Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » DOCUMENTE » *** » Displaying items by tag: Grecia
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: Grecia

Texte aromâne 26: KOLIŢA ΓEORΓIA

Vineri, 13 Ianuarie 2012 13:01

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, încadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Γeorγia, de 39 de ani, casnică, absolventă a şcolii generale în greacă, vorbitoare de aromână şi greacă:
Azî va s-tundemŭ oili. Misculai aseară, feĉu pitili, fripşŭ ńel’ĭ, feĉu mîrcatŭ. Şi azî mi sculai tahina, adunai lucrili ş-neasimŭ la mandrî. Aco aveam gritî şi altor picurarĭ di tunsim oili. El’ĭ, bîrbaţl’ĭ tundea, mini adunam băştili, li ligamŭ, dîdeamŭ şi vărŭ ţipurŭ (5) la bîrbaţĭ, văru mizé (6). Di cara scîpămŭ dapoia di oi, bîgăm misal’a. Mîcămŭ, ş-cîntari. Scîpăm, adunăm baştili tu hîrari, ncîrcăm cal’i ş-neasimŭ acasî. Arucăm lăna mpadi, u aleapsim, aţa lungă ti flocŭ şi scurta ti canurî. U adunăm s-u avem dapoia etimî (1) ti alari.
(5) ţipurŭ s.n. ‘’tescovină’’ < gr.
(6) mizé s.n. ‘’gustare’’ < gr.
(1) etimî adj. f. ‘’pregătită’’ < gr.


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Azi tundem oile. Mă pregătii ieri, făcui plăcintele, fripşi carnea de miel, făcui iaurt. Şi azi mă sculai dimineaţa, pregătii lucrurile şi merserăm la târlă. Acolo anunţasem şi alţi ciobani că vom tunde oile. Ei. bărbaţii tundeau, eu strângeam lâna tunsă, o legam, dădeam şi vreun rachiu la bărbaţi, vreo gustare. După ce terminarăm cu oile, puserăm masa. Mâncarăm şi cântărim. Terminarăm, adunarăm lâna în saci mari din lână, încărcarăm caii şi merserăm acasă. Aruncarăm lâna jos, am ales-o, cea lungă pentru cergă şi cea scurtă pentru fire groase. O strânserăm s-o avem apoi pregătită pentru spălare.’’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 42-43.

Texte aromâne 27: KOLIŢA ΓEORΓIA

Sâmbătă, 14 Ianuarie 2012 13:37

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, încadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Γeorγia, de 39 de ani, casnică, absolventă a şcolii generale în greacă, vorbitoare de aromână şi greacă:
Căndŭ earamŭ ńicî pîşteamŭ oili unî oarî cu mana, cî tati eara dusŭ la pînîγirŭ (2) s-ќidî laptili la γîlîtălŭ (3). Şi earam m-Paδis (4). Aco iu pîşteam oili cu mana, acîţă unî ploaii, bumbunidza (5), scîpîra. Ntunică dapoia, adunămŭ oili la masŭ (6). Noi n-adunămŭ cu tîmbărili n-capŭ, sumŭ oarbirĭ (7). Scutiδi (8), noapti, n-eara fricî. Ma-nclo di noi eara unî moaşî, cu oili, li pîştea. Şi n-aura noaptea: - Aidi, Fie, nu t-asparĭ, dzăsi ali mani, estŭ ş-mini auaţi. Luќil’i aura noaptea, căńil’i alîtra. Noi n-aspîramŭ s-nu li mîcî oili luќi. Dapoia noaptea γinea tata di Konako (9) şi alîtra căńil’i. Dzăsi mana: - Nu t-asparĭ, γini tata, nu t-asparĭ. Căndŭ videmŭ, ti niheamî di oarî vini tata dapoia nu n-aspîrămŭ, cî aveam tati paréei. N-apreasi focŭ, n-uscămŭ, nî ngîldzămŭ. Apiri dapoia. Ş-fudzim dauli cu mana casî. Stîtu tata la oi di li pîştea.
(2) pînîγirŭ s.n. ‘’târg’’ < gr.  πανηγυρι
(3) γîlîtă s.m. ‘’lăptar’’ < gr. γαλατας
(4) Paδis – munte din zona satului
(5) bumbunidza vb. unipers. ‘’tuna’’ < gr. μπουμπουνιζει

(6) masŭ ‘’ţarc’’ < lat. 'mansum'
(7) oarbirĭ s.n. ‘’arbore’’ < lat. 'arbor'
(8) scutiδi s.n. ‘’întuneric’’ < gr. σκοταδι

(9) Konako – sat lângă Tricala


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Majoritatea notelor de subsol explică grecismele din aromână.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Când eram mică, o dată păşteam oile cu mama, pentru că tata era plecat la târg, să ducă laptele la lăptar.  Şi eram pe muntele Padis. Acolo unde păşteam oile cu mama, începu o ploaie, tuna, fulgera. Se întunecă apoi, adunarăm oile în ţarc. Noi ne strânserăm cu mantaua pe cap, sub un arbore. Întuneric, noapte, îmi era frică. Mai încolo de locul nostru era o bătrână, cu oile, le păştea. Şi ne striga noaptea: - Haide, Fie (Sofia – n. M. T.) , nu te speria, îi zise mamei, sunt şi eu aici. Lupii urlau noaptea, câinii lătrau. Nouă ne era teamă să nu mănânce oile lupii. Apoi noaptea veni tata din Konako şi lătrară câinii. Zise mama: - Nu te speria, vine tata, nu te speria.  Când vedem, după puţin timp veni tata, apoi nu ne mai temeam, că-l aveam pe tata cu noi. Ne aprinse focul, ne uscarăm, ne încălzirăm. Se făcu ziuă apoi. Şi plecarăm amândouă cu mama acasă. Rămase tata la oi ca să le pască.‘’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 43.

