Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Items filtered by date: Septembrie 2012
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Cântece: Haidi'n dzeana / IANINA

Duminică, 30 Septembrie 2012 16:45

 

NOTĂ

Versiuni românești de Marius Teja.

 

 

Haidi'n dzeanaaaa – Haide în sus

 

Haidi`n dzeanâ, oi lele, 
Haidi`n dzeanâ 
La cutarlu al Coli… 

(Haide în sus, oi lele

Haide în sus

La stâna lui Nicolae)

Shi`aminarâ, oi lele, 
Shi`aminarâ 
Doau` trei ciftoanji… 

(Și traseră, oi lele

Și traseră

Două trei arme de vânătoare)

Di s`avdzârâ, oi lele, 
Di s`avdzârâ 
S`avdzâ pânâ`n hoarâ… 
(De se auziră, oi lele

De se auziră

Se auzi până-n sat)


Picurarii , oi lele , 
Picurari 
Di la oi, moi… 

(Păcurarii, oi lele

Păcurarii

De la oi, măi)

 

SURSA

Mihai, Ianina - Haidi'n dzeanaaaa, ”giony” / Versuri,  27 februarie 2012, http://giony.ro/versuri-p/ianina---haidi-n-dzeanaaaa-/3043 (Audio)

<aromâni, grup etnic de origine romană, provenind din populația romanică sud-dunăreană care, după mărturiile cronicarilor bizantini, a migrat înainte de sec. 10 de la Dunăre spre centrul muntos al Peninsulei Balcanice, stabilindu-se în Macedonia și în regiunile învecinate. Sînt cunoscuți și sub numele de români macedoneni.

R.P.>

 

<macedoromâni v. aromâni>


<maurovlahi (Vlahii negri) (morlaci), populație romanizată atestată în evul mediu în partea de apus a Peninsulei Balcanice între coasta dalmată, Drava și Morava. Au ajuns aici după sec. 7 în urma dislocării populației dunărene romanizate în timpul migrațiilor și atacurilor avaro-slave.

R.P.>

 

<megleno-români, populație românească, ramură a aromânilor, care a migrat în sec. 11-12 de la Dunăre din vecinătatea Daciei, în interiorul Peninsulei Balcanice. M.r. mai trăiesc azi în SV R.P. Bulgaria, E Iugoslaviei și în NV Greciei.

R.P.>

 

<vlahi, denumire preluată de germani de la celți și apoi de slavi de la germani, desemnînd populațiile romanizate. Din lb. slavă comună, unde pătrunsese înainte de sec. 7 e.n., termenul a fost preluat de bizantini, după ce aceștia au pierdut aproape întreg teritoriul romanizat din jumătatea nordică a Peninsulei Balcanice (sec. 7-9). Prima mențiune a v. în izvoare o întîlnim la Kedrenos (II, 435) cu prilejul relatării uciderii fratelui regelui bulgar Simion de către v. între localitățile Prespa (Iugoslavia) și Castoria (Grecia) v.și maurovlahi (976 e.n.).

W. Tomaschek, Sitzungsberichte Phil.- Hist. Klasse Akad. Wien. t. 60, 1968, 401; N. Iorga, Hist. des Roumains, 3, 7-8; Eug. Stănescu în RESEE, 6, 1968, 3, 407-438.

I.B.>

 

 

SURSA

Dionisie M. Pippidi (coord.), Dicționar de istorie veche a României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, pp. 50-51 (Radu Popa), 379, 384 (Radu Popa), 386 (Radu Popa), 618 (Ion Barnea).

Cântece: Unu trandafilu / Ianula Gheorghe

Vineri, 28 Septembrie 2012 18:36

NOTĂ

Versiuni românești de Marius Teja.

 

 

Unu trandafilu creashti la firida mea – Un trandafir crește la fereastra mea

Unu trandafilu creashti la firida mea 
Tsi'sh apleacã frundzãli lishoru, 
Lungã'nj pari calea pãnã la vruta mea 
Shi'nj si pari  va'nj moru di doru , 
Lungã'nj pari calea pãnã la vruta mea 
Shi'nj si pari  va'nj moru di doru 

(Un trandafir crește la fereastra mea

Care își apleacă frunzele ușor

Lungă îmi pare calea pînă la iubita mea

Și mi se pare că-mi voi muri de dor
Lungă îmi pare calea pînă la iubita mea

Și mi se pare că-mi voi muri de dor)

Mi'anghisamu canda eram doji deadunu 
Nu puteamu tsiva io ta  spunu , 
Puji tutsã anvãrliga di noi cãntau 
Sh'lilicili tuti  mutrea, 
Puji tutsã anvãrliga di noi cãntau 
Sh'lilicili tuti  mutrea . 

