Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/views/itemlist/view.html.php on line 80 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Blog (424)

 

"Nu cheare nă pădure/Fidănile cându cresc!'' (Nu piere pădurea/Căreia îi cresc vlăstarele!) 

 

''Armâname oamini vruţî,/Io vî voi armâni pi tuţî,voi armâni/Di ună etă him armâni/Din păpăni şi străpăpăni, voi armâni''

(Aromâni oameni dragi, /Eu vă iubesc aromâni pe toţi, voi aromâni/De o veşnicie suntem aromâni/Din moşi-strămoşi, voi aromâni'')(Stelu Enache, Hristu Lupci, Pindu, Makidonia)

 

Hop, hop, hop - Hop, hop, hop

 

Hop, hop, hop, 
Aestâ îi schimbarea 
Sh`ti armânamea noastâ 
Vini modernizarea. 

(Hop, hop, hop

Aceasta e schimbarea

Și pentru aromânimea noastră

A venit modernizarea)

Refren - Refren
Numai iasti ieta, 
Feată, feată armânâ 
Cas nedz la`ntâlniri 
Cu mana di mânâ. 
Tora iasti ieta 
Feată, feată armânâ 
Tas tsâ ieshi primnari 
Cu gionili di mânâ. 
(Numai este vremea

Fată, fată aromână

Ca să mergi la întâlnire

Cu mama de mână

Acum este vremea

Fată, fată aromână

Ca să ieși la plimbare

Cu junele de mână)


Hop, hop, hop, 
Tora ies primnari 
Hop, hop, hop, 
Armânili ca steali. 

(Hop, hop, hop

Acum ies la plimbare

Hop, hop, hop

Aromânele ca stele)

Refren -
Refren

Hop, hop, hop, 
Armânili lucreadzâ 
Hop, hop, hop, 
Shtiu cum  si distreadzâ. 

(Hop, hop, hop

Aromânele lucrează

Hop, hop, hop

Știu cum să se distreze)

Hop, hop, hop, 
Di malmâ`i plinâ mâna 
Hop, hop, hop, 
Iasti sh`patroanâ armâna. 

(Hop, hop, hop

De aur e plină mâna

Hop, hop, hop

Este și patroană aromâna)

Refren -
Refren

Hop, hop, hop, 
Armânili la bar 
Hop, hop, hop, 
Mai bea sh`câti un pahar. 

(Hop, hop, hop

Aromânele la bar

Hop, hop, hop

Mai beau și câte un pahar)

Hop, hop, hop, 
Sh`muzica îi tari 
Hop, hop, hop, 
Shi`aprindu sh`câti unâ tsigari. 

(Hop, hop, hop

Și muzica e tare

Hop, hop, hop

Își aprind și câte o țigară)

Refren -
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Hop, hop, hop , ”giony” / Versuri, 26 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----hop--hop--hop/2605 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Discoteca-i bana – Discoteca-i viața

Cum iara ma ninti 
 mutream la sati 
N`ashtiptau acasâ 
Pârints` cu yinati. 

(Cum era înainte

Ne uitam la ceas

Ne așteptau acasă

Părinții supărați)


 

Refren - Refren
Barlu sh`discoteca 
Aestâ iasti bana 
S`nidzedz fciori sh`feati 
S`vâ vindicats rana. 

(Barul și discoteca

Asta este viața

Să mergeți flăcăi și fete

Să vă vindecați rana.)


Ficiori sh`feati armâni 
Gioacâ tutâ seara 
Neg la discotecâ 
Tsi musheatâ`i hoara. 

(Flăcăi și fete aromâne

Dansează toată seara

Merg la discotecă

Ce frumos e satul.)


Refren -
Refren

Ficiori sh`feati armâni 
Bana iasti shcurtâ 
S`vâ distrats` voi tora 
S`chirets` noaptea tutâ. 

(Flăcăi și fete aromâne

Viața este scurtă

Să vă distrați voi acum

Să pierdeți noaptea toată)


Refren -
Refren

Zburăscu pârintsâi 
 urâtâ`i ieta 
Ti voi tineretlu 
Adzâ`i discoteca. 
(Vorbesc părinții

Că urâtă-i viața

Pentru voi tineretul

Azi e discoteca)

 

Refren - Refren



SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Discoteca-i bana, ”giony” / Versuri,  10 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----discoteca-i-bana-/2560 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Cum s`andreg armânili – Cum se gătesc aromânele

 

Musheati sunt featili, 
Featili shi`nveastili 
Când yin` sârbâtorili 
Sh`cum adarâ pitili. 

(Frumoase sunt fetele

Fetele și nevestele

Când vin sărbătorile

Și cum fac plăcintele.)


Refren - Refren
Cum s`andreg armânili 
 yin` sârbâtorili 
In hoarâ când s`fatsi nuntâ 
Vor s`li veadâ lumea tutâ. 

(Cum se gătesc aromânele

Când vin sărbătorile

În sat când se face nuntă

Vor să le vadă lumea toată.)


Cât iasti numtâ în hoarâ 
Armânili ies nafoarâ 
I`shi bagâ fustănjili noau` 
Va` yiasâ tuti primnari. 

(Când este nuntă însat

Aromânele ies afară

Își pun rochie nouă

Vor ieși toate la plimbare.)


Refren -
Refren

Shi`atseali cama musheati 
Tu armânami cama aleapti 
Mas li veadâ vâr ficior 
Va li`aducâ s`gioacâ`n cor. 

(Și cele mai frumoase

Între aromâne mai alese

Dacă le vede vreun flăcău

Le va adduce să joace în horă.)


Refren –
Refren

 

Tu a noastâ armânami 
Tuti featili`s tinami 
Iali shtiu  iasti ghini 
Tas hibâ, moi, sh`nicuhiri. 
(În a noastră aromânime

Toate fetele sunt renumite

Ele știu că este bine

Să fie, măi, și gospodine.)

 

Refren - Refren
 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Cum s`andreg armânili, ”giony” / Versuri, 15 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----cum-s-andreg-arm--nili/2545 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 



 

Mi`nsor, iasti numta mea – Mă însor, este nunta mea

 

Vrutsii a mei, sotsii a mei 
Voi s`vâ hârâsits` 
Mi`nsor, iasti numta mea 
La mini z`yinits. 
(Dragii mei, prietenii mei

Voi să vă bucurați

Mă însor, este nunta mea

La mine să veniți.)

 

Refren - Refren
Ficiori, ficiori, 
Sh`voi ca`s  nsurats 
Multi feati armâni 
Ashteaptâ s`li câftats`. 

(Flăcăi, flăcăi,

Și voi ca să vă însurați

Multe fete aromâne

Așteaptă să le cereți.)


Di djoi ancipu haraua 
S`avdâ hoara tutâ 
S`cântâ muzica ma tari 
C`aua iasti numtâ. 
(De joi a început nunta

Să audă tot satul

Să cânte muzica mai tare

Că aici este nuntă.)

 

Refren - Refren

Tora îi sâmbătă seara 
Aestâ`i mushuteatsa 
Hai grambo ti sfert di oarâ 
La numtâ la`nveasta. 
(Acum e sâmbătă seara

Asta-i frumusețea

Hai mire pentru un sfert de ceas

La petrecerea miresei)

 

Refren - Refren

Dumânica îi musheatâ 
Vini hoara tutâ 
Ca`s veadâ înveasta sh`grambolu 
Oi le le` tsi numtâ! 