Texte aromâne 28: KOLIŢA VANGHILIŢA

Duminică, 15 Ianuarie 2012 15:59

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghiliţa, de 39 de ani, casnică, absolventă a şcolii generale în limba greacă, vorbitoare de aromână şi greacă:
M-acl’amî Vanģeliţa Koliţa. Negŭ tu ecti taxi (1) tu δimoticu sholiu (2) la Nea-Zoi. Mi fitai tu hil’a eńacosea evδominda pende (3) tu trei d-Aprirŭ. Tatu-ńu u acl’amî Naşu, mana u acl’amî Γeorγia, amŭ unî sorî ma ńicî di mini, u acl’amî Apostoiia, papu-ńu l’acl’amî Pavli şi maia u acl’amî Vanģeliţa.
Mi scolŭ tahina, scotŭ nihtikaua (4), bagŭ strańili di la sculio, mi ќaptinŭ, mi lau, facŭ laptili, u beau d-apoia cu sor-mea nidzem tu scolio, acoţi zburăm cu featili ş-cu fiĉorl’i, γini δascalu, dziţemŭ calimera (5), d-apoia intrăm nuntu tu sculio s-zburăm cu δascalu, dziţemŭ cum tricum dzuua. D-apoia fiţemŭ anaγnosi (6), ariθmitiki (7), θriskeftika (8) şi γeoγrafii (9). Mi sculă δascalu s-dzăcu maθimî (10). Mini u ştiamŭ, apandisi ģini şi elŭ hîrîsi cîţe u ştiam. Dapoia nî scoasi δialimî (11), n-aĝucăm cu featili cu fiĉorl’i, ĝeami (12), milî (13), crifto (14) şi kiniγito (15). Dapoia mîcăm heamî mîcari ţi lom di acasî. Heamî ou, biscoti, purtucali, dapoia intrăm tu sculio, fiţemŭ alanti maθimati. Dzăţi δascalu caţe scîpăm di maθimati, nî bagî erγasii (1) ti casî. Dapoia fudzimŭ lom saca (2) s-nidzemŭ la casî, cu ĉiĉorli cu sor-mea, cu featili alanti. Şi aşa scîpă dzuua la sculio.


(1) ecti taxi ‘’clasa şasea’’ < gr. εκτη ταξη
(2) tu δimoticu sholiu ‘’a şcolii generale’’< gr. του δημοτικου σχολειου
(3) hil’a eńacosea evδominda pende ‘’1975’’ < gr. χιλια εννιακοσια εβδομηντα πεντε
(4) nihtikauî s.f. ‘’cămaşa de noapte’’ < gr. νυχτικο
(5) calimera ‘’bună ziua’’ < gr. καλημερα
(6) anaγnosi s.f. ‘’lectură’’ < gr. αναγνωσε
(7) ariθmitiki s.f. ‘’aritmetică’’ < gr. αριθμητικη
(8) θriskeftika (pl. gr.) ‘’lecţie de religie’’ < gr. θρησκευτικα
(9) γeoγrafii s.f. ‘’geografie’’ < gr. γεωγραφια
(10) maθimî s.f. ‘’lecţie’’ < gr. μαθημα
(11) δialimî s.f. ‘’pauză’’ < gr. διαλειμμα
(12) ĝeami ‘’joc cu pietre drepte care se pun una peste alta şi pe care jucătorii trebuie să le nimerească cu mingea’’
(13) milî ‘’joc de copii cu mingea’’
(14) crifto ‘’jocul de-a ascunselea’’
(15) kiniγito ‘’jocul de-a vînătoarea’’
(1) erγasii s.f. ‘’lucrare’’ < gr. εργασια
(2) sacî s.f. ‘’ghiozdan, servietă’’ < gr. σάκα


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână.În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: nidzem.


Varianta românească îmi aparţine:
‘’Mă cheamă Vanghiliţa Koliţa. Sunt în clasa a şasea a şcolii generale din Nea-Zoi. M-am născut în 1975, pe 3 aprilie. Pe tatăl meu îl cheamă Naşu, pe mama o cheamă Georgia, am o soră mai mică decât mine, o cheamă Apostoia, pe bunicul îl cheamă Pavel şi pe bunica o cheamă Vanghiliţa.
Mă trezesc dimineaţa, îmi scot cămaşa de noapte, mă îmbrac cu hainele de şcoală, mă piaptăn, mă spăl, îmi pregătesc laptele, îl beau apoi împreună cu soră-mea, mergem la şcoală, acolo vorbim cu fetele şi băieţii, vine profesorul, zicem bună ziua, apoi intrăm în şcoală să vorbim cu profesorul, povestim cu am petrecut ziua. Apoi facem orele de lectură, aritmetică, religie şi geografie. M-a scos profesorul la lecţie. Eu o ştiam, am răspuns bine şi el a fost mulţumit că am învăţat lecţia. Apoi am ieşit în pauză, ne-am jucat cu fetele şi băieţii jocurile cu pietricele, cu mingea, ascunselea şi vânătoarea. Apoi am mâncat puţin din ce-am luat de acasă. Puţin ou, biscuiţi, portocale, apoi am intrat la ore, am făcut celelalte lecţii. După ce profesorul terminat lecţiile, ne-a dat teme pentru acasă. Apoi am luat ghiozdanul să mergem acasă, pe jos cu soră-mea, cu celelalte fete. Şi aşa a trecut ziua la şcoală. ‘’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 44-45.

Texte aromâne 29: KOLIŢA VANGHILIŢA

Luni, 16 Ianuarie 2012 00:55

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghiliţa, de 39 de ani, casnică, absolventă a şcolii generale în limba greacă, vorbitoare de aromână şi greacă:
Unî dzuuî ţi nu am sculio, stau acasî. Tahina ţi mi scolŭ, bagŭ strańili, mi lau, mi ќaptinŭ, dapoia gac heamî lapti s-beau mini, sor-mea şi papu-ńu. Tatu-ńu cu mana bea heamî caféi. Sculai trapezea (3), lai vasili, scuturai tapăќili (4), arim casa, dapoia fîrmîtăm pănea cu mana, u alîsăm s-γinî. Dapoia feaţim ģela. Neasim nuntu tu cîlivî, arsim ĉirapu, arucăm pănea s-cocî (5). Dapoia s-cocî pănea u scutemŭ, u băgămŭ tu ipoγiu (6).
La prăndzŭ γini tatu-ńu, bîgăm trapezea, mîcăm tuţĭ dadunŭ pitî di veardzî. Sculăm trapezea, mini lau vasili. Ti mirindi luăm ќindisearea (7) cu mana s-ќindisimŭ. Dapoia scapŭ di ќindiseari l’au vivliurĭ (8) ş-δγivisestŭ. Dapoia seara mîcăm heamî păni ş-videmŭ un erγŭ (9) tu tiliorasi. Dapoia astirăm ĉordzili s-durńimŭ.


