi ivit în apropiere de ei mai repede decît orice închipuire. S-a produs o mare învălmășeală în armată și mult sgomot; fiecare striga tare să se întoarne și se îndemna unul pe altul în limba băștinașă (4) să se întoarcă înapoi, grăind cu foarte mare tulburare torna, torna ”întoarce-te, întoarce-te”, ca și cum li s-ar fi ivit pe neașteptate o luptă în timpul nopții. Se împrăștie așadar toată oștirea ca o armonie a coadelor de la liră. Haganul fugi de această a doua și mai mare primejdie cît îl ținură picioarele și lăsînd căile batute și strămutîndu-se în alt loc, găsi o scăpare și mai neașteptată decît cea dintîi. La fel făcură și romanii și fugeau la rîndul lor; o frică falsă făcuse să se întoarcă oștirea romană și o primejdie neadevărată înspăimînta pe ostașii ei. (…)

NOTA EDITORULUI

(4)Adică limba vorbită de populația romanică băștinașă din Balcani (cf. și Theoph. Conf. I p. 397). Pentru acest celebru pasaj v. SCIV, 7 (1956), 1-2, p. 179-188 și „Acta Musei Napocensis”, I, (1964), p. 483-488.>

 

SURSA

R. Hîncu & V. Iliescu & H. Mihăescu & V. Popescu & G. Ștefan (editori), Izvoarele istoriei României, volumul 2: De la anul 300 la anul 1000, editura Academiei, București, 1970, p. 539.

 

NOTE M.T.

*Haemus – Denumirea antică a munților Balcani din centrul actualei Bulgarii.

**milă – Unitate de măsură pentru distanță a romanilor, egală cu o mie de pași sau 1472 m.

***hagan – titlul conducătorului avarilor, popor turanic migrator care după victoria împotriva gepizilor din 567 a obținut controlul asupra zonei nord-dunărene, de unde efectua dese atacuri împotriva teritoriului sud-dunărean al Imperiului Bizantin.

****Tracia- Regiune antică, corespunzând aproximativ teritoriilor de azi ale Bulgariei, Turciei europene și Greciei de nord-est.

*****Comentiolus – Comandantul armatei bizantine care lupta împotriva invadatorilor avari.

 

 

 

 

B.)Theophanes Confessor, călugăr la mănăstirea bizantină de la Sigriane, s-a născut probabil în 752 într-o familie bogată. Biserica ortodoxă îl consideră unul din sfinții mărtusitori, de unde și supranumele de Confessor. A scris între 810-814 lucrarea istorică Cronica, în care a relatat evenimentele din anii 284-813. Ediția tradusă în română în 1970  a fost următoarea: Theophanis, Chronographia recensuit C. Be Boor, vol. I, Leipzig, 1883.

 

<(Anul 6079 (587), p. 257, 11-30 De Boor). În anul acesta hanul* avarilor a rupt înțelegerea de pace și a pornit cu război împotriva Moesiei** și Sciției***, înfruntînd cu strășnicie Ratiaria****, Bononia*****, Aquae******, Durostorum*******, Zaldapa******** și Marcianopolis*********. Comentiolus s-a dus în Anchialos********** și a desfăcut oastea în două, despărțind pe cei bicisnici de cei mai buni. Oștirii netrebnice în număr de patruzeci de mii i-a poruncit să păzească tabăra, iar pe cei aleși în număr de șase mii i-a luat cu sine: două mii a dat lui Castus, două lui Martinus, iar alte două le-a luat el și a pornit împotriva barbarilor***********. Castus a mers spre Zaldapa și Haemus, a găsit barbari stînd fără nici o grijă și a măcelărit pe mulți dintre ei. După ce a luat o mare mulțime de prizonieri, i-a dat în păstrarea scutierului său. Martinus a ajuns până în împrejurimile orașului Tomis************, a dat pe neașteptate de han și a ucis pe mulți din oastea lui, iar acesta și-a găsit scăparea prin fugă. După ce a obținut o izbîndă strălucită, Martinus s-a întors la comandantul oștirii și a primit poruncă să rămînă acolo. Comentiolus a fost cuprins de teamă și s-a întors în Marcianopolis. Deoarece nu l-au găsit ceilalți, și-au unit oștile și au tăbărît împreună la picioarele muntelui Haemus... Văzînd că hanul trece fluviul, Martinus s-a întors la comandantul oștirilor. Castus (p. 258, 1-22 De Boor) a trecut fluviul, s-a apropiat de avangărzile avarilor și le-a înfrînt în luptă, dar la îndemnurile unui demon răusfătuitor nu s-a întors la comandantul său, iar a doua zi hanul a ocupat trererile și i-a tăiat întoarcerea. Oștenii lui s-au împrăștiat și fiecare a fugit unde a putut prin păduri. Unii au fost prinși de către barbari și au arătat unde s-a ascuns Castus. L-au prins de viu și s-au veselit cu cîntece și jocuri. Hanul a mers spre miazăzi împotriva Traciei și a ajuns pînă la zidurile cele lungi. Comentiolus s-a ascuns mai întîi în pădurile din Haemus, apoi a ieșit la iveală împreună cu Martinus. Și luîndu-l pe han pe nepregătite, deoarece mulțimea barbarilor se împrăștiase prin Tracia, a înaintat împotriva lui la primul schimb al gărzilor de noapte. Și avea în mîinile sale prilej de mare izbîndă, dacă n-ar fi fost abătut de la această încercare din pricina unei întîmplări (9). Un animal de povară aruncase sarcina de pe el și cineva a strigat pe stăpînul animalului să îndrepte sarcina, zicîndu-i în limba maternă: Torna, torna, frater (”Întoarce-te, întoarce-te, frate”). Stăpînul catîrului n- a auzit glasul, dar l-au auzit oștenii și, crezînd că sînt înfrînți de dușmani, o luară la fugă, strigînd în gura mare: Torna, torna (”Întoarce-te, întoarce-te”). Cuprins de spaimă grozavă, hanul începu să fugă și el din răsputeri. Și era un lucru vrednic de văzut cum avarii și romanii fugeau unii de alții, fără să fie urmăriți de nimeni. Hanul și-a luat oștile și s-a așezat în orașul Apiaria*************.

