Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Items filtered by date: August 2011
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Ioan Cutova s-a născut la 13 iulie 1919 la Veria, în Macedonia grecească.


Era fiul Haidei şi Nicolae Cutova.


Şcoala primară o face în localitatea natală, iar gimnaziul tot în Grecia, la Grebena, ambele instituţii de învăţământ în limba română.


În România se mută în 1935.

Studiile liceale le urmează la Tîrgu Mureş. Absolvă Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti în 1944 (cf. Hristu Cândroveanu) sau în 1946 (cf. saitul ''Poezia Armânească'').


Lucrează ca profesor la liceele din Bistriţa şi Năsăud, unde se şi pensionează.

În 1938 primeşte premiul ''Octavian Goga'' pentru poezie.


Debutează editorial în 1945 la editura Forum din Bucureşti cu volumul de poezii Cerc vicios. H. C. consideră că criticul Alexandru Piru i-a expediat debutul literar ''într-un mod destul de precar, superficial'', ''cu judecăţi sumare şi nedrepte, mai degarbă persiflînd decît cumpănind lucrurile''. Pe de altă parte, criticul Perpessicius scria despre acest volum: "Peisagiului exterior, de culoare industrală şi proletariană, i se substituie dialogul cu sine însuşi, elegia autumnală a sufletului invadat de nevroze, de aspiraţii nelămurite, de vise interzise, de miragii proiectate, cum stă bine oricărei poezii adolescente, în ostroavele închipuirii şi ale nefiinţei".


Tot în 1945 alături de Ion Frunzetti, Mihail Cosma, Victor Torynopol şi Margareta Dorian, primeşte premiul pentru poezie al Editurii Forum.

În anul următor primeşte premiul ''Ion Pillat'' pentru poezie, din partea unui juriu prezidat de Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat.


În 1972 publică în ''Arhiva Someşeană'' traducerea din greacă în română a poemului de 1200 de versuri al lui Stavrinos: Vitejiile prea piosului şi prea viteazului Mihai-voievod.


În 1980 îi apărea la editura Litera din Bucureşti o culegere de poezii eminesciene traduse în aromână, iar în anul următor este co-traducător din creaţia eminesciană într-un volum realizat la editura Minerva din Bucureşti împreună cu poeţii aromâni Kira Iorgoveanu, George Perdichi şi Costa Guli: Mihai Eminescu. Poezii/Puizii (român-aromân)


În 1985 urma să-i apară la editura Eminescu o selecţie de poezii aromâne, cu o prefaţă de Aurel Rău. Din această selecţie au fost incluse în antologia lirică aromână publicată în acelaşi an de H. C. şi K. I. următoarele 12 poezii, transpuse în româneşte de H. C.: Opt microelegii tră Una Ver, Pastel di-acasă, Boaţe di seară, Biţire, Intermezzo, Pastel di noapte, Limane, Vreare, Apărnisire, Părăvulie biţită, Hoară armânească şi Triveauă.


Tot în 1985 îi apare la Bucureşti Fînarea al Diogen (Lampa lui Diogene), cu o prefaţă de H. C.


A scris şi proză în aromână, care i-a fost publicată în revista ''Deşteptarea''.


A încetat din viaţă la 19 mai 1992 la Bistriţa-Năsăud.


Post mortem i-a apărut volumul Curuna Toamnâljei la editura Cartea Aromână din SUA (1988) şi sub forma Curuna Toamnâl'ei la editura Dimândarea Părintească din Bucureşti (2000).

Pe saitul ''Poezia Armănească'' sunt postate poeziile Chimati (II) şi Carti.

Pe saitul aromân ''Giony'' sunt postate poeziile Carti, Chimati (II) şi Chiro ascîlnat.


H. C. îi reproşa ''abuzul de grecisme'' care ''duce la o nedorită, inutilă şi iritantă împestriţare a cestui frumos grai românesc sud-dunărean, rău pe care Ioan Cutova pare adesea a nu se strădui să-l ocolească, din păcate''. Iată cum caracteriza creaţia sa lirică H. C.: ''Interesat mai puţin de forma exterioară a expresiei, obsedat însă de nevoia comunicării şi, în acelaşi timp, de conştiinţa realizării ei doar parţiale, trunchiate, Cutova va căuta aşadar expresia - nu o dată bogat-metaforică, numai în măsura în care aceasta serveşte comunicării obsesionale a stării lirice de care e copleşit.''

În particular, ''excelentul său poem'' Opt microelegii tră Una Ver este considerat de H. C. de ''o ambiguitate perfectă'', ''fiiind în aceeaşi măsură un cîntec de dragoste, ca şi un poem al iubirii de etnie, - în genere, ori doar pentru mica lui patrie (cum ar fi zis D'Annunzio), Veria natală''.

Acelaşi critic literar H. C. aprecia că în poezia Părăvulie biţită '''totul, în definitiv, poate fi privit ca o cu sfîrşit, dinainte ştiut (bănuit), orice manifestare existenţială individuală sau colectivă nefiind altceva decît aspiraţie neconsumată sau vulnerat consumată''.

În ceea ce priveşte culoarea şi concreteţea universului aromân din creaţia lirică a lui I. C., H. C. observa că poetul ''scaldă acest univers în aleatorie reflecţie existenţială, ceea ce dă discursului său liric o tentă de tărîm sufletesc obsedant, în perpetuă suferinţă şi neaşezare'', aşa cum arată în poezia Hoară armânească.

 

SURSE:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 427-429.

***,, ''Agonia'', http://agonia.ro/index.php/author/0035841/index.html

***, ''Poezia Armănească'', 17 decembrie 2007, http://poeziarmaneasca.blogspot.com/2007/12/ioan-cutova.html

***, ''Crispedia'', http://www.crispedia.ro/Ioan_Cutova


 

În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus zece poezii ale lui Atanasie Nasta (1912-1996), transpuse în română de H. C.: Tu apirită, Întribare picurărească, Lăi nior, Nil'ioarle dorm, Privideare, Toamna, tu curie, Geoghrafie, Cărbunarl'i, Acl'imare, Patria.

 


Tu apirită (În zori)


Pădurle ninga suntu-mpline
Di avra aniurizmată
A nopţăl'ei di neadză veară!
Vulturl'i,
Alghinle,
Frîndza -
Aşteaptă cu niarăvdare,
S-da cap priste dzeane
Muşatele radze di soare…

(Pădurile respiră încă

Înmiresmata boare albă -

A nopţilor din miez de vară!

Vulturii,

Albinele,

Frunzişul -

Aşteaptă, parcă adulmecînd,

Să irupă de peste măguri

Cununa razelor de soare...)


Dit cuibare di cheţrăr, vulturl'i
Ş-ascutură somnul dit peane!
Aroua s-tucheaşte pi frîndză,
Acaţă si s-avdă
'Nă jujureală di-alghine,
Nil'ioarle s-dişteaptă tu mandră, -
Ş-la soare, pi-aradha, si-ncl'ină!

 

(Din cuiburi de steiuri, vulturii

Îşi scutură somnul din aripi!