(3) trapezi s.f. ‘’masa’’ < gr. τραπεζι
(4) tapaќi s.f. ‘’covoraş, preş’’< gr. ταπάκι
(5) s-cocî formă greşită pentru s-coţe / s-coaţi ‘’se coace’’
(6) ipoγiu s.n. ‘’pivniţă’’ < gr. υπογειο
(7) ќindiseari s.f. ‘’broderie’’ < gr. κεντημα
(8) vivliu s.n. ‘’carte’’ < gr. βιβλιο
(9) erγŭ s.n. ‘’film’’ < gr. εργο


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână.În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzuuî.


Varianta românească îmi aparţine:
‘’În ziua în care nu merg la şcoală stau acasă. Dimineaţa mă scol, mă îmbrac, mă spăl, mă piaptăn, apoi pregătesc puţin lapte să beau eu, soră-mea şi bunică-miu. Taică-miu şi mama beau cafea. Strâng masa, spăl vasele, scutur covoraşele, mătur casa, apoi frământ aluat pentr u pâine cu mama şi-l las să crească. După ce s-a copt pâinea, o scoatem şi o punem în traistă în pivniţă.
La prânz vine tata, punem masa, mâncăm toţi plăcintă cu verdeţuri. Strângem masa, eu spăl vasele. La chindie încep cu mama să brodăm. După ce termin broderia, iau o carte să citesc. Apoi seara mîncăm puţină pâine şi vedem un film la televizor. Apoi aşternem cergile să dormim. ‘’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 45.

Texte aromâne 30: KOLIŢA VANGHILIŢA

Marţi, 17 Ianuarie 2012 01:17

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghiliţa, de 39 de ani, casnică, absolventă a şcolii generale în limba greacă, vorbitoare de aromână şi greacă:
Unî dzuuî neasim ecδpomii (1) cu δascalu ş-cu fiĉoril’i, tu unî piδiaδî (2) ţi avea un rău. Luăm ş-mîcari di casî ş-u bîgăm sum orbirĭ (3) şi aco iu n-aĝucam vini unî nîpărticî ş-mîcă mîcarea. Ş-căndŭ vidzumŭ noi nîpărtica, n-aspîrămŭ ş-fudzimŭ la casili.


(1) ecδpomii s.f. ‘’excursie’’ < gr. εκδρομη
(2) piδiaδî s.f. ‘’cîmpie, şes’’ < gr. πεδιάδα
(3) orbiri s. m. ‘’arbore’’ < lat. ’arbor’, em


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână.În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzuuî.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Într-o zi am fost în excursie cu profesorul şi cu colegii, la o câmpie unde era un râu. Am luat mâncare de acasă şi am pus-o sub un arbore şi în locul în care ne jucam a apărut o viperă şi a mâncat mâncarea. Şi când am văzut noi vipera, ne-am speriat şi am fugit acasă.’’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 46.

Texte aromâne 31: BABANI ALEXANDRA

Miercuri, 18 Ianuarie 2012 11:30

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:
Ńi dzăcŭ Babani Alexanδra, estŭ δeca eńa hronon (4), amŭ scîpat (5) liќiu (6), ala n-am tricot iuva. Şi voi s-xanadau (7) ti δefteri (8) oarî. Tora δγivisestŭ (9) acasî, facŭ veveea (10) şi frondistirii (11) ta s-estŭ étimî (12) ti Iuni ţi va s-dau pali (13) exétasi (14), voi s-trecŭ caθiγitrii (1) maθimatiko (2) ta s-mi spuδîxéstŭ (3) s-facŭ unî banî ma bunî di aţa ţi facŭ aţel’ĭ dit hoarî.Şi δγivisestŭ tora acasî. Mi feĉŭ n-hoarî tu dauli di April’ŭ to hil’a eńacosea exinda octo (4). Hoara s-acl’amî Nea-Zoi şi easti unî hoarî nafoarî di Tricolŭ.

(4) δeca eńa hronon ‘’19 ani’’ < gr. δεκα εννια χρονων
(5) amŭ scîpat vb. I, pf. comp., pers. I sg.; scapŭ ‘’a termina’’ (sens în plus faţă de a scăpa’’)
(6) liќiu s.n. ‘’liceu’’ < gr. λυκειο
(7) xana adv. ‘’iar’’ < gr. Ξανα (aici prefix iterativ)
(8) δefteri num. ord. ‘’a doua’’< gr. δευτερη
(9) δγivisestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg. ‘’a citi’’< gr. διαβάζω
(10) veveea adv. mod. ‘’desigur’’ < gr. βέβαια
(11) frondistiriu ‘’ore de meditaţii la şcoala particulară’’< gr. φροντιστηριο
(12) étimî adj. f. ‘’pregătită’’ < gr. ετοιμη
(13) pali adv. ‘’din nou’’< gr. παλι
(14) exétasi s.f. ‘’examen’’ < gr. εξεταση
(1) caθiγitrii s.f. ‘’profesoară’’ < gr. καθηγητρια
(2) maθimatiko adj. (m. f.) matematician< gr. μαθηματικος
(3) spuδîxéstŭ vb. IV, ind, prez., pers. I sg.; ‘’a studia’’< gr. σπουδαζω
(4) to hil’a eńacosea exinda octo ‘’1968’’ < gr. το χιλια εννιακοσια εξηντα οκτω


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăcŭ.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Îmi zice Babani Alexandra, am 19 ani, am terminat liceul, dar n-am intrat la facultate. Şi vreau să dau examen de admitere din nou. Acum studiez acasă, fac desigur şi ore de meditaţie la şcoala particular ca să fiu pregătită în iunie ca să dau din nou examen, vreau să devin profesoară de matematică, să studiez ca să  am o viaţă mai bună ca cei din sat. Şi studiez acum acasă. M-am născut în sat la 2 aprilie 1968. Satul se numeşte Nea-Zoi şi este un sat în apropiere de Tricala.‘’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea  Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 46-47.

