Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Displaying items by tag: antologie
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu au publicat antologia Un veac de poezie aromână, în care au selectat nouă poezii ale lui Costa Guli, transpuse în româneşte de K. I.

Un singur dor (Un singur dor)

Cu alba-ni tisagă di visi pi umir
Scări tu lunină alin fîrî numir.
(Cu alba-mi desagă de vise pe umăr,
Doar scări în lumină mai urc, fără număr.)

Greu tu imnari-i anifurlu ş-lungu,
Ma eu nă singură minti-am, s-agiungu.
(Ce greu e urcuşul acuma şi lung,
Şi numai un gînd mă încearcă: s-ajung.)


Maşi ună minti ş-maşi un singur dor:
Tu a meu suflit s-nu-am niţi-un nior.
(Am numai un gînd şi numai un dor:
În sufletul meu să nu am vreun nor.)

Aclo, pi creşticlu nai cama mari
Easti lunină maşi, nu ntunicari.
(Acolo, în vîrfu-i nălţat pînă sus,
E numai lumină, nicicînd nu-i apus.)

Pi umiri ărchili cari ni-l'i-adusi
Di ni-si par cipitli ahît apusi?
(Şi cine îmi puse aripe de vulturi,
De-mi par aşa-aproape înaltele vîrfuti?)

Cari tu suflit îni toarnă luninili
Şi-ni tindi-n cali dipusi nîlţinili?
(Şi cine în suflet îmi toarnă lumini
Şi-n cale-mi întinde atîtea-nălţimi?)

Cari ni-l'i umpli cu soari cîrărli
Şi ni-l'i aproachi ahît dipîrtărili?
(Cine-mi aşterne cu raze cărările,
Cine-mi apropie-atît depărtările?)

Ţi foc s-apreasi tu suflitu-a meu
Şi-arucă piri pi culni, curcubeu?
Ce foc s-a aprins în sufletul meu,
S-arunce pe culmi, vrăjit curcubeu,)

Ş-pi-albili creasti, tu-analtul sirin,
Di-i maşi harauă-aclo, fîrî nvirin?
(Pe naltele creste, în naltul senin,
S-aducă lumină, s-alunge suspin?)

Vrearea a mea mşeată di malîmă ş-vis,
Fă-ni-ti paradhis ti mini dişcl'is.
(Iubire, scăldată în aur şi vis,
Fii pentru mine deschis paradis.)

Neauă (Neaua)

Neauă, neauă, neauă pisti lumi cadi,
Peanili di neauă s-dhplusescu-mpadi.
(Neauă, neauă, nea cade peste lume,
Fulgii se aşează ca file-n albume.)

Neauă, neauă, neauă cadi tu sucăchi,
Peanili di neauă ngreacă pi lumăchi.
(Neauă, neauă, nea cade-alb veşmînt -
Fulgi de nea apleacă crengile-n pămînt.)

Neauă, neauă, neauă-acoapirî cîrări,
Peanili di neauă fac pi poni tîmbări.
(Neauă, neauă, nea cade pe cărări,
Fulgii-mbracă pomii-n negrele tămbări*)

Neauă, neauă, neauă cadi pisti casi,
Peanili di neauă-arîdhîpsescu plasi.
(Neauă, neauă, nea cade peste case
Totu-i îmbrăcat în straie sticloase.)

Neauă, neauă, neauă tu nival'i-adună,
Peanili di neauă ună cîti ună.
(Neauă, neauă, nea în nămeţi adună
Fulgi strălucitori, ca raze de lună.)

Neauă, neauă, neauă da ş-nu ş-curmă oara,
Peanili di neauă anvîlescu hoara.
(Neauă, neauă, nea cade din zenit
Fulgii albi de nea - satu-au învelit.)


Aclo (Acolo)

Aclo, iu tserlu shi-ari cu loclu-andâmâsita
Iar soarili t-ună-amari di focu âshi kiari torlu,
Aclo, iu.i caplu sh-nitsi nu easti bitisita,
I sinur nău.Aclotsi, pi scamnu sta Nizborlu. 

(Acolo, unde cerul pămîntul întîlneşte,
Iar soarele-ntr-o mare de foc îşi pierde avîntul,
Acolo este capăt, dar totul nu sfîrşeşte...

E nou hotar. Acolo tronează Necuvîntul.)
 

Aclo, iu tserlu ncljidi a ocljilor videari
Sh-anangâsea nu treatsi didinindi di citie,
Aclo, iu s-dânâseashti a vimtului puteari,
I altu nomu.Aclotsi-i irini shi-armunie.
(Acolo, unde ochiul nu poate să mai vadă
Şi gîndul nu străbate peste-nălţimi, şi tace....
Acolo, unde vîntul nu poate să mai bată
E-o altă lege. Acolo, e linişte şi pace.)

Aclo, iu tserlu mpadi dipuni sh-bashi loclu
Sh-tu malamă di piri anoatâ-ascâpitatlu,
Aclo, iu-i isihie sh-tâtserli-ascundu-agioclu,
(Acolo, unde cerul sărută tainic locul,
Şi-n flacără de aur înoată asfinţitul -
Acolo e odihnă, tăcerile/ascund jocul.)

I altu locu.Aclotsi, tacu plângul shi uhtatlu,
Sh-nu poati mintea s-treacă di sinurljilji di focu:
Aclo, umutea nji-easti ta s-ni-aflu shi-eu un locu. 

(Acolo/i altă lume. Nici plînsul, nici jelitul
Acolo nu/s. Și gîndul nicicînd nu/l arde focul -
Acolo am nădejde să-mi aflu locul.)




Nimintimenă inimă (Necugetată inimă)


Tsi inimă nimintimenă am!
Nu va s-akicâsească nica glara,
tora cându mini dipun scara

Nu-i ca atumtsea cându u-alinam. 

(Ce inimă necugetată am!

Nu vrea, să înțeleagă, și-i dă zor...

C-acum, cînd scara vreau să o cobor,

Nu-i ca în anii-acei ce o urcam.)

Di câti ori nu u-acâtsai, di cara

Tricurâ anilji, cum s-hârsea, sh-u-avdzam
Cum bati ayonea cându diznjirdam
Cu oclji vârnâ mushuteatsâ iara.
(De cîte ori l-a dragostei chemare
Nu tresărea! Și-atunci o auzeam
Cum bate tare, doar cînd dezmierdam
Cu ochii, frumuseți nemuritoare!)

Ea nu mutreashti la tâmpli-am neauă

Sh-pirifan nu imnu ca tu njeată,
Ma va aleapta-a vreariljei mâiauă

(Nu-i pasă că la tîmple strîns-am nea
Că nu mi-e boiul mîndru ca-n junețe,
Dar vrea iubirea cu lumini de stea,)

Cu proaspita-lji anjiurizmă s-mi mbeată.
Nimintimenă inimă tsi eshti,
tse nu ai nâieti s-ausheshti?

(Să mă cuprindă, iar, să mă răsfeșe,
Necugetată, inimă, mai ești!
Nu ai de gînd odat să-mbătrînești?)

