Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » DOCUMENTE » A » Displaying items by tag: Comunitate
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: Comunitate

 

<Text în limba franceză

„Sous les bienveillants auspices de S.M.Imp.le Sultan, notre auguste Souverain, et à l'instar des bienfaits et des faveurs qui l'octroie à tous ses fidèles sujets sans distinction, pour le bénéficie de leur culte et de leur nationalité, les Valaques habitant l'Empire ottoman viennent eux aussi de bénéficier – sur leur humble demande soumise aux pieds du Trône – des mêmes droits civils dont jouissent les autres classes de Ses sujets ottomans non musulmans.

DAIMA iunie 2011

Joi, 13 Octombrie 2011 08:19

În luna iunie a anului 2011 filiala județeană Tulcea a COMUNITĂȚII AROMÂNE DIN ROMÂNIA a publicat la societatea ‘’Karograf’’ din Tulcea numărul  15 al revistei ’’Daima’’ (Totdeauna).


Revista este fondată de prof. Gică Gică și este distribuită gratuit. G. G. este coordonatorul unei echipe redacționale formate din Elena Nurciu, Simona Pufleni, Alina Rafticu, Cristiana Șacu și Sterică Fudulea.


Acest număr poate fi găsit pe Internet pe saitul ‘’Scribd’’ la adresa http://www.scribd.com/doc/59894956/Daima-iunie2011


Cele 61 de pagini ale acestui număr cuprind 20 articole și un album foto (49-60).


Editorialul coordonatorului este întitulat Daima – cei șase ani de acasă (1) și reprezintă o scurtă trecere în revistă a celor șase ani de sinuoasă  existență a revistei.


Articolul Manifestările culturale DAIMA (2) este semnat Redacția și anunță reluarea acestor evenimente.


Următorul articol este de fapt un extras din lucrarea lui Anastase Hâciu premiată în anii 30, Aromânii. Comerț. Industrie. Arte. Civilizație. Expansiune, fragment întitulat Contribuții la stabilirea psihologiei poporului aromânesc (3-6).


Apoi este preluat din revista ’’Familia română’’ (decembrie 2010) din Baia Mare articolul ‘’E o mândrie să poți afirma: sunt prietenul unui aromân‘’, semnat de Cornel Cotuțiu. Autorul se referă la prietenii săi aromâni Teohar Mihadaș și Ioan Cutova, scriitori a căror viață a fost legată de zona Bistriței. La o ședință a cenaclului ’’Saeculum’’ desfășurată în 1983 la Beclean și consacrată împlinirii a 65 de ani de către T. M., călugărul Nicolae Steinhardt și-a încheiat cuvântul astfel: ‘’E o mare satisfacție, e o mândrie să poți afirma; sunt prietenul unui aromân‘’.


Paginile 8-11 sunt alocate unui extras din lucrarea lui A. Hâciu, cu titlul Moscopole – Mecca Aromânilor.


Tot pe pagina 11 începe articolul Contribuții la studiul armânei literare al filologului Mariana Bara. După ce comentează câțiva poeți aromâni contemporani (G. Vrană, G. Godi, S. Fuchi, K. Iorgoveanu-Mantsu), autorul discută problematica limbii și literaturii aromâne în secolele XIX-XX. Articolul se încheie pe pagina 15 cu o listă de 15 editori de cărți și periodice aromâne și o listă de 14 jurnaliști aromâni (călătorie, eseu, corespondență, pamphlet, analiză).


Dumitru Carabaș face O scurtă prezentare a onomasticii aromânilor din România  (16-19). Articolul, a cărui parte a doua urma să fie publicată în numărul viitor al revistei, este structurat pe capitole: Prenume, Nume de familie și Supranume. Al treilea capitol, considerat ‘’caracteristica cea mai distratictivă a antroponimiei aromâne’’, acoperă trei pătrimi din text.


În prima parte a articolului Colonizarea aromânilor în Cadrilater (20-22), istoricul Nicolae Cușa discută problema colonizării în anii ‘20-’30 a aromânilor din statele balcanice în județele dobrogene Durostor și Caliacra, retrocedate Bulgariei în 1940.


În prima parte a articolului Aromânii din Grecia (22-24), istoricul german Thede Kahl (1971-) analizează chestiunea identității aromânilor din Balcani șa cum a început să se pună la începutul secolului XIX.


Paginile 25-26 sunt dedicate textelor a 4 poezii ale lui Gică Godi: Moskopoli (Moscopole), Moskopoli dadă agărshită (Moscopole mamă uitată), Anyisătoru (Visătorul) și Dultsi pidimo (Dulce chin).


Versiunile română și aromână ale textului rezoluției adoptate la adunarea aromânilor de la Moscopole / Albania la 15 august 2010 se găsesc la paginile 27-28. În document Consiliul Aromânilor înaintează statelor din Balcani (Albania, Grecia, Macedonia, România, Serbia, Bulgaria) patru cereri privind protejarea și afirmarea ’’ identității etnice, culturale, religioase și lingvistice’’ a aromânilor, proclamați ’’popor regional și autohton în Balcani’’.


Poezia Moscopolea publicată de Kira Iorgoveanu-Mantsu în 1983 în volumul ’’Steaua di dor’’ acoperă pagina 29.