Frunzişul e ud de lacrimi de rouă -

Concertează în zumzet albine,

Se trezesc în tîrlă mioarele

Şi - soarelui pe rînd se închină!)

 

Întribare picurărească (Întrebarea păstorului)

Nă l'iartă - Doamne, aestă-ntribare
Ţi nă cărti 'nă noapte-ntreagă 'n-vis:
Cînd aruiesc cupiile di nil'ioare -
I ma muşeat la tine-n paradis?

(Ne iartă Doamne că te întrebăm,

Dar noaptea toată ne-am tot spus, în vis:

Cînd turmele pe plai ni le purtăm -

E mai frumos la tine-n Paradis?!)

'Nă avră cu-aniurizme ca di-nveaste,
Ca 'nă harauă dulţe nă pitrunde -
Ş-birbil'i cîntă! O, Doamne,
Paradislu a tău ma că nu easte
Un ţer ma limpid ca ună hărvie,
Surin cu isvure ş-cupii di oi,
Cu munţ analţ, ca tru Machidunie -
Ahtare paradis nu e tră noi!

(O boare cu parfurmuri de mireasă,

Precum o bucurie ne inundă, -

Privighetorile, o - Doamne, cum mai cîntă!

Ci, raiul tău i-o vorbă nenţeleasă...

Meleag senin, cu şipote, cu oi,

Ca-n Macedonia de-atîtea ori -

Rămîie-ţi ţie, nu e pentru noi!)

 

 

Lăi nior (Norule)

- Lăi nior, di piste munţ,
Cari di tine i ma-n sus -
Cu furtunile cînd te-alumţ,
Ruzvuite dit apus?

(- Norule de peste munţi,

Cine urcă şi mai sus

Decît tine, cînd te lupţi

Cu furtuna dinspre-apus?)

- Dorlu-a omului, din sin,
Zboairă ş-ma-nclo di ţer -
Cama troară di-un şain,
Cu areapte di her!

(Dorul omului, dintr-însul -

Trece dincolo de cer,

Precum şoimul, neînvinsul,

Cu aripile de fier!)

Vrearea, naparte di lună -
Zboairă tut cama naltă,
Maş cu vruta-l'i să se-adună, -
Di pi 'nă steauă pi altă,
Treaţe ş-di soare, diparte,
Ma înclo ş-di laia moarte...

(Dorul - dincolo de lună

Urcă, sus, mereu aşa,

Cu al mîndrei de se-adună -

Ba pe-o stea, pe altă stea,

Trece chiar de sfîntul soare

Şi nu moare, nu mai moare!)

 

 

Nil'ioarle dorm (Mioritică)

Nil'ioarle dorm - ma sihie di noi.

Somn imir, di prăvdză...

'Nghiseadză soare

Ş-niurizmă di iarbă tăl'iată-n livădz -

Adusă di vimt niadză-veara.

(Mioarele dorm - mai tihnit decît oamenii.

Somn blînd, de necuvîntătoare...

Visează soare,

Parfum de iarbă cosită pe plai,

Purtat de boarea miezului de vară.)

 

Ună cupie di suflite bune;

Fără pişmanea di fapte arale -

Nil'ioarle dorm rihate, ca cilimeanil'i,

Vigl'eate di steale.

(O turmă de suflete blînde;

Departe de rău şi de bine -

Mioarele dorm precum pruncii,

Sub bolţile largi şi senine.)

 

Maş picurarlu-avdil'eat, şi-aţel sărcăcean -

Di noapte fac dzuă,

Ca s-doarmă nu pot -

Uhteadză, uhteadză,

Că ninga domnul lor fîrşerot -

Ună nil'ioară ş-un cîne dailean

Vigl'eadză, vigl'eadză!

(Doar un cioban din Avdela - şi un sărcăcean

Nu au somn,

Fac din ziuă noapte,

Şi oftează,oftează -

Că lîngă stăpînul lor fîrşerot,

O mioară

Ş-un cîine - credincios îl veghează!)

 

 

Privideare (Tablou montan)

Eara aproapea di Sînchetru. Neaua

Înlăcrima tu munţ pi-aoa-pi-aclo,

Eara sihie şi si-avdza pădurea

Cum plîndze di harauă ş-di caimo.

(Era - aproape de Sînpetru. Neaua

Înlăcrima costişele uşor,

Şi molcom, trainic s-auzea pădurea

Plîngînd de bucurie şi de dor.)

 

Pirghios, pit pădzle di virdeaţă, nel'i

'Nchisiră bair-bair priste dzeni -

Îmbari ş-ma alghi di neaua, pi cărări

Di til'iu aniurizmate ş-di bărdeni...

(Devale, mieii-n pajişti de verdeaţă

Porneau, în şiruri parcă de mărgele -

Ca o zăpadă aburcînd pe măguri,

De tei înmiresmaţi şi gălbenele...)

 

Dip ca băbuchi pi dezdle di cupaci -

Afliturseau corniţle-a lor pi frunţ

Di nel'i muşeaţ ca harea, ca lunina

Aruzvuită priste dzeni dit munţ!

(Cum - muguri înflorind pe ram,

Le-mboboceau corniţele pe frunţi,

Întruchipare de lumină dalbă

Pe plaiurile, văile din munţi!)

 

A cîntic - ţerlu tut ma si-apruchea,

Cădea lilicea di lunină frîntă;

Vîrn picurar nu-l'i angîna tra s-imnă.

Orfeu - mutrinda-l'i, agărşea tra s-cîntă!

(Iar bolta-naltă cobora în cînt,

Spre florile de-atîta zare frînte;

Şi nu-i purta pe miei nici un păstor...

Orfeu, privindu-i, a-ncetat să cînte!)



SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu, Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 441-456.

Atanasie Nasta s-a născut la 2 noiembrie 1912 în comuna aromânească Grămăticova din Grecia.


Grămăticova este situată într-o regiune muntoasă în apropierea grtaniţei cu Republica Macedonia, în apropierea lacului Ostrov (Vegoritis) şi de oraşul Vodena (Edesa). De asemenea, localitatea natală se află într-o zonă de aşezări aromâneşti montane, înşirate până pe râul Bistriţa spre golful Salonic, pe o distanţă de 50 km.


Viiitorul scriitor la cunoscut regiunea în copilărie, când urma turmele de oi ale tatălui său, celnicul Nasta, o personalitate în comunitatea aromânilor din regiune.


A învăţat la şcoala primară românească din comuna natală, apoi a urmat doi ani la liceul românesc din oraşul grecesc Saloinic (Sărună în aromână).


În 1926 familia se mută în România, în Cadrilaterul dobropgean, în contextul mai larg al migraţiei mai multor mii de familii aromâne.


Continuă studiile medii la liceul teoretic din Bazargic (Cadrilater). Apoi absolvă în 1935 Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, iar în 1938 Facultatea de Drept.


Ca avocat pledant era foarte căutat de aromânii din România.


A debutat în literatură în 1936, cu poezii în revistele ’’Pasărea Albastră’’ şi ’’Suflet Nou’’.


