Voi cu anghilji deadunu – Vreau împreună cu îngerii
Voi ta s'negu cu tutu laolu
Ta s'lu vedu pi Hristolu
Pi Hristolu a meu musheatu
Tsi ti lumi fu amintatu
(Vreau să merg cu tot poporul
Ca să-l văd pe Hristos
Pe Hristos al meu frumosul
Care pe lume fu născut)
Refren - Refren
Voi cu anghilji deadunu
S'cãntu aestu lucru bunu
S'dau hãbari cã din tseru
S'dipusi Hristolu a meu
(Vreau împreună cu îngerii
Să cânt acest lucru bun
Să dau de veste că din cer
Se coborî Hristos al meu)
Shi cu Stã Mãria mamã
Voi ta s'shedu s'u'ntrebu niheamã
Cum ficiorlu atselu tsirescu
Ari prosupu uminescu
(Și cu Sfânta Maria mama
Vreau să șed s-o întreb ceva
Cum feciorul acel ceresc
Are chip omenesc)
Refren - Refren
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Astãdzã easti colinda - Astăzi se colindă
Astãdzã easti colinda
Sãrbãtoari di daima
Fciorii dit tutu laolu
Spunu : S'amintã Hristolu !
(Astăzi se colindă
Sărbătoare străveche
Feciorii din tot poporul
Spun: S-a născut Hristos!)
Mãni ni'datã hãryia
Di'unã featã Stã Mãria
Di'unã featã nimãrtatã
Di Dumnidzãlu aleaptã
(Mâine zorii sunt anunțați
De o fată Sfânta Maria
De o fată nemăritată
De Dumnezeu aleasă)
S'aibã un hiljiu hãriosu
S'bagã numa di Hristos
Shi ii vremu mari tinji
Cu a lui mari vluyii
(Să aibă un fiu vesel
Îi pune numele Hristos
Și îi arătăm mare cinste
Cu a lui mare binecuvântare)
Cã elu vini aoa tru lumi
S'nã ljeartã atseali nibuni
Cã elu vini aoa tru lumi
S'nã ljeartã atseali nibuni
(Că el a venit aici în lume
Să ne ierte cele rele
Că el a venit aici în lume
Să ne ierte cele rele)
(Astăzi se colindă)
Maria, Pareia La Steaua - Astãdzã easti colinda,”giony” / Versuri,3 decembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/pareia-la-steaua---ast--dz---easti-colinda-/1082 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
O, bradu musheatu - O, brad frumos
O, bradu musheatu
O, bradu musheatu
Cu frãndza totna veardi
Tini hii pomlu alãvdatu
Tsi frãndza nu u keari
(O, brad frumos
O, brad frumos
Cu frunza mereu verde
Tu ești pomul lăudat
Ce frunza nu o pierde)
Refren - Refren
O, bradu musheatu
O, bradu musheatu
Cu'a ta cãrunã veardi
(O, brad frumos
O, brad frumos
Cu a ta cunună verde)
O, bradu musheatu
O, bradu musheatu
Virdeatsa ta i'vreari
Shi cãndu u vedu hiu hãriosu
Shi inj mi umpli di hari
(O, brad frumos
O, brad frumos
Verdeața ta e iubire
Și când o văd sunt vesel
Și mă umpli de bucurie)
Refren - Refren
O, bradu musheatu
O, bradu musheatu
Tsi frãndza nu alãxeashti
Mi hãidipseshtsã
Sh'mi fatsã ma bunu
Sh'putearea meau creashti
(O, brad frumos
O, brad frumos
Ce frunza nu o schimbi
Mă răsfeți
Și mă faci mai bun
Și puterea mea crește)
Refren - Refren
SURSA
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Tora seara, seara-i mari – În seara asta e o seară mare
Tora seara i seară mari,
Dumnidzalim mari!
Ma căţe i seară mari,
Dumnidzalim mari!
Easti seară ti Cârciun,
Dumnidzalim mari!
Ţi u deadi Domnul bun,
Dumnidzalim mari!
(În seara asta e o seară mare
Dumnezeule mare!
Dar de ce e seară mare
Dumnezeule mare!
Este seară de Crăciun
Dumnezule mare!
Ce o dădu Domnul bun
Dumnezeule mare!)
S-amintă un hil’iu muşat,
Dumnidzalim mari!
Maş di dadă amintat,
Dumnidzalim mari!
Ama iu lu amintă,
Dumnidzalim mari!
(Se născu un fiu frumos
Dumnezeule mare!
Doar de mamă făcut
Dumnezeule mare!
Dar unde l-a născut
Dumnezeule mare!)
Loc muşat anvărligheat,
Dumnidzalim mari!
Tu pâhnia a boilor,
Dumnidzalim mari!
Tu cutarlu a oilor,
Dumnidzalim mari!
(Loc frumos împrejmuit
Dumnezeule mare!
În ieslea boilor
Dumnezeule mare!
În îarcul oilor
Dumnezeule mare!)
Ma cu ţi lu înfăşe,
Dumnidzalim mari!
Cu ună faşi di mitasi,
Dumnidzalim mari!
Împiltită ţinţi - şasi,
Dumnidzalim mari!
(Dar cu ce îl înfășă
Dumnezeule mare!
Cu o fașă de mătase
Dumnezeule mare!
Împletită în cinci-șase
Dumnezeule mare!)
Ş-cara vini Ayiu-Yiani,
Dumnidzalim mari!
Di îl lo ş-lu pâtidză,
Dumnidzalim mari!
Ama iu îl pâtidză,
Dumnidzalim mari!
(Și dacă veni Sfântul Ion
Dumnezeule mare!
De-l luă și-l boteză
Dumnezeule mare!
Dar unde îl boteză
Dumnezeule mare!)
Tu arâulu a Iordanlui,
Dumnidzalim mari!
Ma ţi numă-i gri laolu,
Dumnidzalim mari!
Iisus, Iisus, Hristolu,
Dumnidzalim mari!
(în râul Iordanului
Dumnezeule mare!
Dar cu ce nume îl chemă poporul
Dumnezeule mare!
Iisus, Iisus, Hristos
Dumnezeule mare!)
Ma ţi hari îl’i deadi dhoara,
Dumnidzalim mari!
Ţerlu ş-loclu tut unoară,
Dumnidzalim mari!
Ţerlu ta s-lu mutrească,
Dumnidzalim mari!
Loclu s-lu cumândusească,
Dumnidzalim mari!
(Dar ce daruri îi se dădură
Dumnezeule mare!
Cerul și Pământul împreună
Dumnezeule mare!
Cerul ca să-l aibă-n pază
Dumnezeule mare!
Pământul să-l stăpânească
Dumnezeule mare!)
Flory Caragop, Pareia La Steaua - Tora seara, seara-i mari, ”giony” / Versuri, 5 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/pareia-la-steaua---tora-seara--seara-i-mari/899 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Albi lilici di meru – Albe flori de măr
Ia, sculatsã voi celnitsã mãri,
Albi lilici di meru
Sculatsã voi, armãnj oieri
Albi lilici di meru
Cã yinu culindãrii ,
Albi lilici di meru
Noaptea ninga, tru hãryii
Albi lilici di meru
Shi v'aducu unu Dumnidzã,
Albi lilici di meru
Cari v'ascapã di arãu,
Albi lilici di meru
Dumnidzã nou amintatu ,
Albi lilici di meru
Mashi tru spargãnu nfãshatu ,
Albi lilici di meru
Dumnidzã nipsimãtosu,
Albi lilici di meru
Ca un soari lunjnosu
Albi lilici di meru
Albi lilici di meru
Albi lilici di meru
Albi lilici di meru
(Ia sculați voi oieri mari
Albe flori de măr
Sculați voi aromâni oieri
Că vin colindătorii
Albe flori de măr
Noaptea încă în zori
Albe flori de măr
Și vă aduc un Dumnezeu
Albe flori de măr
Care vă scapă de rău
Albe flori de măr
Dumnezeu nou născut
Albe flori de măr
Doar în scutec înfășat
Albe flori de măr
Dumnezeu adevărat
Albe flori de măr
Ca un soare luminos
Albe flori de măr
Albe flori de măr
Albe flori de măr
Albe flori de măr)
Maria, Pareia La Steaua - Albi lilici di meru, ”giony” / Versuri, 4 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/pareia-la-steaua---albi-lilici-di-meru/897 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Cu Hristolu shi crutsea – Cu Hristos și crucea
Armãnj alãxitsã'vã cã'i sãrbãtoari
Cu Hristolu sh'crutsea
Cu Hristolu sh'crutsea
(Aromâni îmbrăcați-vă de sărbătoare
Cu Hristos și crucea
Cu Hristos și crucea)
Dishcljidetsã inima mari
Cu Hristolu sh'crutsea
Cu Hristolu sh'crutsea
(Deschideți inima mare
Cu Hristos și crucea
Cu Hristos și crucea)
Sh'tu casa a voastã armãnească,
Cu Hristolu sh'crutsea
Cu Hristolu sh'crutsea
(Și în casa voastră aromânească
Cu Hristos și crucea
Cu Hristos și crucea)
Prucukia sh'vrearea s'creascã ,
Cu Hristolu sh'crutsea
Cu Hristolu sh'crutsea
(Pricopseala și iubirea să crească
Cu Hristos și crucea
Cu Hristos și crucea)
Taifa tutã sã s'hãrsească
Cu Hristolu sh'crutsea
Cu Hristolu sh'crutsea
(Familia toată să se bucure
Cu Hristos și crucea
Cu Hristos și crucea)
C'adzã Hristolu i'amintatu
Shi di dunjeauã alãvdatu
C'adzã Hristolu i'anyiatu
Sh'armãnlu iasti pãtidzatu
Cu Hristolu sh'crutsea
Cu Hristolu sh'crutsea
(Că azi Hristos s-a născut
Și-i de lume lăudat
Că azi Hristos a înviat
Și aromânul este botezat
Cu Hristos și crucea
Cu Hristos și crucea)
Tu albi s'lu astiptatsã in casi
Cu Hristolu sh'crutsea
Cu Hristolu sh'crutsea
(În haine albe să-l așteptați în case
Cu Hristos și crucea
Cu Hristos și crucea)
Sh'cu cãndilili apreasi
Cu Hristolu sh'crutsea
Cu Hristolu sh'crutsea
(Și cu candelele aprinse
Cu Hristos și crucea
Cu Hristos și crucea)
Anviscutsã cu stranj nami
Cu Hristolu sh'crutsea
Cu Hristolu sh'crutsea
(Îmbrăcați cu haine noi
Cu Hristos și crucea
Cu Hristos și crucea)
Iisus s'lu'ashtiptãmu in cali
Cu Hristolu sh'crutsea
Cu Hristolu sh'crutsea
(Iisus să-l așteptăm în cale
Cu Hristos și crucea
Cu Hristos și crucea)
Has cupii di oi sh'di njeali
Cu Hristolu sh'crutsea
Cu Hristolu sh'crutsea
Cu Hristolu sh'crutsea
(Cu turme de oi și de miei
Cu Hristos și crucea
Cu Hristos și crucea)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Trã multsã anj Crãciunlu - La mulți ani Crăciun
Trã multsã anj Crãciunlu
Noi vã urãmu
Trã multsã anj deadunu
Hãrioshi s'bãnãmu
Sh'ninga va vã grimu
Cã ti'atsea nkisimu
Tora , pi arcoari
Cu neaua'n cicioari
Tora , pi arcoari
Cu neaua'n cicioari
(La mulți ani Crăciun
Noi vă urăm
La mulți ani împreună
Veseli să trăim
Și încă vă vom grăi
Că ceea am pornit
Acum pe frig
Cu neaua în picioare)
Bis - Bis
Maria, Pareia La Steaua - Trã multsã anj Crãciunlu, ”giony” / Versuri,4 noiembrie 2009 , http://giony.ro/versuri-p/pareia-la-steaua---tr---mults---anj-cr--ciunlu/895 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Urãri ti Crãciunu – Urări de Crăciun
Anlu nãu cu sãnãtati
Ti paplu ti dada shi tati
Shi ti voi ficiori shi steali
Ti cupii di oi şi njeali
(Anul nou cu sănătati
Pentru bunicul, pentru mama și tata
Și pentru voi feciori și stele
Pentru turme de oi și miei)
Anghili s'vã veaglji casa
S'hibã totna mplinã masa
Mashi bunetsã sh'harei s'avetsã
Shi s'avdzãm mashi ti ghinetsã
(Îngerii să vă vegheze casa
Să fie totdeauna plină masa
Doar de fericire și de nunți să aveți parte
Și să auzim doar de bine)
Dumnidzã tuti s'li adavgã
S'treacã armãnlu banã albã
Ninti cu crutsea shi Hristolu
S'nu kearã v'oarã laolu
(Dumnezeu toate să le sporească
Să treacă aromânul viață alba
Înainte cu crucea și Hristos
Să nu piară vreodată poporul)
Maria, Pareia La Steaua - Urãri ti Crãciunu, ”giony” / Versuri, 4 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/pareia-la-steaua---ur--ri-ti-cr--ciunu/894 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
„Mă întreba Marin Preda** cum era cu macedoromânii și i–am zis: domnule Preda, macedoromânii nu sînt români, sînt super-români, români absoluți. Atît de năpăstuiți și goniți, au instinctul national de fiară bătută. Iar eu și dumneata, pe lîngă ei, avem forță domestică de rațe. Măcăim. Am stat cu macedoromâni în temniță. Îi bateau până îi omorau, dar nu declarau nimic. Au o bărbăție perfectă.”