Yiani Mantsu, președinte al Consiliului MakedonArmânilor, și Niculaki Caracota, secretar general al organizației, sunt semnatarii documentului Academia Română recidivus! , dat publicității la 2 iunie 2011 în versiune română și aromână (30-33). Ei polemizează cu  Academia Română, SOCIETATEA MACEDO-ROMÂNĂ din București și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României pe tema identității aromânilor.


Pagina 34 găzduiește textul Administrației Prezidențiale de la București cu titlul: Mesajul E. S. Traian Băsescu, Președintele României, rostit cu ocazia ’’Zilei Naționale a Armânilor’’, București, 23 mai 2011. Pe aceeași pagină sunt plasat două fotografii cu președintele Traian Băsescu în mijlocul aromânilor din comuna tulceană Stejaru în 2009.


Articolul Nuntă armânească la Călărași (35), semnat de Fani Valentin Pavel,  descrie nunta Alexandrei și a lui Nicu, desfășurată în octombrie. La evenimentul familial găzduit de Costel și Haidița Barba au participat aromâni din București, Slobozia, Tulcea și Constanța.


Textul interviului luat de coordonatorul redacției prof. univ. dr. Emilian Bold de la Universitatea din Iași este întitulat ’’Istoria – parte a sufletului neamului românesc’’ (36-37).  Convingerea lui E. B. este fermă:  ’’Aromânii au rezistat peste două mii de ani și nu cred că sunt pe cale de dispariție’’.


În articolul Armânii și civilizația vedică (38-39), Gheorghe Șeitan încearcă să găsească legături între aromâni și civilizația indiană.


Problemele curente ale limbii și identității aromânilor sunt analizate de scriitoarea Kira Iorgoveanu-Mantsu în articolul Armânii / Makedonarmânii – Recuperarea identității în mileniul III (39-43). Articolul cuprinde capitolele Statutul limbii armâne, Identitatea comunității etnice și lingvistice a armânilor, Lingviști și istorici români și străini despre armâni.


Redactorul Elena Nurciu, care este și bibliograf la Biblioteca Județeană Tulcea, prezintă o primă parte a unei  liste cu cărți și reviste aromâne deținute de bibliotecă (44-47). Printre autori întâlnim numele Matildei Caragiu, Nicolae Caraiani, Nicolae Saramandu, Hristu Cândroveanu, Nicolae Cușa, Cola Fudulea, Dumitru Garofil, Kira Iorgoveanu, Gheorghe Merca, Mihai Prefti.


Pe pagina 48 este publicată lista Consiliului Director al Comunității Armâne din Tulcea: președinte – Constantin Popescu; prim-vicepreședinte – Sterică Fudelea; vicepreședinți – Sadâca Iancu (economic), Partnoi Tanța (educație-cultural), Șacu Stere (social), Dumitru Enache (relații interetnice), Gaea Stere (juridic), Șacu Mihai (mediu de afaceri); secretar general  - Iorgoveanu Geoga. Lângă fotografiile lui C. Popescu, S. Fudulea și D. Enache au fost plasate cele ale lui Constantin Hogea – primarul municipiului Tulcea, Nicolaea Chichi – vicepreședinte al Consiliului Județean Tulcea și Sirmei Caraman – director Finanțe.


Albumul este dedicat profesorului Constantin Popescu, președintele filialei Tulcea  a C. A.R. și fondator al ansamblului  ’’Daima’’, cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani. Întitulat ’’UN ARMÂN TI ARMÂNAMI’’, albumul conține 42 de fotografii realizate cu ocazia diverselor evenimente desfășurate în județ la Tulcea, Cogealac, Beidaud, Sarighiol de deal, Stejaru, Delta Dunării, Baia, Hagilari (Lăstuni), precum și la filiala Călărași și la Balcic (Bulgaria).


Articolul de pe ultima pagină, cu tilul Primul film artistic armânesc , este dedicat biografiei regizorului Toma Enache și demersului său de a realiza filmul Nu hiu faimos ama hiu armân / Nu sunt faimos, dar sunt aromân.

 

 

Apelul Comunităţii Române din Coriţa din 1909 – Documente

Am primit de la vărul meu Costel Teja copiile xerox a două documente: un Apel din 1909 al conducerii Comunităţii aromânilor din Corceaua (Korce albanez) referitor la construirea unei biserici comunitare în oraş şi o Procură din 1911 pe numele preotului Haralambie Balamace referitoare la colectarea de fonduri în scopul proclamat cu doi ani înainte. Cele două evenimente aveau loc într-o epocă în care Albania şi Macedonia erau încă ultimele provincii otomane din Balcani, iar aromânii din Balcani se aflau sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei ecumenice din Constantinopol/Istanbul, situată în cartierul Fanar din capitala sultanilor. La scurt timp după aceste evenimente comunitare, în contextul războaielor balcanice (1912-1913), preotul H. Balamace avea să fie ucis de antarţii (paramilitarii) greci, pentru că refuzase să oficieze slujba în limba greacă. Andrei Balamace era revizor (inspector) al şcolilor finanţate de guvernul român în imperiul otoman.