Sonetele Toamna, tu curie, Geoghrafie şi Cărbunarl'i i-au fost selectate în antologia aromână publicată în 1975 de scriitorul aromân Hristu Cândroveanu. Cu această ocazie, H.C. îl caracteriza astfel ’’Excelentul sonetist Atanasie Nasta – un virtuos al genului – care găseşte şi în dialect resurse stilistice să exprime incontestabile frumuseţi artistice’’.


De asemenea, în 1981 i-a apărut la Albatros o o culegere de sonete, gen pentru care avea o deosebită înclinaţie. Editura Albatros îl caracteriza astfel: ’’Poet de o remarcabilă vigoare şi ştiinţă a expresiei, bun cunoscător al formei clasice a sonetului pe care o respectă. Merită a fi subliniate diversitatea tematică, meditaţia etică, cultul sentimentului şi al naturii.’’


La rândul său, criticul Emil Manu îl descria astfel pe sonetistul A.N.: ’’Sonetul e cultivat de Atanasie Nasta ca o posibilitate de a gusta sensaţia de clasicism absolut, de a trăi într-o ordine în care frumosul – chiar în formele lui tragice – este legiferat, nu numai sugerat... Reluînd tematic marea tradiţie a sonetului european, poetul îşi cîntă iubita parnasian şi simbolist, epurînd inspiraţia de orice efluviu romantic; voluptatea erotică a devenit ceremonie şi taină a  amintirii’’.


Cele trei sonete de mai sus şi poeziile inedite Patria, Tu apirită, Întribare picurărească, Nil'iioarele dorm, Prividearew, Acl'imare şi Lăi nior au fost incluse în antologia aromână publicată în 1985 de H. C.şi Kira Ioprgoveanu.


În propria sa antologie de lirică aromână, publicată în 1985, şi-a inclus 12 poezii: Eminescu, Patria, Zamolxe, Cărbunarli, Fărşeroata, După ploaie, Întribari picurărească, Ună nilioară (O mioară), Protlu om pi Lună, Grămăticuva, Stanea şi Întribari către Solomon.


A publicat şi articole de exegeză culturală aromână.


A publicat traduceri literare din limbile greacă şi bulgară.


H. C. remarca faptul că şi după împlinirea vârstei de 70 de ani, A. N. continua să fie ''sufletul'' cenaclului aromânilor de pe strada Barbu Slătineanu din Bucureşti. Şedinţele lunare conduse de acest ''adevărat intelectual de rasă'' erau ''o baie de suflet şi de poezie'', în care reconstituia ''microclimatul frînturii de neam românesc die peste Balcani''.


Acelaşi critic literar H. C. îi caracteriza astfel poezia: ''În versurile sale, atît de expresie daco-română, cît şi aromână. poetul resuscită, nostalgic, universul de suflet românesc, în arhaitatea şi simplitatea monumentalităţii lui. Cred că Atanasie Nasta dă glas acestei cu totul particulare realităţi spirituale - ca nimeni alticineva din propria-i generaţie. Realitate al cărui spaţiu - muntele, şi umanitate -. păstorii, trăiesc în npoemele sale statuar şi viu, palpabil parcă, într-o pregnantă expresivitate lirică (deşi cu o surprinzătoare economie de limbaj), la care mai acced puţini încă, un Teohar Mihadaş, un Nicolae Caratană.''

 

SURSE:

Emil Manu, ’’România literară’’, Bucureşti, nr. 37/10.09.1981

Atanasie Nasta (editor), Ecou de cîntec aromânesc, Litera, Bucureşti, 1985, p. 80.

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 380-381, 482.


În 1985 scriitorii aromâni  Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au sleectat 21 de poezii ale lui H. C., cu transpuneri în română ale autorului: Evluvisire (Binecuvîntarea), Diaspora (Diaspora).

 

Evluvisire (Binecuvîntare)

Ş-astîndzâ,
Ş-mîne –
Ca aièri,
Ca totna
Creftu ş-nifânâtit va s-intru
Ş-sirin
ca Luna
Tu
fârâ di sinur grâdińile di meri!

(Şi astăzii

Şi mîine,

Ca ieri,

Ca-ntotdeauna

Proaspăt şi lacom voi intra

Şi senin ca Luna

În grădinile nesfîrşite de meri!)

 


Aroşlu şi albul a poamelor lor –
Deadun
va mi-acľeamâ,
Ş-diznou
escu adunător!

(Roşul şi albul fructelor lor,

Au să mă-mbie, îngemănîndu-se iar,

Şi iar am să fiu culegător!)


Mearele,
Cu lâcrińi di-aroauâ
pri eale –
Va le-arap andrept di pi dedz,
Ş-apoia
Va-ńi le analţ eu - steale,
Pri terlu dit mine!

(Merele,

Cu lacrimi de rouă pe ele -

Am să le iau de-a drept de pe crengi

Şi-apoi

Am să le-nalţ - stele

Pe cerul din mine!)


Ş-va-ńi mi
hrânescu
Cu seate,
S-mi fănătescu di poamele tute –
Pe-arada,
Creftele, coapte - 
Pîn’ amănat, tru marea
mea noapte....

(Şi-am să mă înfrupt

Setos,

Din fiece fruct

Cu fapta, cu gîndul -

Să le vină tuturora rîndul,

Fragede, coapte -

Pînă tîrziu, în marea mea noapte...)


Vluvie –
A voauâ,
Cari li siminară-ţ trâ no,i
Ş-li feaţit s-acrească
Tru-alutlu aestu di-aoa -
Tri haraua a noastrâ lumeascâ!

(Fiţi binecuvîntaţii

Voi,

Care le-aţi sădit pentru noi,

Şi le-aţi făcut să rodească

În lutul acesta bun -

Pentru bucuria noastră lumească!)

 

 

Diaspora (Diasporaa)

 

Diaspora şcretâ armânâ –
Tut loclu,
'nâ lume acaţ,
Ma etile
va şi-u aspunâ
Câtie li vedz, ş-mă li tradz!

(Diasporă neagră, armână -

O lume întreagă o bîntui,

Ci-n veac pomeni-se-va cîte

Amaruri te-au tot cotropit!)


Cu suflitlu ranâ-aranâ,
Sorľi a tâi
nu luţesc…
Tirańea a
ta transilvanâ,
Maşi transilvańi o-aduchesc!
(subl. aut.- n.n.)

(Cu sufletul rană deschisă,

Soarele tău se tot stinge...

Obida ta grea, transilvană,

Transilvăneni doar,ţi-o ştiu)


Ţă gresc
di tru isturìe - 
Boţ
di pîpîńi, stri Sârună:
Fara-nă
vrutânu-anghie?
Nu-a s-n-adunăm dipriună?

(Te strigă prin cele istorii,

Străbuna ta Therma- Sărună:

Nu-nvie etnia-ne dragă?

Din nou laolaltă să fim?)


Pindlu, Tomor, Peristere - 
Toarle a noastre
gresc,
Ş-n-angreacâ
pri suflite ere!
Ma-armâńiľi-arâiesc, arâiesc…

(Pindul, Tomor, Peristere -

Urme străbune vuiesc...