SURSA
321 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, prefață de Gabriel Liiceanu, editura Humanitas, București, 1993, p. 69.
NOTE M. T.
*Petre Țuțea (1902 Boteni – 1991 București) – Jurist, filozof și publicist, mai întâi cu orientare politică de stânga, apoi de dreapta. Funcționar în Ministerul Economiei Naționale în anii 1933-1948. Deținut politic al regimului comunist în anii 1948-1953 și 1956-1964.
**Marin Preda (1922 Siliștea Gumești – 1980 Mogoșoaia) – Scriitor și director de editură. În 1975 cenzura regimului comunist permite publicarea romanului său Delirul, al cărui personaj de fundal este mareșalul Ion Antonescu, dictator militar în anii 1940-1944.
Aruslu mai – Albul mai
Ghini vini aruslu mai
Cu fatsa lui sirina
Lilici-adusi pisti plai
Lilici tu gardinã.
Aruslu mai, aruslu mai !
(Bine a venit albul mai
Cu fața lu senină
Flori aduse peste plai
Flori în grădină
Albul mai, albul mai!)
Tu cupa gionj turnats-nj'yin
Durerlji s-agãrshescu
La cupa di yin io s-mi-anclin
Sh-la cãnticlu armãnescu.
Turnats-nj'yin,turnats-nj'yin !
(În cupă juni turnați-mi vin
Durerile să le uit
La cupa de vin eu mă-nchin
Și la cântecul aromân
Turnați-mi vin, turnați-mi vin!)
Turnats-nj'yin sh-cantats ficiori
Cantats tuts armãneashti
Miletea-anoasta pan’ la niori
Agiumsi sh-tut ma creashti
Cantats ficiori, cantats ficiori !
(Turnați-mi vin și cantata feciori
Cântați toți în aromână
Neamul nostrum până la nori
Ajunse și tot mai crește
Cântați feciori, cântați feciori!)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Stamba – Pânză înflorată de bumbac
A lea pi sum cali lea, pisti cali lea, stambã lea stambã
A lea pi sum cali lea, pisti cali lea, stambã shi mur layi
(Pe sub cale, peste cale, pânză înflorată de bumbac, pânză înflorată de bumbac
Pe sub cale, peste cale, pânză de bumbac și perete negru)
A lea s-adunarã doyi-n cali lea, stambã lea stambã
A lea s-adunarã doyi-n cali lea, stambã shi mur layi
(Se-ntâlniră amândoi în cale, pânză înflorată de bumbac, pânză înflorată de bumbac
Se-ntâlniră amândoi în cale, pânză înflorată de bumbac și perete negru)
A lea tsi-ai lea stambã lea, di nu'nj potsã lea stambã, lea stambã
A lea tsi-ai lea stambã lea, di nu'nj potsã lea stambã, shi mur layi
(Ce-ai pânză înflorată de bumbac, de nu poți, pânză înflorată de bumbac, pânză înflorată de bumbac
Ce-ai pânză înflorată de bumbac, de nu poți, pânză înflorată de bumbac și perete negru)
A lea nu tsã'i dor di a tãi pãrintsã lea, stambã lea stambã
A lea nu tsã'i dor di a tãi pãrintsã lea, stambã shi mur layi
(Nu ți-e dor de ai tăi, pânză înflorată de bumbac, pânză înflorată de bumbac
Nu ți-e dor de ai tăi, pânză înflorată de bumbac și perete negru)
A lea di pãrintsã lea, de'a tãi fratsã lea, stambã lea stambã
A lea di pãrintsã lea, de'a tãi fratsã lea, stambã mur layi
(De părinți, de ai tăi frați, pânză înflorată de bumbac, pânză înflorată de bumbac
De părinți, de ai tăi frați, pânză înflorată de bumbac bumbac și perete negru)
A lea hiu diparti lea, nu'i potu vedu lea, stambã lea stambã
A lea hiu diparti lea, nu'i potu vedu lea, stambã shi mur layi
(Sunt departe, nu pot să-i văd, pânză înflorată de bumbac, pânză înflorată de bumbac
(Sunt departe, nu pot să-i văd, pânză înflorată de bumbac și perete negru)
giony, Mihali Prefti - Stamba , „giony” / Versuri, 10 septembrie 2008 , http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---stamba/24 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Nj dor di hoara mea – Mi-e dor de satul meu
Nj dor, nj dor di locli iu-nj criscui
Iu prota oarã, fcioru io mi vidzui
Tu casa noastã cu balconu shi uboro
IU AUSHLOR NU LÃ SI TURNA UNU ZBORU
IU AUSHLOR NU LÃ SI TURNA UNU ZBORU
(Mi-e dor, mi-e dor de locul unde-mi crescui
Unde prima oară băiat m-m văzut
În casa noastră cu balcon și curte
Unde bătrânilor nu li se cârtea
Unde bătrânilor nu li se cârtea)
Nj dor, nj dor di apili arãtsã
Di shopatli, di izvurli, di pãdzã
Di dzenurli shi livadea mea di giocu
Nj dor, nj dor di oaminj, di a meu locu
Nj dor, nj dor di oaminj, di a meu locu
(Mi-e dor, mi-e dor de apele reci
De izvoarele, de câmpii
De dealurile și livada mea de joc
Mi-e dor, mi-e dor de oameni, de al meu loc
Mi-e dor, mi-e dor de oameni, de al meu loc)
Nj jali multu, di pãduri shi fadzã
Di muntsã cu vlodzã shi pitvãrdadzã
Di numtsãli shi isozmãtli dit veri
Cu feati asvelti shi gioni ca pilisteri
Cu feati asvelti shi gioni ca pilisteri
(Mi-e jale multă de păduri și fagi
De munții cu poieni și
De nunțile și logodnele de vară
Cu fetele zvelte și juni ca porumbei
Cu fetele zvelte și juni ca porumbei)
Nj dor di mãndzra, di cupyi di oi
Di dodzã, di yambuli dit arãzboiu
Di strehi cu nveasti tsi s-aunjseali
Cã fuse acasã soacrãli ashtiptali
Cã fuse acasã soacrãli ashtiptali
(Mi-e dor de adăpostul de iarnă al oilor, de turmele de oi
De surori, de pături țesute la război
De neveste ce se grăbeau
Că acasă soacrele le așteptau
Că acasă soacrele le așteptau)
Nj dor, nj dor di noptsãli di maiu
Di luna albã tsi crishtea pi plai
Di clopatli, di chipurli nj dor
Di hoara mea shi-di unu aushescu dor
Di hoara mea shi-di unu aushescu dor
(Mi-e dor, mi-e dor de nopțile de mai
De luna alba ce creștea pe plai
De talăngile, de clopoței mi-e dor
De satul meu și de un bătrânesc dor
De satul meu și de un bătrânesc dor)
Nj dor sã vedu tufos cireshlu al papu
Cu ponj, cu sãltsã, shi cu gãrdinj plãntat
Sã-vedu oaminj tu uboari ti martyi
Sã-lã aspunu shi aloru ca io nu-i agãrshyi
Sã-lã aspunu shi aloru ca io nu-i agãrshyi
(Mi-e dor să văd cireșul stufos al bunicului
Cu pomi, cu salcii și cu grădini
Să văd oameni în curți
Să le spun și lor că eu nu i-am uitat
Să le spun și lor că eu nu i-am uitat)
giony, Mihali Prefti - Nj dor di hoara mea, ”giony” / Versuri, 6 septembrie 2008, http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---nj-dor-di-hoara-mea/22 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Yioryi a li dadi – Gheorghe al mamei
O lãy yioryishlu a li dadi, tsi sã-cãftai yioryi nã sãrunã
O lãy yioryishlu a li dadi, tsi sã-cãftai yioryi nã sãrunã
(O, măi Gheorghiță al mamei, ce căutai Gheorghe în Salonic
O, măi Gheorghiță al mamei, ce căutai Gheorghe în Salonic)
Tsi sã-cãftai yioryi nã sãrunã, ts-ai nveastã ca nã gãrghunã
Tsi sã-cãftai yioryi nã sãrunã, ts-ai nveastã ca nã gãrghunã
(Ce căutai Gheorghe în Salonic, că ai nevastă ca o
Ce căutai Gheorghe în Salonic, că ai nevastă ca o )
Dado cara s-eara ea gãrghunã, nu-as dutsea yioryi nã sãrunã
Dado cara s-eara ea gãrghunã, nu-as dutsea yioryi nã sãrunã
(Mamă dacă era ea , nu se ducea Gheorghe în Salonic
Mamă dacă era ea , nu se ducea Gheorghe în Salonic)
O lay yioryishlu a li dadi, nu vrei casã nu vrei masã
O lay yioryishlu a li dadi, nu vrei casã nu vrei masã
(O, măi Gheorghiță al mamei, nu vrei casă, nu vrei masă
O, măi Gheorghiță al mamei, nu vrei casă, nu vrei masă)
Nu vrei casã nu vrei masã, turmi di oi nimisurati
Nu vrei casã nu vrei masã, turmi di oi nimisurati
(Nu vrei casă, nu vrei masă, turme de oi nenumărate
Nu vrei casă, nu vrei masă, turme de oi nenumărate)
Turmi di oi nimisurati, cã suntu di paplu amintati
Turmi di oi nimisurati, cã suntu di paplu amintati
(Turme de oi nenumărate, că sunt de bunicul îngrijite
Turme de oi nenumărate, că sunt de bunicul îngrijite)
giony, Mihali Prefti - Yioryi a li dadi, „giony” / Versuri, 6 septembrie 2008 , http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---yioryi-a-li-dadi/21 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Barbate, mushate – Soțule, frumosule
Mas ineai nã searã acasã, bãrbate mushate
Mas ineai nã searã acasã, bãrbate mushate
(Dacă veneai o seară acasă, soțule, frumosule
Dacă veneai o seară acasă, soțule, frumosule)
Nu-am a curi s-alasu moi oili, bãrbate mushate
Nu-am a curi s-alasu moi oili, bãrbate mushate
(N-am cui să las oile, soțule, frumosule
N-am cui să las oile, soțule, frumosule)
Unã searã, las-li sã chearã, bãrbate mushate
Unã searã, las-li sã chearã, bãrbate mushate
(O seară lasă-le să se piardă, soțule, frumosule
O seară lasă-le să se piardă, soțule, frumosule)
Mi tuchyi, mi feciu ca tseara, bãrbate mushate
Mi tuchyi, mi feciu ca tseara, bãrbate mushate
(Mă topii, mă făcui ca lumânarea, soțule, frumosule
Mă topii, mă făcui ca lumânarea, soțule, frumosule)
giony, Mihali Prefti - Barbate, mushate, „giony” / Versuri, 6 septembrie 2008, http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---barbate--mushate/20 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Anghjlu - Îngerul
Nani, nu
' nj ti' aspari nani, va' nj tsã da dada ta curbani
Baiuru di fluryi di gushi, shi' un ghiurdanu di lãndãrushi
Shi' unã padi ca livadi, sã' nj ti' agiotsã cu doaga' n padi
(Nani, nu mi te speria nani, îți va da mama cadou
Șirag de monede de aur la gât și un colier ca de rândunică
Și o pajiște ca livada, să te joci cu cerga pe jos)
Refren - Refren
Anghjlu bunu, moi anghjlu domnu, intrã' n casã shi' adunj somnu
Anghjlu bunu, moi anghjlu domnu, intrã' n casã shi' adunj somnu
(Înger bun, măi înger domn, intră-n casă și adu-mi somnul
Înger bun, măi înger domn, intră-n casă și adu-mi somnul)
Sã' nj tsã' adunã buna lunã, shi dorlu mari soari
Steali unã cãti unã, sã' nj tsã' adaru ciuparyi
Steali unã cãti unã, sã' nj tsã' adaru ciuparyi
(Să-ți adune buna lună și dorul marele soare
Stele unacâte una, să-ți fac panglică
Stele una câte una, să-ți fac panglică)
Refren - Refren
S' inã maia s' batã gaia, s' inã paplu s' batã araplu
S' inã maia s' batã gaia, s' inã paplu s' batã araplu