(Duminica-i frumoasă

A venit tot satul

Ca să vadă mireasa și mirele

Oi lele ce nuntă!)


Refren -
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Mi`nsor, iasti numta mea, ”giony” / Versuri,  6 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----mi-nsor--iasti-numta-mea/2531 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Cât ti voi – Cât te iubesc

Musheatâ îi ieta 

Sh`mardzina di`amari 
Ies gionjii armânji 
Cu feati iesu primnari. 

(Frumoasă e viața

Și la țărmul mării

Ies junii aromâni

Cu fete ies la plimbare.)


 

Refren - Refren
Cât ti voi, cât ti voi, 
Vrută  shtii tini 
Ti vidzui, ti vidzui, 
Gione ti voi sh`mini! 

(Cât te iubesc, cât te iubesc

Iubito să știi tu

Te-am văzut, te-am văzut

June te iubesc și eu!)


Cum iara unâoarâ 
Pârints` i`ascultam 
 vream, nu  vream 
Chefea lâ fâtseam. 

(Cum era odată

Părinți-i ascultam

Ne iubeam, nu ne iubeam

Dorința le-o respectam.)


Refren -
Refren

Shcurtâ iasti bana 
Sh`doii mas  vrem 
Cu agapi mari 
Noi va u tritsem. 

(Scurtă este viața

Și amândoi dacă ne iubim

Cu fericire mare

O vom trece.)


Refren -
Refren

Musheatâ îi ieta 

Sh`mardzina di`amari 
Featili sh`ficiorii 
I`shi dau shi`unâ bâsheari. 

(Frumoasă este viața

Și la țărmul mării

Fetele și flăcăii

Își dau și o sărutare.)

 Refren - Refren

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Cât ti voi, ”giony” / Milano, 1 decembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----c--t-ti-voi/2472 (Audio)


NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

La musheata armânâ – Tu frumoasă aromână

La musheata armânâ, 
La shopatlu din vali 
Totna` când trec 
Î`nhi fatsi mirachi mari. 

(Tu frumoasă aromână

La izvorul din vale

Mereu când treci

Îmi faci plăcere mare.)


Refren - Refren
Oh lele le oh, 
Multu î`nhi ti`am tu vreari 
Oh lele le oh, 
Dă`nhi si`unâ bâsheari! 
(Oh lele le oh

Mult te mai iubesc

Oh lele le oh

Dă-mi și o sărutare!)

 

Ah armâna mea, 
Trup ca di fidanâ 
Cum sâ`nhi fac s`tsâ spun 
Pi suflit nhi`am  rana. 

(Ah aromâna mea

Trup ca de vlăstar

Cum să-mi fac să-ți spun

Pe suflet mi-am o rană.)


Refren -
Refren

Ah armâna mea, 

Voi s`tsâ dzâc shi`un zbor 
 tora cu tini 
Mini voi s`mi însor. 

(Ah aromâna mea

Vreau să-ți zic și o vorbă

Că acum cu tine

Eu vreau să mă însor.)


Refren -
Refren

Oh lele le oh, 
Numtâ s`nâ fâtsemu 
Oh lele le oh, 
Sh`mari cor s`adrămu! 

(Oh lele le oh

Nuntă să ne facem

Oh lele le oh

Și o mare horă să facem!)

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - La musheata armânâ, ”giony” / Versuri, 13 iunie 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----la-musheata-arm--n--/2218 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


 


 

Hai armânji – Hai aromâni

 

Heee heee heeey… 

Hai armânji, hai armânji, 
Hai armânji s`inshim adzâ priimnari. 
Hai armânji, hai armânji, 
 în hoarâ iasti numtâ mari. 

(Hai aromâni, hai aromâni

Hai aromâni să ieșim azi la plimbare

Hai aromâni, hai aromâni

Că în sat este nuntă mare)


Refren - Refren
Haide, haide moi 
Haidits` tuts` la gioc 
Haide, haide moi 
Hai s`giucats cu foc. 

(Haide, haide măi

Haideți toți la joc

Haide, haide măi

Hai să jucați cu foc.)


Heee heee heeey… 

Hai armânji, hai armânji, 
Fatsi numtâ gioni mult cu hari. 
Hai armânji, hai armânji, 
S`nidzem tora tuts cu nhic cu mari. 

(Hai aromâni, hai aromâni

Face nuntă un june cu mult har

Hai aromâni, hai aromâni

Să mergem acum toți cu mic cu mare.)


Refren - Refren

 

Heee heee heeey… 

Hai armânji, hai armânji, 
Avdzâm  înveasta îi cu hari. 
Hai armânji, hai armânji, 
Cu grambolu shi`ari uidiseari. 
(Hai aromâni, hai aromâni

Auzim că mireasa are mult har

Hai aromâni, hai aromâni

Cu mirele are multă potrivire.)

 

Refren - Refren

 

Heee heee heeey… 

Hai armânji, hai armânji, 
Tsi numtâ musheatâ vas videm. 
Hai armânji, hai armânji, 
Mari moaubeti noi s`fâtsem. 
(Hai aromâni, hai aromâni

Ce nuntă frumoasă vom vedea

Hai aromâni, hai aromâni

Mare taifas noi să facem.)

 

Refren - Refren

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Hai armânji, ”giony” / Versuri, 3 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----hai-arm--nji/2016 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Cafi searâ ti`ashtiptam – În fiecare seară te așteptam

 

Cafi searâ`nhi ti`ashtiptam 
Oh lele, lea feată, 
Di mesi î`nhi ti tsâneam 
Oh lele, lea feată. 

(În fiecare seară mi te așteptam

Oh lele, tu fată

De mijloc mi te țineam

Oh lele, tu fată)

 

 

Refren - Refren
Voi  shtiu, tini lea feată 
 tse`nhi mi`arâseshi.. 
Vinhi aseara pi la tini 
Poarta u nchiseshi… 

(Vreau să știu tu fată

De ce m-ai înșelat

Am venit aseară pe la tine

Poarta ai închis-o)


Zboarâ multi  dzâtseam 
Oh lele, lea feată, 
Doii multu  hârseam 
Oh lele, lea feată. 

(Vorbe multe ne ziceam

Oh lele, tu fată

Amândoi mult ne bucuram

Oh lele, tu fată)

 

Refren - Refren

T`unâ dzâu î`nhi ti vidzui 
Oh lele, lea feată, 
Cu ficiorlu a nu shtiu curi 
Oh lele, lea feată. 

(Într-o zi mi te văzui

Oh lele, tu fată

Cu feciorul nu știu cui

Oh lele, tu fată)


Refren - Refren


Pi`atsel gioni iu lu`aflashi 
Oh lele, lea feată, 
Di aveari î`nhi ti mârtashi 
Oh lele, lea feată. 

(Pe acel june unde l-ai găsit

Oh lele, tu fată

Pentru avere te-ai măritat

Oh lele, tu fată)

 

Refren - Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Cafi searâ ti`ashtiptam, ”giony” / Versuri, 3 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----cafi-sear---ti-ashtiptam/2015 (audio)

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

În 1999, istoricul și diplomatul român cu origini aromâne Neagu Djuvara (1916 București - ) a publicat lucrarea O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri.