(Visam parcă eram amândoi împreună

Nu puteam nimic eu ca să-ți spun

Păsările toate împrejurul nostru cântau

Și florile toate ne priveau
Păsările toate împrejurul nostru cântau

Și florile toate ne priveau)

Cãndu mi'sculai ditu somnu vruta mea 
Ni puj, ni licici nu erau, 
Nitsi tini ningã mini nu erai 
Sh'lãhtãrsitu ditu somnu mi'sculai, 
Nitsi tini ningã mini nu erai 
Sh'lãhtãrsitu ditu somnu mi'sculai. 
(Când m-am trezit din somn iubita mea

Nici păsări, nici flori nu erau

Nici tu lângă mine nu erai

Și speriat din somn mă trezii

Nici tu lângă mine nu erai

Și speriat din somn mă trezii)

Stau la masã, unã carti ta  scriu 
Ta  scriu lea vrutã a meu doru , 
Ta  scriu lea vrutã mini a meu doru 
Le le le lilicea pãduriloru , 
Ta  scriu lea vrutã mini a meu doru 
Le le le lilicea pãduriloru . 

(Stau la masă o scrisoare ca să-ti scriu

Ca să scriu, tu iubito, al meu dor

Le le le floarea pădurilor

Ca să scriu, tu iubito, al meu dor

Le le le floarea pădurilor)

 

 

SURSA

Maria, Ianula Gheorghe - Unu trandafilu, ”giony” / Versuri, 24 mai 2010 , http://giony.ro/versuri-p/ianula-gheorghe---unu-trandafilu/2133 (Audio

În perioada 22-27 iunie 1992, în stațiunea maritimă românească Neptun a avut loc Forumul românilor și originarilor din România.


La reuniune au luat participat și trei aromâni: Vasile Barba (1918-2007), președintele Uniunii Culturale Aromâne din Freiburg / Germania, Iosif Prefti de la Asociația Aromânilor din Korce / Albania și Paris Sterie din România.


Discursurile lor au fost rezumate într-un volum consacrat evenimentului de către Fundația Culturală Română din București.

În Cuvânt de deschidere al Forumului, scriitorul Augustin Buzura, președintele fundației, i-a salutat pe aromânii din țările balcanice: <Alături de frații din Basarabia, Bucovina și Ucraina prezenți, vreau să-i salut, să le mulțumesc și fraților din Peninsula Balcanică, români și aromâni treziți la viață (...)>


Vasile Barba:


<Ora deșteptării aromânilor

Președintele Uniunii Culturale Aromâne cu sediul în Freiburg a făcut un scurt istoric al formării poporului nostrum deopotrivă la nord și la sud de Dunăre, înfățișînd drama pe care o trăiesc aromânii din Peninsula Balcanică a căror identitate culturală și națională este în pericol. Lumea în schimbare a zilelor noastre, noua Europă al cărei proiect prinde tot mai mult contur, oferă, în opinia domnului Barba, cele mai bune condiții pentru recîștigarea conștiinței originii aromânilor de pe ambele maluri ale Dunării. Adresîndu-se din România, „singura Valahie care ne-a mai rămas”, domnul Barba a pledat în favoarea sprijinirii material a tinerilor aromâni în vederea obținerii unor burse de studiu în România, în Basarabia sau în Bucovina.

Acest lucru nu implică un efort material deosebit din partea statului român, foloasele sale pe plan spiritual fiind inestimabile.> (Plenul de deschidere)

 

<„Raiul nu mai îngăduie… limba valahă

A fost și dînsul de părere că „noi stăm cu brațele încrucișate cînd este amenințată ființa noastră, în timp ce alții pentru a obține privilegii fac orice.

A relatat întîlnirea cu un prelat străin la Budapesta pe care l-a întrebat dacă știe că la nici 100 km de Timișoara, dincolo de graniță, trăiește un întreg popor care nu are nici un preot, nici învățător.