 

COMUNITATEA ROMÂNĂ DIN CORIŢA

Comitetul însărcinat cu lansarea listelor de subscripţie pentru strângerea fondului necesar a ridicărei unei biserici româneşti în oraşul Coriţa

APEL

MULT STIMATE DOMNULE,

Comunitatea română din oraşul Coriţa dimpreună cu comunităţile româneşti din împrejurimi formează unul din centrele cele mai importante ale românilor Otomani din Turcia.

Dela înfiinţarea şcoalei româneşti în aceste părţi, conducătorii şi membrii comunităţilor noastre ’şi-au dat toate silinţele ca, cu slabele lor puteri, să’şi poată face datoria faţă de cauza românească. Şi graţia acelor sforţări, causa românească din acest centru – cu toate fluctuaţiunile prin cari a trecut ea – a mers până acum progresând.

Cu deosebire în ultimii anid grea încercare pentru românii din Turcia, când de pe urma samavolniciilor bandelor greceşti şi a terorizmului călugărilor din Fanar, multe centre româneşti au suferit mari pierderi, iar alte comunităţi au fost aproape desfiinţate, românii din acest centru au ţinut sus stindardul nostru naţional – cultural şi, nu numai că ei n’au fost isgoniţi din şcoli şi biserici – cum s’a făcut în alte părţi – ci din contră, românii au reuşit să se facă stăpâni pe şcoli şi biserici în comunele lor şi să dea afară pe partizanii panhelenizmului. Cu alte cuvinte ne permitem să spunem că românii Otomani din acest centru ’şi-au făcut până acum datoria până la un punct oarecare şi sperăm să’şi facă datoria faţă de neam până la urmă.

Pentru ca comunităţile româneşti din acest centru important însă să meargă progresând, aşa cum credem că doreşte fiecare român, se simte absolută nevoie de clădirea unei biserici în oraşul Coriţa.

Dar cum ridicarea acestui sfânt locaş va costa sume mari şi printre românii noştri din aceste părţi nu avem bogătaşi, iar pe de altă bine-făcătorilor noştri, cari fac mari sacrificii pentru întreţinerea cauzei româneşti din Turcia, neputându-şi adresa şi pentru această mare nevoe, înainte de a face ceva din propria noastră iniţiativă, comunitatea noastră a găsit cu cale să adreseze un călduros apel, la toţii bunii români şi amicii românizmului, ca fiecare să ne vie în ajutor pentru clădirea bisericii din Coriţa, care va fi pentru fala întregului românizm.

Spre aducerea la îndeplinire a acestui scop, Comunitatea noastră, în adunarea ei generală din 15 Noembrie a.c. ţinută în localul şcoalei, sub preşedinţia revizorului nostru D-l Andrei Balamace, a dat subsemnaţilor sarcina de a adresa acest apel şi a trimite aci alăturatele liste de subscripţie.

Subsemnaţii, convinşi de evlavia tradiţională a românilor, credem că apelul nostru va găsi ecou în inimele tutulora.

Evlaviei strămoşilor noştri se datoreşte ridicarea atâtor aşezăminte religioase şi culturale; şi nu ne temem de a fi desminţiţi, dacă spunem că ctitorii – aproape ale tutulor mănăstirilor şi bisericilor din Turcia acaparate azi de Patriarhia din fanar, sunt români.

Prin urmare nu ne îndoim, că descendenţii ai acelor plini de evlavie strămoşi, se vor grăbi să răspundă l a apelul nostru ca să putem aduce la îndeplinire acest sfânt scop, pentru care în numele comunităţii Vă mulţumim prin anticipaţie şi Vă vom fi pentru totodeauna recunoscători.

 

10 Decembrie 1909, Coriţa.

 

Preşedintele, Preotul Haralambie A. Balamace

Sub-preşedinte, Nacu N. Cocia

Casier, Spiru Teja

Prim secretar, Alexi Dina A. Vangheli

Al-doilea-secretar, Andrei Nastu

Consilieri-Controlori : Dina Pittu, Vasil C. Chicu

 

N.B. – E cunoscut că şi numele celor cari ajută cu cea mai mică sumă, vor fi pomenite la biserică odatăpe an, când este hramul bisericii.

Procuristul Comunităţii

 

 

Procură

 

Sub-semnaţii, Preşedinte, membri reprezentanţi ai comunităţii româneşti din oraşul Coriţa (Albania) şi membrii în Comitetul de iniţiativă pentru strângerea fondului necesar clădirei unei biserici româneşti în acest oraş, împuternicim pe compatriotul nostru d-l Epaminomta A. Balamace stabilit în România,pentru ca în numele comunităţii pe care o reprezentăm să lanseze liste de subscripţie la toţi bunii români şi toţi bunii creştini şi la toţi amicii cauzei româneşti din Turcia, spre a mări fondul necesar pentru ridicarea unui locaş sfânt în cel mai important centru din Albania pentru Românii Macedoneni, în care să ne putem ruga lui Dumnezeu în limba noastră maternă.

Autorizăm pe d-l Ep. A. Balamace ca, la caz de nevoe să lanseze în numele comunităţii noastre – în acest scop – alt apel după cum va crede D-sa de cuviinţă.