 

SURSA:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Româneasscă, Bucureşti, 1985, pp. 414-420.

 

În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau antologia Un veac de poezie aromână, în care au incluzs şapte poezii ale lui George Perdichi (1913-1957), transpuse în româneşte de K. I.


După cumu s-veadi (După cum se vede)

După cumu s-veadi,
Vruta u chirui;
Inima ş-u deadi
Cari ştii a cui.
(După cum se vede,
Draga o pierdui,
Inima şi-a dat-o
Cine ştie cui.)

Eri, mi-aflai cu nîsă,
'N calea mea işi,
Zbor nu ni-ari dzîsă,
Poati s-mi-agîrşi.
(Ieri am întâlnit-o
Chiar pe drum, în sat,
Dar nimic nu-mi zise,
Poate m-a uitat.)

Cu-a l'ei dulţe zboară
Ea mi disnirda;
M'necă ''bună seară''
Tora s-nu-ni ma da!
(Cu dulcele-i grai
Cum mă dezmierda!
Azi nici ''seară bună''
Nu mai vrea să-mi dea.)

Canda di vîr oară
Nu nă cunuscum....
Ni vini s-crep: tri oară
Vrearea s-feaţi scrum?!
(Parcă niciodată
Nu ne cunoscum...
Nu-nţeleg: Iubirea
Chiar ajunse scrum?)

Estă vream si-u ştibă...
Tri ea? nu-i ţiva;
Mi-agîrşi? as s-hibă
Iara va mi va!
(Vreau atît să ştie:
Iarăşi voi zîmbi.
M-a uitat? Dar, lasă,
Iar mă va iubi.)


Mulţî gioni tri tini s-da (Mulţi flăcăi în jurul tău...)

Mulţî gioni tri tini s-da
Tra s-ti l'ianiveastă.
Nu ştiu dada-ţ ca s-ti da...
Ş-gianlu a meu ti-adastă.
(Mulţi flăcăi în jurul tău...
Mulţi te vor nevastă.
Nu ştiu mama mi te-o da...
Sufletu-mi adastă.)

Mulţî gioni pi tini vor
Că hii mşeată armână,
Arna ş-eu tri tini mor
Tra s-ti bag tu mînă.
(Mulţi flăcăi mi te-au cerut
Mîndră aromână...
Dar şi eu de cînd aştept
Să te iau de mînă!)

Mulţî gioni tu ocl'iu ti-au
Tra s-ti l'i, bugdană,
Arna ş-eu tri tini ni-dau
Nvirinata bană!
(Mulţi flăcăi mi te privesc
Ca icoană, fată....
Dară eu îţi dăruiesc
Viaţa, - averea-mi toată.)

Mulţî gioni, draclu si-l'i l'ia,
Tuţ tri tini alagă.
Va videm: cari va ti l'ia
Ş-corlu cari va-l tragă?
(Mulţi flăcăi, la dracu toţi,
După tine-aleargă.
Vom vedea cin' te va lua
Şi cui vei fi dragă.)

Mulţî gioni cu inini: foc,
Că ti vor, şi-avdzîră;
Ma bînedz ş-eu pisti loc,
Nu ti-alas la vîră!
(Mulţi flăcăi cu inimi: foc
Te doresc, ştiu bine,
Dar nici unul nu te-o lua
Fată, de la mine!)

Mulţî gioni nicaţ di dor,
Asândzî ti-alavdă;
Macă l'ini cărarea lor,
Gianlu-a meu nu-aravdă:
(Mulţi flăcăi, arşi de-al tău dor,
Te laudă, fată;
De-ai s-apuci cărarea lor
Nu te iert vreodată.)

Cîţ ti vor, pi tuţ va-l'i bat,
Loclu s-nul'i ancapă
Ş-va ti-arap ca un turbat
S-mor cu tini în groapă!
(Cîţi te vor, cu toţi m-oi bate,
Nimenea nu scapă!
Te-oi răpi şi am să mor
Doar cu tine-n groapă!)


SURSA:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp.391-402.

 

În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, în care au inclus nouă poezii de Zicu A. Araia (1877-1948), transpuse în româneşte de K. I. (6) şi H. C. (3).

 

Calea (Calea)

Ascăpăm di iarna greauă,
Sus tu munţ nu-armase neauă;
Cresc lilice, tindilina,
Es armânil'i Samarina.

(Ne-am înseninat pe frunţi,

Neaua s-a ascuns în munţi.

Din nou florile, sulfina -

Potopiră Samarina!)


Ncarcâ casili pri cărvane,
Cal'i tuţ imnă rivane,
Un spri un, - ti l'ea haraua
Mor cu el'i tută duneaua.

(Iarăşi am împachetat,

Iar pe cal, în pas săltat -

Caravană în şirag,

Doamne, cît îmi e de drag!)

Cilnicadzl'i trag năinte
Si-află loc muşeat, cum prinde,
Tra s-nu-l'i află vîrnu-arău
Pristi noaptea-al Dumnidzău.

(Şi tot vorbă, şi taifas,

Pînă la ultimul popas -

Bine-ales de gospodarii,

La fereală de tîlhari.)

Di pri cal'i dipun hîrăile,
Ia, că ndreapsiră ş-purăvile.
Soarile-ascăpită; si-aproache,
Tută lumea-i tu cunache.

(Taca-paca, taca-pac1...

Se înalţă ş-un conac -

Corturi tainice, să ţină,

Pentru somn, pentru hodină.)

Featile cu bucla-n mînă
S-duc s-l'ea apă la fîntînă,
S-duc bârbaţ şi s-duc ficiori
S-mulgă oili plicători.

(Fete şi femei dau zor

După apă, la izvor.

Oile, la cîte-o strungă -

Merg bărbaţii să le mulgă.)

Tuţ durniră. Easte noapte.
Maşi un cloput di oi bate.
Poate domnu-su li-adună
S-doarmă tute dipriună.

(Ş-apoi noapte. Nici un şopot.

Cînd şi cînd - cîte un clopot,

Hăt departe, mai răsună:

Vreun păstoir turma şi-adună...)

Cărvănarl'i gresc dadoara,
Trî ncărcare vine oara.
Ncarcă cal'i tuţ ca ieri,
Gionl'i-armâni fîrâ ghideri!

(Mame, taţi, fete, feciori -

Toţi visează pînă-n zori,

Cînd e duhul nopţii-nvins!

Gata! Iar la drumul întins...)

El'i tut fug 'nă sîptâmînă,
Gioni cu feati s-ţîn di mînă,
Calea tută imnă ş-cîntă,
Canda-i Paşte, canda-i numtă...

(Şi aşa, cu săptămîna,

Haida-haida, lume,-ntruna,

Fără of şi vai , prin munţi,

Ca-n petreceri, ca la nunţi...)

Cum di mira nu n-alasă
S-neardzim tu loc-nă acasă,
Tra s-bînăm ca tuţ armânli'i,
S-murim ş-noi ca tuţ pîpînl'i?

(Ehei, vreme de poveşti,

Fuşi aievea?...Unde eşti?