Ceva mai la vale 1 milion și jumătate de valahi nu numai că nu au nici un drept, dar sînt amenințați în Grecia (unde procentual sînt mai mulți decît maghiarii din Transilvania) cu smulgerea limbii de la rădăcină dacă vor vorbi valaha.

A amintit de preoți ortodocși care au predicat grecizarea satelor valahe. Unul dintre ei, călugărul Cozma, a fost sfințit pentru că a grecizat 40 de sate de valahi. Se ducea și spunea preoților: dacă pînă mîine nu veți veni la mine să-mi spuneți că abandonați această limbă a diavolului, limba latină, veți intra în iad. Alteori, stropea cu chimicale otrăvite crengile unui pom din fața casei și spunea: „dacă pînă mîine frunzele vor rămîne verzi înseamnă că nu am dreptate, dar dacă se vor veșteji -  aceasta este vocea lui Dumnezeu. A doua zi, femeile, mai ales, vedeau frunzele veștejite și se duceau să se lepede de limba lor. Aceste procedee numai creștinești nu erau. > (Secțiunea a II a – Istorie și culte)

 

<„Au fost formulate numeroase propuneri concrete (…) scutirea de taxe a tinerilor care vin să învețe în România (prof. Vasile Barba – Freiburg) ș. a.”

„Forumul Românilor și Originarilor din România”

Natalia Stancu – Curierul național 30 iunie 1992 >

 

 

Iosif Prifti

<„O națiune uitată

În present în Albania trăiesc circa 300 000 de aromâni, cea mai mare parte a lor păstrîndu-și obiceiurile și limba strămoșească. Subliniind bunele relații existente între aromâni și albanezi, dl. Prifti a apreciat că românii din Albania au nevoie urgentă de sprijin cultural din partea confraților din nordul Dunării. Prezența unor personalități culturale din România în mijlocul aromânilor din Albania, existența unui correspondent în Albania al postului national de radio din România ar fi doar cîteva din modalitățile prin care statul roman ar putea ajuta „această națiune destul de uitată” care sînt conaționalii nostril sud-dunăreni.> (Plenul de deschidere)

 

 

Paris Sterie

<„În Balcani, românii nu sunt musafiri

A vorbit despre societatea de cultură macedo-română, una din cele mai vechi societăți existente actualmente în România după „Astra”, înființată la 1880 prin înalt decret domnesc. Apoi, despre  drepturile valahilor din sudul Dunării. Pînă în 1923, pe malul Dunării au existat în sate biserici unde slujea în limba română. La Sofia exista o școală primară română și un gimnaziu, care s-a transformat în liceu și era frecventat initial de români din sudul munților Balcani, dar din 1934 au venit mulți elevi de pe malul Dunării. Liceul era al statului roman, diploma era recunoscută în toată lumea, mai puțin în statul bulgar. Apoi bulgarii au închis liceul. În sudul Dunării a rămas astfel un singur lăcaș de cultură – biserica română a coloniei macedo-române din Sofia.

Colonia număra acum 50 de ani 600 de familii, acum dacă mai numără 40-50 familii. În biserică se slujește în românește, dar și în limba bulgară pentru bulgarii din cartier.

În Grecia, Albania, Macedonia sîrbească, Bulgaria, elemental românesc a primit cele mai grele lovituri din partea Patriarhiei ortodoxe de la Constantinopole. În Les Roumains de Macedonie  a lui Alexandru Rudin, există un capitol în care se elogiază un preot grec care a pus hoardele grecești să omoare preoți români.

Astăzi, România liberă și democrată trebuie să vorbească sus și tare pentru drepturile vechi ale acestor români; nu e nevoie ca ei să dobîndească ceva nou. Au existat tratate international prin care aceste drepturi au fost recunoscute de secole, prin pacea de la București din 1913 au fost recunoscute drepturile la cultură și învățămînt: școli și biserici.

Problema românilor din sudul Dunării – este de părere dl. Paris – nu se poate rezolva decît pe principiul tratativelor, prin bună înțelegere și bună conviețuire.> (Secțiunea a II a – Istorie și culte)

 

 

A luat cuvântul și părintele Alexandru Șchiopu din Bulgaria.