 

În capitolul Revolta Asăneștilor și ”regatul vlahilor și bulgarilor”, N. D. face și o scurtă prezentare a statului întemeiat în 1185 de frații aromâni / vlahi Asan și Petru, conducătorii răscoalei victorioase a aromânilor și bulgarilor din munții Balcani împotriva dominației Imperiului Bizantin.



<Cumanii* au pătruns până în Bulgaria** – Bulgaria care nu mai există ca stat independent de la fioroasa represiune a împăratului bizantin Vasile II zis Bulgaroctonul*** – (o urmă o reprezintă, de pildă, localitatea Kumanovo, unde s-au întâlnit în anii ’90 negociatorii militari ai Iugoslaviei și NATO!). Or, în toată acea regiune mai trăia încă o importantă populație de limbă română care, fără îndoială, păstrase un contact neîntrerupt cu românii de la Nord de Dunăre. Acești valahi se îndeletniceau în special cu creșterea oilor, de unde, cu vremea, termenul de vlah a devenit, la bulgari și la greci, sinonim cu cioban.


În 1185, doi frați vlahi din regiunea Târnovo****, Petru și Asan, certați pe motive fiscale cu împăratul bizantin Isaac Anghelos*****, și fiindcă acesta refuzase continuarea unui serviciu militar al acestor vlahi în armata bizantină, asmuțesc ținutul întreg, și pe vlahi, și pe bulgari, împotriva împărăției. Cum, după doi ani de lupte, soarta armelor le e potrivnică, trec Dunărea și se întorc de acolo cu alți români și cu călărime cumană, iar după un timp, îi înving pe bizantini. Această imediată alianță româno-cumană mă face să cred că acei frați vlahi din Târnovo aveau cu căpeteniile cumane o legătură mai veche, poate chiar o încuscrire, întrucât numele Asan e cuman. Petru****** și Asan******* vor prelua coroana foștilor țari bulgari, căci aceasta reprezenta tradiția statală a locului, întreruptă de bizantini cu două sute de ani în urmă. Un al treilea frate, Ioniță********, zis pe grecește Kaloioannes, adică cel Frumos (sau cel Viteaz?) duce și mai departe ambiția familiei, obținând o coroană regală de la marele papa Innocentiu III*********. Corespondența dintre papa și Ioniță dovedește clar că acesta din urmă își reclama originea sa romană și că papa o recunoștea (se știe ce bine informată a fost întotdeauna papalitatea!). Lucrurile se vor încurca însă în urma cuceririi Constantinopolului, în 1204, de către cruciații celei de-a patra cruciade, deviate de al drumul ei de lăcomia și viclenia venețienilor. (Eveniment dramatic cu consecințe incalculabile, căci de atunci s-au învrăjbit atât de rău Bisericile din Apus și Răsărit, catolicii și ortodocșii, încât nu s-au mai putut împăca nici până azi.) Ioniță va părăsi obediența romană pentru a reveni la ascultarea față de patriarhul grec (refugiat la Niceea**********, în Asia Mică) și, purtând război cu cruciații, cu frâncii, în 1205, îl va învinge, la Adrianopol***********, pe împăratul latin Baldovin de Flandra**************, care va pieri în beciurile de la Târnovo. Dar statul Asăneștilor*************, instalat în tradiția politică și culturală a primului țarat bulgar, nu va mai fi cunoscut după Ioniță ca ”regat al vlahilor și bulgarilor”, ci numai ca al ”doilea țarat bulgar”, participarea  inițailă a românilor la această mare înfăptuire fiind cu vremea estompată, până la a permite afirmația (chiar ridicolă) a une anumite istoriografii bulgare, că a fost vorba de un ”regat al bulgarilor și al ciobanilor”…>


 

SURSA

Neagu Djuvara, O scurtă istorie a poporului roman povestită celor tineri, ediția VII, editura Humanitas / seria Istorie, București, 2008, pp. 44-45.

 


NOTE M.T.

*Cumani – Populație turcică care în secolul XI a venit din steeple nord-pontice și s-a așezat pe teritoriul de azi al României, de unde făceau incursiuni peste Dunăre, în Imperiul Bizantin.

**Bulgaria – Poporul turanic al bulgarilor a venit din steeple nord-pontice și s-a așezat în 681 pe teritoriul dintre Dunăre și munții Balcani. Aici a fost asimilat în timp de slavii așezați după 602, dând numele și elita militară poporului ce se va forma. În 863 cneazul Boris I a decis creștinarea în rit ortodox. În 917 cneazul Simeon cel Mare s-a proclamat țar / cezar / împărat.

***Vasile II (976-1025) – Supranumit Bulgaroctonul = Omorâtorul de bulgari, după ce în 1118 a desființat țaratul bulgar. Membru al dinastiei Macedonene (867-1056), în timpul domniei sale, Imperiul Bizantin clasic a atins apogeul puterii.

****Târnovo – Orașul Veliko Târnovo din centrul Bulgariei de azi a fost capitala celui de-al doilea țarat bulgar (1185-1393), fiind cunoscut și ca ”Orașul Țarilor”.

*****Isaac Anghelos (1185-1195) – Întemeietor al dinastiei Anghelos (1185-1204).

******Petru – A avut două domnii: 1185-1187 și 1196-1197. A fost asasinat de boieri.

*******Asan (1187-1196).- A fost asasinat de boieri.

********Ioniță (1197-1207) – A fost asasinat de un comandant cuman.

*********Innocentiu III (1198-1216) (laic Lotario, conte de Segni) – În timpul pontificatului său a fost inițiată Cruciada IV împotriva musulmanilor din Orientul Apropiat, care a fost însă deviată împotriva Imperiului Bizantin.

**********Niceea – Azi Iznik, în nord-vestul Asiei Mici turcești. A fost capitala Imperiului Bizantin între 1204 și 1261, când Mihail VIII Paleologul (1261-1282) a recucerit Constantinopolul.

***********Adrianopol- Azi Edirne, în Turcia europeană. Era unul din marile orașe ale Imperiului Bizantin.

************Balduin de Flandra – Conte de Flandra (regiunea vorbitoare de flamandă/olandeză  în Belgia). Primul împărat (1204-1205) al Imperiului latin de Constantinopol, întemeiat de cavalerii catolici ai Cruciadei IV, care au cucerit capitala Imperiului Bizantin în 1204.

*************Asăneștii – Dinastia lor a durat până în 1258, moment din care tronul a fost preluat de țari de origine bulgară până la cucerirea otomană din 1396.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Lilici di tru mai – Floare de mai

T'unã dzuuã albã armãnã 
Dipunea cu furca'n mãnã 
T'unã dzuuã albã armãnã 
Dipunea cu furca'n mãnã 

(Într-o zi blondă aromână

Cobora cu furca-n mână

Într-o zi blondă aromână

Cobora cu furca-n mână)

Apã s'ia di la fãntãnã 
S'u ducã la stani 
Apã s'ia di la fãntãnã 
S'u ducã la stani 

(Apă să ia de la fântână

S-o ducă la stână
Apă să ia de la fântână

S-o ducă la stână)

Refren - Refren
Lele ca vai, ca vai , 
Lilici di tru mai 
Bo bo , bo bo 
Bo bo shi oi bo bo 

(Lele ca vai, ca vai

Floare de mai

Bo, bo, bo, bo

Bo, bo și oi bo, bo)

Mashi unu gione picuraru , lea 
U vidzu di la cutaru 
Mashi unu gione picuraru , lea 
U vidzu di la cutaru 
(Doar un june pcăurar, ti