Ne-apasă pe suflete ere!

Ai noştri roiesc, şi roiesc...)

 

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira iOrgoveanu (editorii), Un veac de poezie aromână, Cratea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 441-456.


Hristu Cândroveanu s-a născut la 5 februarie 1928 în comuna Babuc, judeţul Durostor (Cadrilater, azi în Bulgaria).


Este fiul Zoricăi, născută Bracea, şi al lui Stere Cândroveanu, originari ca şi bunicii, din comuna Cândrova, situată în regiunea macedoneană Vodena. De la mama sa, ''o pasionată povestitoare'' a moştenit înclinaţia pentru literatură, iar de la tată rigoarea în muncă, propensiunea pentru informare şi înclinaţia reflexivă.


În 1930 familia se mută în localitatea General Praporgescu din acelaşi judeţ,

 

Urmează şcoala primară în aceeaşi localitate (1935-1939). Începe liceul la Silistra (Durostor), iar după cedarea Cadrilaterului în septembrie 1940, la Călăraşi, Tulcea, luîndu-şi bacalaureatul la colegiul ''C. Diaconovici'' din Timişoara în 1948. Va absolvi cursurile Facultăţii de Filologie din Bucureşti în 1952.


În anii superiori de liceu a lucrat la Regionala CFR Timişoara. În perioada 1952-1969 a lucrat ca profesor de limba şi literatura română în comuna Crucea, azi Vîlcele, din judeţul Călăraşi, în comuna Corlăteşti, judeţul Prahova, apoi la Ploieşti (1952-1969).


În 1966-1969 funţionează ca secretar al Consiliului pentru Cultură şi Artă al municipiului Ploieşti, apoi consilier în Direcţia literaturii a Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste din capitală, în periaoda 1970-1974.


În 1969 devine titular al cronicii literare la revista „Tomis" din Constanţa, apoi redactor la „Tribuna şcolii" din Bucureşti, iar din 1974 redactor-şef al revistei „Livres roumains", unde activa şi în 1985.


După căderea regimului comunist, fondează în 1990 revista macedo-română „Deştep­tarea" şi în 1994, revista „Dimândarea" (publicaţie trimestrială în dialect aromân). În 1992, devine preşedinte al Fundaţiei Culturale Aromâne „Dimândarea părintească".


Debutează cu proză, în 1959, la „Flamura Prahovei", colaborând apoi cu proză, versuri, articole şi cronici literare la „Contemporanul", „Viaţa românească", „Luceafărul", „România literară", „Ateneu", „Astra" etc.


Saitul ''Crispedia'' apreciază că nu convinge cu placheta Poeme (1973), dar se afirmă în domeniul criticii literare, considerată - pe linia lui Mihail Dragomirescu - drept „creaţie": ''Demersurile sale critice, deşi concepute ca participări subiective plenare, se individuali­zează totuşi, în peisajul epocii, prin situarea cărţilor analizate în contextul integral al creaţiei autorilor luaţi în discuţie şi, pe cât posibil, al literaturii cu tematică similară.''

''Verva acut polemică şi perspectiva întotdeauna imprevizibilă de intrare în subiect'' caracterizează cronicile şi profilurile scriito­riceşti'' ale lui H.C., selectiv reţinute în volumele Alfabet liric (1974), Poeţi şi poezie (1980), Printre poeţi (1983).

Poetul îşi dezvăluie sensibilitatea în versurile scrise în aro­mână (Nihadz, 1980), în prelucrările pe motive aromâne (Poveşti de la Miază-zi, 1976, Trei balade aromâne, 1980, Ore de aur, 1983) sau în transpunerile în română ale unor creaţii în dialect (Antologie lirică aromână, 1975, Antologie de proză aromână, 1977, Un veac de poezie aromână, 1985).

Romanul „de sertar" Marea Serenităţii (I-II, 1996), având ca personaje principale colective comunităţile de aromâni, martore şi victime ale unor epoci istorice potrivnice, evidenţiază la H.C. ''o putere de construcţie epică, o forţă de individualizare a eroilor şi o eleganţă stilistică deosebite''. „Roman epopeic", Marea Serenităţii configurează ''un univers, deşi pitoresc, esenţial tragic, puţin familiar literaturii române''. Nemaiputând suporta şicanele şi acţiunile desnaţionalizante (incendierea şcolii în limba maternă, arderea bisericii etc.), colectivitatea aromână din satul Codruva, din Grecia, emigrează în România, căzând, aici, pe pământul nădăjduit al făgăduinţei, în capcanele unor succesive dictaturi devastatoare: carlistă, antonesciană, comunistă.Protagonistul, Iancu Paticina, om cu orientare politică de stânga în sensul occidental al cuvântului, sfârşeşte în lagărul comunist de la Canalul Dunăre - Marea Neagră, în grele suferinţe şi umilinţe. În acest cadru narativ - ''cu fermecătoare coborâri în mentalitatea arhaic-pastorală şi în viziunea mitic-folclorică'' -, autorul creionează personaje de o mare bogăţie sufletească, impunîndu-se figurile feminine ''cu forţă caracterologică şi diversitate a reacţiilor''. Proză de factură rebreniană, cu neaşteptate alunecări spre poezie, Marea serenităţii este una dintre apariţiile reprezentative ale ultimului deceniu al secolului trecut.


Cristian Moraru îl considera în 1985 ''unul din criticii interesanţi ai momentului, deţinător al unei individualităţi distincte nu printr-o retorică zgomotoasă a stilului său, nici prin gongorismul terminologic la modă, sau intervenţii de răsunet în presa literară, ci printr-o eleganţă a scrisului ce îl aşează între criticii ce mai întreţin cultul stilului''. Este apreciat ca făcând parte din ''ultimii impresionişti ai critcii actuale'', care realiza ''un comentariu ambivalent: i-mediat, aplicîndu-se textului literar, solicitînd din abundenţă citatul, cît şi mediat, în prealabil, de o simpatie spontană pentru Operă''. Îl interesează ''justeţea verdictului'', ca o ''exercitare responsabilă şi autorizată'' a funcţiei criticului, nefiind interesat de noile orientări metodologice, factologia pseudo-lansoniană, comparatism sau poza doctă. Posedă o scriitură a rafinamentului, curgînd firesc, de la sine parcă, sub o zodie apolinică a limpidităţii, echilibrului şi certitudinii, oripilată de exhibiţionism''.


Opera

Poeme, Bucureşti, 1973;

Alfabet liric, Bucureşti, 1974;

Porni racheta, Bucureşti, 1974;

Antologie lirică aromână, Bucureşti, 1975;

Poveşti de la Miază-zi, Bucureşti, 1976;

Antologie de proză aromână, Bucureşti, 1977;

Poeţi şi poezie, Bucureşti, 1980;

Trei balade aromâne, Bucureşti, 1980;

Nihadz, Bucureşti, 1980;

Printre poeţi, Cluj Napoca, 1983;

Ore de aur, Bucureşti, 1983;

Un veac de poezie aromână, introducerea editorului, Bucureşti, 1985 (în colaborare cu Kira Iorgoveanu);

Literatura română pentru copii, Bucureşti, 1988;

Nida Boga, Voshopolea, prefaţa editorului , Bucureşti, 1994

Aromânii ieri şi azi, Craiova, 1995;

Marea Serenităţii, I-II, Bucureşti, 1996;

La stani, postfaţa editorului, Bucureşti, 1996.