Texte aromâne 32: BABANI ALEXANDRA

Joi, 19 Ianuarie 2012 18:34

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:
Cum trecŭ unî dzuuî acasî.
Cînd mi scolŭ tahina, mi scolŭ, véveea (5) nu potŭ s-mi scolŭ singurî, bagŭ satea agudeaşti. Mi scolŭ tahina, stau heamî pi crivati (6) ala nu apufusestŭ (7) ta s-mi scolŭ. Căndŭ mi scolŭ dapoia mutrestŭ avriγîra. Casa easti tutî préii (8), vrea areari. Dzăşŭ prota stai tora s-măcŭ heamî ş-dapoia s-ahurhestŭ di acasî. Negŭ nuntŭ tu cuzinî (9), vedŭ cî mana n-ari faptî trahană. Mi lau, mi ќaptinŭ prota (10), dapoia stau pi trapézi di măcu. Dapoia mi sќipsestŭ (11), voi s-ahurhestŭ di lucre, discl’idŭ tuti firidzli ta s-γinî vimtŭ nuntŭ s-caθîrseascî (12) n-casa şi ahurhestŭ dapoia lau pheatili prota, scolŭ tuti di-mpadi, tinixestŭ (13), arestŭ, sfungîrisestŭ (14), scuturŭ tuti lucrurĭ di nuntŭ di acasî, caδruri (1), tiliorasi (2), psiγiu (3), tuti, dulăќĭ, tuti vrea areari. Dapoia stau heamî di oarî, am bîgat şi casetofonu t as-avdŭ căntiţi ş-caţe lucre si facŭ dadunŭ cu căntiţi. Dapoia  li l’au lucre di nafoarî, ќilimi (4) aţeali, tapăќi şi aşterŭ tutî casa s-u facŭ etimî. Scapŭ di lucru, dapoia facŭ ģela, s-γinî tati, s-γinî mana s-u aflî etimî ta s-mîcăm. Γini dapoia mana, tati, fraţil’ĭ asterŭ mini trapezea ta s-mîcăm, mîcăm tuţĭ dadunŭ. Stu telus (5) bem ş-γinŭ şi bim tuţĭ dadunŭ aco, dapoia cănd scîpăm, mi scolŭ mini, scolŭ trapezea pali (6), lau pheatili (7), tati, mana dapoia fugŭ, negŭ la lucre ţi arŭ el’ĭ, şi mini vas tau acasî, grestŭ dapoia vărî featî. Γini diu stîtemŭ, bim cafei, avdzămŭ căntiţi di la casetofonŭ, fîţemŭ multi, dzîţemŭ şi multi, videmŭ şi vărî casetî la videu, treaţi heamî oarî, discl’idŭ dapoia tiliorasi, videm vărŭ erγŭ (8), stîtem seara, videm tiliorasi pînă arγa (9), ş-dapoia durńimŭ.

(5) véveea adv. mod. ‘’desigur’’ < gr. βέβαια
(6) crivati s.n. ‘’pat’’ < gr. κρεβατι
(7) apufusestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg. ‘’a hotărî’’< gr. αποφασιζω
(8) préii adv. ‘’în dezordine, dezordonat’’
(9) cuzinî s.f. ‘’bucătărie’’ < gr. κουζινα
(10) prota adv. ‘’înainte’’ < gr. πρωτα
(11) mi sќipsestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a se gîndi’’< gr. σκεφτομαι
(12) s-caθîrseascî vb. IV, cnj. prez., pers. III sg.; caθîrseascu ‘’a curăţa’’< gr. καθαριζω
(13) tinixestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a scutura’’< gr. τιναζω
(14) sfungîrisestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a spăla cu cîrpa pe jos’’< gr. σφουγγαριζω
(1) caδru s.n. ‘’tablou’’ < gr. κάδρο
(2) tiliorasi s.f. ‘’televizor’’ < gr. τηλεοραση
(3) psiγiu s.n. ‘’frigider’’ < gr. ψυγειο
(4) ќilimî s.f. ‘’covor’’ < gr. κιλιμo
(5) stu telus ’’la sfîrşit’’< gr. στο τελοσ
(6) pali adv. ‘’iarăşi’’ < gr. παλι
(7) pheatu s.n. ‘’farfurie’’ < gr. πιάτο
(8) erγŭ s.n. ‘’film’’ < gr. έργο
(9) erγa adv. ‘’tîrziu’’ < gr. αργα


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzuuî.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Cum petrec o zi acasă.
Când mă trezesc dimineaţa, mă trezesc, desigur  nu pot să mă trezesc singură, pun ceasul să sune. Mă trezesc dimineaţa, stau puţin în pat, căci nu mă hotărăsc să mă scol. Apoi, când mă scol, privesc împrejur. Casa este toată în dezordine, trebuie măturată. Am zis ca mai întâi să mănânc puţin şi apoi să încep treaba în casă. Merg în bucătărie, văd că mama n-a făcut păsat. Mai întâi mă spăl, mă piaptăn, apoi stau la masă şi mănânc. Apoi mă gândesc ce am de făcut, deschid toate ferestrele ca să intre aer proaspăt să aerisească casa şi încep apoi să spăl farfuriile mai întâi, ridic covoarele de jos, le scutur afară, mătur, spăl cu cârpa pe jos, scutur toate lucrurile din casă, tablouri, televizor, frigider, toate, dulapuri, toate trebuie şterse. Apoi stau puţin, pun casetofonul să ascult muzică şi fac treabă cu muzică. Apoi iau lucrurile de afară, covoarele, preşuri şi le aştern ca să fie casa aranjată. După ce termin curăţenia, fac mâncare, să vină tata, să vină mama, să găsească masa pregătită.  Vin apoi mama, tata, fraţii, pun eu masa să mâncăm , mâncăm toţi împreună. La sfârşitul mesei bem şi vin şi bem toţi împreună, apoi când terminăm, strâng masa iar, spăl farfuriile, apoi tata, mama pleacă la treburile lor şi eu stau acasă, chem vreo prietenă. Vine şi stăm împreună, bem cafea, ascultăm muzică la casetofon, stăm de vorbă mult, vedem şi vreo casetă la video, trece timpul, apoi dau drumul la televizor, vedem vreun film, stăm seara, ne uităm la televizor pînă târziu, apoi ne culcăm.’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea  Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 47-48.