O văzu de la târlă

Doar un june pcăurar, ti

O văzu de la târlă)


Vidzu cã'i arãmãnã , dado 
U bashe pi mãnã 
Vidzu cã'i arãmãnã , dado 
U bashe pi mãnã 
(Văzu că-i aromână, mamă

Îi sărută mâna

Văzu că-i aromână, mamă

Îi sărută mâna)


Refren -
Refren

Ma di'arshini laia armãnã 
Lãndzãdzã  sãptãmãnã 
Ma di'arshini laia armãnã 
Lãndzãdzã  sãptãmãnã 

(Dar de rușine draga aromână

Căzu bolnavă o săptămână

Dar de rușine draga aromână

Căzu bolnavă o săptămână)

S'asculã martsa dimineatsa 
Di'sh lã mainli sh'fatsa 
S'asculã martsa dimineatsa 
Di'sh lã mainli sh'fatsa 
(Se trezi marți dimineața

Și-și spălă mâinile și fața

Se trezi marți dimineața

Și-și spălă mâinile și fața)

Refren -
Refren


SURSA

Maria, Vrearea Armaneasca - Lilici di tru mai , ”giony” / Versuri, 22 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vrearea-armaneasca---lilici-di-tru-mai-/1363 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 




Stam  dzuua tu livadi – Stau într-o zi în livadă

Stam  dzuua tu livadi 
Stam  dzuua tu livadi 
Treatsi unu gioni mi veadi 
Treatsi unu gioni mi veadi 

(Stau într-o zi în livadă

Stau într-o zi în livadă
Trece un june și mă vede

Trece un june și mă vede)

Treatsi unu gioni mi veadi 
Treatsi unu gioni mi veadi 
Bunã tsã'i dzuua lea musheatã 
Bunã tsã'i dzuua lea musheatã 

(Trece un june și mă vede

Trece un june și mă vede

Bună ziua tu frumoaso
Bună ziua tu frumoaso)

Bunã tsã'i dzuua lea musheatã 
Bunã tsã'i dzuua lea musheatã 
Nu'am vidzutã ahtari njatã 
Nu'am vidzutã ahtari njatã 
(Bună ziua tu frumoaso
Bună ziua tu frumoaso

Nu am văzut așa furmusețe

Nu am văzut așa furmusețe)

Nu'am vidzutã ahtari njatã 
Nu'am vidzutã ahtari njatã 
Naltã , analtã , mavrumatã 
Naltã , analtã , mavrumatã 

(Nu am văzut așa furmusețe

Nu am văzut așa furmusețe
Înaltă, înaltă, cu ochi negri

Înaltă, înaltă, cu ochi negri)


Dzãsi zborlu , trapsi calea 
Dzãsi zborlu , trapsi calea 
Io mãrata'nj mutreamu valea 
Io mãrata'nj mutreamu valea 

(Zise vorba, își luă calea
Zise vorba, își luă calea

Eu, biata, priveam valea

Eu, biata, priveam valea)


Io mãrata'nj mutreamu valea 
Io mãrata'nj mutreamu valea 
Mutreamu valea, lãcrimamu 
Mutreamu valea, lãcrimamu 
(Eu, biata, priveam valea

Eu, biata, priveam valea

Priveam valea, lăcrimam

Priveam valea, lăcrimam)


Mutreamu valea, lãcrimamu 
Mutreamu valea, lãcrimamu 
Ca tu somnu'nj mi'anyisamu 
Ca tu somnu'nj mi'anyisamu 
(Priveam valea, lăcrimam

Priveam valea, lăcrimam

Ca în somn visam

Ca în somn visam)


Tsi fu zborlu atselu tsi dzãsi 
Tsi fu zborlu atselu tsi dzãsi 
Tu inimã'nj mi pãtrunsi 
Tu inimã'nj mi pãtrunsi 

(Ce fu vorba el ce-o zise

Ce fu vorba el ce-o zise

În inimă mă pătrunse

În inimă mă pătrunse)


SURSA

Maria, Vrearea Armaneasca - Stam nã dzuua tu livadi , ”giony” / Versuri, 22 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vrearea-armaneasca---stam-n---dzuua-tu-livadi/1362 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Di dorlu'a tãu lea vruta mea – De dorul tău tu, iubita mea

Di dorlu'a tãu lea vruta mea 
Inj plãndzi nica inima 
Di dorlu'a tãu lea vruta mea 
Inj plãndzi nica inima 
(De dorul tău tu, iubita mea
Îmi plânge încă inima

De dorul tău tu, iubita mea

Îmi plânge încă inima)

  

Refren - Refren
Tsi nj'u doru di tini vrutã, di oclji a tãi 
Io va s'yinu la tini featã,  multu ti voiu 
Va ti'adaru nveastã steauã, lilicea mea 
Pãnã la moarti doji featã s'bãnãmu bana 

(Cât îmi este dor de tine iubito, de ochii tăi

Eu voi veni la tine fată, că mult te iubesc

Te voi face mireasă steaua, floarea mea

Până la moarte amândoi fată să trăim viața)


Ashteptu vrutã oara s'treacã 
Ta sã'nj ti'adaru a meau nveastã 
Ashteptu vrutã oara s'treacã 
Ta sã'nj ti'adaru a meaunveastã 

(Aștept iubito timpul să treacă

Ca să mi te fac a mea nevastă

Aștept iubito timpul să treacă

Ca să mi te fac a mea nevastă)


Refren –
Refren

 


 

SURSA

Maria, Vrearea Armaneasca - Di dorlu'a tãu lea vruta mea, ”giony” / Versuri,  22 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vrearea-armaneasca---di-dorlu-a-t--u-lea-vruta-mea/1361 (Audio)

  

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 



 

Ah moi tini featã – Ah măi tu fată

Tutã lumea inj mi'antreabã 
 tse featã inj ti voiu 
 tini ts'arãdzã di mini 
Ti fatsã featã  mi vrei 
(Toată lumea mă întreabă

De ce fată te iubesc

Că tu mă înșeli

Te faci fată că mă iubești)

 

Bis-Bis

 

Ah moi tini featã 
Spuni'nj 
ma s'mi vrei 
Nu'nj ts'arãdzã 
di mini 
S'plãngã oclji a mei 

(Ah măi tu fată

Spune-mi dacă mă iubești

Nu mă păcăli

Ca să plângă ochii mei)


Bis-Bis

 

Ascultã lea vruta mea 
Dorlu'a meu io va ts'aspunu 
Voi noi doji ta s'nã luãm 
Tutã bana s'him deadunu 

(Ascultă tu iubita mea

Dorul meu eu ți-l voi spune

Vreau ca amândoi să ne luăm

Toată viața să fim împreună)


Bis-Bis

 


Ah moi tini featã 
Spuni'nj 
ma s'mi vrei 
Nu'nj ts'arãdzã 
di mini 
S'plãngã oclji a tãi 
(Ah măi tu fată

Spune-mi dacă mă iubești

Nu mă păcăli

Ca să plângă ochii tăi)

 

Bis-Bis

 

 

SURSA

Maria, Vrearea Armaneasca - Ah moi tini featã, ”giony” / Versuri, 22 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vrearea-armaneasca---ah-moi-tini-feat--/1360 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


 

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

În 1937 istoricul român Ioan Lupaș (1880 Săliște / Sibiu * Ungaria – 1967 București * România) publica lucrarea Istoria unirii românilor.