 

NOTA EDITORULUI

(9)Pentru acest important episod cf. supra Teof. Sim., II, 15>

 

SURSA

R. Hîncu & V. Iliescu & H. Mihăescu & V. Popescu & G. Ștefan (editori), Izvoarele istoriei României, volumul 2: De la anul 300 la anul 1000, editura Academiei, București, 1970, pp. 603, 605.

 

NOTE M. T.

*han – Altă denumire a titlului conducătorului avarilor.

**Moesia – Provincie romană delimitată la nord de Dunăre și la sud de munții Balcani.

***Sciția – Provincie romană corespunzând teritoriului Dobrogei.

****Ratiaria – Oraș antic în apropierea orașului contemporan Vidin din nord-vestul Bulgariei.

*****Bononia – Vidinul contemporan.

******Aquae – Orașul contemporan Prahovo din Bulgaria.

*******Durostorum – Orașul dunărean contemporan Silistra din Bulgaria.

********Zaldapa – Oraș antic în apropierea satului contemporan Abrit din nord-estul Bulgariei.

*********Marcianopolis – Oraș din province romanl Moesia, în apropierea orașului contemporan Devnea din  Bulgaria.

**********Anchialos – Oraș antic, astăzi orașul Pomorie din sud-estul Bulgariei.

***********barbari – Denumire dată străinilor de către greci și romani.

************Tomis – Oraș antic, astăzi Constanța în sud-estul României.

*************Apiaria – Oraș în provincia romană Moesia.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Vruta mea armână – Iubita mea aromână


Vruta mea armână 
Vreamŭ s-tsâ dzâcu sh-unŭ zborŭ 
Câ-ñi vini arada 
Lea feată sâ-ñi mi-nsorŭ 

(Iubita mea aromână

Vreau să-ți zic și o vorbă

Că mi-a venit rândul

Tu fato să mă însor)

Bis-
Bis

 

Refren-Refren
Haidi feată dol’i ta s-nâ luămŭ 
Bana dol’i lea feată s-nâ bânămŭ 
Haidi feată arada s-nâ imnămŭ 
Pi mardzina di-amari s-nâ priimnămŭ 

(Haide fato amândoi să ne luăm

Viața amândoi fato să ne-o trăim

Haide fato împreună să ne ăplimbăm

Pe țărmul mării să ne plimbăm)

 agiucămŭ pân’ tora 
Sh-tsi ghini fu ashi 
Ama tora gioclŭ 
Lea feată s-dipisi 

(Ne-am jucat până acum

Și ce bine a fost așa

Dar acum jocul

Tu fato s-a sfârșit)

Bis-
Bis

Refren-Refren



SURSA

Maria, Steaua Di Vreari - Vruta mea armână, Volumul 1 , ”giony” / Versuri, 30 august 2010, http://giony.ro/versuri-p/steaua-di-vreari---vruta-mea-arm--n--/2358 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Bardu Nistor – bibliograf / 1979-1987; 1990-1991