Texte aromâne 33: BABANI ALEXANDRA

Vineri, 20 Ianuarie 2012 15:08

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:

Epiδi (10) n-am tricutî facŭ frondistiriu (11) tahina. Mi scolŭ tahina, l’au asticolu (12) ta s-negŭ aγonea acoţi, cî mi scolŭ heamî arγa, cănd negŭ acoţi săntŭ acoţi tuţĭ fiĉorl’i aco adunaţĭ. Caθiγitilŭ (1) aco nî greaşti ta s-nidzemŭ nuntŭ, tu maθimî, cai ari orixi (2) tora ti maθimî, greaşti elŭ, nîscănti orĭ u prusiximŭ (3), niscănti orĭ nu prusiximŭ, dzăţi elŭ: - piδxea (4), prindi s-prusixiţĭ tora, cî h’iţĭ tu δefterî (5) ora, nu prindi s-u luaţĭ sta astia (6). Fiţemŭ maθimî, ni scoalî elŭ niscănti orĭ la, stu pinaca (7), ni dzăţi: - Scoalî tini na mas lisia tis asќisis (8). Sî scolŭ fiĉori, h’im aco mulţĭ fiĉori ş-feati. Poti (9) ştii, poti (9) nu ştii, noi hima u cîrtimŭ, dzîţemŭ ş-vărŭ astiu (10) acoţi, ta s-treacî heamî oara. Facŭ patru maθimati frondistiriu, fisiќi (11), himia (12), maθimatica ki ecθesi (13) şi patru săţĭ sînt multi săţĭ ta s-faţĭ maθimî şi greu. Caθi (14) maθimî fiţemŭ şi δialimî (15), işemŭ nafoarî, stitemŭ aco, δipla (16), easti şi unî platii (17) ńicî, nidzemŭ noi di stitemŭ acoţi. Treaţi ora di δialimî, greaşti caθiγitilŭ ta s-triţemŭ nuntŭ, ala (1) noi nu putemŭ s-nidzemŭ pali nuntŭ tu maθimî. Ţi s-fîţemŭ omos (2), nidzemŭ, treaţi δeftera (3) ora, treaţi ş-trita (4), treaţi şi tetarta (5). Patru săţĭ. Dapoia scîpămŭ. Ora ari tricutî heamî, dziţemŭ s-nidzemŭ cu ĉiĉorili acasî ta s-videm ţiva. Mini cu featili, n-adunăm dau-trei feati, ni turămŭ calea mutrimŭ la tuti vitrini (6) ţî săntŭ ş-mîγîzii tu cali, mutrim şi pîpuţĭ, mutrimŭ ti vivliurĭ (7). Stîmîţim nafoarî tu mîγîzii di vivliurĭ cî luăm şi multi pirioδicadzĭ (8) s-δγivisimŭ. Cănd nidzemŭ de-acasî ni turămŭ tu aγorauî cî vrem s-paonisimŭ δiafori (9) lucre ti acasî. Triţemŭ aco, videmŭ multî dunauî, fasarii (10) aco, psunisimŭ (11) dapoia. Dzăţi unî featî : - Nu nidzemŭ şi la kinimatoγrafŭ s-videmŭ ţi erγŭ (12) ari ta s-nidzemŭ seara s-u videmŭ? Nidzemŭ tuţĭ dadunŭ, videmŭ cî erγŭ easti bunŭ. Nî turămŭ acasî, δγivisim heamî, mîcămŭ şi dapoia seara n-adunămŭ tuti dadunŭ, avem cl’isî randevŭ (13), nidzemŭ la kinimatoγrafŭ, videm erγŭ, trec şi aco dau-trei săţĭ, ş-dapoia nidzemŭ s-bim unî cafei la cafeteria. Aco alţĭ pali, easti multî dunauî acoţi, altŭ cîrteaşti di cît-aua, altŭ cîrteaşti di cît-aco şi ni turăm dapoia acasî. Şi aşe treaţi dzuua.

 
 

(10) epiδi conj. ‘’fiindcă’’ < gr. επειδη

(11) frondistiriu s.n. ‘’ore de meditaţii la şcoala particulară’’< gr. φροντιστηριο

(12) astico s.n. ‘’autobuz’’ < gr. αστικο

(1) caθiγiti s.m. ‘’profesor’’ < gr. καθηγητης

(2) orixi s.f. ‘’poftă’’ < gr. ορεξη

(3) prusiximŭ vb. IV, ind. prez., pers. I pl.; prusixestŭ ‘’a fi atentă’’< gr. προσεχω

(4) piδi s.n. ‘’copil’’ < gr. παιδι

(5) tu δefterî ora ‘’la ora a doua’’< gr. δευτερη ωρα

(6) sta astia ‘’în glumă’’< gr. στα αστεια

(7) pinaca s.m. ‘’tabla (neagră)’’ < gr. πινακα

(8) na mas lisia tis asќisis ‘’să ne rezolvi exerciţiile’’< gr. να μας λυσεις ασκησεις

(9) poti… poti adv., conj. ‘’cînd … cînd’’< gr. ποτε...ποτε

(10) astiu ‘’glumă’’ < gr. αστειο

(11) fisiќi ‘’fizică’’ < gr. φυσικη

(12) himia ‘’chimia’’ < gr. χημεια

(13) ki ecθesi s.f. ‘’şi compunere’’< gr. κι εκτεση

(14) caθi pron. nehot. ‘’fiecare’’ < gr. καθε

(15) δialimî s.f. ‘’pauză’’ < gr. διαλειμμα

(16) δipla adv. ‘’alături’’ < gr. διπλα

(17) platii s.f. ‘’piaţă’’ < gr. πλατεια

(1) ala conj. ‘’dar’’ < gr. αλλα

(2) omos adv. ‘’totuşi’’ < gr. ομως

(3) δeftera num. ord. ‘’a doua’’< gr. δευτερη

(4) trita num. ord. ‘’a treia’’< gr. τριτη

(5) tetarta num. ord. ‘’a patra’’< gr. τεταρτε

(6) vitrinî s.f. ‘’vitrină’’ < gr. βιτρινα

(7) vivliu s.n. ‘’carte’’ < gr. βιβλιο

(8) pirioδico s.n. ‘’revistă’’ < gr. περιοδικο

(9) δiaforŭ adj. forme ‘’diferite-ă’’< gr. διαφορος

(10) fasarii s.f. ‘’gălăgie’’ < gr. φασαρια

(11) psunisimŭ vb. IV, ind. prez., pers. I pl.; psunisestŭ ‘’a cumpăra’’< gr. ψωνιζω