Shi' unã plicyi licurici, cari doarmi tu lilici
(Să vină bunica să bată cioara, să vină bunicul să bată negrul
Să vină bunica să bată cioara, să vină bunicul să bată negrul
Și un mic licurici care doarme printre flori)
Refren - Refren
Sã' nj ti' acatsã somnul' n bratsã, sã' nj tsã alasã yisu pi fatsã
Sã' nj ti' acatsã somnul' n bratsã, sã' nj tsã alasã yisu pi fatsã
Sã' creshtsã mari pui di vreari, sã' nj iei marili vindeari
(Să mi te ia somnul în brațe, să-ți lase vis pe față
Să mi te ia somnul în brațe, să-ți lase vis pe față
Să crești mare pui de iubire, să-mi iei marele )
Refren - Refren
giony, Mihali Prefti - Anghjlu , ”giony” / Versuri, 5 septembrie 2008, http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---anghjlu/19 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Gumaratslu - Măgărușul
Hei, hei, njcu nj' iaram shi drac nj' iaram
Oili al fendi li pãshteam
Nu iara shcretili multi
Vãr' nã njyi shi tsintsi suti
(Hei, hei, mic mi-eram și drac mi-eram
Oile lui tata le pășteam
Nu erau ale naibii multe
Vreo mie și cinci sute)
Hei, hei, yini paplu di la' putsu
Ncãlar pi gumãrãtsu
Gumãrãtsulu ni' nvitsatu
Deadi paplu pisti capu
(Hei, hei vine bunicul de la fântână
Călare pe măgăruș
Măgăruș neînvățat
Îl dădu pe bunicul peste cap)
Hei, hei, lãi ficiori, nipotsi al papu
Gumãrãtslu s' nj acãtsatsã
Gumãrãtslu s' nj acãtsatsã
Fãrnul' a curscrui sã' i bãgatsã
(Hei, hei, măi feciori nepoții bunicului
Măgărușul să mi-l prindeți
Măgărușul să mi-l prindeți
Frâul cuscrului să-i puneți)
Hei, hei, lu' anvãrtirã, lu' acãtsarã
Fãrnul a cuscrui ãi bãgarã
Lãi gumaru, urechlj mãri
Curi i' adari esti cripãri
(Hei, hei, îl încercuiră, îl prinseră
Frîul cuscrului îi puseră
Măi măgar cu urechile mari
Cui îi faci aceste supărări)
Lãi gumaru, urechlj mãri
Curi i' adari esti cripãri
Ia mutreati tu ilyi
Tsã chirushi a ta tinjyi
(Măi măgar cu urechile mari
Cui îi faci aceste supărări
Ia uită-te în oglindă
Ți-ai pierdut a ta mândrie)
giony, Mihali Prefti – Gumaratslu, ”giony” / Versuri, 5 septembrie 2008, http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---gumaratslu/18 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Shana al Hagi Steriu – Șana lui Hagi Steriu
Oh, nã muzã mãni cheari
Tsi li voi cupyi shi aveari
Tsi-nj voi bana, di-aoa shi ninti
Tutu ashi-shi dzãtsea tu minti
Hagi Steriu, celnic mari
Cum tu Gramusti altu nu-ari
Tsi ari casi ca palati
Shi turmi di oi nimisurati
(Oh, o oaie care merge în frunte mâine piere
Pentru ce le mai vreau turme și averi
Pentru ce-mi mai trebuie viața de-acum înainte
Tot așa își zicea în minte
Hagi Steriu, oier mare
Cum în Gramoste altul nu e
Care are case ca palate
Și turme de oi nenumărate)
Tsi lãiescu muntsii tutsã
Shi-umplu cãmpurli di botsã
Primuveara cãndu yinu
Shi toamna, cãndu cu virinu
Alasã muntili tutu golu
Di-nj si ducu, tashi-ntãrcolu
Tsi ari shirghilatsã cu suti
Shi iapi tsi fugu ca cãrshuti
(Ce înnegresc munții toți
Și umplu câmpurile de glasuri
Primăvara când vin
Și toamna când răcoarea
Lasă munții toți goi
De se duc tocmai în Tricala
Care are herghelii cu sute
Și iepe ce fug ca caprele)
Shi tsintsi matsã, binetsii a lui
Tsi-s parhia vintului
Shi pisti tuti, shi-unã featã
Cum ãi luna di mushatã
Albã, aroshi ca mirgeanã
Numa ei mushatã, Shanã
Ma di unã sãtãmãnã
Di-aesti tuti trapsi mãnã
(Și cinci armăsari, cai de șa
Care aleargă ca vântul
Și peste toate și o fată
Cum e luna de frumoasă
Fecioară, față roșie ca mărgeanul
Numele ei frumos, Șana
Dar de o săptămână
De aceste toate nu-i păsa)
Nu cãlca pi la cãshari
Ni sã-plimbã pit ea cãlari
Ma shidea tutu cu mirachi
Nclisu ãn casã pi cirdachi
Cu alba-i barbã pãn di cheptu
Ndrupatu pi bratslu ndreptu
Shi cãti ori Shana videa
Pi ascumta lãcrima
(Nu călca pe la cășărie
Nici să se plimbe prin ea călare
Dar ședea tot supărat
Închis în casă pe cerdac
Cu alba-i barbă până la piept
Rezemat pe brațul drept
Și de câte ori pe Șana o vedea
Pe ascuns el lăcrima)
Ma ea, cãti prãndzu oarã
Yini un picuraru di-afoarã
Bunã dzuua celnic mari
Io tsã-aducu bunã hãbari
Turmili li-avem noi ghini
Ma nã fu mintea la tini
Nã stãmãnã na-agãrshishi
Tsi pãtsãshi di nu vinishi
(Dar iată pe la ora prânzului
Vine un păcurar de afară
Bună ziua oier mare
Eu ți-aduc veste bună
Turmele le avem noi bine
Dar ne fu mintea la tine
O săptămână ne uitași
Ce pățiși de nu veniși?)
Oh, moi Mitra picurare
Tsi mi crechi cu a ta ntrebari
Shi sã-tsã aspunu, sã-mi agiutsã nu potsã
Dipriunã cu a tãi sotsã
Cãnli atsel di Ali Pãshe
Cari aoaltatsã nj-ascrie
Sã-i dau Shana, feata mea
Shi mãni, yinu subechi su ia
(Oh, măi Mitra păcurare
Ce mă superi cu a ta întrebare
Și să-ți spun, să mă ajuți nu poți
Împreună cu ai tăi prieteni
Câinele acela de Ali-pașa
Care alaltăieri îmi scrise
Să-i dau Șana, fata mea
Și mâine vin s-o ia)
Oh, mãratlu, tsi-nj voi bana
Mas ãnj ia pãgãnlu Shana
Dau cupyili tuti di oi
Mash nãmuzea sã-cheru nu voi
Hagi Streriu, celnic mari
Nu ai fricã, nu te-aspari
A pãgãnlui sã nu-i si parã
Cã vas facã shi tu aestã hoarã
(Oh, bietul, ce-mi mai trebuie viața
Dacă îmi ia păgânul pe Șana
Dau turmele toate de oi
Doar oaia din frunte s-o pierd nu vreau
Hagi Steriu oier mare
Nu-ți fie frică, nu te speria
Păgânului să nu-i se pară
Că va face și în acest sat)
Ca tu horli gãrtseshtsã
Shi ca tu atseali arbinisheshtsã
Io mi ducu sã-aspunu la sotsã
Shi mãni, dipriunã tutsã
In cali noi va lã inshim
Shi ca pi luchi va-i agunim
Fudzi Mitra, la oi sã-dutsi
Shi pi la sotsã, la tutsã lã-aspusi
(Ca în satele grecești
Și ca în cele albaneze
Eu mă duc să le spun prietenilor
Și mâine împreună toți
În cale noi le vom ieși
Și ca pe lupi îi vom alunga
Plecă Mitra, la oi se duce
Și la prieteni la toți le spuse)
Eara la douadzã di dimneatsã(tahina)
Tuti cãiurli li-acatsã
Shi cãndu smenji vrurã sã-treacã
Pala asmulsirã dit teacã
Ca zmei gionj s-alumtarã
Multu sãndzã nã-shi virsarã
Fãrã njlã ãi tãiarã
Shi mashi cu fuga, ndoi scãparã
(Iar a doua zi de dimineață
Toate căile blocară
Și când păgânii vrură să treacă
Sabia scoaseră din teacă
Ca zmeii vitejse luptară
Mult sânge ei vărsară
Fără milă îi tăiară
Și doar cu fuga vreo doi scăpară)
Ma nu treatsi n stãmãnã
Cãnd s-ascoalã ca furtunã
Shi Gramusti tu munti yinu
Arbineshi de Pelinu
Cu Ali Pãshelu ninti
Ca cicãrdãsitu di minti
Tsi yinea cu suti shi njyi
S-aricheascã al Steriu hjyi
(Dar nu trece o săptămână
Când se scoală ca furtună
Și la Gramoste în munte vin
Albanezi din Tepelin
Cu Ali pașa în frunte
Ca ieșit din minți
Care venea cu sute și mii
Să răpească pe a lui Steriu fată)
Ma cãnd s-apuche di hoarã
Njcu shi mari sã scularã
Shi luarã armili tu mãnj
Pãnã shi featili di armãnj
Doamne mari, Dumnidzale
Sãndzãli sã-virsa ca vali
Tutu tu carni tragu armãnj
Ma ca arina sunt pãgãnj
(Dar când s-apropie de sat
Mic și mare se scluară
Și luară armele în mâini
Până și fetele de aromâni
Doamne mare, Dumnezeule
Sângele curge ca valea
Tot în carne trag aromânii
Da ca nisipul sunt păgânii)
Suti cadu di unã oarã
Altsã loclu lã ia tru-oarã
Tragu armãnj, iara sã-toarnã
Fugu pãgãnj, shi iara sã-toarnã
Dzuua ntreagã sã-batu pãnã seara
Shi a doua dzuuã s-alumtã iara
Iara a treia dzuuã altsã yinu
Arbineshii de Pelinu
(Sute cad o data
Alții locul le iau pe data
Trag aromânii, iar se întorc
Fug păgânii și iar se întorc
Ziua întreagă se bat până seara
Și a doua zi se luptă iar
Iar a treia zi alții vin
Albanezi din Tepelin)
Ia irushii sã intrã-n hoarã
Tragu armãnj shi cu tãpoara
Fugu pãgãnj panã nclo
Sã-toarnã iara la vãr chiro
S-alumtã sãtãmãnj ntredzã
Multsã cadu, nu potsã sã-i aledzã
Tutu mas batu ashi doi meshi
Grãmusteanj cu arbineshi
(Iată un iureș să intre în sat
Trag aromânii și cu toporul
Fug păgânii mai încolo
Se întorc după ceva timp
Se luptă săptămâni întregi
Mulți cad, nu poți să-i numeri
Tot se bat așa două luni
Grămosteni cu albanezi)
Grãmusteanj sã-tsãnu, nu-s da
Babarutea sã-dipisea
Shi cãnd bãruti nu lã armasi
S-alumtarã di pit casi
Arbineshilor agiutoru lã yinea
Oaminj di-aloru,
Shi cu irushii intrarã-n hoarã
Shi dupã Shana mult cãftarã
(Grămostenii rezistă, nu se lasă
Dar glaonțele se termină
Și când muniție nu mai avură
Se luptară prin case
Albanezilor ajutor le venea
Oameni de-ai lor
Și cu iureș intrară-n sat
Și pe Șana mult o căutară)
Ma la Hagi Steriu-n poartã
Shana nashi, u-aflarã moartã
Cu armili nica tu mãnã
Cum sã-bãtu mãrata armãnã
Cu albu-i sinu di sãndzã mplinu
Shi canda dzãtsi cu hãryinu
Luatsã-nj marsha voi pãgãnj
Nu-s da iyi feati di armãnj
(Dar la Hagi Steriu în poartă
Șana ei o găsiră moartă
Cu armele încă în mâini
Cum se bătu biata aromână
Cu albu-i sân de sânge plin
Și parcă zice
Luați-mi cadavrul voi păgâni
Nu se predă vie fată de aromân)
Di yinati Ali Pãshe
La arbineshi lã dãmãnda
S-ardã hoara, sã-i da foclu
Sã nu-s cunoascã iu-i fu loclu
Shi arsi Gramustea mushatã
Sã-dusi Gramustea alãvdatã
Shi di vãr dzatsi nji di casi
Ni tsi semnu azã nu armasi
(De ciudă Ali pașa
La albanezi le ordona
Să ardă satul, să-i da foc
Să nu se cunoască unde-i fu locul
Și arse Gramostea frumoasă
Se duse Gramoistea cea lăudată
Și din vreo zece mii de case
Nici un semn azi nu rămase)
giony, Mihali Prefti - Shana al hagi steriu, ”giony” / Versuri, 8 septembrie 2008, http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---shana-al-hagi-steriu/23 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
I.)Mandatul 1992-1996
Dimciu Caraiola (CONVENȚIA DEMOCRATICĂ DIN ROMÂNIA) – Vicepreședinte
Constantin Sărăcăceanu (FRONTUL SALVĂRII NAȚIONALE)
– Membru al Delegației Permanente a C. J. I.