Bedivan Cati – bibliotecar / 2004-2006

Caxi Tina – bibliotecar / 1999-

Ceară Iuliana – economist / 2000-

Culicea Vanghele – bibliotecar; șef serviciu / 1980-

Giumba Maria – mânuitor carte / 1967-1991

Giumba Maria – îngrijitor / 1998-2004

Iane Cherana - bibliotecar / 1994-2005

Mela Mihaela – bibliotecar / 1997-

Pariza Cornelia – bibliotecar; director / 1996-

Pariza Maria – bibliotecar; șef serviciu / 1973-2000

Pitu Adriana – bibliotecar / 1990-

Pița Mihaela – bibliotecar / 1994-

Șatrapele Zoița – analist programator / 1995-2006

Vulcan (Ghinu) Petru (1866/1869 Târnova*Imperiul Otoman/Macedonia-1922 Constanța*România) – întemeietorul primei biblioteci publice în Constanța 1897-1904

 

SURSA

Constantin Cioroiu (coordonator), Cartea și lectura la Pontul Euxin. 75 de ani de la înființarea Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman”, Constanța, editura Ex Ponto, Constanța, 2006, pp. 162-171.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Bunã dzuua cãrvãnare – Bună ziua cărăușule


Bunã dzuua cãrvãnare 
Dã'nj unu focu s'aprindu tsigare 
Tsi'nj ti vedu pi minduiari 
Ai vãrã gaileii mari 
(Bună ziua cărăușule

Dă-mi un foc să aprind țigara

Că mi te văd pe gânduri

Ai vreo grijă mare)


lea Coli yina ncoatsi 
Ia s'tsã spunu  mi'antribashi 
Cum potsã s'ai inima bunã 
Cãndu fumealja acasã alashi 
(Măi Nicolae vino încoace

Ia să-ți spun că mă-ntrebași

Cum poți să ai inimă bună

Când familia acasă o lăsași)

 

SURSA

Samarina Music, Samarina - Bunã dzuua cãrvãnare, ”giony” / Versuri, 5 august 2012 , http://giony.ro/versuri-p/samarina---bun---dzuua-c--rv--nare/3129 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

 Tsi banã – Ce viață

Picuraru lãi picuraru 
Picurarlu di la oi 
Picuraru lãi picuraru 
Picurarlu di la oi 
(Păcurarul măi păcurarul

Păcurarul de la oi

Păcurarul măi păcurarul

Păcurarul de la oi)

 

Picurarlu di la oi 
Cu cãrligu dãnãpoi 
Picurarlu di la oi 
Cu cãrligu dãnãpoi 

(Păcurarul de la oi

Cu cârligul înapoi

Păcurarul de la oi

Cu cârligul înapoi)

 

Refren-Refren
Oi lele chioi bo bo 
Vanghilu more Vanghilu 
Vanghilu more Vanghilu 
Vanghilu tutsã tu kiro 

(Oi lele chioi bo bo

Bunavestire măi Bunavestire

Bunavestire măi Bunavestire

Bunavestire la toți)


Vrui  oarã, lea vrui  oarã 
Vrui  oarã, vrui dauã ori 
Vrui  oarã, lea vrui  oarã 
Vrui  oarã, vrui dauã ori 

(Am vrut o dată, tu, am vrut o dată

Am vrut o dată, am vrut de două ori

Am vrut o dată, tu, am vrut o dată

Am vrut o dată, am vrut de două ori)


Vrui  oarã, vrui dauã ori 
Vrui tu ahãnti sãrbãtori 
Vrui  oarã, vrui dauã ori 
Vrui tu ahãnti sãrbãtori 

(Am vrut o dată, am vrut de două ori

Am vrut la atâtea sărbători

Am vrut o dată, am vrut de două ori

Am vrut la atâtea sărbători)


Refren-
Refren

 

 

SURSA

Samarina Music, Samarina - Tsi banã, ”giony” / Versuri, 24 iulie 2012, http://giony.ro/versuri-p/samarina---tsi-ban---/3127 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Marie -Marie

Frândzâ veardi, ochiu`ts lai di`anda vini meslu al mai 
Un trandafir anvirdzashti, Marieeeee … 
Frândzâ veardi, ochiu`ts lai di`anda vini meslu al mai 
Un trandafir anvirdzashti, Marieeeee … 

(Frunză verde, ochi negri, de când a venit luna mai

Un tranfadir înverzește, Marie

Frunză verde, ochi negri, de când a venit luna mai

Un trandafir înverzește, Marie)

 

Refren-Refren
Oh lea featã, primuveara nu`ashteaptâ, 
Lea Marie, vearaaa… 
Pit lilici sâ`nhi ti vedu, zi`nhi la mini 
Sâ`nhi ti`astring la chieptu. 