D-l Epaminonda A. Balamace este autorizat ca, în numele comunităţii noastre şi al comitetului de iniţiativă să încaseze sumele subscrise de orice bun român şi creştin, să elibereze chitanţe întărite cu semnătura domniei-sale şi să depue sumele colectate la o casă de bancă din ţară pe numele comunităţii noastre, după cum a procedat şi până acum.

Drept care se dă d-lui Ep. A. Balamace această procură semnată de noi şi întărită cu sigiliul comunităţii noastre.

 

Coriţa, 8 Februarie 1911 unsprezece

 

Membrii din Comitetul de iniţiativă                 Secretar general, Milton Balamaci                         Eforii

 

 

Aplicat sigiliul Preşidenţiei Comunităţii

Româneşti din Coritza                                       Preşedinte, Preotul Haralambie A. Balamace       Aplicat                                                                                                                                                                          

                                                                                                                                                                 Sigiliul Eforiei      

                                                                                                                                                                  Şcoalelor şi

                                                                                                                                                                      Comunităţii

                                                                                                                                                               din Coritza

 

 

ss Alexi Dina Vanghely                                                                                                                     ss Niciu Vastu

’’ Spiru Teja                                                                                                                                        ’’   Nachi D. Faţe

’’ Nacu A. Cocia                                                                                                                                 ’’ Nasta Beciu

’’ Dinu Pitu                                                                                                                                     ’’SpiruF. Balamace

’’ Vasilachi Chiacu                                                                                                                              ’’ Kendra Pipa

’’ Andrea Vastu                                                                                                                              

Pareia IHOLU (Ansamblul ISONUL) din Constanța

Miercuri, 15 Februarie 2012 09:07

Ansamblul de dansuri populare aromâne IHOLU a fost înființat la Constanța în 2004, în cadrul filialei județene a Comunității Aromâne din România.


Coordonat de MIRELA GOGA , ansamblul este format în prezent din 10 tinere și 10 tineri: CRISTIANA BÎRCU, GEORGIANA FOTU, ANDRA GHIȚĂ, DANIELA GOGA , ELENA GOSPODIN, CONSTANTINA MIHAIL, ELENA MIHAIL, ANDREEA VANGHELE, ANDRA ZAMFIR și respectiv DUMI ARAVA, STELIAN BAJDAVELA, PAUL CULEȚU, IANI DIMA, LAURENȚIU GEAMBAȘU, NICOLAE GHIȚĂ, MARIYANI GOSPODIN, STELIAN NAUM , CONSTANTIN PUNDICHI, COSTIN ȘIFIRINGĂ .

Din ansamblu au mai făcut parte în această perioadă 4 tineri: PAUL CEARĂ, IONUȚ GEAMBAZU, TĂNASE GEAMBAZU, SOTIR ȘOLA.


Ansamblul a participat la diverse evenimente culturale aromâne și interetnice: Primuveara a Armânjloru Constanța martie 2010, martie 2012, Concertul Aprindu Cărciun Constanța decembrie 2010, Ziua Națională a Armânilor Constanța mai 2010; Festivalul ProEtnica Sighișoara august 2006, august 2008 și august 2009, Festivalul datinilor și obiceiurilor minorităților 2007 Sibiu (capitală culturală europeană) etc.


Pentru actvitatea sa IHOLU a primit numeroase premii:

Diplomâ di Tin’ii Ca semnu di pricunoșteari ti pidimolu și lucurlu faptu ti ndruparea și scutearea tu migdani a culturâl’eiarmâneascâ tu lumi (Diplomă de onoare În semn de recunoaștere a eforturilor depuse și activitatea desfășurată pentru susținerea și promovarea culturii aromâne în lume) acordat de Redacția Aromână a RRI, coordonată de Toma Enache

Trofeul Prietenia la Festivalul Internațional Etni Fair-Play desfășurta la Văleni de Munte în mai 2005

Dhiplumâ di partsipari acordată de Federatsia Liga a Armânjloru ditu România și Fundatsia Bana Armâneascâ pentru participarea la Festivalul Internatsional di Folclor Armânescu București martie 2006

Diplomă de participare la Festivalul ProEtnica Sighișoara 2007

Diplomă de participare la Festivalul international de folclor Lausitz / Germania 2009

Premiu di tinjie ti cultura armâneascâ (Premiu de onoare pentru cultura aromână) acordat de Redacția Aromână a Radio România Internațional cu ocazia împlinirii a 20 de ani de existență (1991-2011)

 

 

 

În noaptea de 17 spre 18 iunie 1951 regimul comunist de la București a deportat numeroși locuitori din localitățile situate în apropierea frontierei cu Iugoslavia. Regimul comunist de la Belgrad condus de mareșalul Tito intrase în conflict cu Stalin în 1948 și ca urmare toate statele satelit ale URSS rupseseră legăturile cu Iugoslavia. Pentru liderul comunist român Gheorghiu Dej bănățenii, între care sârbi, germani, basarabeni, bucovineni și aromâni, erau considerați sensibili la propaganda titoistă. În consecință Ministerul de Interne a fost însărcinat cu operațiunea de deportare a acestor cetățeni din județul Timiș în diverse locații din câmpia Bărăganului.