--Membru al Comisiei de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură
II.)Mandatul 1996-2000
Dimciu Caraiola (CONVENȚIA DEMOCRATICĂ DIN ROMÂNIA) – Comisia pentru lucrări publice și administrarea domeniului public și privat
III.)Mandatul 2000-2004
Dimciu Caraiola (PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL) – Comisia pentru urbanism, lucrări publice, administrarea domeniului public și privat, protecția mediului și dezvoltare rurală
IV.)Mandatul 2004-2008
Stelian Caramitru (PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL) – Comisia juridică și de disciplină
SURSA
CONSILIUL JUDEȚEAN IALOMIȚA, 1992-2007.15 ani, Slobozia, 2007, pp. 12, 40, 59, 88.
Tini amari – Tu mare
Ti caftu cafi oarâ
Nu pot s’ti aflu io
Pi mardzinea di amari
Imi plângu a meu caimo
(Te caut fiecare data
Nu pot să te găsesc eu
Pe țărmul mării
Îmi plâng al meu dor)
Refren - Refren
Tini amarai tini aspunini
Iu iasti moi vruta mea
Câtâ iu s’u caftu tora
Imi plândzi inima
(Tu mare, tu spune
Unde este iubita mea
Unde să o caut acum
Îmi plânge inima)
Şideam mâratlu singru
Şi aminti ni’aduţeam
Di cându iaram noi doi
Şi ţi multu noi nâ vream
(Ședeam bietul singur
Și aminte mi-aduceam
De când eram noi amândoi
Și ce mul tnoi ne iubeam)
Refren - Refren
Şed io dipriunâ
La tini minduiescu
Cu zor dorlu mi acaţâ
Cu tini mi anghisedz
(Șed eu mereu
La tine mă gândesc
Cu durere mă ia dorul
Pe tine te visez)
Refren - Refren
Di atunţea tricu ieta
Şi di noi nu ştim ţâva
Şi canda di canâoarâ
Nu n’şteam noi di iuva.
(De atunci trecu o viață
Și de noi nu știm nimic
Și parcă niciodată
Nu ne-am fi cunoscut)
Refren - Refren
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Ausheatic stranj greali – Bătrânețe haine grele
Auşatic stranjii greali
Cum s’adar s’ascap di iali
Trec dzalili ni’iasti greu
Câ fciori cu iali trec ş’io
(Bătrânețe haine grele
Cum să fac să scap de ele
Trec zilele și îmi este greu
Că flăcăi cu ele trec și eu)
Auşatic stranjii vechi
Anvârit maş tu ilechi
Cu tichiţã şi cu alti hãri
Cu amurţâtlu tu pâltãri
(Bătrânețe haine vechi
Îmbrăcat doar cu ilic
Cu tichie și cu alte podoabe
Și cu spatele amorțit)
Fârâ ibati şi puteari
Fârâ braţâ fâr cicioari
Maş cu laili mi anghisedz
Dzauâ şi noapti tut tuşedz
(Fără vlagă și putere
Fără brațe, fără picioare
Doar cu doliu mă visez
Zi și noapte tot tușez)
Iu sunt anlji di unâ oarâ
Iu crişteam ficior tu hoarâ
Iu alâgam tut pit pâduri
Cum ii cânli ma pi sturi
(Unde sunt anii de altădată
Când creșteam flăcău în sat
Când alergam tot prin păduri
Cum e câinele )
Tinireaţâ strajii noau
V’am purtatâ ti harau
Ma tu niati nu ducheam
Ni tsi gâvâ lâ hârseam
(Tinerețe haine noi
V-am purtat cu bucurie
Dar în tinerețe nu simțeam
)
Singur stau şi mi minduiesc
S’pot chirolu sâ dânâsescu
S’treacâ anlji ma amânat
S’nu mi duc tu cârvat
(Singur stau și mă gândesc
Să pot timpul să-l opresc
Să treacă anii mai încet
Să nu cad bolnav la pat)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Primuveara - Primăvara
Refren - Refren
Primuvearã primuvearã
Ghini viniş
Primuveara primuveara
Ni hârsişi
(Primăvară, primăvară
Bine ai venit
Primăvară, primăvară
Ne-ai bucurat)
Tu nopţâ lele cu lunâ plinâ
Vruta imi pari lele câ’i nâ dzânâ
(În nopți lele cu lună plină
Iubita îmi pare, lele, că-i o zână)
Refren - Refren
Cu ţerlu lele implin di steali
Vrearea lele cama dulţi imi pari
(Cu cerul, lele, plin de stele
Iubirea, lele, mai dulce îmi pare)
Refren – Refren
Cu vruta lele mutream la steali
Eu ii dzaţeam lele câ’u am tu vreari.
(Cu iubita, lele, priveam la stele
Eu îi spuneam, lele, că o iubesc)
Refren - Refren
Arcutiţi lele tu iarba veardi
Ea is fâţea lele câ nu mi avid.
(Întinși, lele, pe iarba verde
Ea se făcea, lele, că nu mă aude)
Refren – Refren
Vruta mea lele ca lunâ plinâ
Daima dulţi lele iasti armânâ
(Iubita mea, lele, ca luna plină
Mereu dulce, lele, este aromână)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
La fantana ditu valoaga – La fântâna din poiană
La fântâna dit vâloagâ
Perlu işi chiaptinâ nâ dzâna
Ma nu’i dzâna câ’i n’featã
Ţi’şi aduţi ca armâna
(La fântâna din poiană
Părul își piaptănă o zână
Dar nu-i zână, că-i o fată
Care pare o aromână)
Picurarlu muşat ca soarli
Ţi’i cu percea incârşiliatâ
Dusi aonjia la fântânã
‘Clo iu şadi albâ armânã
(Păcurarul frumos ca soare
E cu părul încrețit
Merse iute la fântână
Acolo unde șade fecioara aromână)
Discâlciat ii armasi perlu
Perlu galben ca n’lunâ
Picurarlu agalea ii dzâsi
“S’ni bânedz livendâ armânã”
(Pieptănat îi era părul
Părul galben ca luna
Păcurarul încet îi zise
Să-mi trăiești mândră aromână)
Ochilu’ţ lai lea ca di amurâ
Oh lele muşata’ţ gurã
Va ti caftu la a ta manâ
Tini armânã piruşeanâ
(Ochi-ți negri, tu, ca mura
Oh, lele, frumoasa-ți gură
Te voi cere mamei tale
Tu frumoasă aromână)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Chiraţa al Telea – Chirața lui Telea
Di armãnj mplinã dumelea
S’mâritã, more Chiraţa al Telea
(De aromâni e plină biserica
Se mărită, măi, Chirața lui Telea)
Ascoasi Iancu aruvelea
Vâtâmã, more Chiraţa al Telea
(Scoase Iancu pistolul
Omorî, măi, pe Chirața lui Telea)
Iasi Iancu tu sucachii
Pi Chiraţa avea inati
(Merge Iancu pe drum
Pe Chirața era supărat)
S’ciudusi more lumea dit hoarâ
Chiraţa al Telea u vâtâmarâ
(A rămas uimită lumea din sat
Chirața lui Telea a fost omorâtă)
Ioana, Makedonya Group - Chirata al Telea, ”giony” / Versuri, 11 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/makedonya-group---chirata-al-telea/949 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Pirusheana lai – Mândro dragă
Anchisişi tu ieta
Lea piruşeana lai
Anchisişi tu ieta
Lea muşata cu okilu lai
(Ai pornit în viață
Tu mândro dragă
Ai pornit în viață
Tu frumoaso cu ochii negri)
Cu soaţâli tuti
Lea piruşeanâ lai
Cu soaţâli tuti
Lea muşata cu okilu lai
(Cu prietenele toate
Tu mândro dragă
Cu prietenele toate
Tu frumoasă cu ochii negri)
Cu Iorghi cumnatlu
Lea piruşeanâ lai
Cu Iorghi cumnatlu
Lea muşatã cu okilu lai
(Cu Iorghi cumnatul
Tu mândro dragă
Cu Iorghi cumnatul
Tu frumoaso cu ochii negri)
Luarâ valea in’ghiosu
Lea piruşeanâ lai
Luarâ valea in’ghiosu
Lea muşatã cu okilu lai
(Au luat-o la vale în jos
Tu mândro dragă
Au luat-o la vale în jos
Tu frumoaso cu ochii negri)
Aflarâ nâ fântânâ
Lea piruşeanâ lai
Aflarâ nâ fântânâ
Lea muşata cu okilu lai
(Găsiră o fântână
Tu mândro dragă
Găsiră o fântână
Tu frumoaso cu ochii negri)
Apâ câ va’ni moru
Lea piruşeana lai
Apâ câ va’ni moru
Lea muşatâ cu okilu lai
(Apă, că voi muri
Tu mândro dragă
Apă, că voi muri
Tu frumoaso cu ochii negri)
Ioana, Makedonya Group - Pirusheana lai , ”giony” / Versuri, 3 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/makedonya-group---pirusheana-lai/887 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Lele dunareanca – Lele dunăreancă
C’as ti acaţ s’ti dau di padi lele dunãreancã
C’as ti acaţ s’ti dau di padi lele dunãreancã
Hai lele dunãrea,lele dunãreancã
Hai lele dunarea..ah la machidoancã
(Dacă te-aș prinde să ted au de pământ lele dunăreancă
Dacă te-aș prinde să ted au de pământ lele dunăreancă
Hai lele dunăreancă, lele dunăreancă
Hai lele dunăreancă, ah tu machidoancă)
Tini feata ti mârtari lele dunãreancã
Tini feata ti mârtari lele dunãreancã
Hai lele dunarea,lele dunãreancã
Hai lele dunarea..,ah la machidoancã
(Tu fată de măritat lele dunăreancă
Tu fată de măritat lele dunăreancă
Hai lele dunăreancă, lele dunăreancă
Hai lele dunăreancă, ah tu machidoancă)
Mini hiu fcior cu hari lele dunãreancã
Mini hiu fcior cu hari lele dunãreancã
Hai lele dunarea,lele dunãreancã
Hai lele dunarea..ah la machidoancã
(Eu sunt flăcău cu har lele dunăreancă
Eu sunt flăcău cu har lele dunăreancă
Hai lele dunăreancă, lele dunăreancă
Hai lele dunăreancă, ah tu machidoancă)
Preachli doili va ni adrãm lele dunãreancã
Preachli doili va ni adrãm lele dunãreancã
Hai lele dunarea,lele dunãreancã
Hai lele dunarea..ah la machidoancã
(Pereche amândoi vom face lele dunăreancă
Pereche amândoi vom face lele dunăreancă
Hai lele dunăreancă, lele dunăreancă
Hai lele dunăreancă, ah tu machidoancă)
Ioana, Makedonya Group - Lele dunareanca, ”giony” / Versuri, 2 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/makedonya-group---lele-dunareanca/751 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Scriitoarea română Elvira Iliescu (1937 Constanța - ) a recenzat pentru ”Jurnalul literar” romanul Basarabia, publicat în 2002 de scriitorul român Paul Goma (1935 România - ).