De te-ai îndura de noi,

Să faci drumul înapoi!)

 

 

Toamna-n Pind (Toamna-n Pind)


Pîrjilit di vearã-i loclu.
Nu vedzã iarbã, maşi chingheri;
Zboarã frîndzîli di meri;
Pisti nîse-arucã brumã
Lundzi seri.

(Pustiit arată plaiul!!

Doar ciulini. Şi eii - stingheri;

Pică frunzele din meri,

Poleite şi brumate

Seri de seri.)

Seaţirã dimneaţa vimtul.
Nu poţ s-vedz afoarã om.
Niţi-
un puil'iu nu vedz pri pom;
Maşi fîntînle ţe-abureadzã
Cînd az
vom.

(Vîntul şuieră tăios.

Stăm prin case - numai gînd.

Păsări?... Au plecat pe rînd;

Iar fîntîniler-aburesc,

Izvorînd.)

Negura pri munţ s-priimnă,
Ţerlu-i
pestru di niori;
Soarile
slab lu-arupusudori
Pîn' s-dizgl'eaţã gl'eţlu marmar
Di la mori.

(Negura coboară-n văi,

Cerul e cîrpit cu nori;

Soarele - îl trec sudori,

Parcă-ar sta şi el să-ngheţe

Uneori.)

Vini toamna. Nu s-ma şeade.
Fug armãnil'i tuţ tu-arniu.
Şeade
muntile irniu,
Maşi cu cionile ţe caftã

Neauă-anghiu.

(Toamna-i pe sfîrşit. Păstorii -

Vin la şes, pentru iernat;

Munţii prea s-au încruntat,

Prevestind omături grele

De îndat'.)

Vini,-agiumse ş-nîsă, neaua,
Hil'ea brumãl'ei şi-al vimt;
Ea va ngroapã lailu Pind,
Ca un mort - aclo s-l'i hibã - 
Tru murmint...

(Poate mîine chiar, va ninge

Potopind şi troienind,

Şi-o să-ngroape-ntregul Pind

Ca pe-un mort, sub o hlamidă

De argint...)

 

 

Dor şi jale (Dor şi jale)

Pri ţer, la noi, tu lăi niori
Az soarle
si-ascunde,
inima s-bate-arău
Ca mal bătut di unde.

Pe cer, la noi, în negri nori

Azi soarele se-ascunde...

Şi inima ne este azi

Ca ţărm bătut de unde.)


Prit munţ si-aştearnă negura
Ş-pri-arîurlie cu spume,
Ş-pri-a nostru
suflit sîndzinat
Virinlu-amar s-dipune.

(Se-aşterne negura pe munţii

Pe rîuri înspumate,

Durerea-amară se coboară

Pe suflete-ntristate.)


Un puil'iu
nu cîntă cum cînta
Ş-birbil'ilu-
n plaiu nu bate,
muma-armase făr' di hil'iu
Ş-că sora-i
făr' di fratie

(Pivighetoarea-n plaii tăcu -

Să cînte nu mai poate;

Căci mama este fără fiu

Şi sora fără frate.)

 

Tacute-s dzenile di fluieri,
Ca-n noapte ntunicată,
feata-armase oarfănă
Ş-ficiorlu
făr' di tată.

(Colinele-s pustii de cînt

Ca-n noaptea-ntunecată.

Căci fata singură-a rămas,

Copilul fără tată.)

 

Fîntînile maşi ţi murmură
Ş-vîzesc
di vimt tuţ ponil'i
Di lăcrinile-a niveastilor
Care ş-chirdură gionil'i.

(Izvoare doar mai murmură,

Se pleacă pomii-n vînt,

De lacrima nevestelor

L-all soţilor mormînt.)

 

L'i-avea cl'imată patria
Si s-ducă si si-alumtă.
Şi s-dusiră
tuţ hărioşi,
Cîntînda
ca la numtă.

(Căci patria-i chemase-atunci

Să intre-n greaua luptă

Şi au plecat toţi bucuroşi

Cîntînd ca la o nuntă.)


Diparte,-aclo
iu soarile da,
Tu sinurile duşmane,
Ş-tră
albă -albastră flambură
Cădzură
tuţ curbane.
(Şi unde soarele răsare

Peste duşman pămînt

Pentru al neamului stindard

Toţi şi-au găsit mormînt.)

 

Voi steale, cari dislăchiţ

Din ţer în nopţ sirine

Ş-tu lumea-a suflitlor nirdzet

Ca chicutie di-asime.

(Voi stelelor, ce lunecaţi

Pe cerul -mărgărint

Şi-n lumea sufletelor mergeţi

Ca picurii de-argint,)


Spuneţ un zbor la-a noştri morţ:
flambura albastră
Mutreaşte cu-ocl'iu multu-
arău
Pri dulţea limbă-a noastră.

(Voi morţilor le spuneţi doar:

Cinstire peste fire!

Căci s-au jertfit pentru-al lor neam

Şi-a limbii lor cinstire!)

 

 

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 178-191.


În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus şapte poezii ale lui Teohar Mihadaş (1918-1996), cu transpuneri în română de H. C.

 

Cale-ambar (Drum bun)

Mi duş tu munte,
S-nji aflu punte -
Ta s-trec didinde,
Tu Analta Mirinde!

(M-am dus în munte,

Să dau de-o punte -

Să trec de-acie

În Marea Chindie!)


 

Naparti s-trec,
Tu soare s-mi-anec;
Tu-a soarelui apă, -
Cu hare s-mi-adapâ!

(Să trec prin vad,

În soare să cad,

În sfintele-i ape, -

Cari să m-adape!)

 

 

Cîntic di sărmănitsă (Cîntec de leagăn)

Aide, hil'ilu-nji ali dade,

Dorni tu geaeili di flori!

S'ni acreşti, s-ni prucupseşti

Tr-a ta fară, nil'i di ori!

(Haide, hai, feciorule,

Nani, tu - odorule,

Creşte-mi mare, ca din apă,

Neamul de obidă-l scapă!)

 

Daşlu-a meu, daşlu-ali mumă,
Bană-ţ ded ş-cu hare numă, -
Du-le tine pîn-l-Aţel
Ţi sta naparte di ţer,
Floare albâ cu anel!

(Dragul meu cel drag pe lume,

Ţi-am dat viaţă, ţi-am dat nume, -

Tu le nalţă pîn' la Cel

Ce stă dincolo de cer,

Floare dalbă de inel!)

 

 

Căntic di vreari (Cîntec de dragoste)

 

-  Dzî-nji, muşeată, tine -
Ocl'i cundil'eaţă,
Tră ţe tindiline
Lăcrini ai pi faţă?

(- Flloare-sunătoare,

Cu ochi de atlaz,

De ce-ţi curg şiroaie

Lacrimi, pe obraz?)

 

Pi cari tine-aştepţă -
Di nu vrei s-nă l'iiai,
Şi-ahănţ gioni alepţă
Di-ună parte l'i-dai?

(Pe cine iubeşti -

De-i dai deoparte

Pe cîţi i-întîlneşti,

Cine ne desparte?)