Una din aceste locații unde deportații transportați cu vagoane de vite au înființat ’’comune speciale’’a fost Măzăreni, situată nu departe de Brăila, în apropierea Dunării. Noua așezare avea ca repere la nord movila Mirești, la nord-vest gara Urleasca (înconjurată de Securitate) de pe calea ferată București-Brăila, la vest I.A.S. Urleasca, la sud șoseaua București-Brăila, la nord-est gara Traian-sat.


Filiala Constanța a Comunității Aromâne din România deține o schiță a lagărului în forma unui patrulater de aproximativ 1 m X 1 m. Harta a fost realizată de Gheorghe Alexandru, grafica aparținând arhitectului Daniela Costea. La realizarea schiței și-au adus contribuția în calitate de ’’martori’’: Gheorghe N. Alexandru (Santa al Culachi al Todi Tuduradz), Tudor Z. Stere (Thegul al Yica al Todi), Tudor T. Gheorghe (Toda al Tashea al Todi) și Epure N. Dima (Dima al Coli al Epure). În paranteză sunt trecute versiunile aromâne ale numelor.

Noua așezare înființată de cele 643 de familii de ’’oameni gospodari și cu frică de Dumnezeu’’ este denumită în schiță ’’lagăr cu d. o.’’(domiciliu obligatoriu).


În centrul schiței se află clădirile primăriei și sfatului popular, miliției, cooperativei, școlii, dispensarului și terenul de sport al școlii. Tot în centru este locația primului puț cu apă potabilă și a bălții cu apă infectată din care au băut toți deportații.

Acest nucleu era înconjurat de 6 linii și 8 coloane de case.

Locuințele inițiale, bordeie adânci de 2 m în pământ, erau ’’construite’’ de deportați din puțina mobilă pe care avuseseră permisiunea s-o ia, scânduri, covoare, pături, fiind acoperite cu paie. Ulterior, casele au fost ridicate pe parcele de 80 m X 30 m, corespunzând la 100 m de stradă. În casele cu 2 camere locuiau 2-3 persoane, în cele cu 3 camere locuiau 6-12 persoane. Fiecare locuință era marcată de un țăruș pe care era trecut numele capului de familie.

 

Într-o fotografie apar 14 aromâni din comuna timișană Becicherecu Mic: (Culaki al Todi), (Tashi al Todi), Zoia (Ița) / 2 ani, Nicolae Caracoti (Santa al Caracoti), Papacu T. (Tashi al Papacu), Damian Ecea (Dimcea al Ecea), Papac T. (Teha al Papac), Enache Nicolae (Nachi al Cola), Gheorghe Cracu (Yoryi al Cracu), Tănase Malama (Tashi al Malama), (Zica al Todi), (Tega al Ecea), Dumitru T. Goga (Mita al Tashi al Goga), Nicolae Epure (Coli al Iepuru).

Într-o altă fotografie apar (Toda al Todi), (Santa al Todi) și (Teha al Ecea) făcând corvoadă cu căruța pentru miliție.

O a treia fotografie prezintă un grup de 14 tineri aromâni care au sărbătorit eliberarea: (Vanghiu al Todi), (Toda al Todi), (Santa al Todi), (Tehu al Todi), Dumitru Nicolae (Mita al Cola), (Costa al Ambitatu), Papacu Zica (Zica al Papacu), Iancu Ecea (Iancu al Ecea), Tănase Malama (Tashi al Malama), Malama (Halcea al Malama), Papac (Halcea al Papac), Gheorghe Cracu (Yioryi al Cracu), Constantin Papac (Costa al Papac), Tănase Papac (Nasi al Papac).

A patra fotografie prezintă 5 tineri aromâni așezați pe acoperișul unui bordei prăbușit din cauza ploii: Tănase Zgumă (Nasi Zgumă), (Halciu al Todi), (Santa al Todi), (Tehu al Oani al Colea), Zica Nicolae Papac (Zica Coli al Papac).

Într-o a cincea fotografie apare un grup de 19 aromâni: Tănase Șabani (papu Nasu al Shabani – 105 ani), Gheorghe Arușanu (Ghioghi al Arușanu), (Culaki al babi Leni), Papacu (Halcea al Papacu), Nicolae Aregiu (Coli Aregiu), Tănase Cuturela (Nasi al Cuturela), (Teha al Tudicu), Nicolae Deda (Coli al Deda), (Teha al Tehuci), Zicu Șabani (Zicu al Shabani), (Teha ali babi Leni), Gheorghe Papacu (Ghioghi Papacu), Tănase Goga (Tashi al Goga), Tănase Zgumă (Nasi al Zgumă), (Ghioghi ali babi Leni), Tănase Papacu (Nașu al Papacu), (Santa al Todi), Constantin Manci (Costa al Manci), Constantin Papacu (Costa al Papacu Îmbitatu).

A șasea fotografie reprezintă o imagine de la o nuntă a aromânilor din lagăr, în cor (horă) fiind surprinse 8 persoane: Tănase Zgumă (Nasi Zgumă), (Teha al Sabani), Nicolae Deda (Coli al Deda), Gheorghe Papacu (Yioryi al Papacu), (Tana Culaki al Todi), (Teha al Tehuci), Maria Papacu (Maria al Papacu), Nicolae Aregiu (Coli al Aregiu). În legenda pozei se precizează că doar aromânii mai făceau nunți în condițiile date.