<„Biserica română din Sofia”

A vorbit despre colonia ortodoxă română de la Sofia, creată inițial de românii veniți din Macedonia și care au dorit să aibă și biserică în limba maternă. Statul român i-a ajutat, atît în a construi școala română, cît și biserica română de la Sofia. De la 1948 încoace, această biserică a rămas singurul loc und eromânii din Bulgaria toată se puteau aduna și asculta slujbele în lima română. Astăzi însă, numărul credincioșilor se reduce la 30-40 familii – mai mult aromâni și cîțiva vlahi din zona Vidin.> (Secțiunea a II a – Istorie și culte)

 

 

SURSA

FUNDAȚIA CULTURALĂ ROMÂNĂ, Primul Forum al românilor și originarilor din România (Neptun, 22-27 iunie 1992), Intergraph, București, pp. 5, 12, 14, 22, 23, 24, 25, 81.

Cântece: Ah tsi ñi-eatsi dorŭ / ARMÂNAME GROUP

Miercuri, 26 Septembrie 2012 21:15

NOTĂ

Versiuni românești de Marius Teja.

 


Ah tsi ñi-eatsi dorŭ – Ah, cât îmi este dor

Ah tsi ñi-easti dorŭ 
Di-arâslu a tău, di ocl’ii a tăi 
Tsi multu-i voiŭ 
Di oara când mi cunuscushi 
Di protlu focŭ, tsi-ñi pitricushi 

(Ah, cât îmi este dor

De râsul tău, de ochii tăi

Ce mult te iubesc

De ceasul când m-ai cunoscut

De primul foc ce mi-ai trimis)

Ah, alasâ lăi minduierli 
 sh-mini ñi-amŭ unŭ mari ponŭ 
Unŭ ponŭ di canŭ nicunuscutŭ 
Tsi-ñi mi tukii 
Vrutlu a meu vrutŭ 

(Ah, lasă măi gândurile

Că și eu îmi am un mare of

Un of de nimeni cunoscut

Ce mă topi

Iubitul meu iubit)

Ah tsi ñi-easti dorŭ 
Di vruta mea, di ñica mea 
Tsi-ñi mi arâsea 
Sh-di idghiul pomŭ, iu ti sprigiurai 
Ti mini prota vreari ts-ai 
(Ah, cât îmi este dor

De iubita mea, de mititica mea

Care-mi plăcea

Și de același pom unde te jurai

Că pentru mine prima iubire ai)


Ah, ti voiŭ, ti voiŭ 
Lăi vrute voiŭ  shtii 
Cafi omŭ -shi ari vrerea lui 
Cumŭ soarli-shi vearsâ foclu tu amari 
S-mi kerŭ tu bratsâli a tali 

(Ah, te iubesc, te iubesc

Măi iubite vreau să știi

Fiecare om își are iubirea lui

Cum soarele își varsă focul în mare

Să mă pierd în brațele tale)


SURSA

Maria, Armaname Group - Ah tsi ñi-eatsi dorŭ, ”giony” / Versuri, 12 iunie 2011, http://giony.ro/versuri-p/armaname-group---ah-tsi---i-eatsi-dor---%3C%3Critmata%3E%3E/2748 (Audio)

<Domnule președinte,

Stimați colegi senatori,

Voi prezenta o scrisoare deschisă, adresată forurilor competente din România,privinds acordarea titlului de Doctor honoris causa domnului Lluis Maria de Puig (Spania), deputat în Parlamentul Europei, pentru meritele sale deosebite, științifice și culturale, cât și pentru sprijinirea cauzei aromânilor, cunoscuți și sub denumirea de români macedoneni.

Scrisoarea a fost adresată către: Ministerul de Externe, Ministerul Educației, Ministerul Culturii, Consiliului Rectorilor Universităților din România, Universitatea București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, Universitatea Timișoara, Universitatea Craiova, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea „Andrei Șaguna” Constanța.

Prin prezenta scrisoare am onoarea a mă adresa dumneavoastră cu o propunere și  o solicitare totodată privind acordarea de către una din Universitățile din România domnului Lluis Maria de Puig (Spania), deputat în Parlamentul Europei, pentru meritele sale deosebite, științifice și culturale, cât și pentru sprijinirea cauzei aromânilor în cadrul Comisiei pentru cultură și educație a Consiliului Europei, cât și ca raportor în Consiliul Europei, în 17 decembrie 1996, și în Adunarea Parlamentară de la Strasbourg din 24 iunie 1997, unde drepturile etnice, lingvistice și culturale ale fraților aromâni (vlahi), români macedoneni din Balcani, au dobândit girul acestui înalt forum din care România face parte.