 

- Eu, gione-giuneale -
Alt aştept, nişane,
Amărtiile-a meale...
Un gione dit xeane!

(- Fecior, măi fecior,

Ştiu eu pentru cine

Mă macină dor...

Şi el nu mai vine!)

 

Ca s-nu vină mîne -
Va s-vină pîimăne...
Dorlu va lu-avină,
Aghonea va vină!

(De nu vine mîine,

Veni-va poimîine...

A să-l poarte dorul

Şi-a veni, feciorul!)

 

Dorlui va-l'ii da-arugă,
La mine va s-fugă,
Pi vimtu ş-pi ploaie,
Pi Amarea Laie,
Pi niori ş-neauă,
Ninga vrearea meauă,
Pi soare ş-pi steale,
La neatile-a meale!

(Dorul l-o împunge,

La mine-a ajunge,

Pe vînt şi pe ploaie -

Peste Amarea Laie*,

Pe nor şi pe nea,

La dragostea mea,

Pe beznă, lumină,

Şi tot o să vină!)

*Amarea Laie - Marea Neagră

 

 

Afrnăsiri (Vedenii)

Purtam cupiile tu arniu,

Cu greale neguri piste noi.

Cînil'i alătrau - cătră nu ştiu

Ţi-azlape azvarna după oi...

(Urcam cu turma spre iernat,

Cu grele neguri peste noi.

Lătrau dulăii nceurmat

După jivinele-strigoi...)

 

Tu pădz ş-păduri - ca tu grăpnii,

Ca prfeţ - bureţl'i acrescu -

Di-n dzeană, di Carailii,

Pînă tu Vucufescu!

(În pajişti, codri - ca la denii,

Ciuperci - cît popii, rotofei,

De sus de la Carailenii

Pînă-n moşie-aci, la ei!)

 

Mi-acăţă frica, ţi si-allna,

Dit laia iadlui moară!

Zghilii atumţea di handa:

''O, lai Stamuli, Stamuli -

Aurlă vîrnă oară!''

(Ce frică m-a cuprins urcînd

Ca dintr-o gură de infern!

Şi cum m-am pomenit ţipînd:

''Stamuli - hăi,

Ci urlă, măi!)

 

 

Remember (Remember)

 

Ţerlu di altoară -

Di soarle ţi-arsare ancinsu!

Vrearea-ni atumţea

Bate tu loc - mută cămbană

Tu florle dit agru

Ardu neastinse cîndil'e,

Dit altă 'nă bană...

Aclo,

Aclo - pi dzenile aţeale

Adrai mine-atumţea prota mărtie...

Aduţerea aminte - di steale

Ş-di lăcrini easte, furtie.

(Bolta de atunci -

De soarele zbucnind încinsă!

Dragostea-mi veche -

Şi-acum e clopote, cumva...

în flori de cîmp,

Tot candele de altcândva...

Acolo, sus,

Pe măgurile acele

Trăii întîiul meu păcat...

Povara mea de lacrimi şi de stele,

Remember neîncetat.)

 

 

Măghistra (Măiastra)

 

Ună măghiastră dit Cl'mări,

Lucrînda cu daraclu -

Amăghi ni-adră, şi-am maş cripări, -

Ş-cu tastrulu ş-cu saclu!

(De prin Cl'imări, o vrăjitoare,

Soră cu dracul,

Îmi face într-una

Urgii - cu sacul!)

 

Tr-aestă trag eu maş fîrmaţe -

Ş-ca grindina chiderle,

Tr-aţea duşmanili'i-ni sunt soaţe

Grochi cu năpărţit, serile!

(Şi-mi cad aşa pe cap

Necazuri, fel şi chip,

Şi duşmani veninoşi!

Cum să mi-i ţip!...)

 

Scoală-ni-ti mumă di tu loc,

Cărbuni tu phiat s-astindză,

Arde-ni amăghile lăi tu foc,

Dizleagă-mi dit chindză!

(Scoală-te mamă, din moarte,

Stinge pe tavă cărbuni,

Arde tu vrăjile toate,

Fă-le tăciuni!)

 

Si creaplă draclu, s-creapă ş-ea,

Măghistra, măscăronea,

S-ancalic murgul făr di şea,

S-azboir di aua avonea...

(Alungă-l pe drac. şi pe ea -

Măiastra nebună,

Să mă avînt călare pe murg,

Că nu e a bună...)

 

 

Tu chipită (Pe culme)

 

Singur - la Toacă

Ţerlu disupră ni-easte curună

Di steale-plătite,

Tu mese cu lună...

(Singur - la Toacă,

Cerul deasupră-mi cunună,

Cunună de stele,

La mijloc cu lună...)

 

Apile-nghios, di-avărliga -

Zghilescu handa,

Cum după  hil'i-a lor miorţă,

Mumîni dipiră...

(Apele toate în jur

Urlă-n zăpor,

Ca o mumă-ngropînd

Un fecior.)

 

Singur - la Toacă, sum lună:

Munţăl'i tu mine s-aliină -

I eu mi fac ună

Cu laila-lă cheatră ş-arină?

(Singur, pe culme:

Munţii se urcă în mine,

Ori eu mă topesc

În steiuri alpine?)

 


SURSA

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editor), Un veac de antologie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 423-426.


În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu au publicat Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus şi opt poezii ale lui Constantin Colimitra (1910/1912-2001), transpuse în română de K. I.: Eraţî, Limba, Pistusesc, Şaptili oahti, Vatră astimsă, Cînta un picurar, Stai drept! şi Eminescu, frate.

 

Eraţi(Eraţi)

Eraţi, când bânaţî,
Pârinţî alâvdaţî,
Di tuţî, e, di tuţî
Pârinţl'ii-a mei vruţî!
O, tate analt,
Ca tini, vîr alt
Tu sinur, aua!
Văhi apa durnea
Ma tini, ştiu. Nu!
Lãi tate, cît-iu,
Ntreb: Boia ţ-u porţî?
- Tu lumea di morţî!

(Eraţi, cînd trăiaţi,

Părinţi lăudaţi....

De lume cinstiţii

De mine iubiţi...

O, tată, înalt

Ca tine, nu-i alt

Aci,-n, lumea mea!

Poate apa dormea

Dar tu niciiodată!

Pe unde-acum, tată,

Bioiul ţi-l porţi?

- În lumea de morţi!)


 

O, dadâ livendâ;
Nâ vearâ, nâ tendâ
Scuteai dit râzboi
Ş-multi-alti, ti noi!
La dadâ, sâ ştiu:
Cât-iu, la, cât-iu
Buneaţa ţ-u porţî?
-Tu lumea di morţî!

(O, mama mea dragă,

O vară întreagă

Lucrai la război:

Strai, cergi pentru noi!

Vreau, mamă, să ştiu

În ce loc pustiu

Blîndeţea ţi-o porţi?

- În lumea de morţi!)

 

 

Stai drept! (Stai drept!)