 

Sunt menționați ca decedați în timpul deportării: Mita Santa Todi în vârstă de 21 de zile, Ocea Papacu de 28 de ani, Goga Bela Capu de 50 de ani, Palicari de 90 de ani, Spiru Butcaru de 28 de ani.


 

Lista alfabetică capilor de familii aromâne din Măzăreni având în paranteză numărul de ordine al casei:

BUTCARU COLA (430)

BUTCARU VANGHELI (403)

CAPA B. NICOLAE (614) / Cola al Bela Capa

CARACOTI ALEXANDRU (268)

CARACOTI STERE (267)

CRACU YIORYI (623)

CULEȚU PETRE (484)

CULEȚU VELGIN (483)

ECEA DUMITRU (260)

ECEA IANCU (617)

ECEA IANCU (628)

ECEA NICOLAE (618)

ECEA STERE (259)

EPURE NICOLAE (620)

GHEORGHE N. ALEXANDRU (615) / Santa al Culachi al Todi Tudurazi

GHEORGHE NICOLAE (616) / Culachi al Todi Tudurazi

GOGA DUMITRU (261)

MALAMA DINA (632)

MALAMA GHEORGHE (633)

MALAMA HALCIU (631)

PAPACU COSTA (187)

PAPACU DUMITRU (188)

PAPACU NICOLAE (186)

PAPACU NICOLAE (270)

PAPACU STERE (199)

PAPACU TAȘA (269)

SĂRĂCĂCIANU HRISTA (537)

SĂRĂCĂCIANU MITA (538)

STERE COSTA (272)

TOPA (539)

 

Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța al Comunității Armâne din România am intrat în posesia unei agende pe anul 2005 editată de C.A.R. În agenda este publicat în limba română Statutul C.A.R. adoptat de Adunarea generală din 4 aprilie 2004, statut care a suferit câteva modificări la A. G. desfășurată la București la 23 mai 2012 , ce vor fi adăugate ulterior.

 


<COMUNITATEA AROMÂNĂ DIN ROMÂNIA


STATUT


 

I.Dispoziții generale

Art. 1

(1) COMUNITATEA AROMÂNĂ DIN ROMÂNIA (denumită în prezentul Statut Comunitatea) se constituie ca expresie a voinței cetățenilor români, de origine aromână, de a se asocial și organiza institutional pentru a păstra și dezvolta limba aromână, tradițiile și cultura aromână, pentru a facilita contactele umane și legăturile culturale ale acestora, pentru a promova valorile lor spiritual, în contextual unei bune înțelegeri cu popoarele balcanice, cu popoarele altor țări, în mijlocul cărora aromânii trăiesc și își desfășoară activitatea.

(2) Comunitatea este constituită ca asociație, persoană juridică română de drept privat, cu personalitate juridical, fără scop patrimonial, neguvernamentală.

Art. 2

(1) Comunitatea are sediul în București, str. Teiul Doamnei nr. 91, sector 2.

(2) Comunitatea poate înființa filiale, cu personalitate juridică.

(3) Comunitatea se constituie pe perioadă nedeterminată.

Art. 3

(1) Denumirea oficială în limba aromână este: Fara Armânească dit România.

(2) Ștampila oficială a Comunității include denumirea oficială a Comunității în limbile română și aromână.

 


II.Scopurile și obiectivele Comunității

Art. 4

(1) Scopul principal al Comunității constă în păstrarea și dezvoltarea limbii, tradițiilor și a întregului specific spiritual și cultural aromân în România, precum și pe întregul spațiu originar locuit de aromâni. Totodată, Comunitatea își propune să înlesneasă contactele și legăturile între aromânii ce trăiesc în comunități distincte pe întregul spațiu originar din Peninsula Balcanică, precum și cu alte comunități constituite în alte state.

(2) Scopurile Comunității sunt urmărite la nivel local, zonal, regional, national și international.

(3) Scopurile Comunității sunt de interes comunitar.

Art. 5

(1) În vederea atingerii acestor scopuri, principalele obiective ale Comunității sunt:

a) exercitarea de către aromânii din România a drepturilor și libertăților consecrate prin Constituție, precum și prin reglementările organismelor international la care România este parte;

b) recunoașterea oficială a aromânilor ca etnie de limbă neo latină;

c) obținerea de sprijin din partea autorităților publice pentru:

- învățarea aromânei în școli;

- pregătirea de cadre didactice pentru predarea aromânei în școli;

- folosirea aromânei în biserici;

- acces la mijloacele de informare în masă precum și editarea de cărți, reviste și ziare în aromână;

- organizarea și înființarea, în raport de nevoile reale ale populației aromâne, de biblioteci, muzee, biserici, edificii cultural-artistice;