Caleidoscop aromân, I-V, Bucureşti, 1998-2000;

Erori de calcul. Poeţi români în grai aromân, Bucureşti, 2000.

Carte de vacanţă pentru aromâni, Bucureşti, 2001.


 

SURSE:

***, ''Crispedia'', http://www.crispedia.ro/Hristu_Candroveanu

Cristian Moraru, Hristu Cândroveanu, Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, pp. 439-440.

În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au selectat şi şase poezii de Vasile Todi (Tode): Pîrcîseare (Rugare), Xantă-dadă (Mamă-Xantă), Zbor ti maia (Cuvînt pentru maia), Fară şcretă (O, neam al meu), Auşlu (Bătrînul) şi Arniu şi Xinătate (Peregrinînd).

 


Pîrcîseare (Rugare)


Di iuţido dipună un suschir di fluiară, -

Alasă-ni-mi - Hărdzite - 'nă vreare s-ni-u amint!

Ş-ma vrei, şcurteadză-ni steaua tu mesea di primveară,

Cînd abureadză malma pi suflitu dit Pind.

(De peste tot - chemare de fluier mă-nfioară...

Ci lasă-mă tu, Doamne, să mă regăsesc,

Cînd Pindu-şi toarnă aur pe vîrful lui celest.)

 

Cîmbănile bat pit ete! Ma s-li-alăsăm ta s-bată...

Un cloput ni-easte dorlu pi ţerlu învirinat,

Irniile hori ş-căşerle n-adastă 'nă turnată, -

O, toarnă-ni-ti armâname, dit lunglu-a tău iernat!

(Tălăngi răsună-n veacuri! Să le lăsăm să bată...

Mi-i dorul - tot un clopot, pe ceru-nveninat,

Că-n sate părăsite, o stînă nu se-arată...

O, vino, armâname, din lungul tău iernat!)

 

S-aspare şcîmba-n dzeană, di vimturi ş-di brumă,

Că fără lumea noastră nu are ţer muşat...

Va s-vină picurarli - ta s-aibă iară numă, -

S-dipună diznou oile tu Pindlu alăvdat!

(Tresare stînca-n munte, sub vînturi şi sub brume,

Că fără lumea noastră şi cerul pare strîmt...

Cheamă păstori să vină, să-i deie iar un nume, -

Mioarele să mîie, în Pindul nostru sfînt!)

 

Bat cloputele tute - jilită pîrcîseare,

Pişchirile di neguri pi-ananghia l'ia di s-tind,

Şi s-toarnă muşuteaţa, cînd tută-a noastră vreare

Deadun îndzînucl'eadză la şopute, pit Pind...

(Bat clopote profunde, a rugă şi-ntristare,

Iar valul greu de neguri coboară şi se-ntinde...

Numai iubirea noastră - descinde în hotare,

Îngenunchind la şipot, neasemuite Pind!)

 

'Nă fugă fu tihea ţi dipiră miletea,

Întreaga a mea soe s-dirină an di an...

Voi, ţi-alîdzeţ ghrăpsearea, va s-ni-aduchiţ caimetea -

Ţi-ni ni-aştirnu pi zborlu-ni di-auş ş-di ciliman...

(O, neamul meu drumarnic, bătut de nenoroc,

Mereu spre zarea largă, la care nu ajungi!

Şi-am strîns, iubiţi prieteni, în mine atîta foc.

Să fie - pentru-o lume, de la moşnegi - la prunci.)

 

 

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 475-479.

 


Vasile Todi (Tode) s-a născut în comuna Becicherecul Mic din judeţul Timiş.


Atît bunicii paterni, cât şi cei materni, sunt originari din comuna Grămăticova - Cândrova din Macedonia.

Ca urmare n-a trăit transhumanţa pastorală a acestora prin Peninsula Balcanică şi drama înstrăinării a celor nevoiţi să-şi câştige existenţa departe de familie.


Cu toate acestea, conform aprecierii scriitorului aromân Hristu Cândroveanu, opera sa poetică este ''o tipică ilustrare a atavismului în plan sentimental, aş zice social-sentimental, proiectat în creaţia literară''. Acelaşi H. C. îl caracterizează astfel personalitatea literară: ''Structură eminamente înclinată spre visare, poetul se apleacă stăruitor asupra trecutului mai îndepărtat sau mai apropiat şi se încălzeşte la lumnile rreconfortante ale acestuia, cucerit de puritatea unei lumi în comuniune cu natura, realitate de suflet, tărîm din ce în ce mai mult de legendă,pentru noi, cei de azi.'' În ceea ce priveşte poezia sa de dragoste, ''este discret, în nota liricii erotice aromâne'', ''cu o nuanţă de evanescent şi de duioşie reflexivă''.


În antologia publicată de H. C. şi Kira Iorgoveanu în 1985, i-au apărut şase poezii în aromână, cu transpuneri în română ataşate: Pîrcîseare (Rugare), Xantă-dadă (Mamă-Xantă), Zbor ti maia (Cuvînt pentru maia), Fară şcretă (O, neam al meu), Auşlu (Bătrînul), Arniu şi xinătate (Peregrinînd).


În aprilie 1990 publică prima revistă a aromânilor in România după căderea regimului comunist, întitulată ''Deşteptarea''.


În 1994, la Timişoara, iniţiază apariţia revistei ''Magazin'' - revistă lunară a românilor de pretutindeni. În paginile publicaţiile au semnat Nicolae Corneanu - Mitropolitul Banatului, Cornel Ungureanu, Hristu Cindroveanu Viorel Roman,Marian Odangiu, Nicolae Cuşa, Ion Marin Almajan, Ion Ariesanu, Petre Dinu Marcel, În revistă au apărut interviiuri cu Arsenie Papacioc, Stefan Iordache, Mitica Popescu, Sebastian Papaiani, Claudiu Bleont, Eugen Cristea, Ion Caramitru, Stere Gulea, Valentin Uritescu, Tudor Gheorghe, Diodor Nicoara, Gheorghe Dumitrascu, Vladimir Jurascu, Gheorghe Ciuhandu, Din 1999 iniţiază apariţia de publicaţii în localităţile Banatului, ajungând la 32 de reviste cu un tiraj de 83 000 de exemplare:"Jurnal de Anina", "Jurnal de Gottlob", "Jurnal de Bethausen", "Jurnal de Ohaba-Lunga", Jurnal de Racajdia", "Jurnal de Moldova Noua", "Jurnal de Bara", "Foaia Sacalazului", "Lumina"din Ghiroda, "Jurnal de Gataia", "Jurnal de Moravita", "Cronica Buziesana", "Jurnal de Costeiu". începând cu 2009, trustul de presă ''Magazin'' acordă premii unor personalităţi din ţară.