Domnul Lluis Maria de Puig este o personalitate recunoscută pe plan European și un prieten al României. S-a născut în 29 iunie 1945 la Bascara, în provincia catalană Gerona din sudul Spaniei. Este licentiate în filozofie și litere, precum și în istorie al Universității din Barcelona și doctor în științe umaniste al Universității Sorbonne din Paris. Profesor la colegiul universitar din Gerona, la Facultatea de studii umanistice, domnul Lluis Maria de Puig a publicat o seamă de studii ca: „Girona francesa 1812-1814”, „El catalanisme politic a Girona”, „Aproximacio a Josep Tarradelo”, „La Guerra del frances” și altele. Pentru activitatea sa universitară și științifică i s-au decernat premiile Julian de Clua în 1974, precum și Nicolau d`Oliver al Institutului de Studii Catalane, în 1980. În paralel, domnul Lluis Maria de Puig  desfășoară o activitate politică remarcabilă. Membru de frunte al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol, a fost deputat de Gerona între 1979-1989, fiind reales în 1989 și activând până în present în Congresul Deputaților din Spania.

Ca deputat, a fost ales membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei între 1982-1986 și după 1990 având o activitate asiduă în problematica minorităților și în Comisia pentru cultură și educație. O activitate pregnantă a depus domnul Lluis Maria de Puig  în apărarea cauzei aromânilor din țările balcanice,susținând în baza unei profunde și largi documentații drepturilor aromânilor (vlahilor) din Balcani și de pretutindeni de a-și prezerva limba, tradițiile și cultura.

Se știe că în anii din urmă aromânii, prin fundațiile lor culturale din Europa și Statele Unite ale Americii, au organizat o serie de congrese în cadrul cărora au cerut forurilor international să ia măsurile cuvenite privind respectarea Chartei Drepturilor Omului și reglementările ulterioare de către guvernele balcanice (și nu numai), în care trăiesc comunități de aromâni, cunoscuți și ca macedo-români. Cererile aromânilor formulate la cele trei congrese international care au avut loc în Germania (Mannheim – 1985; Freiburg – 1988 și 1993), la Congresele aromânilor americani de la Bridgeport (din 1986, 1987, 1989, 1991) și la congresele organizate în spatial balcanic, unde aromânii sunt autohtoni de 2000 de ani (Tirana – 1992 și Bitolia din Republica Macedonia – 1993), care conțineau în principal respectarea drepturilor cultural-lingvistice, s-au bucurat de atenția cuvenită în Consiliul Europei și apoi în plenul Adunării Parlamentare Europene de la Strasbourg.

O contribuție inestimabilă în sprijinirea drepturilor aromânilor a avut-o raportorul principal desemnat de Consiliul Europei, domnul Lluis Maria de Puig care, prin râvna și competența sa, afirmate pe parcursul anilor, a reușit ca drepturile aromânilor să fie stipulate limpede, încununate de înaltul forum European.

După cum este știut, în 24 iunie 1997, în ședința sa plenară de la Strasbourg, Parlamentul Europei a aprobat, cu două amendamente, acest raport, ce poartă amprenta eforturilor remarcabile ale domnului Lluis Maria de Puig. Discuțiile din cadrul Parlamentului European, inclusive discursurile competente și energice ale reprezentanților României (domnii Lăzărescu, Frunda și Șteolea), au susținut necesitatea ca guvernele țărilor balcanice să sprijine păstrarea limbii, culturii, tradițiilor aromânilor, ca parte integrantă a patrimoniului European.

În consecință, rugăm forurile competente să analizeze și să dispună invitarea în România a distinsului om politic și de cultură spaniol (catalan) Lluis Maria de Puig , într-o vizită care să aibă ca itinerar Parlamentul României, Ministerul de Externe ori Ministerul Educației, Universitatea București, eventual alte centre universitare, în cadrul uneia din instituțiile universitare urmând a i se acorda titlul de Doctor honoris causa. Desigur că aceste propuneri sunt facultative, decizia aparținând forurilor competente.>

 

SURSA

Monitorul Oficial al României, partea a II a, nr. 186, 04.11.1997, p. 37.