- organizarea de congrese, simpozioane ori alte manifestări carcater științific, cultural, artistic privind patrimonial spiritual al populației aromâne;

d) organizarea de filiale teritoriale;

e) înființarea unui organism reprezentativ la care să poată adera organizații neguvernamentale aromâne din diverse țări;

f) dezvoltarea atitudinilor și comportamentelor responsabile și positive în societate față de problematica conservării și cultivării tradițiilor și culturii aromânilor;

g) contribuirea la cunoașterea trecutului istoric al aromânilor, răspândirea acestora de-a lungul timpurilor;

h) dezvoltarea spiritului de asociere  și de promovare a intereselor commune, prin reprezentarea acestora, precum și a comunicării între aromânii de pretutindeni;

i) atragerea și utilizarea, în condițiile legii, de surse de finanțare și resurse sub formă de donații, subvenții, sponsorizări, legate, subscripții, contribuții, cotizații, contravaloarea prestațiilor, precum și dezvoltarea sistemelor de sprijinire financiară a executării de proiecte, administrarea fondurilor pentru derularea de programe;

j) acordarea de asistență tehnică, expertiză, consultant și alte servicii, legate de scopurile Comunității, persoanelor fizice și juridice;

k) editarea, tipărirea și multiplicarea publicațiilor Comunității și sprijinirea promovării literaturii originale aromâne prin cărți, publicații, presa scrisă și vorbită, internet etc.;

l) facilitarea și realizarea activităților de transfer și dezvoltare de cunoștințe, de educare și de instruire prin organizarea de cursuri de lungă durată, mese rotunde, conferințe, simpozioane și alte asemenea;

m) culegerea, stocarea, prelucrarea și diseminarea de date și informații cu profil socio-cultural privind aromânii;

n) dezvoltarea coeziunii întrte comunități, localități sau zone cu populație aromână;

o) dezvoltarea cadrului institutional, de reglementare, de negociere și de mediere a problemelor socio-culturale care să faciliteze comunicarea și buna înțelegere între aromâni;

p) armonizarea punctelor de vedere ale membrilor Comunității, precum și adoptarea de strategii de acțiune comune, după caz, cu privire la:

I. sprijinirea și reprezentarea intereselor în țară:

- la nivel national;

- la nivel local;

- în relațiile cu autoritățile publice;

- în relațiile cu diverși reprezentanți ai comunității de afaceri;

- în relațiile cu alte structure ale societății civile;

- în relațiile cu reprezentanți ai organizațiilor străine și internaționale;

- în relațiile cu orice alte personae juridice și fizice.

II. sprijinirea și reprezentarea intereselor lor în străinătate;

III. colaborarea cu organizații similar active în alte țări  sau pe plan regional, European și international;

(2) În vederea atingerii scopurilor și realizării obiectivelor, Comunitatea gestionează patrimonial, realizează procedure și întreprinde acțiuni, în condițiile legii, prin care: conduce programe / proiecte și administrează fonduri, ajutoare nerambursabile și altele asemenea; desfășoară activități economice și organizează cursuri de lungă și scurtă durată, seminarii, mese rotunde, conferințe, congrese; efectuează donații, sponsorizări și acordă burse, contribuții, ajutoare sociale, premii, diplome, medalii, titluri de onoare și altele asemenea; sprijimnă înființarea și dezvoltarea de organisme și organizații cu și fără scop patrimonial, în condițiile legii; înființează organisme și organizații cu și fără scop patrimonial; se afiliază la organisme și organizații care promovează tradițiile și cultura aromânilor; atrage și utilizează surse de finanțare și resurse patrimoniale și realizează venituri în condițiile legii.

 


III. Componența Comunității

Art. 6

Membru al Comunității poat efi orice persoană fizică care îndeplinește cel puțin unul din criteriile de admitere, conform regulamentului de funcționare a Comunității,și care cunoscând Statutul acesteia, este de acord cu toate prevederile acestuia, pe care se obligă să le respecte, și participă cu cotizații sau alte contribuții și/sau în bani la constituirea sau creșterea patrimoniului Comunității precum și la realizarea scopurilor și obiectivelor de activitate ale acesteia.

Art. 7

Calitatea de membru al Comunității se obține pe baza confirmării, de către Consiliul director al Comunității, a persoanei fizice respective.

Calitatea de membru al Comunității este netransmisibilă.

Art. 8

(1)Membrii Comunității sunt:

-membri titular fondatori: asociații care și-au exprimat voința de asociere prin actul constitutive initial al Comunității, pe care l-au semnat, și care au depus aportul în natură și / sau în bani la patrimoniul Comunității și care au obținut confirmarea Consiliului director, în această calitate, pe baza criteriilor stabilite de Adunarea generală.

(2)Persoanele fizice care doresc să sprijine și să susțină scopurile și obiectivele Comunității în concordanță cu prevederile statutare pe care se obligă în scris să le respecte pot dobândi calitatea de susținător, pe baza confirmării Consiliului director.

Art. 9

(1)Titlu de Membru de onoare al Comunității poate fi acordat de Adunarea generală a Comunității, unor personae fizice recunoscute ca personalități ale vieții sociale, politice, economice, științifice sau culturale, din țară ori din străinătate, care prin activitatea lor, sprijină scopurile și / sau obiectivele Comunității.

(2)Membri de onoare ai Comunității nu plătesc cotizații și pot participa la lucrările Adunării generale a Comunității fără a avea drept de vot sau de a fi aleși în organelle de conducere, administrație și control ale Comunității.

(3)Membrii Comunității pot cumuli și titlul onorific de la alin. (1), caz în care nu le sunt afectate drepturile câștigate potrivit prezentului Statut.