 

Stai drept,analîţă frîmtea,ş-fă percea di nă parti,
Cum feaţiră pîpînil'ii ahîti nil'i di ani.
Sâ ştie lumea tutâ: şi oaspiţî şi duşmani
Că Fara-a tauă ş-Limba, surori sînt fără moarti!

(Stai drept, înalţă-ţi fruntea, dă-ţi părul într-o parte

Cum au făcut străbunii de-atîtea mii de ani,

Să ştie toată lumea: prieteni sau duşmani

Că Neamul tău şi Limba-s surori fără de moarte!)

 

Stai drept, analţă frîmtea şi scoati-u tu lunină,
Ni frică, ni-aruşini! Ca tini vedzî vîr alt?
Pîstreadzâ-ţî pirifania cît muntili di-analt
Ca s-poţî sâ spuni di-apoia: furtuna poati s-vină!

(Stai drept, înalţă-ţi fruntea şi ţine-o în lumină,

N-ai frică, n-ai ruşine! Fii drept cu celălalt!

Păstrează-ţi, dar, mândria cît muntele de nalt

Să poţi să spui apoi: furtuni, griji, pot să vină!)

 

Cu mintea la giuneaţa pîpînilor ţi bînară
Ca vulturil'ii, dip libri ş-cu cheptlu ca di her.
Pîpînil'ii ţi dit etă şi stealili dit ţer
Va s-li-angîna c-un şuir s-li facă niali-ambară,

(Cu gîndul la străbunii care trăiau sub soare,

Ca vulturii de liberi, cu pieptul ca de fier,

Străbunii ce, odată, şi stelele din cer

Puteau să le adune - ca turmă de mioare.)

 

Ascultă ţi va s-dzîcâ a Limbl'ei Dimîndari
Ţi vini di diparti ca apa di fîntîni
Şi l'ia-u s-ti cuminii, va facâ s-arâmîni
Cu iea pîn' la moarti! Ascultâ ş-nu ti-aspari!

(Ascultă ce-ţi grăieşte a limbii dimăndare

Ce vine de departe, ca apa de fîntînă -

Cuminecare-ţi fie! Şi-n veci o să rămînă

Cu tine pîn'  la moarte, şi scut şi apărare!)

 

Las s-dzîcâ ţi vrea xenlu, alasă-l ca s-alatră;
Curată ţîni-ţi limba ş-muşată cum u-aflaş!
Di-apoia s-ai tu minti FUMEAL'IL'EI s-u-alaşi,
Cu iea s-cîntâ, s-plîngâ di-avigîra di Vatră!!

(Să zică dar străinul - ce-o vrea - să clevetească...

Tu să-ţi păstrezi doar limba ta veche şi curată

Copiilor s-o laşi - comoară minunată -

Şi flacăra nestinsă în vatra părintească!)

 

 

Şaptili oahti (Cele şapte coline*)

 

Stau şaptili oahti cu lăi cucuvealii.

Măratli oarbi ş-dip surdi ş-dip muti.

Tu-aistă irnie, di ani două suti,

L-angreacă, ca pissa pişchirlu di jali.

(Stau şapte coline, precum cucuvele

Sărmanele, oarbe, şi surde, şi mute...

În astă pustie - de ani două sute -

Apasă-ntunericul - ca pînza de jele.)

 

Trec ş-noril'ii: mileti cu ţirili-arupti

Şi, fără ca s-nţeară cad chicuti greali.

Di ani două suti pi-aua nu s-ved steali,

Di frica pîngînilor si-ascumsiră tuti.

(Trec norii pe cer cu sitele sparte

Ce ploaie aduc, gînduri triste şi grele...

De ani două sute - pe-aici nu sînt stele -

De frica păgînilor - ascunse-s în moarte - )

 

Nu s-veadi ni luna s-u-ntreb: cîti-iu luară

Râmănil',avearea, Moscopolea-Steauă

D-amallîmă tută? Anathimă greauă

Ţ-arunc Soie-arauă: S-ti ţînă subsoară

Neavearea, lăieţli, să suschiri di-agiună,

La casili xeani s-aladzî-pirpirună!!!

(Nici luna nu este s-o-ntreb: unde-s toate?

Aromânii, averile, Moscopolea - stea

De-argint şi de aur? Ursita-a fost rea!

Te blestem în veci, păgînule neam,

Neajunsuri, suspin să te-ajungă

La case străine copiiii să-ţi plîngă!)

 

 

* N. ed.: Şapte coline, locul unde s-a ridicat Moscopolea.

 

 

Eminescu, frate (Eminescu, frate)

 

L'iau peana ş-trimburarea mi-acaţă, frate bun.

Ard steali, ardi luna ş-tu-avlie cadi-asimi.

Poetlu ţi vîr'n-oară să scrie, s-vrea ti tini,

Să sta, fără di altă, ună stîmînă-agiun!

(Iau pana şi nelinişti mă-ncearcă, dragă frate,

Ard stele, arde luna şi cad raze senine.

Cel ce va vrea vreodată un vers ca să-ţi închine,

Va trebui să stea în rugi fierbinţi, curate.)

 

Di-apoia la Icoana-ţî ţi lunineadză tut

Să-şi frîngă dip dzînucll'i ca s-l'ia cumnicîtură

Şi s-iasă pi nafoară că s-veadă ca chirură

Şi stealili şi luna! Maş un Luţiafir vrut

(Şi la Icoana ta, de dorul tău flămînd,

Genunchii să-şi îndoaie, în rugă adîncit,

Să iasă apoi afară, să vadă c-au pierit.

Şi stelele şi luna! Doar un Luceafăr blînd)

 

E sus: Cîluz di noapti, di dzuă ş-cînd lu vrei!

Alasă-ni heamă peana di la lunina-a tauă

S-s-aprindă (di-avîrliga scuthidhea iasti greauă!)

Ca s-ved ma ghini pluchil'i ş-ma-nclo muşaţl'i Tei,

(Mai străluceşte sus, pe cerul gol. De vrei,

Mă lasă doar o clipă s-aprind, dar, pana mea

De la lumina ta! (Că-n jur e beznă grea!)

Să văd mai bine plopii şi-nmiresmaţii tei!)

 

Ca s-ved Codrul di-aramă cu fadzl'i oarfîni mări,

Cîdzuţî pi minduiari, lăi Eminescu, frate;

Şi-arîuri niţî ţi-alagă ca iade aspîreate

Ş-mîrata Veronica, văhi s-primnă pi cărări.

(Să văd Codrul de-aramă, cu fagii-n zile sure

Căzuţi pe gânduri grele! O, Eminescu, frate!

Izvoarele-alergînd ca ciute speriate

Şi paote Veronica plimbîndu-se-n pădure...)

 

Ca s-ved cum tuti dzenili, aumbrili ş-li-ntind

Că va si-aproache seara ş-tălăndzili va bată.

Tu suflit va-ni pitrundă bîtearea lor curată

Ş-va-ni dzîc: dipună oili dit munti ca tu Pind.