La 10 aprilie 2009, la Timişoara s-a înfiinţat Asociaţia Publiciştilor din Banatul Istoric, al cărei prim preşedinte a fost ales V. T.

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editor), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, p. 474, 483.

Matei Marius, ''Magazin'', http://magazinmr.byethost13.com/pages/17acs2pag.html


În 1985 Hristu Cândroveanu şi K. I, publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au selectat 18 poezii ale K. I., transpuse de autoare şi în română.

 

Distihuri (Distihuri)

Steaua mea cu steaua ta

T-ună apă-şi dînîsea.

(Steaua mea, cu steaua ta,

Într-o apă se oprea.)

 

Ocl'iu-a meu cu ocl'iu-a tău

Alidzea Bunlu di-Arău.

(Ochiul meu, cu ochiul tău,

Binele-alegea de rău.)

 

Mîna mea cu mîna ta

Idghea cheatră u hîrsea.

(Mîna mea cu mîna ta,

Doar o piatră mîngîia.)

 

Frîmtea mea cu frîmtea ta

Unîî Carti minduia.

(Fruntea mea, cu fruntea ta,

La o Carte se gîndea.)

 

Gura mea cu gura ta:

Ţii birbil'iu muşat cînta!

(Gura mea, cu guta ta:

Mierlă ce duios cînta!)

 

Tihia mea cu tihia ta

Cî ţe calea nu-şi afla?)

Soarta mea, cu soarta ta,

De ce drumul nu-şi găsea?)

 

Vis cu Alexandru Makedion (Vis cu alexandru Makedon)

Armatili-al Alexandru

Îńi cutreairâ minduierli…
Bat vimturi fuviroasi şi-ańiľii
Ca seamchili-a gîrnului azboairâ…
,,Mackedonia!” ,,Makedonia!”
Cari aurlâ
Noapti di noapti tu visili-a meali?
Dişcľid porţîli-a ocľior
Ş-tu Antuneariclu
ţi mi-anvîrligheadzâ
Ved Prosuplu-a lui ţi-alagâ:
El, Marii, Mackedoneanlu,
Singurlu-a meu
vrut di daimâ:
Ţi va-l hîrneam cathi dzuâ
Cu suflitlu-a meu,
Şi va-ľi lam
cathi dzuâ cicioarli

A calui a lui, pi cari
Ma multu ca pi mini va-l hîrsea!
Ma El di multu iasti alargu
Ş-cîmeaşea lui
di multu-i putridzîtâ!
Voi s-mi fac înveastâ dealihea
Ş-mi-nvescu cu Makedonia
Cîmeaşea-a
mea albâ şi-asprâ
Ş-imnu s-lu-andîmusescu
pri El
Mackedoneanlu-Anviat

(Armatele lui Alexandru

Îmi cutreieră gîndurile...

Bat vînturi fioroase şi anii

Precum seminţele grîului zboară...

''Macedonia''! ''Macedonia''! cine strigă

Noapte de noapte în visele mele!

Deschid porţile ochilor

Şi-n întuinericul ce mă-nconjoară,

Văd chipul Lui alergînd.

El, Marele, Macedoneanul,

Singurul meu iubit dintotdeauna

Pe care l-aş fi hrănit zi de zi

Cu sufletul meu,

Şi aş fi spălat picioarele

Calului său, pe care sigur,

Mai mult decît pe mine l-ar fi mîngîiat!

Dar El de mult este departe!

Cămaşa Lui de mult este puttrezită!

Vreau să mă fac mireasă-adevărată

Şi mă-brac cu Macedonia

Cămaşa mea aspră şi albă -

Şi merg în întîmpiunarea Luii,

A macedoneanului înviat!)



SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu, Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 459-473

 


Kira (Chiraţa, Chira) Iorgoveanu s-a născut la 22 septembrie 1948, în comuna Başkioi, azi Nicolae Bălcescu, din judeţul Tulcea.


Mama, Maria (născută Caracota,), şi tatăl, Sima Iorgovan, funcţionar, erau aromâni originari din Curtova, localitate bulgărească în Munţii Rodopi. Bunicii erau orginari din Kavala, port grecesc la Marea Egee. Părinţii şi bunicii s-au stabilit în România în 1938.


K. I. studiază în satul natal şi apoi la Liceul „Matei Basarab" din Bucureşti (1962-1966). În capitală absolvă în 1971 Facultatea de Limba şi Literatura Română.


Este o cunoscătoare a tuturor graiurilor aromânei.


Lucrează ca redactor sau lector la Editura Minerva, unde activează în publicarea de literatură română.


În 1985 se stabileşte în Germania de vest, lucrând la compania Sëets Blackëell din Frankfurt.


K. I. este prima poetă aromână.


Colaborează cu poezii la revistele literare româneşti „Luceafărul", „Ramuri", „Flacăra", „Steaua" şi „Tribuna", precum şi la postul naţional de radio, cât şi la revistele aromâneşti „Zborlu a nostru", „Deşteptarea", „Frânza vlahă" şi „Dimândarea".

 

Volumul Steaua di dor (1983) are un titlu de rezonanţă eminesciană, fără a fi vorba de o înrudire structurală. În această carte au apărut poeziile Minduieri, Steaua pîpînilor, Grailu armânrscu, Pîpînil'i-a mei, Cînticu ti paplu-a meu, Moscopolea, Fumeal'ie, Aduţerea di-aminte, Fîntîna farăl'ei, Al Eminescu, V'is cu Alexandru Makedon, Cînticu di vreari, Luna nu-s priimnă, Maşi mîni di-arcoari, Distihurii şi Noaptea iara-ni tal'i, ca ună pîni.

Aceleaşi poezii, alături de Ali dadi şi Sîptămîna fîră dumînică, au apărut şi în antologia publicată de scriitoare împreună cu Hristu cândroveanu în 1985.

În acelaşi timp, în ''Luceafărul'' din 12 februarie 1983 apăreau  Minduieri, Cînticu ti paplu-a meu, Fîntîna farăl'ei, Al Eminescu, V'is cu Alexandru Makedon, Cînticu di vreari, Distihuri. În 1982 apăruse în ''Ramuri'' poezia Fumeal'ie.

 

În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de lirică populară aromână, în prefaţa căreia subliniază unitatea aromânilor cu românii.


Poeta a transpus mult din Eminescu în aromână şi, la iniţiativa sa, împreună cu I. Cutova, C. Guli şi G. Perdichi (primul traducător al Luceafărului), a publicat volumul Poezii - Puizii (1981), semnat Chiraţa Iorgoveanu.


Saitul ''Crispedia'' îi caracterizează astfel creaţia: ''Versurile îi sunt înfiorate de nostalgii, regrete şi doruri pentru graiul „de-acasă", vorbit, cum spune poeta, de „părinţâli" ei. Autoarea vibrează la cântecele aromânilor, la frumuseţea rostirii lor, cu inflexiuni de cronică străveche. Adevărata măsură şi-o dă însă în lirica erotică (...) În Ramura de măslin (1985) simbolul păcii, ocrotitor al vieţii şi al armoniei, este proiectat în desfăşurări lirice care recuperează elogiul rădăcinilor, al străbunilor, bucuria existenţei bucolice, refuzul însingurării şi aspiraţia spre împlinire.''