Cântece: Inu vruta inu / BOATZEA AL GANA

Luni, 24 Septembrie 2012 19:44

NOTĂ

Versiuni românești de Marius Teja.

 

 

Inu vruta inu – Vino, iubito, vino

 

Inu, vrută, inu 
Ino` vrută, inu` moi 
La noi tu bâhshceu` , moi, 
La noi tu bâhshce.. 

(Vino, iubito, vino

Vino iubito, vino măi

La noi în grădină, măi

La noi în grădină)

La noi tu bâhshce, 
La noi tu bâhshceu` , moi, 
Doii s`n`agiucămu, moi, 
Doii s`n`agiucăm.. 

(La noi în grădină

La noi în grădină, măi

Amândoi să ne jucăm, măi

Amândoi să ne jucăm)

Nu, nu, nu lăi gione, 
Nu nu nu, lăi gione, moi, 
Nu yin` tu bâhshceu` , moi, 
Nu yin` tu bâhshce.. 
(Nu, nu, nu măi june

Nu, nu, nu, măi june, măi

Nu vin în grădină,măi

Nu vin în grădină)


Vi`nji shi`aseara noaptea, 
Vi`nji shi`aseara noaptea, moi, 
Dada`nhi mi`ncâceu, moi, 
Dada`nhi mi`ncâce.. 

(Venii și aseară

Venii și aseară, măi

Mama mă certă, măi

Mama mă certă)

Nu, nu, nu lăi gione, 
Nu nu nu, lăi gione, nu, 
Nu`ts` bagâ mirachi, moi, 
Nu`ts` bagâ mirachi.. 
(Nu, nu, nu măi june

Nu, nu, nu, măi june, măi

Nu vin în grădină,măi

Nu vin în grădină)


Mirachi s`nu`ts badz` 
Mirachi s`nu`ts badz` , moi, 
Poarta ts`u disfacu, moi, 
Poarta ts`u disfacu.. 

(Nu-ți pune dorință

Nu-ți pune dorință, măi

Poarta ți-o deschid, măi

Poarta ți-o deschid)

 

SURSA

ella giugica, Boatzea Al Gana - Inu vruta inu, ”giony” / Versuri, 1 februarie 2012, http://giony.ro/versuri-p/boatzea-al-gana---inu--vruta-inu/3002 (Audio)

 

<NO. 1 BUCUREȘTI,  IANUARIE 1921 ANUL LIII

În ziua de 13 ianuarie 1921 a încetat din viață bătrânul profesor de limba și literatura elină la Universitatea din Iași, Ioan Caragiani.

Născut în ziua de 11 fevruarie 1841 i-a lipsit numai o lună ca să împlinească vârsta de 80 de ani. Studiile secundare și superioare Caragiani le-a făcut la Atena și era un bun cunoscător al istoriei și literaturii vechi eline, pentru care avea o dragoste deosebită. Totuși el n-a voit să rămîie în Grecia, ci, bun Român de origine și sentimente, el a emigrat în 1864 în România unde i s-a încredințat catedra care a ocupat-o mai bine de jumătate de secol.

La înființarea Academiei Române în anul 1867, printre membrii din toate provinciile locuite de Români care aveau a reprezenta unitatea culturală și națională a României a fost numit și Caragiani, apoi, ultim supraviețuitor al celor ce compuseseră instituțiunea în 1867, a avut mulțumirea să asiste la serbarea solemnă pe care a organizat-o Academia la împlinirea unei jumătăți de secol.

Așezîndu-se în Iași în 1865, el făcu parte din membrii societății „Junimea”, frecventând regulat ședințele ei hebdomadare timp de 20 de ani; în „Convorbiri literare” Caragiani a publicat un șir de traduceri din Homer, Aristoteles și Theocrit, precum și articole originale despre Românii din Macedonia și poezia lor populară. El a făcut parte și dintre membrii societății „Junimea” care țineau prelegeri populare, filosofice, literare și istorice la Universitatea din Iași.