Născut în Basarabia în epoca când acest teritoriu aparținea României Mari, P. G. a emigrat în 1977 în Franța deoarece era un opozant al regimului comunist de la București.
E. I. a reținut în articol și referirile pe care P. G. le-a făcut la originile sale aromâne.
<(…) Fiindcă rădăcinile îi sunt aromânești, nu va da uitării nici Macedonia, de la vremurile de glorie sub Alexandru cel Mare, până la fărâmițarea în timp: „… centrele tradiționale aromâne au fost izolate prin instituirea de frontiere naționale* – de pildă Bitolia, Ohrid**, Totovo*** „au căzut” în Serbia (azi Republica Macedonia), Korco**** în Albania, iar Florina, Veria, Avdela, Ianina, Pella***** – în Grecia.
Goma amintește că „macedonenii” „au dat culturii române un mare număr de intelectuale – numai dintre scriitorii de primă mărime, la întâia, la a doua generație, am numărat doisprezece: Ion Barbu******, Blaga*******, Bolintineanu********, Dosoftei*********, Eftimiu**********, Goga***********, Macedonski************, Maiorescu*************, Marino**************, Murnu***************, Gellu Naum****************, Stere*****************…”, iar „Faptul că nu m-am introdus pe lista scriitorilor cu origine „macedoneană” nu se datorează (numai) modestiei mele legendare. Ci și purei superstiții: aș fi fost al treiprezecelea… adaugă scriitorul cu un strop de autoironie.>
SURSA
Elvira Iliescu, Basarabia… și nu numai, ”Jurnalul literar”, București, 2003, iul.-aug. (nr. 13-16) / Elvira Ionescu, Paul Goma – 70, Criterion Publishing, Norcross / USA, 2005, p. 98.
NOTE M.T.
*În urma celor două războaie balcanice din anii 1912-1913, Macedonia otomană a fost împărțită de Bulgaria, Grecia și Serbia (din 1929 Iugoslavia).
**Ohrida - Oraș în sud-vestul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.
***Tetovo – Oraș în nord-vestul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.
****Korçë – Oraș în sud-estul Albaniei (Corceaua în aromână).
*****Cinci orașe în nord-vestul Greciei.
******Ion Barbu (1895 Câmpulung Muscel – 1961 București) – Pseudonimul poetului și matematicianului Dan Barbilian.
*******Lucian Blaga (1895 Lancrăm / Sibiu – 1961 Cluj) – Filozof, poet, dramaturg, traducător, journalist, profesor universitar și diplomat.
********Dimitrie Bolintineanu (1819 / 1825 Bolintin Vale / București – 1871 București) – Poet, politician, diplomat.
*********Dosoftei Barilă (1624 Suceava * Moldova – 1693 Jovkva * Polonia / Ucraina) – Mitropolit al Moldovei, poet, traducător, canonizat ca sfânt în 2005 de Biserica Ortodoxă Română.
*** *** *** *Victor Eftimiu (1889 Boboshtice * Albania – 1972 România) – Poet, dramaturg, povestitor, traducător, colecționar de artă, mason și academician.
*** *** *** **Octavian Goga (1881 Rășinari / Sibiu * Ungaria – 1938 Ciucea * România) – Poet, academician, politician de extremă dreaptă și prim-ministru în decembrie 1937 – februarie 1938.
*** *** *** ***Alexandru Macedonski (1854 București – 1920 București) – Poet, prozator, dramturg și publicist.
*** *** *** *** *Titu Maiorescu (1840 Craiova * Țara Românească – 1917 București * România) – Avocat, critic literar, estetician, pedagog, filozof, fondator al societății literare Junimea și al Academiei Române, prim-ministru conservator în 1912-1914.
*** *** *** *** **Adrian Marino (1921 Iași – 2005 Cluj) – Eseist, critic literar, istoric și teoritician literar, laureat al premiului Herder în 1985.
*** *** *** *** ***George Murnu (1868 Veria * Imperiul Otoman / Grecia – 1957 București *România) – Istoric, poet, traducător și profesor universitar aromân.
*** *** *** *** *** *Gellu Naum (1915 București – 2001 București ) – Poet, prozator și dramaturg, cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist european.
*** *** *** *** *** **Constantin Stere (1865 Ciripcău / Basarabia * Imperiul Rus -1936 Bucov * România) – Jurist, scriitor și politician.
Inhi baga,inhi baga,ini baga mushata dor,
Inhi baga,inhi baga,ini baga mushata dor,
Inhi baga mushata dor, lilicea dit hoara lor
Inhi baga mushata dor, lilicea dit hoara lor
(Îmi este, îmi este, îmi este dor de frumoasa
Îmi este, îmi este, îmi este dor de frumoasa
Îmi este dor de frumoasa, floarea din satul lor
Îmi este dor de frumoasa, floarea din satul lor)
Bis - Bis
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Haide deadi frandza vearde`aflia
Haide ies cupii lea di Ceamurlia
Haide deadi frandza vearde`aflia
Haide ies cupii lea di Ceamurlia
(Haide a înfrunzit, înverzită-i curtea
Haide ies turmele din Ceamurlia
Haide a înfrunzit, înverzită-i curtea
Haide ies turmele din Ceamurlia)
Haide anvirdzashti lea loclu tut
Haide ies cupii lea di Beidaud
Haide anvirdzashti lea loclu tut
Haide ies cupii lea di Beidaud
(Haide înverzește pământul tot
Haide ies turmele din Beidaud
Haide înverzește pământul tot
Haide ies turmele din Beidaud)
Haide deadi iarba lea`nsari nielu
Haide ies cupii Lea di Tistimelu
Haide deadi iarba lea`nsari nielu
Haide ies cupii Lea di Tistimelu
(Haide a răsărit iarba, sare mielul
Haide ies turmele din Tistimelu
Haide a răsărit iarba, sare mielul
Haide ies turmele din Tistimelu)
Haide deadi frandza deadi airba
Haide ies cupii lea di Eschibaba
Haide deadi frandza creashti iarba
Haide ies cupii lea di Eschibaba
(Haide a înfrunzit, a răsărit iarba
Haide ies turmele din Eschibaba
Haide a înfrunzit, a răsărit iarba
Haide ies turmele din Eschibaba)
Haidi niei s`frig s`fati curbani
Haide tsi ghineatsa ti`armanami
Haidi niei s`frig s`fati curbani
Haide tsi ghineatsa ti`armanami.
(Haide mieii se frig, sunt sacrificați
Haide ce bine pentru aromâni
Haide mieii se frig, sunt sacrificați
Haide ce bine pentru aromâni)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Un trandafil – Un trandafir
Un trandafilu creashti la firida mea
Tsi'sh apleacã frundzãli lishoru ,
Lungã'nj pari calea pãn la vruta mea
Shi'nj si pari cã va'nj moru di doru ,
Lungã'nj pari calea pãn la vruta mea
Shi'nj si pari cã va'nj moru di doru
(Un trandafir crește la fereastra mea
Își apleacă frunzele ușor
Lungă îmi pare calea până la vruta mea
Și mi se pare că voi muri de dor
Lungă îmi pare calea până la vruta mea
Și mi se pare că voi muri de dor)
Stau la masã, unã carti ca sã scriu
Ca sã scriu io vrutã a meu doru ,
Ca sã scriu io vrutã tora a meu doru
Le le le lilicea pãdurilor ,
Ca sã scriu io vrutã tora a meu doru
Le le le lilicea pãdurilor .
(Stau la masă o scrisoare ca să scriu
Ca să scriu eu iubito al meu dor
Ca să scriu eu iubito acum al meu dor
Le le le floarea pădurilor
Ca să scriu eu iubito acum al meu dor
Le le le floarea pădurilor)
Anda mi'sculai dit somnu vruta
Ni puj , ni lilici nu erau,
Ni tini lãngã mini vrutã nu erai
Lãhtãrsitu dit somnu mi'sculai ,
Ni tini lãngã mini vrutã nu erai
Lãhtãrsitu dit somnu mi'sculai.
(Când m-am trezit din somn iubito
Nici păsări, nici flori nu erau
Nici tu lângă mine iubito nu erai
Speriat din somn m-am trezit
Nici tu lângă mine iubito nu erai
Speriat din somn m-am trezit)
Mi'anghisam anda eram doji deadunu
Nu dzãtseamu cã va nj dispãrtsam,
Puji tutsã anvãrliga di noi cãntau
Lilicili tuti s'diskideau ,
Puji tutsã anvãrliga di noi cãntau
Lilicili tuti s'diskideau.
(Visam parcă eram noi împreună
Nu ziceam că ne vom despărți
Păsările toate împrejur cântau
Florile toate se deschideau
Păsările toate împrejur cântau
Florile toate se deschideau)
SURSA
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Cari treatsi pi la stana – Cine trece pe la stână
Cari treati pi la stana
Cu aruveili tru mana
Si cu cheptul dizvalit
Iasti Gardani fur avdzat
(Cine trece pe la stână
Cu pistoalele în mâini
Și cu pieptul dezvelit
Este Gardani hoț vestit)
Si`ari na tufechi implina
Cu caruti radatina
Ari calul dip adruani
Cari masca di dusmani
(Și are o pușcă plină
Cu cruce rădăcină
Are calul de patru ani
Care mușcă din dușmani)
Lai Gardani grec ti furi
Ti tut furi di la armani
Vedz ti fat, vedz ti adari
S`nu dai di`armanlu Mihali
(Măi Gardani grec ce furi
Ce tot furi de la aromâni
Vezi ce faci, vezi cum faci
Să nu dai de aromânul Mihai)
Armanlu Mihali inea
Cu aruveili tru mana
Tu Gardani li discarca
S`Gardani greclu fur murea
(Aromânul Mihai venea
Cu pistoalele în mâini
În Gardani le descărca
Gardani grecul hoț murea)
Tradzi calul la fantana
Di caprestu lu`acata
Si din gura ma`i dzatea:
(Gardani dacă își pierdu o mână
Trage calul la fântână
De căpăstru îl prindea
Și din gură îi zicea:)
Scapa`mi lai murgu a meu
Scapa`mi di aestu greu
Zborlu nu si`ul dipisea
Armanlu Gardani inea
Zborlu nu si`ul dipisea
Armanlu Gardani inea.
(Scapă-mă măi murgul meu
Scapă-mă din necazul ăsta
Vorba nu și-o sfârșea
Aromânul Gardani venea
Vorba nu și-o sfârșea
Aromânul Gardani venea)
Mihai Adam, Ioti Mela - Cari treatsi pi la stana, ”giony” / Versuri, 4 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---cari-treatsi-pi-la-stana/2612 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Pri calea cu lilici – Pe calea cu flori
Pi calea cu lilici,
Tu`msheata pâdurici
Ti vidzui pi tini, lea feată,
Mash pi tiniii`…
(Pe calea cu flori
În frumoasa pădurice
Te văzui pe tine fată
Doar pe tine..)
Pi tini î`nhi ti vidzui,
Dit minti î`nhi ti chirui,
Cum chiari puilu
Shi azboairâ sus pi tser…
(Pe tine te văzui
Din minte mi-ai ieșit
Cum pleacă pasărea
Și zboară sus pe cer..)
Refren - Refren
Pit căiuri antunicatiii`
Ti caftu tu njiedz` di noapti
Câ`nhi mi luă dor di`a ta vreari
Tsi mi tuchiashti sh`mi moari !
(Pe căi întunecate
Te caut în miez de noapte
Că mă luă dor de-a ta iubire
Ce mă topește și mă omoară!)
Nhi`am un suflit bun,
Nujtiu cum s`lu adun
S`lu adun la chieptu, lea vrută,
Su`l dishteptu…
(Îmi am suflet bun
Nu știu cum să-l strâng
Să-l strâng la piept, tu iubito
Să-l trezesc…)
Tsi vintu aratsi bati
Tu chieptu î`nhi mi strâbati
Vruta`nhi greashtiii`
Un dor tsi`nhi mi pashti...