(12) erγŭ s.n. ‘’film’’ < gr. εργο

(13) avem cl’isî randevŭ ‘’am fixat randevu’’< ar. avem + gr. κλεισει ραντεβου

 

 

 

 

 

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzuua.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Fiindcă nu am luat examenul de admitere la facultate fac ore de meditaţii la şcoala particulară. Dimineaţa. Mă scol dimineaţa, iau autobuzul ca să merg repede acolo, pentru că mă trezesc puţin mai târziu, când ajung acolo sunt toţi colegii prezenţi. Profesorul ne cheamă înăuntru, la lecţie, cine doreşte acum să iasă la lecţie, zice el, uneori suntem atenţi, uneori nu, zice el: - copii, trebuie să fiţi atenţi acum, că sunteţi la a doua încercare, nu trebuie să o luaţi în glumă. Facem lecţia, ne scoate el uneori la tablă, ne zice: - Vino tu să ne rezolvi exerciţiile. Merg copiii, suntem mulţi băieţi şi fete. Câteodată ştie, câteodată nu ştie, noi din bancă îl ironizăm, zicem şi vreo glumă acolo, ca să mai treacă timpul. Am patru materii la meditaţii, fizică, chimie, matematică şi compunere şi patru ore sunt multe ore ca să faci lecţii şi greu. După fiecare lecţie facem şi pauză, ieşim afară, stăm acolo, împreună, este acolo şi o piaţă mică, mergem şi stă acolo. Trece pauza, ne cheamă profesorul înăuntru, dar noi nu putem să mergem din nou înăuntru la lecţie. Ce să facem totuşi, mergem, trece ora a doua, trece şi a treia, trece şi a patra. Patru ore. Apoi terminăm. A trecut ceva timp, zicem să mergem pe jos ca să mai vedem ceva. Eu cu fetele, ne strângem două-trei fete, la întoarcere ne uităm la toate vitrinele magazinelor de pe drum, ne uităm la pantofi, ne uităm şi la cărţi. Ne oprim afară la librării, cumpărăm multe reviste să citim. Când mergem acasă ne întoarcem în piaţă că vrem să cumpărăm diferite lucruri pentru acasă. Trecem pe acolo, vedem multă lume, gălăgie, apoi cumpărăm. Zice o fată: - Nu mergem şi la cinematograf să vedem ce film este ca să mergem seara să-l vedem? Mergem toate împreună, vedem că este un film bun. Ne întoarcem acasă, citim puţin, mâncăm şi apoi seara ne întâlnim toate cum am ne-am înţeles,mergem la cinematograf, vedem filmul, trec şi acolo două-trei ceasuri, şi apoi mergem să bem o cafea la cofetărie. Acolo alţii din nou, este multă lume acolo, unul zice de aici, altul zice de acolo şi ne întoarcem apoi acasă. Şi aşa trece ziua. ‘’



SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 48-50.

Texte aromâne 34: BABANI ALEXANDRA

Sâmbătă, 21 Ianuarie 2012 19:51

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:

Căndu earamŭ δeftera γimnasiu ni gri likiarhi (1) nuntŭ ta s-nidzemŭ tu γrafiu (2), mini şi trei alţĭ fiĉorĭ di tutî ti iδγea (3) di taxi (4). Căndu neasimŭ aco tu γrafiu dzăsim ţi ni vrea, ţi ni vrea? Aco aflăm şi alţĭ mulţĭ fiĉorĭ di alti taxi. Nî dzăsi: - Peδγa (5), nu v-aspîraţi caţe voi vî grii ta s-vî dau unŭ vraviu (6). Aţelŭ vraviu dăm la tuţĭ fiĉorĭ ţi săntŭ buni maθitadzĭ (7). Ni deadi vraviu, ni dzăsi siharitiria (8) şi aşe s-nidzeţĭ la tuţĭ ańĭ şi ama nidzeţi aşe va s… θa procopati (9). Işem noi nafoarî ni vidzurî fiĉorĭl’ĭ , n-aştipta tuţĭ nafoarî, nî dzăsirî: - Ţi vî vrea, ţi vî vrea? Dzăsim noi aşe şi aşe: - Ta s-nî da vraviu. Tuţĭ fiĉorĭ dapoia nî dîdea siharitirii, neasim noi tuţĭ dadunŭ cum earam di li kirîsim (10). Neasim dapoia acasî, li dzăşŭ ali mani, al patera (11) aco aşe şi aşe: - Mini luai vraviu. Patera, mana aco feaţirî multî harauî (12) cî vîdzurî cî mini δγiviseamŭ ş-nu negŭ ќiruti exoδi (13) ţi facŭ el’ĭ ţi mi pitrecŭ la sculio ş-mini pali (14) di partea meauî pali mi fhîristisii (15) ma multŭ, cîţe vidzui cî copu (16) nu neasi hamenŭ (17), δγivisearea (18) tutî ţi fiţeamŭ xinihti (1) andamivondan (2). Ş-tati dapoiata s-mi fhîristiseascî mi lo un δorŭ (3) şi aţelŭ δorŭ eara un nelŭ di hriso (4). Ş-mini tora ţi au tricutî ańĭ d-astumţina, cănd vedŭ aţelŭ nelŭ ńĭ vini tu mintea aţa stiγmiia (5) ş-estŭ multŭ sinģinisitî (6).