(Să văd cum dealuri - umbre molatice-şi întind,

Amurgul cînd se lasă, tălăngile cînd bat,

Şi-n suflet îmi pătrunde ecoul lor curat

Să spun: coboară turme din munte, ca şi-n Pind...)

 

Aclo, iu dorm pîpînill'ii a tăl'i şi a mel'i mîraţî,

El'i, după ţi pi plaghiuri thimel'iu ti vatră nauă

Bîgară ca: chirură dit etă-a lor sireauă,

Cînd Soarta Tersă, Laie l'i-arupsi di Carpaţi!

(Acolo, unde dorm străbunii mei, ce-s fraţi

Cu-ai tăi, şi pus-au temei de vatră veche,

Îşi pierd, sărmaniii,-ncet originea străveche

Pe cînd o Soartă Crudă îi rupse de Carpaţi!)


 

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 369-379.


În 1985 Hristu Cândroveanu şi K. I, publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au selectat 18 poezii ale K. I., transpuse de autoare şi în română.

 

Distihuri (Distihuri)

Steaua mea cu steaua ta

T-ună apă-şi dînîsea.

(Steaua mea, cu steaua ta,

Într-o apă se oprea.)

 

Ocl'iu-a meu cu ocl'iu-a tău

Alidzea Bunlu di-Arău.

(Ochiul meu, cu ochiul tău,

Binele-alegea de rău.)

 

Mîna mea cu mîna ta

Idghea cheatră u hîrsea.

(Mîna mea cu mîna ta,

Doar o piatră mîngîia.)

 

Frîmtea mea cu frîmtea ta

Unîî Carti minduia.

(Fruntea mea, cu fruntea ta,

La o Carte se gîndea.)

 

Gura mea cu gura ta:

Ţii birbil'iu muşat cînta!

(Gura mea, cu guta ta:

Mierlă ce duios cînta!)

 

Tihia mea cu tihia ta

Cî ţe calea nu-şi afla?)

Soarta mea, cu soarta ta,

De ce drumul nu-şi găsea?)

 

Vis cu Alexandru Makedion (Vis cu alexandru Makedon)

Armatili-al Alexandru

Îńi cutreairâ minduierli…
Bat vimturi fuviroasi şi-ańiľii
Ca seamchili-a gîrnului azboairâ…
,,Mackedonia!” ,,Makedonia!”
Cari aurlâ
Noapti di noapti tu visili-a meali?
Dişcľid porţîli-a ocľior
Ş-tu Antuneariclu
ţi mi-anvîrligheadzâ
Ved Prosuplu-a lui ţi-alagâ:
El, Marii, Mackedoneanlu,
Singurlu-a meu
vrut di daimâ:
Ţi va-l hîrneam cathi dzuâ
Cu suflitlu-a meu,
Şi va-ľi lam
cathi dzuâ cicioarli

A calui a lui, pi cari
Ma multu ca pi mini va-l hîrsea!
Ma El di multu iasti alargu
Ş-cîmeaşea lui
di multu-i putridzîtâ!
Voi s-mi fac înveastâ dealihea
Ş-mi-nvescu cu Makedonia
Cîmeaşea-a
mea albâ şi-asprâ
Ş-imnu s-lu-andîmusescu
pri El
Mackedoneanlu-Anviat

(Armatele lui Alexandru

Îmi cutreieră gîndurile...

Bat vînturi fioroase şi anii

Precum seminţele grîului zboară...

''Macedonia''! ''Macedonia''! cine strigă

Noapte de noapte în visele mele!

Deschid porţile ochilor

Şi-n întuinericul ce mă-nconjoară,

Văd chipul Lui alergînd.

El, Marele, Macedoneanul,

Singurul meu iubit dintotdeauna

Pe care l-aş fi hrănit zi de zi

Cu sufletul meu,

Şi aş fi spălat picioarele

Calului său, pe care sigur,

Mai mult decît pe mine l-ar fi mîngîiat!

Dar El de mult este departe!

Cămaşa Lui de mult este puttrezită!

Vreau să mă fac mireasă-adevărată

Şi mă-brac cu Macedonia

Cămaşa mea aspră şi albă -

Şi merg în întîmpiunarea Luii,

A macedoneanului înviat!)



SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu, Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 459-473

 


În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au selectat şi şase poezii de Vasile Todi (Tode): Pîrcîseare (Rugare), Xantă-dadă (Mamă-Xantă), Zbor ti maia (Cuvînt pentru maia), Fară şcretă (O, neam al meu), Auşlu (Bătrînul) şi Arniu şi Xinătate (Peregrinînd).

 


Pîrcîseare (Rugare)


Di iuţido dipună un suschir di fluiară, -

Alasă-ni-mi - Hărdzite - 'nă vreare s-ni-u amint!

Ş-ma vrei, şcurteadză-ni steaua tu mesea di primveară,

Cînd abureadză malma pi suflitu dit Pind.

(De peste tot - chemare de fluier mă-nfioară...

Ci lasă-mă tu, Doamne, să mă regăsesc,

Cînd Pindu-şi toarnă aur pe vîrful lui celest.)

 

Cîmbănile bat pit ete! Ma s-li-alăsăm ta s-bată...

Un cloput ni-easte dorlu pi ţerlu învirinat,

Irniile hori ş-căşerle n-adastă 'nă turnată, -

O, toarnă-ni-ti armâname, dit lunglu-a tău iernat!

(Tălăngi răsună-n veacuri! Să le lăsăm să bată...

Mi-i dorul - tot un clopot, pe ceru-nveninat,

Că-n sate părăsite, o stînă nu se-arată...

O, vino, armâname, din lungul tău iernat!)

 

S-aspare şcîmba-n dzeană, di vimturi ş-di brumă,

Că fără lumea noastră nu are ţer muşat...

Va s-vină picurarli - ta s-aibă iară numă, -

S-dipună diznou oile tu Pindlu alăvdat!

(Tresare stînca-n munte, sub vînturi şi sub brume,

Că fără lumea noastră şi cerul pare strîmt...

Cheamă păstori să vină, să-i deie iar un nume, -

Mioarele să mîie, în Pindul nostru sfînt!)

 

Bat cloputele tute - jilită pîrcîseare,

Pişchirile di neguri pi-ananghia l'ia di s-tind,

Şi s-toarnă muşuteaţa, cînd tută-a noastră vreare

Deadun îndzînucl'eadză la şopute, pit Pind...

(Bat clopote profunde, a rugă şi-ntristare,

Iar valul greu de neguri coboară şi se-ntinde...

Numai iubirea noastră - descinde în hotare,

Îngenunchind la şipot, neasemuite Pind!)

 

'Nă fugă fu tihea ţi dipiră miletea,

Întreaga a mea soe s-dirină an di an...

Voi, ţi-alîdzeţ ghrăpsearea, va s-ni-aduchiţ caimetea -

Ţi-ni ni-aştirnu pi zborlu-ni di-auş ş-di ciliman...

(O, neamul meu drumarnic, bătut de nenoroc,

Mereu spre zarea largă, la care nu ajungi!

Şi-am strîns, iubiţi prieteni, în mine atîta foc.