Caragiani avea un caracter egal, plăcut și totdeauna vesel. Vestit din cauza anecdotelor pe care le povestea cu o artă și un humor extraordinar, chiar pînă la bătrînețe. Caragiani era apreciat de toți cunoscuții săi și lasă o amintire dureroasă în cercul numeroșilor săi prieteni. >

 

SURSA

Al. Tzigara-Samurcaș, Necrologul unui junimist. Ioan Caragiani, Almanah „Convorbiri literare”, Iași, 1981, p. 16.

Haidi pramveara m'as inu ploili 

Maro,Maro moi mushata 
Haide Camina raiescu oili 
Maro,Maro moi mushata 

(Haide primăvara doar vin ploile

Maro, Maro măi frumoaso

Haide Camina se împrăștie oile

Maro, Maro măi frumoaso)

Haide Camina hoara armaneasca 
Maro,Maro moi mushata 
Haide araira oili s'pasca 
Maro,Maro cu ochilu lai 

(Haide Camina sat aromânesc

Maro, Maro măi frumoaso

Haide se împrăștiară oile să pască

Maro, Maro cu ochii negri)

Haidi vini oara s'na fudzimo 
Maro,Maro moi mushata 
More vini oara s'na fudzimu 
Maro,Maro cu ochilu lai. 

(Haide veni ceasul să plecăm

Maro, Maro măi frumoaso

Haide veni ceasul să plecăm

Maro, Maro cu ochii negri)

 

SURSA

Mihai Adam, Gramoste - & Ioti & Iorghi - Maro moi'mushata, ”giony” / Versuri, 18 noiembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/gramoste-----ioti---iorghi---maro-moi-mushata/2918 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Revista românească „Balcanii și Europa” publica în 2004 un articol referitor la lansarea unei reviste aromânești în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.


<Asociația Aromânilor „Santa Dzurdzu”, din Stip, editează, în aromână și macedoneană, cu sprijinul „Swiss Agency for Developement and Cooperation” și „Foundation Open Society Institute Macedonia”, revista „Bilten Armanamea”, în 16 pagini, repartizate în mod egal pentru fiecare grai. Colectivul redacțional cuprinde pe Ghorghi Nikolov (coordonator), Atanas Atanasov, Iana Mihailova și Ghorghi Dimov. Adresa redacției: Str. Mladinska nr. 6, 2000 – Stip. Telefon: oo.389.32 / 395.388. Revista a fost tipărită la tipografia Boiagischi din Stip. Redau (în traducere proprie, fără prea mari pretenții deci, și fără prelucrarea ei ulterioară), articolul intitulat Către primul număr:


Stimați cititori, în mâinile dumneavoastră se află primul număr al „Buletinului Aromânilor”, care reprezintă, în același timp, prima publicație în limba aromână, atât din Stip cât și din zona de est a țării noastre. Editorul ei este Asociația aromânilor „Santa Dzurdzu”, din Stip, care, pentru acest proiect, este sprijinită de Institutul pentru o societate deschisă „Macedonia” și Agenția elvețiană pentru dezvoltare și cooperare.

Până în prezent, avem asigurate fonduri pentru trei numere ale buletinului. Sperăm, însă, că vom avea sprijin financiar și în viitor, pentru a edita încă multe, multe numere ale „Buletinului Aromânilor”. Dorințele noastre sunt ca Buletinul, cu timpul, să se transforme într-un ziar, magazin, cu mai multe pagini (Redau această parte a frazei și în cele două limbi, nefiind convins că i- am deslușit pe deplin înțelesul: „Nasite zelbi se so vreme da porasne vo vesnik, magazin, so poveke stranici; Anoasta vreari easti, cu chiro biltenu s-acrească tu fimirida, magazin, cu mamulti frandza„), care ar fi editat la nivel regional, dar și la nivel național. Poate că este greu, însă, nu renunțăm.

Edităm buletinul, în paralel, și în limba macedoneană, cu dorința ca ceea ce scriem să fie accesibil tuturor, și cu speranță că aceasta va contribui la asigurarea unor relații interetnice și mai stabile.

Nădăjduind că ne veți ierta eventualele greșeli ale începutului, vă invităm la o viitoare colaborare.

(...)

Firan Vasilescu, Skopje>

 

SURSA

Firan Vasilescu, Despre „Buletinul Aromânilor”. Prima publicație în limba aromână din Stip și din zona de est a Macedoniei, „Balcanii și Europa”, București, nr. 44-45 / iunie 2004, p. 30 

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 1 din 3

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required