(Ce vânt rece bate
În piept mă străbate
Iubita îmi grăiește
Un dor ce mă caută…)
Refren - Refren
D!N4MO g!rl, Ioti Mela - Pri calea cu lilici (BLUES), ”giony” / Versuri, 13 decembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---pri-calea-cu-lilici-(blues)/2491 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Când va z`yinâ primuvearea – Când va veni primăvara
Haidi când va z`yinâ moi
Mushata primuvearâ…
Shi`a ei frândzâ veardi moi
Cu cântic di fluiarâ…
(Haide când va veni măi
Frumoasa primavera
Și a ei frunză verde măi
Cu cântec de fluier…)
Refren - Refren
Primuvearâ, primuvearâ,
Scoati caplu cama`n tr`oarâ
Ca`s priimnâ tu virdeatsâ
Featili cu mushuteatsâ…
(Primăvară, primăvară
Scoate capul mai devreme
Ca să se plimbe în verdeață
Fetele frumoase)
Câ tu meslu al mai, lăi frats`,
Ghini iasti s`v`ansurats !
Cu feati când` v`adunats
Cu lilici s`li ashtiptats` !
Că în luna mai măi frați
Bine este să vă însurați
Cu fete când vă întâlniți
Cu flori să le așteptați!)
Refren - Refren
SURSA
D!N4MO g!rl, Ioti Mela - Când va z`yinâ primuvearea, ”giony” / Versuri, 23 noiembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---c--nd-va-z-yin---primuvearea/2462 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Nu cheru papanji – Nu pier străbunii
Nu potu s-chearâ pâpâñiljii
Sh-pârintsâljii - canâoarâ!
Armânu tu bana noastâ,
Tu cântitsi, tu zboarâ!
(Nu pot să piară străbunii
Și părinții – niciodată!
Rămân în viața noastră
În cântece, în limbă!)
Di ñilji di añi nâ limbâ
Nu cheari ca nâ apâ,
Când' adzâ lumea tutâ
Zârtsina shi-u dizgroapâ!
(De mii de ani o limbă
Nu piere ca o apă
Când azi lumea toată
Rădăcina și-o dezgroapă!)
Di potu aesti zboarâ
Tu carti s-li-nyrâpsescu
Easti câ tuts pâpâñiljii
Ditu groapâ mi mutrescu!
Câ v-azburãscu tora
Sh-mi-acâchisits putets
Easti câ hiu ligatâ
Di voi - di multi ets!
(De pot aceste vorbe
În cărți să le scriu
Este pentru că toți străbunii
Din groapă mă privesc!
Că vă vorbesc acum
Și să mă-nțelegeți puteți
Este că sunt legată
De voi - de multe veacuri!)
giony, Ioti Mela - Nu cheru papanji, KIRA IORGOVEANU – vol.STEAUA DI DOR, ”giony” / Versuri, 1983 , 5 iunie 2010 , http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---nu-cheru-papanji/2184 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Armâna mea – Aromâna mea
Armâna, armâna, armâna meaaa`
Di iu inhi, iu`nhi ti dutsâ?!
Musheatâ iasti calea ta
Andreptu voi sâ`nhi dzâtsâ
Armâna meaaa`…
(Aromâna, aromâna, aromâna mea
De unde vii, unde mi te duci?!
Frumoasă este calea ta
Sincer vreau să-mi zici
Aromâna mea…)
Io di la oi armâne yinu
Acasâ voi s`mi ducu
S`iau pâni, apâ, tsâruhi s`alin
La picurar s`aducu
Lăi gionli a meu…
(Eu de la oi aromâne vin
Acasă vreau să mă duc
Să iau pâine, apă, opinci să urc
La păcurar să duc
Măi junele meu)
Hii isusitâ feata mea
Pi hii de celnic mari
Io nu shtiu cari va`nhi ti ia
Pi truplu a tău, pi hari,
Armâna meaaa`…
(Ești logodită fata mea
Cu iu de celnic mare
Eu nu știu cine te va lua
Cu trupul tău, cu harul tău
Aromâna mea)
D!N4MO g!rl, Ioti Mela - Armâna mea, ”giony” / Versuri, 7 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---arm--na-mea/2031 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Feată, ochiulu`ts ca de`amurâ
Feată, ochiulu`ts ca de`amurâ
Tsi arâseshi inimi la gionji
Piturnichi dit pâduri
Tsi tut cânts` pi la fântânhi…
(Fată cu ochii ca murele
Ce aprinseși inimi de juni
Potârniche din pădure
Ce tot cânți pe la fântână)
Piturnichi dit pâduri
Tsi tut cânts` pi la fântânhi…
(Potârniche din pădure
Ce tot cânți pe la fântână)
Nu`nhi cânt gione di inati
Ma cu vrearea tsi`a s`adrăm
Câ un grai di dipârtari
Nâ dzâtsea doii s`nâ luăm…
(Nu îmi cânt june de supărare
Dar cu iubirea ce vom face
Că un grai din depărtare
Ne zicea amândoi ca să ne luăm)
Câ un grai di dipârtari
Nâ dzâtsea doii s`nâ luăm…
(Că un grai din depărtare
Ne zicea amândoi ca să ne luăm)
Cântâ`ts cânticlu, lea feata,
Sh`duti la cuibul a tău
Va`nhi ts`alashi un gioni aleptu
Shi`i pâcat di Dumnidză…
(Cântă-ți cântecul tu fată
Și du-te la cuibul tău
Vei lăsa un june ales
Și-i păcat la Dumnezeu)
Va`nhi ts`alashi un gioni aleptu
Shi`i pâcat di Dumnidză…
(Vei lăsa un june ales
Și-i păcat la Dumnezeu)
Tuti aesti`s nanaparti
Ma cu vrearea tsi`a s`adrăm
Câ un grai di dipârtari
Nâ dzâtsea doii s`nâ luăm…
(Toate astea-s departe
Dar cu iubirea ce vom face
Că un grai din depărtare
Ne zicea amândoi ca să ne luăm)
Câ un grai di dipârtari
Nâ dzâtsea doii s`nâ luăm…
(Că un grai din depărtare
Ne zicea amândoi ca să ne luăm)
Iara soarli di pi dzeanâ
Shi tu ocli dischidea
Aveai budza ca mirgeanâ
Anghil câdzut dit tzer…
(Iar soarele de pe deal
Și în ochi deschidea
Aveai buza ca mărgeanul
Înger viu căzut din cer)
Aveai budza ca mirgeanâ
Anghil câdzut dit tzer…
(Aveai buza ca mărgeanul
Înger viu căzut din cer)
Nu`ari sorâ, nu`ardi loclu
Nhicâ lacrima ca jar
Când di frati`shi vearsâ foclu
Di dureari sh`di amar…
(Nu are soră, nu arde pământul
Nici lacrima ca jarul
Când pentru frate își varsă focul
De durere și de amar)
Când di frati`shi vearsâ foclu
Di dureari sh`di amar…
(Când pentru frate își varsă focul
De durere și de amar)
D!N4MO g!rl, Ioti Mela - Feată, ochiulu`ts ca de`amurâ, „giony” / Versuri, 2 aprilie 2010 , http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---feat----ochiulu-ts-ca-de-amur--/1852 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Moskopole – Moscopole
Nã vini laii hãbari
Di Moscopole atsea mari
Cumandu Ali Pasha
Ta's ardã Moscopolea
(Ne veni o veste rea
Din Moscopolea cea mare
Ordonă Ali pașa
Ca să ardă Moscopolea)
Tu'armãnescu cãsãbã
Multã aveari s'adunã
Pãgãnjii bagã yinati
S'ibã a lor nu'au arhãti
(În orașul aromân
Multe averi se adunară
Păgânii erau invidioși
Să fie ale lor nu aveau răbdare)
Tutã Moscopolea plãndzi
Tu armãnj inima's frãndzi
Yini pisti ei tufani
Di tufechi, iatagani
(Toată Moscopolea plânge
În aromâni inima se frânge
Vine peste ei vijelie
De puști, de iatagane)
Greashti cavalioti cu seati
Bãgatsã mãna pi armati
Mutatsã'vã, lãi, gionj armãnj
Cã him cãlcatsã di pãgãnj
(Grăiește Cavalioti cu sete
Puneți mâna pe arme
Mișcați-vă, măi, juni aromâni
Că suntem călcați de păgâni)
S'alumtã bãrbatsã, mnjeri
Cu pãgãnili ashkeri
Ca frãndza iarau pãgãnjii
Cu njili cãdzurã armãnjii
(Se luptă barbate, femei
Cu păgînele armate
Ca frunza erau păgânii
Cu miile căzură aromânii)
Dit cãsãbãlu armãn
Armasi cinushi, scrum
Doamne tsi ts'avu astipseari
Di'andripseshi nã mirã ahtari
Di'andripseshi nã mirã ahtari
Di Moscopolea atsea mari
(Din orașul aromân
Rămase cenușe, scrum
Doamne cu ce-ți greși
De hotărâși o așa soartă
De hotărâși o așa soartă
Pentru Moscopolea cea mare)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
În 1991, istoricul român Anastasie Iordache (1933-2009) a publicat lucrarea Principii Ghica. O familie domnitoare din istoria României.
În capitolul întâi a tratat și problema controversată a originii etnice a întemeietorului acestei dinastii care a domnit în Țara Românească și Moldova.
<(…) Ghiculeștii au dat Principatelor Române zece domnitori, timp de exact două secole, între 1658 și 1858, cei mai mulți dovedind devotament și iscusință în conducerea celor două țări, manevrând cu abilitate, adeseori, pentru desprinderea lor de sub suzeranitatea otomană, uneori cu prețul jertfei supreme, îndurînd cutezători supliciul execuțiilor medieval publice.
(…) Primul Ghica cunoscut în istorie este Gheorghe*, avînd și diminutivul Ghica, devenit ulterior nume de familie, originar din Albania**, dar sosit în Principatele Române de la Constantinopol***, unde se stabilise de cîtăva vreme. Cronicarii**** și, apoi, istoricii de mai târziu, în cea mai mare parte, stabilesc originea lui albaneză, unii susținînd în mod implicit că era albanez, alții că ar fi fost aromân. Între aceștia din urmă, mai puțini, dar nu fără oarecari temeiuri, este și M. Theodorian-Carada*****, care menționează că Ghiculeștii erau aromâni din Albania, cel dintâi fiind Gheorghe Ghica, nume românesc, purtat de atîția români din Macedonia*****. În fapt, susținea el, toți Ghiculești s-au simțit buni români și s-au dovedit ca atare (5). Recent, un alt autor român****** susținea că Gheorghe sau Ghica se născuse la Zagoria în Macedonia, vorbind albaneza, greaca și româna, tustrele cunoscute de locuitorii din regiune, fără a preciza cu certitudine originea etnică (6).
Cei mai mulți, inclusiv Dora d’Istria******* (Elena Ghica), o descendentă de seamă a familiei susțin originea albaneză a Ghiculeștilor, nelipsind, în mod firesc, fabulații sau legend în această privință, tocmai datorită obîrșiei modeste a lui Gheorghe Ghica și obscurității în care și-a trăit anii copilăriei. Astfel, Ion Neculce********, menționînd oroginea albaneză, scria că, încă de copil, Gheorghe Ghica plecase din satul natal spre Constantinopol, împreună cu un fiu de turc, originar din insula Cipru*********, legîndu-se între ei în caz de izbîndă a vreunuia. (…) La Constantinopol, iar, ulterior, Koprulu**********, căci despre el era vorba, va ajunge chiar mare vizir al Imperiului ottoman. Mai tîrziu, îl va recunoaște și-i va facilita ocuparea tronului Moldovei (7).
(…) Studii recente, temeinic documentate, confirmă că relatările lui Ion Neculce în O samă de cuvinte nu sînt decît legendă. Singurul adevăr este că Gheorghe Ghica și Koprulu erau originari din Albania. Cît privește locul nașterii, poate fi ori Kopru (Punte) în Asia Mică, unde s-a stabilit bunicul lui Mehmed Koprulu, ori orășelul cu acest nume numit și Veles, din Macedonia, la sud de Skopje***********, probabil loc de emigrare comun al celor doi compatrioți. De altfel, Veles a luat numele de Koprulu de la cel al vestitei familii de mari viziri (9).
Mihail Kogălniceanu menționează că „Gheorghe I era albanez din satul Koprulu, de unde-și trage originea ilustra familie de mari viziri Koprili Ogli” (10). A. D. Xenopol scria, de asemenea, că Gheorghe Ghica era de neam albanez din părțile grecești” (11).