Să fie - pentru-o lume, de la moşnegi - la prunci.)

 

 

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 475-479.

 


În 1985 scriitorii aromâni  Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au sleectat 21 de poezii ale lui H. C., cu transpuneri în română ale autorului: Evluvisire (Binecuvîntarea), Diaspora (Diaspora).

 

Evluvisire (Binecuvîntare)

Ş-astîndzâ,
Ş-mîne –
Ca aièri,
Ca totna
Creftu ş-nifânâtit va s-intru
Ş-sirin
ca Luna
Tu
fârâ di sinur grâdińile di meri!

(Şi astăzii

Şi mîine,

Ca ieri,

Ca-ntotdeauna

Proaspăt şi lacom voi intra

Şi senin ca Luna

În grădinile nesfîrşite de meri!)

 


Aroşlu şi albul a poamelor lor –
Deadun
va mi-acľeamâ,
Ş-diznou
escu adunător!

(Roşul şi albul fructelor lor,

Au să mă-mbie, îngemănîndu-se iar,

Şi iar am să fiu culegător!)


Mearele,
Cu lâcrińi di-aroauâ
pri eale –
Va le-arap andrept di pi dedz,
Ş-apoia
Va-ńi le analţ eu - steale,
Pri terlu dit mine!

(Merele,

Cu lacrimi de rouă pe ele -

Am să le iau de-a drept de pe crengi

Şi-apoi

Am să le-nalţ - stele

Pe cerul din mine!)


Ş-va-ńi mi
hrânescu
Cu seate,
S-mi fănătescu di poamele tute –
Pe-arada,
Creftele, coapte - 
Pîn’ amănat, tru marea
mea noapte....

(Şi-am să mă înfrupt

Setos,

Din fiece fruct

Cu fapta, cu gîndul -

Să le vină tuturora rîndul,

Fragede, coapte -

Pînă tîrziu, în marea mea noapte...)


Vluvie –
A voauâ,
Cari li siminară-ţ trâ no,i
Ş-li feaţit s-acrească
Tru-alutlu aestu di-aoa -
Tri haraua a noastrâ lumeascâ!

(Fiţi binecuvîntaţii

Voi,

Care le-aţi sădit pentru noi,

Şi le-aţi făcut să rodească

În lutul acesta bun -

Pentru bucuria noastră lumească!)

 

 

Diaspora (Diasporaa)

 

Diaspora şcretâ armânâ –
Tut loclu,
'nâ lume acaţ,
Ma etile
va şi-u aspunâ
Câtie li vedz, ş-mă li tradz!

(Diasporă neagră, armână -

O lume întreagă o bîntui,

Ci-n veac pomeni-se-va cîte

Amaruri te-au tot cotropit!)


Cu suflitlu ranâ-aranâ,
Sorľi a tâi
nu luţesc…
Tirańea a
ta transilvanâ,
Maşi transilvańi o-aduchesc!
(subl. aut.- n.n.)

(Cu sufletul rană deschisă,

Soarele tău se tot stinge...

Obida ta grea, transilvană,

Transilvăneni doar,ţi-o ştiu)


Ţă gresc
di tru isturìe - 
Boţ
di pîpîńi, stri Sârună:
Fara-nă
vrutânu-anghie?
Nu-a s-n-adunăm dipriună?

(Te strigă prin cele istorii,

Străbuna ta Therma- Sărună:

Nu-nvie etnia-ne dragă?

Din nou laolaltă să fim?)


Pindlu, Tomor, Peristere - 
Toarle a noastre
gresc,
Ş-n-angreacâ
pri suflite ere!
Ma-armâńiľi-arâiesc, arâiesc…

(Pindul, Tomor, Peristere -

Urme străbune vuiesc...

Ne-apasă pe suflete ere!

Ai noştri roiesc, şi roiesc...)

 

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira iOrgoveanu (editorii), Un veac de poezie aromână, Cratea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 441-456.


 

În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus zece poezii ale lui Atanasie Nasta (1912-1996), transpuse în română de H. C.: Tu apirită, Întribare picurărească, Lăi nior, Nil'ioarle dorm, Privideare, Toamna, tu curie, Geoghrafie, Cărbunarl'i, Acl'imare, Patria.

 


Tu apirită (În zori)


Pădurle ninga suntu-mpline
Di avra aniurizmată
A nopţăl'ei di neadză veară!
Vulturl'i,
Alghinle,
Frîndza -
Aşteaptă cu niarăvdare,
S-da cap priste dzeane
Muşatele radze di soare…

(Pădurile respiră încă

Înmiresmata boare albă -

A nopţilor din miez de vară!

Vulturii,

Albinele,

Frunzişul -

Aşteaptă, parcă adulmecînd,

Să irupă de peste măguri

Cununa razelor de soare...)


Dit cuibare di cheţrăr, vulturl'i
Ş-ascutură somnul dit peane!
Aroua s-tucheaşte pi frîndză,
Acaţă si s-avdă
'Nă jujureală di-alghine,
Nil'ioarle s-dişteaptă tu mandră, -
Ş-la soare, pi-aradha, si-ncl'ină!

 

(Din cuiburi de steiuri, vulturii

Îşi scutură somnul din aripi!

Frunzişul e ud de lacrimi de rouă -

Concertează în zumzet albine,

Se trezesc în tîrlă mioarele

Şi - soarelui pe rînd se închină!)

 

Întribare picurărească (Întrebarea păstorului)

Nă l'iartă - Doamne, aestă-ntribare
Ţi nă cărti 'nă noapte-ntreagă 'n-vis:
Cînd aruiesc cupiile di nil'ioare -
I ma muşeat la tine-n paradis?

(Ne iartă Doamne că te întrebăm,

Dar noaptea toată ne-am tot spus, în vis:

Cînd turmele pe plai ni le purtăm -

E mai frumos la tine-n Paradis?!)

'Nă avră cu-aniurizme ca di-nveaste,
Ca 'nă harauă dulţe nă pitrunde -
Ş-birbil'i cîntă! O, Doamne,
Paradislu a tău ma că nu easte
Un ţer ma limpid ca ună hărvie,
Surin cu isvure ş-cupii di oi,
Cu munţ analţ, ca tru Machidunie -
Ahtare paradis nu e tră noi!

(O boare cu parfurmuri de mireasă,

Precum o bucurie ne inundă, -

Privighetorile, o - Doamne, cum mai cîntă!

Ci, raiul tău i-o vorbă nenţeleasă...

Meleag senin, cu şipote, cu oi,

Ca-n Macedonia de-atîtea ori -

Rămîie-ţi ţie, nu e pentru noi!)

 

 

Lăi nior (Norule)

- Lăi nior, di piste munţ,
Cari di tine i ma-n sus -
Cu furtunile cînd te-alumţ,
Ruzvuite dit apus?

(- Norule de peste munţi,

Cine urcă şi mai sus

Decît tine, cînd te lupţi

Cu furtuna dinspre-apus?)

- Dorlu-a omului, din sin,
Zboairă ş-ma-nclo di ţer -
Cama troară di-un şain,
Cu areapte di her!