În ultimul capitol I. L. tratează situația și rolul românilor rămași afara granițelor României Mari formate în 1918, în care îi include și aromânii din Peninsula Balcanică.


”(…) Mai sunt români și în Bulgaria, pe lângă Vidin și în județul Plevna (100.000), iar în Peninsula Balcanică românii macedoneni sau aromânii sunt răspîndiți în număr de peste o jumătate de million.


Românii aceștia, așezați în afară de granițele țării noastre, sunt ca niște trupe de pază, ca niște posture înaintate, care au de îndeplinit un rost destul de greu, dar nu mai puțin însemnat și folositor, acela de strajă la porțile României întregite, dând alarma ori de câte ori s-ar ivi vreun început de primejdie din partea unor vecini care nu ar vedea tocmai cu ochi buni țara noastră întregită până aproape de hotarele firești ale graiului strămoșesc. Suntem datori a ne gândi și la soarta grea a românilor rămași în afară de granițele de astăzi ale patriei noastre, ajutându-i de câte ori ni se dă prilej, încurajându-i în luptele lor pentru apărarea credinței și a sufletului românesc, ținând totdeauna seamă de adevărul cuprins în cuvintele: despărțit sau depărtat, fratele-i tot frate.”


SURSA

Ioan Lupaș, Istoria unirii românilor, editura Scripta, București, 1993, pp. 291-292

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Bum bum bumbuneadza - Bum, bum, tună

 

Bum bum bumbuneadzâ 
Ploaia dipriunâ da, 
Bum bum bumbuneadzâ 
Anchisii la vruta mea... 

(Bum, bum, tuna

Ploaia continua să cadă

Bum, bum, tuna

Pornii spre iubita mea)

Bum bum bumbuneadzâ 
Io pi ploai îi dau ninti, 
Bum bum bumbuneadzâ 
Ca ciâcârdâsii tu minti... 

(Bum, bum, tuna

Eu pe ploaie merg înainte

Bum, bum, tuna

Parcă mi-aș fi pierdut mintea)

Bum bum bumbuneadzâ 
Io pi ploai nu`am tsâva, 
Bum bum bumbuneadzâ 
Voi s`u bash pi vruta mea... 
(Bum, bum, tuna

Eu pe ploaie n-am nimic

Bum, bum, tuna

Vreau s-o sărut pe iubita mea)

Bum bum bumbuneadzâ 
Cu astrindzeri sh`cu bâsheri, 
Bum bum bumbuneadzâ 
Cu naima îmsheati hări... 

(Bum, bum, tuna

Cu îmbrățișări și cu sărutări

Bum, bum, tună

Cu cele mai frumoase însușiri)


SURSA

Geoga Rafte, Pindu & Lupci - Bum bum bumbuneadza, 15 februarie 2011, ”giony” / Versuri, http://giony.ro/versuri-p/pindu---lupci---bum-bum-bumbuneadza/2588 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


 


 

Haidi vini oaraHaide a venit momentul 

Haidi vini oara s'nã fudzimu 
Maro, Maro moi mushatã 
Haidi vini oara s'nã fudzimu 
Maro, Maro moi mushatã 
(Haide a venit momentul să plecăm

Maro, Maro, măi frumoaso

Haide a venit momentul să plecăm

Maro, Maro, măi frumoaso)

 

Haidi shi s'nã njeamu tru loclu a nostru 
Maro, Maro moi mushatã 
Shi s'nã njeamu tru loclu a nostru 
Maro, Maro moi mushatã 

(Haide și să mergem la locul nostru

Maro, Maro, măi frumoaso

Și să mergem la locul nostru

Maro, Maro, măi frumoaso)

 

Haidi more veara , primuvearã 
Maro, Maro moi mushatã 
Haidi more veara , primuvearã 
Maro, Maro moi mushatã 

(Haide măi vara, primăvara

Maro, Maro, măi frumoasă

Haide măi vara, primăvara

Maro, Maro, măi frumoasă)

 

Haidi aclo sh'kiru lea, aclo muri ea 
Maro, Maro moi mushatã 
Aclo sh'kiru lea, aclo muri ea 
Maro, featã cu oclju laiu 
(Haide acolo s-a pierdut, acolo a murit ea

Maro, Maro, măi frumoaso

Acolo s-a pierdut ea, acolo a murit ea

Maro, fată cu ochii negri)

 

Haidi vini oara s'nã fudzimu 
Maro, Maro moi mushatã 
Haidi vini oara s'nã fudzimu 
Maro, featã cu oclju laiu 

(Haide a venit momentul să plecăm

Maro, Maro, măi frumoaso

Haide a venit momentul să plecăm

Maro, fată cu ochii negri)

 

 

SURSA

 Stefan Popi, Pindu & Lupci - Haidi vini oara, ”giony” / Versuri,  9 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/pindu---lupci---haidi-vini-oara/1292

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 

 

 

Dornji scumpul a`li mani – Dormi scumpul mamei

 

Dornji scumpul a`li mani 
Dornji scumpa 
mea fidani… 
Dornji pânâ dimineatsa 
Va`nhi ti leagăn nani, nani… 

(Dormi scumpul mamei

Dormi scumpul  meu vlăstar

Dormi până dimineață

Te voi legăna, nani, nani)

Va`s creshtsâ calesh ca tata, 
`nalt la trup, mushat la fatsâ… 
Ca trandafilâ mushatâ, 
Ca lutseafir dimineatsa… 

(Vei crește ca oacheș tata

Înalt la trup, frumos la față

Ca trandafirul frumos

Ca luceafărul dimineața)

Va`s creshtsâ calesh ca tata, 
`nalt la trup, mushat la fatsâ… 
Ca icoanâ zugrâpsitâ 
Ca lutseafirlu` dimineatsa… 

(Vei crește oacheș ca tata

Înalt la trup, frumos la față

Ca icoana pictată

Ca luceafărul dimineața)

Dornji albul a`li mani 
 îi noapti shi`arcoari… 
A ts`angheatsâ a tali coati 
Mirginos` io hiu 
di soari… 

(Dormi nevinovatul mamei

Că e noapte și frig

Îți vor îngheța ale tale mâini

Departe eu sunt de soare)

Va`s creshtsâ calesh ca tata, 
`nalt la trup, mushat la fatsâ… 
Ca icoanâ zugrâpsitâ 
Ca lutseafirlu` dimineatsa… 

(Vei crește oacheș ca tata

Înalt la trup, frumos la față

Ca icoana pictată

Ca luceafărul dimineața)

Lângâ pat îshi veagi mana 
Nidurnitâ ca shidani… 
Dornji somnu fârâ yisi 
Dornji scumpul a`li mani.. 
(Lângă pat veghează mama

Nedormită demult

Dormi somn fără vise

Dormi scumpul mamei)



SURSA

D!N4MO g!rl, Pindu & Lupci - Dornji scumpul a`li mani, ”giony” / Versuri,  19 august 2009, http://giony.ro/versuri-p/pindu---lupci---dornji-scumpul-a-li-mani/196 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 


Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

În 1971 istoricul grec Hélène Ahrweiler (născută Glykatzi în 1926 la Atena ) publica o culegere de studii având ca subiecte structurile administrative și sociale ale Imperiului Bizantin.