Poeta a vizitat în mai multe rânduri locurile natale ale strămoşilor săi, mergând pe firul amintirilor părinţilor şi bunicilor. H. C. aprecia astfel impactul acestor călătorii asupra operei K. I.: ''Lecţia de suflet însă, a acestor contacte ale poetei cu universul concret şi cu spiritualitatea aromână balcanică, au ajutat-o pe Kira Iorgoiveanu să realizeze, surprinzător de fidel, atmosfera aromânesc, în specifica lui arhaitate, pe care ni-l şi restituie în poemele sale, copleşitor de autentic în pregnanţa lui, de învăluitor, în sonurile şi maginile ce îl circumscriu.'' Poemele sale''înfiorate de nostalgii, de regrete şi doruri pentru graiul de acasă, vorbit de pîpînnil'i (buniciii) poetei, ca şi faţă de locurile, meleagurile de departe, din sud, ale părinţilor, faţă de datinile lor străvechi, venind neapărat de la traci, din negura vremii''. Poezii ca Cînticu ti paplu-a meu, Moscopolea, V'is cu Alexandru Makedon, sînt ''străbătute de sentimentul istoriei şi încărcate de o profundă reflecţie''. De asemenea, poeta ''vibrează la cîntecele aromânilor, la frumuseţea, la euforia aspră-dulce a acestui grai romanic, cu inflexiuni de cronică moldavă''.  În ceea ce priveşte peozia de dragoste, H. C. este de acord cu ''Crispedia'': ''Excelenţa acordurilor erotice ale autoarei rămînînd preeminentă însă! Kira Iorgoveanu avînd, în cazul lor, în mod subliniat, şi ştiinţa şi darul coborîrii sentimentului iubirii într-însele atît de învăluitor, în toată plenitudinea lui, deşi mereu cu discreţia caracteristică poeziei aromâne de dragoste, şi folclorice şi srise. Îmbinînd tradiţia şi modernitatea sonurilor prozodice şi ale versului liiber, într-o spunere mereu metaforică şi de substanţă, aşa cum nu au făcut-o mulţi pînă acum, dintrte cei care au scris şi mai scriu în grai aromân.''


Poetul aromân Atanasie Nasta aprecia că poezia K.I. se remarcă prin ’’imaginaţie şi lirism profund’’, fiind o poezie ’’tradiţională şi intimistă rară’’, aşa cum se observă şi în volumul Steauă di Dor din 1983. A.N. o considera ’’reprezentativă’’ pentru poezia feminină cultă aromână. De aceea i-a inclus 10 poezii în antologia sa lirică publicată în 1985: Minduieri (Gânduri), Steaua chirută (Steaua pierdută), Cînticu ti paplu-a meu (Cântec pentru bunicul meu), Fumeal’ie (Familie), Zîrcada (Căprioara), Fîntîna farăl’ei (Fântâna neamului), Tahinima (Dimineaţa), Aduţirea di-aminti (Aducerea aminte) şi Picurarlu-a cupiilor di zboară (Păstorul turmelor de vorbe).

 

 

Opera

 

Antologie de poezie populară aromână, prefaţa editorului, Bucureşti, 1976;

Dacica, prefaţă de Paul Anghel, Bucureşti, 1978;

Mihai Eminescu, Poezii - Puizii, ediţia româno-aromână, Bucureşti, 1981 (în colaborare).

Vaja Pşavela, Cântăreţii naturii, Bucureşti, 1982. traducere în colaborare cu Zaira Samharadze

Steaua di dor, Bucureşti, 1983;

Un veac de poezie aromână, introducere de Hristu Cândroveanu, Bucureşti, 1985 (în colaborare cu Hristu Cândroveanu).

Ahapsi lingvisticâ – Condamnare Lingvistică, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1997.

Steaua di doru, a doaua editsi, adâvgatâ, Editura Zborlu a Nostru, Freiburg, 2004.


 

SURSE:

***, ''Crispedia'', http://www.crispedia.ro/Kira_Iorgoveanu

***, ''Poezia Armănească'', 17 decembrie 2007, http://poeziarmaneasca.blogspot.com/2007/12/kira-iorgoveanu-manu.html

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 457-458, 482-483.

 

Nasta Atanasie (editor), Ecou de cântec aromânesc, editura Litera, Bucureşti, 1985, pp.125-137.

 


 

În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu au publicat Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus şi opt poezii ale lui Constantin Colimitra (1910/1912-2001), transpuse în română de K. I.: Eraţî, Limba, Pistusesc, Şaptili oahti, Vatră astimsă, Cînta un picurar, Stai drept! şi Eminescu, frate.

 

Eraţi(Eraţi)

Eraţi, când bânaţî,
Pârinţî alâvdaţî,
Di tuţî, e, di tuţî
Pârinţl'ii-a mei vruţî!
O, tate analt,
Ca tini, vîr alt
Tu sinur, aua!
Văhi apa durnea
Ma tini, ştiu. Nu!
Lãi tate, cît-iu,
Ntreb: Boia ţ-u porţî?
- Tu lumea di morţî!

(Eraţi, cînd trăiaţi,

Părinţi lăudaţi....

De lume cinstiţii

De mine iubiţi...

O, tată, înalt

Ca tine, nu-i alt

Aci,-n, lumea mea!

Poate apa dormea

Dar tu niciiodată!

Pe unde-acum, tată,

Bioiul ţi-l porţi?

- În lumea de morţi!)


 

O, dadâ livendâ;
Nâ vearâ, nâ tendâ
Scuteai dit râzboi
Ş-multi-alti, ti noi!
La dadâ, sâ ştiu:
Cât-iu, la, cât-iu
Buneaţa ţ-u porţî?
-Tu lumea di morţî!

(O, mama mea dragă,

O vară întreagă

Lucrai la război:

Strai, cergi pentru noi!

Vreau, mamă, să ştiu

În ce loc pustiu

Blîndeţea ţi-o porţi?

- În lumea de morţi!)

 

 

Stai drept! (Stai drept!)

 

Stai drept,analîţă frîmtea,ş-fă percea di nă parti,
Cum feaţiră pîpînil'ii ahîti nil'i di ani.
Sâ ştie lumea tutâ: şi oaspiţî şi duşmani
Că Fara-a tauă ş-Limba, surori sînt fără moarti!

(Stai drept, înalţă-ţi fruntea, dă-ţi părul într-o parte

Cum au făcut străbunii de-atîtea mii de ani,

Să ştie toată lumea: prieteni sau duşmani

Că Neamul tău şi Limba-s surori fără de moarte!)

 

Stai drept, analţă frîmtea şi scoati-u tu lunină,
Ni frică, ni-aruşini! Ca tini vedzî vîr alt?
Pîstreadzâ-ţî pirifania cît muntili di-analt
Ca s-poţî sâ spuni di-apoia: furtuna poati s-vină!