(Dorul omului, dintr-însul -

Trece dincolo de cer,

Precum şoimul, neînvinsul,

Cu aripile de fier!)

Vrearea, naparte di lună -
Zboairă tut cama naltă,
Maş cu vruta-l'i să se-adună, -
Di pi 'nă steauă pi altă,
Treaţe ş-di soare, diparte,
Ma înclo ş-di laia moarte...

(Dorul - dincolo de lună

Urcă, sus, mereu aşa,

Cu al mîndrei de se-adună -

Ba pe-o stea, pe altă stea,

Trece chiar de sfîntul soare

Şi nu moare, nu mai moare!)

 

 

Nil'ioarle dorm (Mioritică)

Nil'ioarle dorm - ma sihie di noi.

Somn imir, di prăvdză...

'Nghiseadză soare

Ş-niurizmă di iarbă tăl'iată-n livădz -

Adusă di vimt niadză-veara.

(Mioarele dorm - mai tihnit decît oamenii.

Somn blînd, de necuvîntătoare...

Visează soare,

Parfum de iarbă cosită pe plai,

Purtat de boarea miezului de vară.)

 

Ună cupie di suflite bune;

Fără pişmanea di fapte arale -

Nil'ioarle dorm rihate, ca cilimeanil'i,

Vigl'eate di steale.

(O turmă de suflete blînde;

Departe de rău şi de bine -

Mioarele dorm precum pruncii,

Sub bolţile largi şi senine.)

 

Maş picurarlu-avdil'eat, şi-aţel sărcăcean -

Di noapte fac dzuă,

Ca s-doarmă nu pot -

Uhteadză, uhteadză,

Că ninga domnul lor fîrşerot -

Ună nil'ioară ş-un cîne dailean

Vigl'eadză, vigl'eadză!

(Doar un cioban din Avdela - şi un sărcăcean

Nu au somn,

Fac din ziuă noapte,

Şi oftează,oftează -

Că lîngă stăpînul lor fîrşerot,

O mioară

Ş-un cîine - credincios îl veghează!)

 

 

Privideare (Tablou montan)

Eara aproapea di Sînchetru. Neaua

Înlăcrima tu munţ pi-aoa-pi-aclo,

Eara sihie şi si-avdza pădurea

Cum plîndze di harauă ş-di caimo.

(Era - aproape de Sînpetru. Neaua

Înlăcrima costişele uşor,

Şi molcom, trainic s-auzea pădurea

Plîngînd de bucurie şi de dor.)

 

Pirghios, pit pădzle di virdeaţă, nel'i

'Nchisiră bair-bair priste dzeni -

Îmbari ş-ma alghi di neaua, pi cărări

Di til'iu aniurizmate ş-di bărdeni...

(Devale, mieii-n pajişti de verdeaţă

Porneau, în şiruri parcă de mărgele -

Ca o zăpadă aburcînd pe măguri,

De tei înmiresmaţi şi gălbenele...)

 

Dip ca băbuchi pi dezdle di cupaci -

Afliturseau corniţle-a lor pi frunţ

Di nel'i muşeaţ ca harea, ca lunina

Aruzvuită priste dzeni dit munţ!

(Cum - muguri înflorind pe ram,

Le-mboboceau corniţele pe frunţi,

Întruchipare de lumină dalbă

Pe plaiurile, văile din munţi!)

 

A cîntic - ţerlu tut ma si-apruchea,

Cădea lilicea di lunină frîntă;

Vîrn picurar nu-l'i angîna tra s-imnă.

Orfeu - mutrinda-l'i, agărşea tra s-cîntă!

(Iar bolta-naltă cobora în cînt,

Spre florile de-atîta zare frînte;

Şi nu-i purta pe miei nici un păstor...

Orfeu, privindu-i, a-ncetat să cînte!)



SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu, Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 441-456.

 

În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus şi 12 poezii ale lui Ioan Cutova (1919-1992), transpuse în română de H. C.: Intermezzo, Biţire, Părăvulie biţită, Triveauă.

 

 

Intermezzo (Intermezzo)

 

Ah, Dumnidzale! Fă ca s-mi ştiu

Ună arîdzîtină, un cîrciliu!

Theamă sum soare mi treaţe -

Ca ună aradhă, ca ună boaţe,

Theamă s-mi-ansuni pri sum lună -

Ca ună cămbană, ca ună furtună!

(Doamne! Fă să mă ştiu -

Şi culme de munte, şi vrejul viu!

O clipă mă trece sub soare,

Ca o rază, o voce ce doare -

Şi să sun fă-mă, Doamne, sub lună,

Cum clopotul greu, ori o furtună!)

 


Biţire (Sfîrşit)

 

S-discl'ide pe-aghalea un ocl'iu

Stă lume. Chirolu-angîceat

Si-apleacă năheamă pri

Umirlu a meu vecl'iu -

Ca ună amurdzită di thimisiri

Ţe mi bat

Şi strunghilimea di ţercl'iu

A banăl'ei s-minuteadză nafoară

Ş-năuntru. Altă biţire

Cîte ună, cîte ună

Vin, tra s-u doară...

(Încet, se deschide un ochi

Peste lume. Timpul mustrat

S-apleacă puţin

Pe umărul meu cel bătrîn -

Ca un amurg de-amintiri

Ce mă cutreieră,

Şi rotunjimea cercului vieţii

Tot scade şi scade. Tot alte

Sfîrşituri vin

Pe rînd, cîte unul

S-o doară...)

 

Părăvulie biţită (Poveste încheiată)

Aroauă vilcindalui di nibănare!

Padea analtă di

Xirulivad şi

Tine - avigl'itorlu di zboare,

Zarathustra, Zoroastres,

Îni scrii cu alfa, cu

Omega

Părăvulia a lailu-ni,

Biţitlu a meu paradhis

Angîrlimat ca un castru

Pri dzeana a

Unlui ocl'iu încl'is.

(Rouă strălucind de dor de viaţă!

Şesul înalt din

Xirulivad şi

Tu - păzitorul de vorbe

Zarathustra, Zoroastres

Îmi scrii cu alfa,

Cu omega

Povestea bietului meu

Paradis terminat,

Căţărat ca un astru

Pe geana unui

Ochi care a fost.)

 

Triveauă (Răscruce)

Ninga nă drăşcl'eauă

Pri iarbă, pri-arouă,

Ninga nă pătună

Sum steale, sum lună.

(Încă un pas

Pe iarbă, pe rouă,

Mai o lăbuţă

Sub luna nouă)

Întindu 'nă mînă,

Ni-i bana ma psînă,

Aghunisescu ciciorlu,

Mi-aleapidă torlu.

(Întind o mînă,

Îs mai puţină,

Mă grăbesc oleacă,

Urmele-au să treacă...)

Cătră iu s-mi-alin

Tră un hir di sirin?

Cătră iu s-mi-alas

Tră un hir di-arăpas?

(Unde să m-aţin

După cer senin?

Unde să pornesc,

Să mă odihnesc?)

 


SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 430-437.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 6 din 7

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required