 

În articolul referitor la o inscripție grecească din secolul XIV privind statutul administrativ special al tribului slavilor Melingi din regiunea peloponesiacă Laconia (Grecia) face și o comparație cu statutul aromânilor, numiți în textul francez les Valaques. Traducerea din franceză îmi aparține.


”Orice ar fi, totul ne determină să credem că les sebastes-tzaousioi ai Slavilor* din Peloponez** aveau sub ordinele lor un grup etnic distinct, care se bucura de un statut special: ei aveau cu siguranță aceeași jurisdicție ca și le sebaste al Bulgarilor*** din acea epocă. Trebuie să adăugăm la această mică listă Cumanii**** instalați în imperiu de Ioan III Vatatzes***** și menționați un secol mai târziu conduși de un εύγενέστατος? Acest fapt ar fi cu atât mai verosimil cu cât le sebaste-tzaousios du drongue al Melingilor Constantin Spanis avea distincția onorifică de πανευγενέστατος. În orice caz, este probabil că alte grupuri etnice instalate în imperiu în această perioadă, cum sunt Aromânii și Albanezii, se bucurau de același statut administrativ și erau conduși de proprii lor șefi denumiți εύγενέστατοι, σεβαστοί, sau, în cazul în care formau un corp de armată separat, ca tzaousioi. Astfel credem că les φύλαδχι des άβασίλεστοι Άλβανοί din Tesalia******, care recunoșteau autoritatea imperială sub Andronic III******* ar fi putu primi în schimb unul din aceste titluri bizantine care, în afară de onorabilitate, implica recunoașterea de către imperiu a autorității lor asupra propriului popor: o analiză a surselor de la sfârșitul secolului XIII și din prima jumătate a secolului XIV referitoare la Tesalia și Epir******** ar putea fi foarte utilă pentru o mai bună precizare a statutului administrativ pe care imperiul îl acorda străinilor așezați pe teritoriul său și care serveau în armatele sale.”

 

SURSA

Hélène Ahrweiler, Etudes sur les structures administratives et sociales de Byzance, Varioum Reprints, London, 1971, pp. 37-38. (XV. Une inscription méconnue sur les Mélingues du Taygète pp. 35-38)

 

 

NOTE M. T.

*Slavii – Popor din răsăritul Europei care în secolul VI s-a instalat în Câmpia Română de unde efectua incursiuni peste Dunăre, în Imperiul Roman de Răsărit sau Bizantin. În timpul atacului din 602, profitând de criza politică din imperiu, slavii au început să se așeze în provinciile balcanice ale imperiului, împingând în cursul secolului pe bizantini spre țărmurile peninsulei.

**Peloponez – Peninsulă din sudul Greciei legată de restul țării de istmul Corint.

***Bulgarii - Poporul turanic venit din steeple nord-pontice care s-a așezat în 679-681în peninsula balcanică. Ei au fost asimilați de o parte a slavilor, devenind elita lor militară și dîndu-le numele ca popor. După creștinarea în rit orthodox din 863, bulgarii au proclamat țaratul (țar / cezar / împărat) în 917. În 971 bizantinii au început contraofensiva pentru recucerirea Peninsulei Balcanice, desființînd țaratul bulgar în 1018, dar nereușind să dizloce sau să asimileze imediat pe slavii din peninsulă.

****Cumanii – Popor turcic care a venit din stepele nord-pontice și s-a așezat pe teritoriul României în secolele XI-XIII. De aici au efectuat incursiuni în Imperiul Bizantin și după înfrîngerea în fața expansiunii tătarilor în prima jumătate a secolului XIII o parte au fost acceptați în Imperiul Bizantin.

*****Ioan III Vatatzes (1222-1254) – Împărat al Imperiului Bizantin cu capitala la Niceea (Iznik / Turcia), stat format după cucerirea Constantinopolului de către cavalerii catolici ai Cruciadei IV.

******Tesalia – Regiune din centrul Greciei.

*******Andronic III (1328-1341) – Al treilea împărat din dinastia Paleologilor (1261-1453), întemeiată de Mihail VIII, cel care a recucerit Constantinopolul în 1261.

********Epir – Regiune în nord-estul Greciei, la granița cu sudul Albaniei.

 

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Armana mea cu ochi di stealiAromâna mea cu ochii ca stelele

 

Armana mea cu ochi di steali, 
Lena,Lena lea. 
Cara sa shtii ca'ni ti'am, tu vreari, 
Tini imshata mea. 
(Aromâna mea cu ochii ca stelele

Eleno, Eleno, tu

Să știi că te iubesc

Pe tine frumoasa mea)


Va tsa asternu lilici'n cali 
T'as caltsa vruta mea pi eali, 
Io va ts'asternu lilici'n cali 
Ca sh'tini ini ts'aduts cu eali 
(Îți voi așterne flori în cale

Ca să calci iubita mea pe ele

Îți voi așterne flori în cale

Că și tu iubito semeni cu ele)

Armanlu a meu cu ochi di'amura, 
Vrute, vrutlu a meu. 
Cu perlu lai ca di landura, 
Pilisterlu a meu. 

(Aromânul meu cu ochii ca murele

Iubite, iubitul meu

Cu părul negru ca rândunica

Porumbelul meu)

Io va ts'asternu moi la cicioari 
Suflitlu a meu moi niatili a meali. 
Ca a ta boatsi, a ta gura 
Pi mini vrute lai mi tuchira. 

(Eu îți voi așterne,măi, la picioare

Sufletul meu, măi, frumusețea mea

Că a ta voce, a ta gură

Pe mine iubite mă topiră)

Armana mea cu ochi di steali, 
Lena,Lena lea. 
Cara sa shtii ca'ni ti'am, tu vreari, 
Tini steaua mea. 

(Aromâna mea cu ochii ca stelele

Eleno, Eleno tu

Să știi că te iubesc

Pe tine steaua mea)

Io va ts'asternu lilici'n cali 
Ca s'tini vruta ts'aduts cu eali, 
Io va ts'asternu lilici'n cali 
Ca s'tini vruta ts'aduts cu eali 

(Eu își voi așterne flori în cale

Că și tu iubito semeni cu ele

Eu își voi așterne flori în cale

Că și tu iubito semeni cu ele)

SURSA

Mihai Adam,  Pindu & Lupci - Sima & Lupci & Ioti - Armana mea cu ochi di steali, ”giony” / ”Versuri”, 15 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/pindu---lupci---sima---lupci---ioti---armana-mea-cu-ochi-di-steali/2585 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

 

În 1868 a fost publicat la Iași un almanah ”de învețătură și de petrecere”. În articolul Începutul creștinătăței și al ierarhiei în Moldova este prezentat istoricul înființării Mitropoliei ortodoxe a Moldovei în Evul Mediu. În acest context se face referire la rolul lui Ioan Asan, primul conducător (1185-1196) al statului creat în urma răscoalei din 1085 a vlahilor și bulgarilor din munții Balcani  împotriva dominației Imperiului Bizantin. Cronicarul bizantin contemporan Nicetas Choniates (1155-1215) îi numea pe aromânii răsculați ”vlahi”, precizând că liderii revoltei, frații Asan și Petru, aparțineau acestui neam.