(Oh tu fato, primavera nu așteaptă

Tu Marie, vara

Printre flori să mi te văd, să vii la mine

Să mi te strâng la piept)


Altâ featâ nu`am tu vreari mash` un Dumnidzã pi tser 
Tini hii a mea`u vreari, Marieeeee … 
Altâ featâ nu`am tu vreari mash` un Dumnidzã pi tser 
Tini hii a mea`u vreari, Marieeeee … 
(Altă fată nu iubesc, doar un Dumnezeu pe cer

Tu ești a mea iubire Marie)

 

Refren-Refren


 

SURSA

 Samarina Music, Samarina - Marie (Blues), ”giony” / Versuri, 24 iulie 2012, http://giony.ro/versuri-p/samarina---marie-(blues)/3126 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.







 Pi keatra di ninga amari – Pe piatra de lângă mare

Pi keatra di ninga amari 
Vruta mea shidea 
Ni cu arãsu , ma ni cu plãngu 
Vruta mea cãnta 

(Pe piatra de lângă mare

Iubita mea ședea

Nu rădea, nici nu plângea

Iubita mea cânta)

Refren-Refren
Lãi pui tsi'asboiri 
Analtu susu pi tseru 
Adu'nj mashi dorlu 
A vrutãiei s'nu'l keru 

(Măi pasăre ce zbori

Înalt sus pe cer

Adu-mi doar dorul

Iubitei, să nu-l pierd)

Haidi lea featã  lilici , 
Vruta mea s'tsã dau 
Va'nj ti bashu feata pi gurã 
Inima s'ts'u iau 
(Haide tu fato o floare

Iubita mea să-ți dau

Te voi săruta fato pe gură

Inima să ți-o iau)


Refren-
Refren

Va ti bashu featã s'tsã arãdã , 
Msheatã lea fatsa ta 
Dorlu din siflitu s'astingã 
Dultsi vreara mea 

(Te voi săruta fato să-ți surâdă

Frumoasa față a ta

Dorul din suflet să-mi stingă

Dulce iubirea mea)

Refren-
Refren


SURSA

Samarina Music, Samarina - Pi keatra di ninga amari, ”giony” / Versuri, 24 iulie 2012, http://giony.ro/versuri-p/samarina---pi-keatra-di-ninga-amari/3125 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 


Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

În 1920, istoricul francez Charles Diehl (1859-1944) a publicat lucrarea Histoire de lempire byzantin.



În capitolul Secolul Comnenilor (1081-1204), în subcapitolul Imperiul bizantin la sfârșitul secolului XII (1180-1204), C. D. face referire la revolta antibizantină a aromânilor și bulgarilor din munții Balcani condusă de frații aromâni Petru și Asan și continuată de fratele lor Ioniță.


<(…) Pericolul exterior era și mai grav. În Peninsula Balcanică, slavii au scuturat jugul imperiului. În Serbia Ștefan Nemania și-a întins autoritatea asupra Herțegovinei, a Muntenegrului și a Serbiei danubiene fondând un mare stat. Sub conducerea lui Petru și Ioan Asan bulgarii și valahii s-au răsculat (1185). Cu ajutorul cumanilor și cu concursul lui Ștefan Nemania au progresat repede. Isaac* a fost bătut la Berrhoea (1190) și la Arcadiopolis** (1194). S-a fondat un imperiu vlaho-bulgar, urmînd ca țarul*** Ioniță sau Kaloian (1197-1207) să-i asigure grandoarea. Prin tratatul din 1201, Alexis al III lea**** a trebuit să recunoască toate cuceririle valaho-bulgarilor de la Belgrad până la Marea Neagră și la Vardar*****.

Puțin după aceea suveranul valah a obținut de la Inocențiu al III lea****** titlu de rege și constituirea unei biserici naționale. Aceasta constituia ruina totală a operei lui Tzimisces******* și a lui Vasile al II lea.>


SURSA

Charles Diehl, Istoria Imperiului Bizantin, traducere Carmen Roșulescu, editura Scorilo, Craiova, 1999, pp. 153-154.

 

NOTE M.T.

*Isaac=Isaac II Anghelos – Împărat bizantin în perioada 1185-1195.

**Arcadiopolis – Localitate antică lângă orașul modern Lule Burgas din Turcia europeană.

***Țar - Cuvânt slav derivat din latinul ”caesar”, reprezentând echivalentul titlului de împărat, luat în 917 de cneazul bulgar Simeon cel Mare.