Mai dificil de stabilit originea etnică în noianul de seminții care trăiau amestecate în diverse localități din zona macedoneană a Peninsulei Balcanice, rămîne totuși cert că Gheorghe Ghica provenea dintr-o familie modestă, nevoiașă (12), ceea ce l-a detrminat să pornească în capital Imperiului ottoman, unde a intrat în serviciul capuchehaielor *********** moldovene (13). Acolo s-a căsătorit cu o catolică de origine greacă din Pera*************, de la care a avut un fiu, Grigore, viitorul domn (14). În Moldova nu fusese adus de Vasile Lupu, ci venise înaintea lui, îndeletnicindu-se cu negoțul, prin deceniul al doilea sau al treilea al secolului al XVII lea. (…) Oricum, este menționat pentru prima data în hrisovul din 24 octombrie 1624, dat de Radu Mihnea*************, prin care închina mănăstirea Prodromului din Sozopol. (…) Împămîntenit, Gheorghe Ghica s-a căsătorit cu Smada, fiica stolnicului Stamate din Broșteni. (…) Din această căsătorie a avut pe Ionașco, postelnicul, căsătorit cu Maria, fiica lui Cîrstian, și pe Măricuța, căsătorită cu marele comis************** Bălan. (…) Prin urcarea pe tronul Moldovei a lui Vasile Lupu, ascensiunea lui Gheorghe Ghica dobîndește noi certitudini, căci intră curînd în anturajul domnului: „lipindu-să de curte, fiind și Vasilie Vodă tot de un neam, arbănaș” (15). Miron Costin însuși relatase deja înaintea lui Ion Neculce asupra antecedentelor venirii pe tronul Moldovei a lui Gheorghe Ghica: „Era aice în țară den dzilele altor domni, neguțitoria țiindu, pînă la domnia lui Vasilie Vodă. Fiind de un niam cu dînsul, arbănaș, l-au trasu-l Vasilie Vodă la curte și deodată la boierii mai mărunte, apoi la vornicia cea mare de Țara de Gios*************** au ajunsu. Și țiindu-l Vasilie Vodă de credință, l-au trimis la Poartă***************** capichehaie, văzîndu-l și om contenit la toate și scump, cum se cade să fie cînd capichehăei să fie” (18).
Vasile Lupu, asupra originii căruia stăruie presupuneri fie că ar fi fost albanez, fie aromân, la fel ca în cazul lui Gheorghe Ghica, urcase pe tronul Moldovei înainte de 30 martie 1634.(…)
NOTE A. I.
(5) M. Theodorian-Carada, Beizadea Mitică, București, f.a., p. 5
(6) Mihail-Dimitri Sturdza, Dictionnaire historique et genealogique de sgrandes familles de Grece, d’Albanie et de Constantinople, Paris, 1983,p. 297.
(7) Ion Neculce, Opere, Letopisețul Țării Moldovei și o Samă de cuvinte, ed. Critică și studiu introductive de Gabriel Strempel, București, 1982, pp. 186-187
(9) Paul Cernovodeanu, Știri privitoare la Gheorghe Ghica al Moldovei (1658-1659) și la familia sa, „Anuarul Institului de Istorie și arheologie <A. D. Xenopol>”, Iași, XIX, 1982, p. 334.
(10) M. Kogălniceanu, Histoire de la Valachie et de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, Berlin, 1837, p. 300.
(11) A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, ed. III, vol. VII, București, 1929, p. 165; Vezi și Jean-Louis Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie, Jassy, 1777, p. 87.
(12) Paul Cernovodeanu, op. cit., loc. cit., XX, 1983, p. 121.
(13) Ion Neculce, op. cit., p. 187.
(14) Mihail-Dimitri Sturdza, op. cit., p. 297.
(17) Ion Neculce, op. cit., p. 187.
(18) Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, ed. P. Panaitescu, București, 1944, p. 191.>
SURSA
Anastasie Iordache, Principii Ghica. O familie domnitoare din istoria României, editura Albatros, București, 1991, pp. 8-11.
NOTE M. T.
*Gheorghe Ghica (1598-1664) – Domn al Moldovei în anii 1658-1659 și al Țării Românești în anii 1659-1660.
**Albania – Provincie a Imperiului Otoman din secolul XIV până în 1912.
***Constantinopol – Capitala Imperiului Bizantin (grec) până la cucerirea de către sultanul Mahomed II în 1453, când devine capitala Imperiului Otoman cu numele de Istanbul.
****Cronicar – Istoric medieval care scria lucrări istorice descriind evenimente în ordinea lor cronologică. (gr. cronos = timp)
*****Marius Theodorian-Carada (1868 Craiova – 1949 București) – Avocat, prozator și gazetar.
******Macedonia – Provincie a imperiilor roman, bizantin, bulgar și sîrb, cucerită de otomani în secolul XIV și împărțită de Bulgaria, Serbia și Grecia în urma războielor balcanice din 1912-1913.
******Mihai Dimitrie Sturdza (1934 - ) – Prinț din familia nobiliară și domnitoare (secolul XIX) a Sturdzeștilor. Deținut politic în timpul regimului comunist. Filolog. Emigrant în Franța. Ziarist la Radio Europa Liberă.
*******Elena Ghica (1828 București – 1888 Florența * Italia) – Educată în limbi antice și modern la Dresda, Viena, Veneția și Berlin. Căsătorită cu ducele rus Aleksandr Koltsov-Massalski. Călătoare în Europa. Personalitate cosmopolită. Scriitoare cu idei liberale și de emanciparea femeilor. Autoarea volumului Gli albanesi in Rumenia. Storia dei Principi Ghika.
********Ion Neculce (1672 Moldova -1745 Moldova) – Mare boier. Cronicar. Autor al Letopisețului Țării Moldovei de la Dabija vodă la Constantin Mavrocordat (1662-1743). Continuator al cronicii lui Miron Costin.
*********Cipru – Insulă din estul Mării Mediterane, cucerită de otomani de la Republica Veneția în 1517 și cedată Marii Britanii în 1878.
**********Koprulu Mehmed pașa (1583-1661) - Mare vizir în anii 1656-1661. El și cei doi succesori din familia sa au redresat situația internă a Imperiului Otoman, reluând ofensiva în Europa până la dezastrul de la asediul Vienei din 1683, care a marcat începutul declinului ireversibil al statului sultanilor până la proclamarea republicii în 1923.
***********Skopje – Capitală din 1991 a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.
************Capuchehaie – Agent diplomatic la Istanbul al domnului Moldovei și al domnului Țării Românești, vasali ai sultanului.
*************Pera – Cartier al Constantinopolului locuit de negustori-cetățeni ai republicii italiene Genova.
**************Radu Mihnea – Domn al Moldovei în anii 1616-1619 și 1623-1626.
***************Stolnic, Postelnic, Comis – Ranguri boierești cu atribuțiuni la curtea domnească.
****************Vornic – Rang boieresc cu atribuțiuni judiciare. În Moldova existau doi vornici: al Țării de Sus (nord) și al Țării de Jos (sud).
**************** *Poarta – Poarta Otomană sau Sublima Poartă sau Înalta Poartă era denumirea curții deschise unde sultanul privea ambasadorii. Expresiile sunt traduceri în franceză, limba diplomației, ale termenului otoman Bab-i Ali. Într-o accepțiune restrânsă însemna ministerul de externe al imperiului ottoman.
Msheata mea cu perlu laiu
Cu budza aroshi dultsi ca di njeari
Cã tse nu vrei tini lea featã
Cã tse nu vrei featã ta s'hii cu mini
Cã tse nu vrei tini lea featã
Cã tse nu vrei featã ta s'hii cu mini
(Frumoasa mea cu părul negru
Cu buza roșie, dulce ca mierea
De ce nu vrei tu fată
De ce nu vrei tu fată să fii cu mine
De ce nu vrei tu fată
De ce nu vrei tu fată să fii cu mine)
Mashi ti tini vruta mea
Io va'nj dau featã bana
Cã ti voiu pi tini featã msheatã
Oh va s'hii a mea
Cã ti voiu pi tini featã msheatã
Oh ta s'hii a mea
(Doar pentru tine iubita mea
Eu îmi voi da fată viața
Că te iubesc pe tine fată frumosă
Oh vei fi a mea
Că te iubesc pe tine fată frumosă
Oh vei fi a mea)
Mi'aducu aminti dzuua atsea
Cãndu lea vrutã mini ti vidzui
Inima mea , ti tini featã
Inima mea ti tini inj bãtea
Inima mea , ti tini featã
Inima mea ti tini inj bãtea
(Îmi aduc aminte ziua aceea
Când iubito eu te-am văzut
Inima mea pentru tine fată
Inima mea pentu tine bătea
Inima mea pentru tine fată
Inima mea pentu tine bătea)
Io ti voiu lea vruta
Di'adunu s'nã tritsemu bana
Cã ti voiu pi tini featã msheatã
Oh va s'hii a mea
Cã ti voiu pi tini featã msheatã
Oh ta s'hii a mea
(Eu te iubesc tu iubito
Împreună să ne trecem viața
Că te iubesc pe tine fată frumoasă
Oh vei fi a mea
Că te iubesc pe tine fată frumoasă
Oh vei fi a mea)
Mirakea mea cu perlu laiu
Mi minduescu vrutã mashi la tini
Cã tse nu potu mãratu di mini
Cã tse nu potu s'adaru ta s'hibã ghini
Cã tse nu potu mãratu di mini
Cã tse nu potu s'adaru ta s'hibã ghini
(Iubirea mea cu părul negru
Mă gândesc iubito doar la tine
De ce nu pot bietul de mine
De ce nu pot să fac să fie bine
De ce nu pot bietul de mine
De ce nu pot să fac să fie bine)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Vrute nu mi'asparu – Iubite nu mă sperii
Pi'unã pishtireauã mi'alinai
Sh'mutri dzeana tutã di'anvirliga
S'nu mi'aspari cu oili cãndu a s'yini
Cã di cãnji a tãi nu mi ia frica
(Pe o stâncă m-am suit
Și priveam dealul tot împrejur
Nu mă sperii cu oile când vei veni
Că de câinii tăi nu mi-e frică)
Refren - Refren
Vrute nu mi'asparu , cã ploaia a mi udã
Vrute nu mi'asparu , cã vintul a mi pingã
Mashi di vrearea ta tsi va's astingã
(Iubite nu mă sperii că ploaia mă va uda
Iubite nu mă sperii că vântul mă va doborî
Doar că iubirea ta se va stinge)
Noptsãli di vreari tsi li'avumu
Canda furã ti noi doj pirmithi
Cafi searã shedu vrutã sh'mi ankinu
Unã mashi cu njeata ta tu minti
(Nopțile de iubire care le-am avut
Parcă fură pentru noi doi basme
În fiecare seară șed iubito și mă închin
Doar cu frumusețea ta în minte)
Refren – Refren
Naca Dumnidzãlu ti urghii,
S'nu vedzã a mea vreari cari moari
Ma's astingã vrute shi a meu doru
Va s'armãni cu cãnji la cutari
(Poate că Dumnezeu te-a blestemat
Să nu vezi a mea iubire care moare
Dacă se va stinge iubite și al meu dor
Vei rămâne cu câinii la stână)
Refren – Refren
SURSA
Maria, Gramostea - Vrute nu mi'asparu, "Mashi ti tini vrutã" : 2009, ”giony” / Versuri 20 iunie 2010, http://giony.ro/versuri-p/gramostea---vrute-nu-mi-asparu/2235 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Lãndzitã'i bana – Viața cu boală
Lãndzitã'i bana di doru sh'uhtari
Lãndzitu hiu io di a ta vreari
Un ponu tsi am inj caftã minduiari
Iasti dorlu tsi caftã puteari
(Viața-i suferindă de dor și oftare
Bolnav sunt eu de a ta iubire
O durere pe care o am mă frământă
Este dorul care cere putere)
Refren – Refren
La tini in bratsã'i casa meau
La tini in bratsã plãngu , uhtedzu
La tini in bratsã inima nj'aspuni
Aclo io vreamu s'bãnedzu
(La tine în brațe-i casa mea
La tine în brațe plâng, oftez
La tine în brațe inima îmi spune
Acolo eu vreau să trăiesc)
Lãndzitã'i bana di doru sh'mirakii
Alargu iu hii, alargu s'ti aproaki
Cã fãrã tini, fãrã doru sh'minduiari
Potu s'adaru tserlu s'aprindã fãrã steali
(Viața-i suferindă de dor și iubire
Departe unde ești, de departe să te apropii
Că fără tine, fără dor și gânduri
Pot să fac cerul să rămână fără stele)
Refren – Refren
Lãndzitã'i bana di doru sh'mãrtii
Io tiniru s'mi adar, s'mi vedu tu yilii
Mintea ti caftã s'ti aducã lãngã mini
S'avinu io dorlu, shi s'ti'am mashi pi tini
(Viața-i suferindă de dor și păcat
Eu tânăr să mă fac, să mă văd în oglindă
Mintea te caută să te aducă lângă mine
Să alung eu dorul și să te am doar pe tine)
Refren – Refren
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Adza easti njercuri
Adzã easti njercuri
Mãni a s'hibã joi
Vruta mea ia furca shi lãna
Shi ina, ina pi la noi
(Azi este miercuri
Mâine va fi joi
Iubita mea ia furca și lâna
Și vino, vino pe la noi)
Ma nu pot vrute, nu pot soare
Tsi va s'adram cu a noastã vreari
Ma, hoara tutã a n'azburascã
Cã nu tsã hiu gione, nveastã
Lele, lilici galbinã
(Dar nu pot iubite, nu pot soare
Ce vom face cu a noastră iubire
Căci satul tot ne va bârfi
Că nu-ți sunt june nevastă
Lele, floare galbenă)
Mãni a s'hibã joi
Pãimãni as facã vineri
Vruta mea ina la mini
Cã noi, doyi nã him tineri
(Mâine va fi joi
Poimâine va fi vineri
Iubita mea vino la mine
Că noi doi suntem tineri)
Ma nu pot cã-i vinerea maryi
Am alti lucryi di adrari
Ma ghini s'nidzem pri imnari
Tu cãsãbãlu nai ma maryi
(Dar nu pot că-i vinerea mare
Am alte treburi de făcut
Mai bine să mergem la plimbare
În orașul cel mai mare
Lele, floare galbenă)
Cãsãbãlu'i maryi
Multi lucryi ari
Vruta mea io va ts'ancupuru
Nji di fustãnj shi'di neali
(Lele, floare galbenă
Orașu-i mare
Multe lucruri are
Iubita mea îți voi cumpăra
Mii de rochii și de inele)
Parãlu vrute nu lu'arucã
A njea vrearea ta nj'agiungã
Nu mi creapã cu a tali zboarã
Ca's fuga dorlu, va'nj mi doarã
Lele, lilici galbinã
(Banii iubite nu-i arunca
Mie iubirea ta mi-ajunge
Nu mă supăra cu ale tale vorbe
Că va dispărea dorul, mă va durea
Lele, floare galbenă)
NOTĂ
Versiune românescă de Marius Teja.