<La anul 1195, Blagocestivul* între Împărați Ioan Asan, întemeetoriul Imperiului** Român, Bolgar și Serbesc, de preste Dunăre, trecând cu armele la Românii de dincoace de Dunnere, și cucerindui au alungat din țeara aceasta pe misionerii Latini*, și tot-odatăspre a le închide calea pe tot-deauna au opritu pre Români de a mai ceti cărțile Latine, sub amenințarea de a li se tăea limba, dacă ar afla cetindu în limba Latină. Și au introdus în țeara aceasta limba Bulgară**, precum se scrie în cartea ”Țarstvennică”. Cartea este tipărită la Buda, în anul 1844.>

 

SURSA

Alamanac de învețătură și de petrecere pe anul 1868, Iassy, pp. 6-7.

 

 

NOTE M.T.

*Blagocestiv (slavonă) - Credincios, cucernic, cuvios, evlavios, pios, preacredincios, religios, smerit.(DEX)

**Imperiu – Ioan Asan a întemeiat dinastia Asăneștilor (1185-1258), stat numit de bulgari al doilea țarat (țar / slavonă – cezar / latină – împărat / română), primul fiind cel proclamat în 917 și cucerit de bizantini în 971-1018. După 1258 au urca pe tron țari de origine bulgară, statul fiind cucerit de turcii otomani în 1371-1396.

***Latin – Termen cu care creștinii ortodocși păstoriți de Patrarhia bizantină de limbă greacă din Constantinopol îi denumeau pe creștinii catolicii păstoriți de Papalitatea de la Roma de limbă latină. În 1054 avusese loc Marea Schismă între cele două confesiuni, când papa și patriarhul epocii s-au excomunicat reciproc, situație menținută până în secolul XX.

****Până la tipărirea în 1688 a Bibliei de la București în limba română de către domnitorul Șerban Cantacuzino, în bisericile din Țara Românească și Moldova s-a folosit limba slavonă veche, iar alfabetul chirilic slavon s-a folosit până la Unirea din 1859.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

Hai Marie – Hai Marie

Di'ahãnti feati'n lumi 
Multi au mushati numi 
Ma di tuti'nj pari a nja 
Nai ma msheatu iasti Maria 

(Dintre atâtea fete în lume

Multe au frumoase nume

Dar din toate îmi pare mie

Cea mai frumoasă este Maria)

Refren - Refren
Hai Marie, njcã featã 
Tsi hii tini nai ma msheatã 
Hai Marie, mari vreari , 
Voi s'tsã dau io  bãsheari 

(Hai Marie, mică fată

Că ești tu cea mai frumoasă

Hai Marie, mare iubire

Vreau să-ți dau eu o sărutare)

Nu'i albã 'i mavrumatã , 
Ma'nj pari ahãntu msheatã 
 nu'nj mi'acatsã somnul 
Mi bagu io nu pot ta s'dormu 

(Nu e blondă, e brunet

Dar îmi pare atât de frumoasă

Că nu mă prinde somnul

Mă culc eu, nu pot să adorm)

Refren -
Refren

Io va s'dzãcu  nu'nj undzeashti 
 luă perlu di nj'algheashti 
Ma cu ashi unã Marie , 
Cum s'nu fatsã dado mãrtie 

(Eu voi zice că nu mi se potrivește

Că părul a început să-mi albească

Dar cu o așa Marie

Cum să nu faci, mama, păcat)

Refren -
Refren



SURSA

Maria, Nicu Grameni - Hai Marie, ”giony” / Versuri,  29 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/nicu-grameni---hai-marie/855 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Io ti voiu lea feata lea – Eu te iubesc tu fată, tu

Refren - Refren
Featã , featã msheatã , 
Di vrearea tsi'nj ts'u portu 
Inima'nj mi doari , 
La tini minduescu 

(Fată, fată frumoasă

Din dragostea ce ți-o port

Inima mă doare

La tine mă gândesc)


Cãtu ti voiu lea featã lea, ti oclji a tãi 
Cafi searã io mi minduiamu la ei 
Io ti voiu lea featã lea, ti oclji a tãi 
Cafi seara io mi minduiamu la ei 

(Cât te iubesc tu fată tu, pentru ochii tăi

În fiecare seară eu mă gândeam la ei

Eu te iubesc tufată tu pentru ochii tăi

În fiecare seară eu mă gândeam la ei)

 

Cãtu ti voi lea featã lea 
Voi ta s'hii nveasta mea 
Ti mirakea ta lea featã , doji s'him 
 doji featã ndreptsã  him 

(Cât te iubesc tu fată tu

Vreau să fii nevasta mea

De dragul tău fată amândoi să ne luăm

Că amândoi fată ne potrivim)


Refren -
Refren

Io ti voiu lea featã lea, ti gura ta 
Dipriunã mi'anyisedzu ta s'hii a mea 
Io ti voiu lea featã lea, ti gura ta 
Dipriunã mi'anyisedzu ta s'hii a mea 

(Eu te iubesc tu fată tu pentru gura ta

Mereu visez că vei fi a mea

Eu te iubesc tu fată tu pentru gura ta

Mereu visez că vei fi a mea)


Cãtu ti voi lea featã lea 
Voi ta s'hii nveasta mea 
Ti mirakea ta lea featã, doji s'him 
 doji featã ndreptsã  him 

(Cât te iubesc tu fată tu

Vreau să fii nevasta mea

De dragul tău fată amândoi să ne luăm

Că amândoi fată ne potrivim)


Refren -
Refren

 

SURSA

Maria, Nicu Grameni - Io ti voiu lea feata lea, ”giony” / Versuri,  26 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/nicu-grameni---io-ti-voiu-lea-feata-lea/850 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Noaptea mi'anyisedzu – Noaptea visez

Noaptea mi'anyisedzu 
Mano , shi'nj uhtedzu 
Anu inj s'pari noaptea 
Lele , dada mea 
(Noaptea visez

Mama și oftez

An mi se pare noaptea

Lele, mama mea) 


 

Refren - Refren

 

Noptsãli albi li'adaru 
Suflitu cãtrani l'amu 
Spuni'nj manã tsi s'adaru 
Noaptea'nj pari anu 

(Nopțile albe le fac

Sufletul nefericit îl am

Noaptea îmi pare an)


Spuni mana mea 
Dza'nj ca nu'amu tsiva 
Dzuua tutã nu'amu arãhati 
Nu shtiu tsi'nj mi pathimu 

(Spune mama mea

Zi-mi că n-am nimic

Ziua toată n-am liniște

Nu știu ce-am pățit)


Refren -
Refren

 


lãi hiljiu a meu 
Pi siflitulu'a tau 
Nu'i tsiva nu'nj ti aspari 
Landzitu hii di vreari 

(O măi fiul meu

În sufletul tău

Nu-i nimic, nu te speria

Bolnav ești de iubire)


Refren -
Refren

 

 

SURSA

Maria, Nicu Grameni - Noaptea mi'anyisedzu, ”giony” / Versuri, 26 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/nicu-grameni---noaptea-mi-anyisedzu/848 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Armãnã - Aromâno

Msheata mea, cãtu te'am tu vreari 
Cu oclji a tãi, ca dauã steali 
Msheata mea, cãtu te'am tu vreari 
Cu oclji a tãi, ca dauã steali 

(Frumoasa mea cât te iubesc

Cu ochii tăi ca două stele

Frumoasa mea cât te iubesc

Cu ochii tăi ca două stele)

 

Refren - Refren
Armãnã, armãnã, armãnã tsi msheatã hii 
Ma di vrearea ta lea featã njcã io mi tukii 
Armãnã, armãnã, armãnã tsi msheatã hii 
Ma di vrearea ta lea featã njcã io mi tukii 

(Aromâno, aromâno, aromâno ce frumoasă ești

Dar de dragul tău tu fată mică eu m-am topit

Aromâno, aromâno, aromâno ce frumoasă ești

Dar de dragul tău tu fată mică eu m-am topit)


Hii njcã lea , io ti voiu multu 
Voi s'hii a mea, ti pãlãcãrsescu 
Hii njcã lea , io ti voiu multu 
Voi s'hii a mea, ti pãlãcãrsescu 

(Ești mica tu, eu te iubesc mult

Vreau să fii a mea, te rog

Ești mică tu, eu te iubesc mult

Vreau să fii a mea, te rog)


Refren -
Refren

 

 

SURSA

Maria, Nicu Grameni Armãnã, ”giony” / Versuri, 26 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/nicu-grameni---arm--n---/847 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.