(Stai drept, înalţă-ţi fruntea şi ţine-o în lumină,

N-ai frică, n-ai ruşine! Fii drept cu celălalt!

Păstrează-ţi, dar, mândria cît muntele de nalt

Să poţi să spui apoi: furtuni, griji, pot să vină!)

 

Cu mintea la giuneaţa pîpînilor ţi bînară
Ca vulturil'ii, dip libri ş-cu cheptlu ca di her.
Pîpînil'ii ţi dit etă şi stealili dit ţer
Va s-li-angîna c-un şuir s-li facă niali-ambară,

(Cu gîndul la străbunii care trăiau sub soare,

Ca vulturii de liberi, cu pieptul ca de fier,

Străbunii ce, odată, şi stelele din cer

Puteau să le adune - ca turmă de mioare.)

 

Ascultă ţi va s-dzîcâ a Limbl'ei Dimîndari
Ţi vini di diparti ca apa di fîntîni
Şi l'ia-u s-ti cuminii, va facâ s-arâmîni
Cu iea pîn' la moarti! Ascultâ ş-nu ti-aspari!

(Ascultă ce-ţi grăieşte a limbii dimăndare

Ce vine de departe, ca apa de fîntînă -

Cuminecare-ţi fie! Şi-n veci o să rămînă

Cu tine pîn'  la moarte, şi scut şi apărare!)

 

Las s-dzîcâ ţi vrea xenlu, alasă-l ca s-alatră;
Curată ţîni-ţi limba ş-muşată cum u-aflaş!
Di-apoia s-ai tu minti FUMEAL'IL'EI s-u-alaşi,
Cu iea s-cîntâ, s-plîngâ di-avigîra di Vatră!!

(Să zică dar străinul - ce-o vrea - să clevetească...

Tu să-ţi păstrezi doar limba ta veche şi curată

Copiilor s-o laşi - comoară minunată -

Şi flacăra nestinsă în vatra părintească!)

 

 

Şaptili oahti (Cele şapte coline*)

 

Stau şaptili oahti cu lăi cucuvealii.

Măratli oarbi ş-dip surdi ş-dip muti.

Tu-aistă irnie, di ani două suti,

L-angreacă, ca pissa pişchirlu di jali.

(Stau şapte coline, precum cucuvele

Sărmanele, oarbe, şi surde, şi mute...

În astă pustie - de ani două sute -

Apasă-ntunericul - ca pînza de jele.)

 

Trec ş-noril'ii: mileti cu ţirili-arupti

Şi, fără ca s-nţeară cad chicuti greali.

Di ani două suti pi-aua nu s-ved steali,

Di frica pîngînilor si-ascumsiră tuti.

(Trec norii pe cer cu sitele sparte

Ce ploaie aduc, gînduri triste şi grele...

De ani două sute - pe-aici nu sînt stele -

De frica păgînilor - ascunse-s în moarte - )

 

Nu s-veadi ni luna s-u-ntreb: cîti-iu luară

Râmănil',avearea, Moscopolea-Steauă

D-amallîmă tută? Anathimă greauă

Ţ-arunc Soie-arauă: S-ti ţînă subsoară

Neavearea, lăieţli, să suschiri di-agiună,

La casili xeani s-aladzî-pirpirună!!!

(Nici luna nu este s-o-ntreb: unde-s toate?

Aromânii, averile, Moscopolea - stea

De-argint şi de aur? Ursita-a fost rea!

Te blestem în veci, păgînule neam,

Neajunsuri, suspin să te-ajungă

La case străine copiiii să-ţi plîngă!)

 

 

* N. ed.: Şapte coline, locul unde s-a ridicat Moscopolea.

 

 

Eminescu, frate (Eminescu, frate)

 

L'iau peana ş-trimburarea mi-acaţă, frate bun.

Ard steali, ardi luna ş-tu-avlie cadi-asimi.

Poetlu ţi vîr'n-oară să scrie, s-vrea ti tini,

Să sta, fără di altă, ună stîmînă-agiun!

(Iau pana şi nelinişti mă-ncearcă, dragă frate,

Ard stele, arde luna şi cad raze senine.

Cel ce va vrea vreodată un vers ca să-ţi închine,

Va trebui să stea în rugi fierbinţi, curate.)

 

Di-apoia la Icoana-ţî ţi lunineadză tut

Să-şi frîngă dip dzînucll'i ca s-l'ia cumnicîtură

Şi s-iasă pi nafoară că s-veadă ca chirură

Şi stealili şi luna! Maş un Luţiafir vrut

(Şi la Icoana ta, de dorul tău flămînd,

Genunchii să-şi îndoaie, în rugă adîncit,

Să iasă apoi afară, să vadă c-au pierit.

Şi stelele şi luna! Doar un Luceafăr blînd)

 

E sus: Cîluz di noapti, di dzuă ş-cînd lu vrei!

Alasă-ni heamă peana di la lunina-a tauă

S-s-aprindă (di-avîrliga scuthidhea iasti greauă!)

Ca s-ved ma ghini pluchil'i ş-ma-nclo muşaţl'i Tei,

(Mai străluceşte sus, pe cerul gol. De vrei,

Mă lasă doar o clipă s-aprind, dar, pana mea

De la lumina ta! (Că-n jur e beznă grea!)

Să văd mai bine plopii şi-nmiresmaţii tei!)

 

Ca s-ved Codrul di-aramă cu fadzl'i oarfîni mări,

Cîdzuţî pi minduiari, lăi Eminescu, frate;

Şi-arîuri niţî ţi-alagă ca iade aspîreate

Ş-mîrata Veronica, văhi s-primnă pi cărări.

(Să văd Codrul de-aramă, cu fagii-n zile sure

Căzuţi pe gânduri grele! O, Eminescu, frate!

Izvoarele-alergînd ca ciute speriate

Şi paote Veronica plimbîndu-se-n pădure...)

 

Ca s-ved cum tuti dzenili, aumbrili ş-li-ntind

Că va si-aproache seara ş-tălăndzili va bată.

Tu suflit va-ni pitrundă bîtearea lor curată

Ş-va-ni dzîc: dipună oili dit munti ca tu Pind.

(Să văd cum dealuri - umbre molatice-şi întind,

Amurgul cînd se lasă, tălăngile cînd bat,

Şi-n suflet îmi pătrunde ecoul lor curat

Să spun: coboară turme din munte, ca şi-n Pind...)

 

Aclo, iu dorm pîpînill'ii a tăl'i şi a mel'i mîraţî,

El'i, după ţi pi plaghiuri thimel'iu ti vatră nauă

Bîgară ca: chirură dit etă-a lor sireauă,

Cînd Soarta Tersă, Laie l'i-arupsi di Carpaţi!

(Acolo, unde dorm străbunii mei, ce-s fraţi

Cu-ai tăi, şi pus-au temei de vatră veche,

Îşi pierd, sărmaniii,-ncet originea străveche

Pe cînd o Soartă Crudă îi rupse de Carpaţi!)


 

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 369-379.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 1 din 4

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required