****Alexie III=Alexie III Anghelos – Fiul și succesorul lui Isaac II Anghelos.

*****Vardar – Râu care izvorăște în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și se varsă în Marea Egee la vest de orașul grec Salonic (Tessalonic).

******Inocențiu III – Papă în perioada 1198-1216.

*******Tzimisces=Ioan I Tzimiskes – Împărat bizantin în perioada 969-976, care în 971 a declanșat ofensiva de recucerire a Peninsulei Balcanice, pierdută de Imperiul Bizantin după invazia slavă din 602.

********Vasile II – Împărat bizantin în perioada 976-1025, care a continuat operațiunile lui Tzimisces și a desființat primul țarat bulgar, domnia lui reprezentând apogeul Imperiului Bizantin clasic.

 


În capitolul Imperiul cruciat de la Constantinopol și Imperiul Bizantin de la Niceea (1204-1261), în subcapitolul Imperiul ”latin” de la Constantinopol, C. D. prezintă relațiile lui Ioniță cu noul imperiu proclamat de cruciații occidentali catolici care au cucerit în 1204 Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin ortodox pe care porniseră să-l ajute împotriva musulmanilor ocupanți ai Locurilor Sfinte din Orientul Mijlociu.


<(…) La pericolul grec cert se adăuga și pericolul posibil bulgar. Apusenii au făcut greșeala de a respinge alianța ce le-a fost oferită de țarul Ioniță (1197-1207). În locul ajutorului pe care l-ar fi putut găsi la bulgari pentru a lupta împotriva bizantinilor, ei au făcut din aceia inamici ireconciliabili, care s-au înțeles cu suveranii bizantini de la Niceea*, împotriva imperiului ”latin”, pentru a-i provoca ruina.

Totuși, în primul moment de mare dezordine care a urmat cuceririi Constantinopolului, cruciații păreau să triumfe peste tot. Tesalia**, Grecia centrală și Peloponezul*** au fost cucerite în câteva săptămâni fără a se întâlni o oarecare rezistență serioasă. În Asia Mică, Henri d’Angre**** i-a înfrânt pe bizantini la Poimanenon***** și tânăra putere a lui Teodor Lascaris******, care nu ocupase de mult Brusa******* (Bursa sau Pursa), părea pândită de ruină. Țarul Ioniță s-a aruncat asupra imperiului ”latin”, bine sprijinit peste tot de supușii bizantini revoltați.

Cu curaj și cu trupe slabe, împăratul Baudoiun******** și dogele Dandolo********* s-au îndreptat spre inamic. Pe platourile de la Adrianopolis********** armata apuseană a suferit un dezastru sângeros (1205), în care Baudouin și-a pierdut viața. Timp de doi ani, suveranul bulgar și-a plimbat armatele devastatoare peste Macedonia, avid de a răzbuna înfrângerile pe care Vasile al II lea le aplicase poporului său în trecut. În opoziție cu titlul de Bulgaroctonul, atribuit aceluia, țarul s-a proclamat Romaioctonul , adică ”Omorâtorul de romani”. El a asediat Tessalonicul, dar în mod fericit pentru apuseni, a murit, fără îndoială, asasinat (1207). (...) După moartea lui Ioniță, Henri a a încheiat pacea cu bulgarii, scăpând astfel imperiul de o mare grijă.>


SURSA

Charles Diehl, Istoria Imperiului Bizantin, traducere Carmen Roșulescu, editura Scorilo, Craiova, 1999, pp. 161-163.

 

NOTE M. T.

*Niceea (azi Iznik în Turcia asiatică) – Oraș în vestul Asiei Mici, devenit capitală a Imperiului Bizantin după cucerirea Constantinopolului de către cruciați.

**Tesalia – Regiune istorică din centrul Greciei.

***Peloponez – Peninsulă în sudul Greciei.

****Henri d’Angre=Henri de Hainaut (Belgia valonă) – Al doilea împărat al Imperiului Latin de Constantinopol,  în perioada 1206-1216.

*****Poimanenon – Localitate în vestul Asiei Mici, azi Turcia asiatică

******.Teodor Lascaris I – Primul împărat al Imperiului Bizantin de la Niceea, în perioada 1204-1222.

*******Brusa – Oraș în nord-vestul Asiei Mici, azi în Turcia asiatică.

********Baudouin=Baudouin I – Primul împărat al Imperiului Latin de Constantinopol, în perioada 1204-1205, fratele și predecesorul lui Henri de Hainaut.

*********Dandolo=Enrico Dandolo – Doge (conducător) al Republicii Veneția în perioada 1192-1205.

**********Adrianopolis – Mare oraș roman și apoi bizantin, azi Edirne în Turcia europeană.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required