 

Featã armãnã – Fată aromână

More featã armãnã 
Cu poala di lãnã 
Featã armãnã 
Cu poala di lãnã 

(Măi fată aromână

Cu poala de lână

Fată aromână

Cu poala de lână)


 

Refren - Refren
Lea armãnã , lea musheatã 
Naltã shi cundiljeatã 
Lea armãnã , lea musheatã 
Naltã shi cundiljeatã 
(Tu aromâno, tu frumoaso

Înaltă și frumoasă

Tu aromână, tu frumoaso

Înaltă și frumoasă)

 

More ieshi in dzeanã 
Sã'nj ti vedu niheamã 
Ieshi in dzeanã 
Sã'nj ti vedu niheamã 

Măi ieși pe deal

Să te văd puțin

Ieși pe deal

Să te văd puțin)


Refren -
Refren

More fatsa aroshi , 
Ca vãrã cireashi 
Tutsã ficiorii 
Caftã lea sã'nj ts'u bashi 

(Măi fața-ți roșie

Ca o cireașă

Toți flăcăii

Vor să ți-o sărute)


Refren -
Refren


 

SURSE

Maria, Nicu Grameni - Featã armãnã, ”giony” / Versuri, 26 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/nicu-grameni---feat---arm--n--/846 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0

În 1994 editura bucureșteană Eminescu publica volumul Lumea la început de veac. Cartea este o culegere a articolelor de presă scrise la începutul secolului XX de omul politic liberal I. G. Duca (1879-1933) pentru ziarul ”Universul” din București și revista ”Viața Românească” din Iași.

În două din aceste articole având ca subiect evenimente de pe scena politică internațională, deputatul Duca a făcut referire și la aromânii din teritoriile deținute încă de Imperiul Otoman în Peninsula Balcanică.


1.)Articolul Criza orientală și România, publicat în 1908 în ”Viața românească”, are ca subiect reinstituirea unui regim politic constituțional la Istanbul de către organizația naționalist-reformatoare a Junilor Turci. Aceste eveniment intern din Imperiul Otoman a avut trei consecințe în plan extern în Peninsula Balcanică: Bulgaria s-a proclamat independentă față de sultanul Abdul-Hamid II (1876-1909), Austro-Ungaria a anexat provincia otomană Bosnia-Herțegovina pe care o avea sub administrare în urma Congresului de pace de la Berlin din 1878 și Grecia a anexat insula Creta. Analizând situația creată, deputatul Duca trăgea următoarele concluzii în privința poziției pe care ar fi trebuit să o adopte guvernul liberal condus de Dimitrie Sturdza în această nouă criză a ”omului bolnav”, cum era denumit de un secol imperiul sultanilor în cancelariile europene:

”(…) Dacă nu ne putem pune nici pe terenul revendicărilor teritoriale, nici pe terenul recunoașterii faptelor îndeplinite în Balcani, nu e mai puțin adevărat că se pot ridica cu ocazia crizei orientale trei chestiuni, în care interesele noastre fiind direct în joc, ele nu se pot rezolvi în afară de noi; aceste chestiuni sînt: chestia Dunării, chestia Dardanelelor și chestia Macedoniei. (…)

Iar în chestia macedoneană, dacă n-avem teritorii de revendicat, avem interese românești de apărat și grija noastră neîncetată și stăruitoare trebuie să fie îndreptată înspre stabilirea acolo a unui regim care să asigure fraților nostri deplina egalitate cu toate celelalte naționalități.și care să nu împiedice prin nimic libera dezvoltare etnică și culturală a unei naționalități, care a fost întotdeauna în Peninsula Balcanică  un element de ordine și un factor de civilizațiune.

Punîndu-ne pe acest teren, singurul solid și singurul serios, putem vorbi și cu tărie și cu demnitate. Necomițînd greșeala de a încăleca pe ficțiuni, Europa va avea datoria să ne asculte, și opinia publică a lumii civilizate nu va putea să nu fie de partea noastră. (…)”

SURSA

[”Viața Românească”, 1908, an III,vol. X, nr. 9, p. 418-423] / I. G. Duca, Lumea la început de veac, editura Eminescu, București, 1994, p. 156.

 

2.) În articolul Un moment greu pentru Tinerii Turci , publicat în 1910 în ”Viața Românească”, Duca apreciază impactul pozitiv al celor doi ani de guvernare a Junilor Turci asupra situației naționalităților din Macedonia, în pofida problemelor imperiului în domeniile finanțelor, justiției, armatei și administrației:

”Nenorocirea este că aceste greutăți îmbărbătează pe toți cei ce au vreo pretenție asupra Imperiului otoman. Macedonia, - în care iarăși Tinerii turci nu sînt vinovați cu nimic, căci au găsit-o așa cum e azi, - nu așteaptă decît un gest de slăbiciune de la Constantinopole pentru ca să se puie iarăși în mișcare. Bulgarii, sîrbii, grecii, cuțo-vlahii se simt mai fericiți sub regimul constitutional, decît sub despotismul hamidian. Tinerii turci le asigură tuturora o autonomie națională mai desăvîrșită, dar în sufletul lor arde încă pofta de a scutura jugul otoman și a se alipi fraților lor, care sînt grupați la hotare în state neatîrnate.”

SURSA

[”Viața Românească”, 1910, an V, vol. XVII, nr. 5 (mai), p. 237-241] / I. G. Duca, Lumea la început de veac, editura Eminescu, București, 1994, p. 205

 

 

 

Așadar, după ce a respins ”politica revendicărilor teritoriale” ca fiind ”o politică de aventuri”, Duca s-a pronunțat pentru susținerea egalității în drepturi a aromânilor, pe care îi numește ”frații noștri”, cu celelalte naționalități din Macedonia otomană.

Aromânii sau cuțo-vlahii, cum îi numesc grecii (vlahi șchiopi), erau singura naționalitate din cele patru menționate în Macedonia otomană, care nu avea un stat protector la granițele Imperiului otoman.

Ca urmare, după cele două războaie balcanice din 1912-1913, Serbia, Grecia și Bulgaria și-au împărțit teritoriul Macedoniei otomane. Guvernul român condus de conservatorul Titu Maiorescu a intervenit împotriva Bulgariei în cel de-al doilea război balcanic și a obținut prin tratatul de pace de la București Cadrilaterul bulgar, dar nu a reușit să includă în document problema drepturilor aromânilor deveniți minoritari în statele naționale balcanice.

Published in Blog
WRITTEN_BY_MALE Marius Teja
Citeşte mai mult... 0
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required