Haidi vruta mea – Haide iubita mea
Haidi vruta mea, sã nu'nj fudzã iuva
Unã eta a noastã va's avem daima
Haide tini featã, haide tini msheatã
Haidi vruta mea, s'nã bãnãm bana
(Haide iubita mea, să nu-mi pleci nicăieri
O viața a noastră vom avea totdeauna
Haide tu fată, haide tu frumoasă
Haide iubita mea să ne trăim viața)
Albã chindisitã, cu soari mpiltitã
Njata hrisusitã, nu tsu shtii canu
Ah tsi doru mi ia, anda hii aoa
Voi ma multu s'hii, njcã steaua mea
(Nevinovată, împodobită, cu soare asemănată
Tinerețe aurită, nu ți-o știe nimeni
Ah ce dorm mă ia, când ești aici
Vreau mai mult să fii, mititico, steaua mea)
Mash io sã'nj ti bashu, io sã'nj ti hãrsescu
Tut aproapi s'ti am, vrearea ta s'duchescu
Ah tsi doru mi ia, anda hii aoa
Voi ma multu s'hii, njcã steaua mea
(Doar eu să te sărut, eu să te mângâi
Tot aproape să te am, iubirea ta s-o simt
Vreau mai mult să fii, mititico, steaua mea)
Haide tini featã, haide tini msheatã
Haidi vruta mea, s'nã bãnãm bana
(Haide tu fată, haide tu frumoasă
Haide iubita mea să ne trăim viața)
giony, Gramostea - Haidi vruta mea, ”giony” / Versuri, 29 mai 2009, http://giony.ro/versuri-p/gramostea---haidi-vruta-mea/37 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Iu iarai – Unde ai fost
Minduierli a meali ti caftã
Tu pirmiti canda fum noi doyi
Shi t'unã banã altã
(Unde ai fost, unde ai fost până acum
Gândurile mele te caută
În basm parcă am fost noi amândoi
Și într-o altă viață)
S'tsã dãdeam mãnjli a meali
Cu a tali daima s'apridunã
Nã cãdeau nji di steali
Shi cu eali io nj'adrai cãrunã
(Și-ți dădeam mâinile mele
Cu ale tale mereu împreună
Ne cădeau mii de stele
Și cu ele eu mi-am făcut cunună)
Iu earai, iu earai pãn tora
Minduierli a meali ti caftã
Tu pirmiti canda fum noi doyi
Shi t'unã banã altã
(Unde ai fost, unde ai fost până acum
Gândurile mele te caută
În basm parcă am fost noi amândoi
Și într-o altă viață)
Dapoaia vini pi'un cal albu
Shi ncãlicashi pi el cu silã
Atumtsea gri cutrimuratlu
Armãnj cu mini mas ai njlã
(Apoi a venit un cal alb
Și ai încălecat pe el voinicește
Atunci grăi cutremurat
Rămâi cu mine dacă ai milă)
Iu earai, shi cari hii aspuni
Shi mãna aratsi luai ca's astringu
Mutryi nãpoi ca's ascundã di mini
Sã nu vedu cã oclj ãi plãngu
(Unde ai fost și cine ești spune
Și mâna rece o luai ca s-o strâng
Privi înapoi ca să se ascundă de mine
Să nu văd că ochii îi plâng)
O, voi un lucru ta's shtii
Shi cu oclj aplicatsã ãnj dzãsi
Nu hiu lutseafiru, nu hiu ponu
Hiu featã vrutlu a tãu dit yisi
(O, vreau un lucru ca să știi
Și cu ochii îmi zise
Nu sunt luceafăr, nu sunt fantomă
Sunt fată iubitul tău din vise)
giony, Gramostea - Iu iarai, ”giony” / Versuri, 29 mai 2009 , http://giony.ro/versuri-p/gramostea---iu-iarai/36 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Cat anj ti voi – Cât mi te iubesc
Inima featã'nj dzãtsea
Cã tini va s'hii a mea
Haidi vrutã nu mutrea
Haidi ascultã'nj vrearea
(Inima fată îmi zicea
Că tu vei fi a mea
Haide iubito să nu-ți pese
Haide ascultă-mi iubirea)
Refren - Refren
Cãt ãnj ti voi
Ahãntu s'mi vrei
Minduia'ti, la oclj a mei
(Cât mi te iubesc
Atât să mă iubești
Gândește-te la ochii mei)
Io vrutã cãnd ti mutrescu
Tut la io mi minduiescu
Inima featã'nj ti va
Voi ta s'hii nveasta mea
(Eu iubito când te privesc
Tot la mine mă gândesc
Inima fată mi te dorește
Vreau ca să fii nevasta mea)
Refren - Refren
giony, Gramostea - Cat anj ti voi, ”giony” / Versuri, 29 mai 2009, http://giony.ro/versuri-p/gramostea---cat-anj-ti-voi/35 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
În 1984 istoricul medievist roman Radu Manolescu (1929 -) a publicat studiul Legături economice între țările române în feudalism (secolele XIV – XVIII), în care a făcut referiri și la aromânii membri ai companiilor înființate în Transilvania de negustori greci în secolele XVII-XVIII.
<În pofida numelui, companiile „grecești” din Transilvania aveau o component etnic variată. În afară de greci, din companii făceau parte și supuși ai Imperiului ottoman provenind din alte etnii, ca aromâni, bulgari, sîrbi, albanezi etc., precum și negustori, în marea lor majoritate români, din Transilvania, Țara Românească și Moldova, care deveneau companiști pentru a putea beneficia de privilegiile acordate de autoritățile habsburgice acestor companii (86). Mulți companiști aromâni se statorniceau în Transilvania, ca, de pildă, negustorul aromân Mihail Țumbru din Seatiște (Macedonia), care în 1780 era stăruitor îndemnat de tovarășul său de negoț, Gheorghe Ioan Marcu din Sibiu „să se hotărască odată și să se facă ardelean, să se stabilească la Brașov sau Sibiu și să înceapă negoțul cu Bogdania” (Moldova). (87)
Ca urmare a pătrunderii tot mai intense a românilor și a aromânilor în comerțul orașelor din sudul Transilvaniei și în companiile „grecești”, din a doua jumătate a secolului XVIII elemental românesc a devenit preponderent în cadrul lor. De pildă, la Brașov, în 1768, își desfășurau activitatea 11 firme săsești, 31 companiști „greci”, din care o parte erau români și aromâni, și 80 negustori români din Șcheii Brașovului (88). Tot acolo, în 1800, cei 51 membri ai companiei „grecești” erau alcătuiți din 23 români, 2 aromâni, 16 greci și 10 bulgari (89).
În condițiile procesului de românizare tot mai accentuate a negoțului din Brașov, în oraș s-au constituit case de negoț românești, ca aceea a lui Ion Dan la 1772-1773 sau companii comeciale românești, ca aceea condusă de negustorul aromân Mihail Țumbru. Stabilit la brașov în 1782, căsătorit cu fiica negustorului roman brașovean Ioan Boghici, Mihail Țumbru a constituit, împreună cu socrul său și cu postelnicul Hagi Stan Jianu din Craiova, o companie comercială care a funcționat între 1789 și 1794. Compania era constituită pe bază de contract, dispunea, la înființare, de un capital de 20 000 florini, iar la reînnoirea contractului, în 1792, de 38 000 florini, avea depozite de mărfuri la Brașov, Sibiu, Timișoara, Pesta și Viena și folosea numeroși agenți și comisionari. Compania făcea negoț cu mărfuri și operații cu valori, cambia și monede în țările române, Imperiul ottoman și Austria (91).
(…)
Casa de comerț Nicolae Paciura, întemeiată de negustorul aromân din Hrupiște (Macedonia) care i-a dat numele, a funcționat la Sibiu între 1812-1827. Casa aducea din Țara Românească lînă și piei, expedia la sud de Carpați produse transilvane și austriece, printre care zeci de mii de coase și aproviziona curtea domnească cu mărfuri apusene de lux, făcea negoț cu monede (94).
Procesul de înlocuire a negustorilor companiști greci din Sibiu de către negustorii români și aromâni se oglindește în constatarea lui Nicolae Paciura din 1814 că „Peste cîțiva ani nu va mai rămîne nici un [companist] grec la Sibiu…” (95).
NOTE R.M.
(86) Olga Cicanci, Companiile grecești din Transilvania și comerțul European între anii 1636-1745, Bucrești, Ed. Academiei R.S.România, 1981, p. 24-25
(87) E. Limona & D. Limona, Aspecte ale comerțului brașovean în veacul al XVIII lea. Negustorul aromân Mihail Țumbru / ”Studii și material de istorie medie”, vol. IV, București, Ed. Academiei R.P. Române, 1960, p. 528.
(88) Ibidem, p. 529-530.
(89) C. Papacostea-Danielopolu & Lidia Demeny, Grecs, Roumains, Bulgares et Serbes dans la Compagnie „grecque” de Brașov (1777-1850) / „Association International d’Etudes de Sud-Est Europeen, Bulletin”, X, 1972, 2, p. 271, nota 42.
(91) E. Limona & D. Limona, op. cit, p. 530-560.
(94) D. Limona, Casa de comerț Nicolae D. Paciura din Sibiu / „Revista arhivelor”, 1965, 1, p. 265-285.
(95) Ibidem, p. 269-270. >
SURSA
Radu Manolescu, Legături economice între țările române în feudalism (secolele XIV – XVIII) / Ștefan Ștefănescu (coordinator), Națiunea română. Geneză. Afirmare. Orizont contemporan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, pp. 270-271, 276-277.
Avem 381 vizitatori online