 

 

(1) likiarhi s.f. ‘’directoarea unui liceu’’ < gr. λυκειαρχης

(2) γrafiu s.n. ‘’birou’’ < gr. γραφειο

(3) iδγea pron. id. f. ‘’aceeaşi’’ < gr. ιδια

(4) taxi s.f. ‘’clasă’’ < gr. ταξη

(5) peδi s.n. ‘’copil’’ < gr. παιδι

(6) vraviu s.n. ‘’premiu’’ < gr. βραβειο

(7) maθiti s.m. ‘’elev’’ < gr. μαθητης

(8) siharitiria ‘’felicitări’’< gr. συγχαρητηρια

(9) θa procopati vb. gr. viit. pers. II pl.; procovo ‘’a se pricopsi, a progresa’’ < gr. προκοβω

(10) kirîsim vb. IV, pf. s., pers. I pl.; kirisestu ‘’a face cinste’’ < gr. κερνáω

(11) patera s.m. ‘’tata’’ < gr. πατερα

(12) harauî s.f. ‘’bucurie’’ < gr. χαρá

(13) exoδŭ s.n. ‘’cheltuială’’ < gr. εξοδον

(14) pali adv. ‘’iar’’ < gr. παλι

(15) mi fhîristisii vb. IV, pf. s., pers. I sg.; mi fhîristisestŭ ‘’a se mulţumi’’ < gr. ευχαριστουμαι

(16) copu s.n. ‘’efort’’ < gr. κοπος

(17) hamenŭ adj. patru forme ‘’pierdut’’ < gr. χαμενος

(18) δγiviseari s.f. ‘’citire’’ < gr. διαβασμα

(1) xinihti ‘’noapte albă’’ < gr. ξενυχτι

(2) andamivondan vb. gr. imp., pers. III pl.; andamivome ‘’ a se răsplăti’’ < gr. ανταμειβομαι

(3) δorŭ s.n. ‘’cadou’’ < gr. δωρο

(4) hriso (gr.) adj. n. ‘’din aur’’ < gr. χρυσο

(5) stiγmii s.f. ‘’moment’’ < gr. στιγμη

(6) sinģinisitu ‘’emoţionat’’ < gr. συγκινημενος

 

 

 

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: vidzui.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Când eram clasa a doua de gimnaziu ne-a chemat directoarea liceului în biroul ei, pe mine şi alţi trei colegi de clasă. Când am intrat în birou am întrebat pentru ce am fost chemaţi? Acolo am găsit şi alţi colegi din alte clase. Ne-a zis: - Copii, nu vă speriaţi, v-am chemat ca să vă dau un premiu. Acest premiu îl dăm tuturor copiilor care sunt buni elevi. Ne-a dat premiul, ne-a felicitat şi ne-a urat să învăţăm aşa în toţi anii şi dacă vom merge aşa vom progresa. Am ieşit afară, ne văzură colegii, ne aşteptau toţi afară, ne ziseră: - De ce v-a chemat, de ce v-a chemat? Am zis noi aşa şi aşa: - Ca să ne dea un premiu. Apoi toţi colegii ne-au felicitat, am mers împreună să le facem cinste. Apoi am mers acasă, le-am zis mamei, tatălui aşa şi aşa: - Eu am luat premiu. Tata, mama s-au bucurat mult când văzură că învăţam şi că nu fac cheltuieli degeaba ca să mă ţină la şcoală şi eu am fost şi mai mulţumită că efortul nu a fost în zadar, că nopţile albe de învăţat au fost răsplătite. Apoi tata ca să mă răsplătească îmi luă un cadou, cadoul fiind un inel din aur. Şi eu acum, când au trecut ani de atunci, când mă uit la acel inel îmi amintesc de acel moment şi sunt foarte emoţionată.‘’



SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 51-52.

Texte aromâne 35: GIANIS VANGHELIS

Duminică, 22 Ianuarie 2012 14:23

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în c0adrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţii intervievaţi a fost Gianis Vanghelis, de 58 de ani, cioban şi agricoltor, absolvent a trei clase de şcoală generală în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:

Noi rîmăńi di Tricolŭ nidzeamŭ Coturĭ veara. Tricumŭ veara tutî acoţi. N-avina cuturăńl’i , nu vrea s-nidzemŭ acoţi cu nicostasiu (7) cî aveamu multi oi şi tut cu δicastirĭ 8), δicîstirĭ, e! stîtumŭ veara acoţi. Trîcumŭ veara acoţi.

Toamna căndŭ vreamŭ s-γinimŭ tu ctimî (9), γineamŭ di himî, pules (10). Şi acîţă ńauî Coturĭ, ńauî tu munţĭ, multî ńauî. Oili fita. Picurarŭ aveam Coţu al Puçi. Coţu al Puçi vrea s-γinî s-psifiseascî (11) di mi alîsă singurŭ. Oili fita n-cali, mulărĭ (12) fudzea nclo, γumarŭ, căńĭ, ńel’i li duţeamŭ di himî, li duţeamŭ di himî. Γinimŭ la farmî (13). La farmî vini Coţu: - O, lăi! Iu earai? – A, neşŭ di psifisii Karamalilu (14). Cîţe, va s-ќirea Karamalilu di unŭ psifŭ (15) a tălŭ? – Ama nu eara Karamalilu, va s-işea alantî comî (1) ş-va nî tîl’a. – A! Fudzĭ di himî, fudzĭ di himî, facŭ alanţĭ picurarl’i. – Nu nedzĭ s-l’ai heamî hîlvă? nu nedzĭ s-l’ai heamî hîlvă di Kalabaca? Hîlvălŭ eara eftinŭ astumţina. Avea şi renģĭ (2). Eftinî, mnea δrahmi (3) una. Luomŭ hîlvălŭ, fudzii, ş-acaţî unî ploaii, pînî fudzii di nclo mini. Raxa li-aĝumşŭ oili. Le-aĝumşŭ oili Raxa, aflu unŭ grecŭ cîdzutŭ γumarŭ nuntu tu unŭ vul’ŭ. – O, cumbare (4)! Ţi-adarĭ aţia? – Cîdzu γumarŭ (5), nu potŭ s-scolŭ γumarŭ aoaţi, cu firinî dzăsi. Avea ş-firinî nuntŭ. Nu putea sî scoalî γumarŭ. Tradzi năsŭ di cîpestru, tradzi mini di coadî, tradzi năsŭ di cîpestru, tradzi mini di coadî, l’-u til’ai coada a γumarŭ. Sculai γumarŭ di acoţi. Til’ai coada γumarului!

Mi duşŭ; la unî casî avea fexi (6). Aţa aştipta bîrba-su acoţi. Mini oili avea fudzitî di ninti. L-aurai ali greacî acoţi: - O, θeaco (7)! O, la tetă! Iu va s-dormŭ astî-searî? – Iia, aţia nuntŭ, tu misurŭ, dzăsi. Tu misurŭ. Aţa aştipta bîrba-su omos (8). Negŭ mini acoţi, mi tindŭ tu misurŭ, m-adunai audŭ. Dzăsi… cu heamî di oarî vinea ş-grecu cu γumaru. – Ţuncs (9)! pal’ŭ γumarŭ. – A re andra (10), dzăsi, s-ti faţi ńari ş-tini ş-firina; m-alîsaşĭ tutî noapti fărî somŭ! – Alasî-mi, more (1) mul’are, ţi m-adîră un pal’u-rîmăn aoaţi. – Ţi ţ-adîră? – Til’e coada a γumarŭ, dzăsi. – A, rîmănŭ doarmi, dzăsi. E! ş-mi scolŭ mini ma cara facŭ di himî, fugŭ, fugŭ, fugŭ, aflai un purţelŭ-n-cali. Eara unî poarcî cu purţel’ĭ aco. Furŭ unŭ porcŭ, un purţelŭ ńicŭ. Ul furai, u bagŭ pi mulari, u-duşŭ aua diĝosŭ şi-l fripşŭ.

 

(7) nicostasiu s.n. ‘’chirie’’ < gr. νοικοστασιο

(8) δicastiru s.m. ‘’tribunal’’ < gr. δικαστηριο

(9) ctimî ‘’proprietate, moşie’’< gr. κτημα

(10) pu les ‘’cum s-ar spune’’< gr. που λες

(11) s-psifiseascî vb. IV, conj. pr., pers. III sg.; s-psifisestu ‘’a vota’’< gr. ψηφιζω

(12) mulari s.f. ‘’catîr’’ < gr. μουλαρι

(13) farmî s.f. ‘’fermă’’ < gr. ψαρμα

(14) Karamalilu (art.) ‘’(preşedintele) Karamanlis’’

(15) psifŭ s.m. ‘’vot’’ < gr. ψηφος

(1) comî s.f. ‘’partid’’ < gr. κομμα

(2) renģĭ s.f. ‘’hering’’ < gr. ρεγγα

(3) mnea δrahmi ‘’o drahmă’’< gr. μια δραχμη

(4) cumbaru s.m. ‘’naş’’ < gr. κουμπαρος

(5) γumarŭ s.m. ‘’măgar’’ < gr. γουμáρι

(6) fexi s.f. ‘’lumina’’ < gr. φως

(7) o, θeaco! ‘’o, mătuşico!’’ < gr. τειá

(8) omos adv. ‘’de fapt’’< gr. ομως

(9) ţuncs interj.: onomatopee cu care se comandă măgarii

(10) andra ‘’bărbate’’ < gr. αντρα

(1) more ‘’măi’’ < gr. μωρέ

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăsi.

 

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Noi, aromânii din Tricala, mergeam vara la Coturi. Stăteam toată vara acolo. Ne goneau localnicii, nu voiau să stăm acolo cu chirie, că aveam multe oi şi tot cu tribunalul, cu tribunalul, e! am stat vara acolo. Am stat vara acolo.

Toamna când voiam să venim la moşie, veneam de jos, cum s-ar spune. Şi a nins la Coturi, a nins în munţi, multă zăpadă. Oile fătau. Cioban era Coţu lui Puci. Coţu lui Puci voia să meargă să voteze şi m-a lăsat singur. Oile fătau în drum, catârii fugeau încolo şi încoace, măgarul, câinii, mieii îi duceam la vale. Am ajuns la fermă. La fermă veni Coţu: - Măi! unde ai fost! – A, am fost să-l votez pe Karamanlis. De ce, pierdea Karamanlis fără votul tău? – Dacă nu era Karamanlis, ar fi câştigat celălalt partid şi ne-ar fi tăiat. – A! Fugi de aici, zic ceilalţi ciobani. – Nu mergi să iei nişte halva din Kalabaca? Halvaua era ieftină pe atunci. Era şi hering. Ieftin, o drahmă una. Am cumpărat halva, plecai şi începu ploaia până să plec de acolo. Am ajuns din urmă oile în Raxa. Am găsit un grec cu măgarul căzut în mocirlă. – Măi naşule! Ce faci aici? – A căzut măgarul, nu pot să scot măgarul încărcat cu făină, zise. Avea făină pe măgar. Nu putea să scoale măgarul. Trage el de căpăstru, trag eu de coadă, trage el de căpăstru, trag eu de coadă, am rupt coada măgarului. Am sculat măgarul de acolo. Am rupt coada măgarului!

Plecai; la o casă se vedea lumină. Femeia îşi aştepta soţul. Oile mele erau departe, în faţă. Îi spusei grecoaicei: - O, mătuşico! O, mătuşă! Unde voi dormi în seara asta? – Ia, aici înăuntru, în hambarul cu porumb, zise. În porumb. Ea îşi aştepta soţul. Merg eu acolo, mă întind în porumb, eram zgribulit de umezeală. Zise… puţin timp după aceea veni şi grecul cu măgarul. – Ţuncs! prost măgar. – A, bărbate, zise, să te faci miere şi tu şi făina; m-ai făcut să nu dorm toată noaptea! – Lasă-mă, măi femeie, ce mi-a făcut un aromân prost. – Ce ţi-a făcut? – A rupt coada măgarului, zise. – A, aromânul doarme, zise. E! şi mă scol şi o iau la vale şi fug, fug, fug, găsii un purcel în cale. Era o scroafă cu purcei acolo. Furai un porc, un purcel mic, Îl furai, îl pusei pe catîr, îl aduşi aici şi îl fripsei.’’

 

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 52-54.

 

 

 


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 6 din 8

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required