Art. 10

(1)Membrii Comunității au următoarele drepturi:

-să aleagă și să fie aleși, direct sau prin delegați, după caz, în organele de conducere, administrație sau de control ale Comunității, cu excepțiile prevăzute în prezentul Statut;

-să participe la activitatea Comunității, să facă propuneri, să consulte bilanțul contabil, procesele verbale ale organelor de conducere și control ale Comunității;

-să beneficieze de reduceri de la taxele și tarifele practicate pentru unele servicii efectuate de Comunitate.

(2)Susținătorii pot participa la activitatea Comunității fără drept de vot.

Art. 11

(1)Membrii Comunității au următoarele obligații:

-să respecte prevederile Statutului și hotărârile organelor de conducere și administrare ale Comunității;

-să acționeze pentru creșterea prestigiului Comunității;

-să achite cotizația stabilită;

- să nu întreprindă acțiuni care, prin natura lor, pot leza scopurile sau interesele Comunității;

(2) Susținătorii au obligațiile prevăzute la alin.1 lit. a), b) și d).

Art. 12

(1) Calitatea de membru al Comunității, respectiv de delegat al acestuia, precum și, după caz, calitatea ca susținător sau titlu onorific, se pierd:

a) la cerere, comunicată Președintelui Consiliului director, cu cel puțin 15 zile înainte de data solicitată;

b) ca urmare a pierderii capacității civile ori a decesului, sau altele asemenea;

c) prin excludere, în următoarele situații:

- producerea de prejudicii morale și materiale Comunității;

- angajarea persoanei respective în activități ce contravin Statutului și hotărârilor organelor de conducere și administrare ale Comunității;

- condamnarea pentru fapte penale care îl fac incompatibil cu calitatea de membru al Comunității, cu cea de susținător sau membru onorific;

d) prin retragerea mandatului, în aceleași condiții în care a fost acordat, în cazul delegatului care nu respectă termenii mandatului.

(2) Suspendarea din una din calitățile prevăzute la alin. 1 poate interveni în situațiile prevăzute la lit.c) de la același alineat.

Art. 13

(1) Excluderea, respectiv suspendarea, se stabilește în Consiliul director al Comunității și se comunică motivat, în scris, celor interesați, în termen de 7 zile de la luarea hotătârii.

(2) Cel în cauză  poate face contestație în scris, în termen de 15 zile de la primirea comunicării.

(3) Excluderea se aprobă de către Adunarea generală, iar suspendarea se aprobă, după caz, de către Adunarea generală sau de către Consiliul director.

(4) Hotărârea Adunării generale este definitivă.

(5) Pierderea calității de membru al Comunității nu dă dreptul la pretenții asupra contribuției aduse, respectiv asupra patrimoniului Comunității, și nici nu exonerează de răspundere persoana respectivă privind eventualele prejudicii aduse Comunității.

(6) În cazul de la alin. (1) al art. 12, ultima liniuță, Consiliul director poate hotărî suspendarea din funcția de membru a persoanei în cauză, pe data începerii urmării penale, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești.

 


IV. Conducere și administrare

Art. 14

Organele Comunității sunt:

1) Adunarea generală;

2) Consiliul director

3) Comisia de cenzori

Art. 15

(1) Organul de conducere al Comunității este Adunarea generală.

(2) Adunarea generală este organizată pe baza principiului teritorialității, în sensul cuprinderii tuturor membrilor Comunității în filiale teritoriale.

(3) Adunarea generală este alcătuită din totalitatea membrilor Comunității, reprezentați prin delegați aleși din rândul acestora, în condițiile prezentului Statut. La Adunarea generală participă, de drept, membrii Consiliului director și membrii Comisiei de cenzori.

(4) Delegații se aleg, pe durata mandatului Consiliului director al Comunității – cu excepția precizată la art. 12 alin. (1) lit. d) – de către membrii Comunității în adunările ținute în cadrul filialelor de care aparțin.

(5) Numărul de delegați este dat de raportul dintre numărul de membri ai Comunității existenți la sfârșitul fiecărui an calendaristic, actualizat, și norma de reprezentare.

(6) Norma de reprezentare este de 7 membri ai Comunității la un delegat, pentru un total de până la 1000 de membri ai Comunității și crește proporțional cu un număr de 3 membri la un delegat, din 1000 în 1000. 

Art. 16

(1) Adunarea generală se întrunește odată pe an, de regulă în primul trimestru, în adunare ordinară și, ori de câte ori este cazul, în adunare extraordinară. Convocare Adunării generale ordinare a Comunității se face de către președintele Consiliului director, de regulă, în scris sau prin publicarea anunțului de convocare într-un ziar de mare tiraj, cu cel puțin 20 de zile înainte. Convocatorul trebuie să conțină ziua, ora și locul unde se desfășoară adunarea, precum și ordinea de zi.

(2) Adunarea generală extraordinară a Comunității se convoacă, de regulă, cu cel puțin 7 șapte zile înainte, la inițiativa președintelui Consiliului director, a jumătate plus unu din membrii Consiliului director sau a cel puțin o treime din numărul delegaților.

Art. 17

(1) Adunarea generală a Comunității este statutar întrunită în prezența a minimum jumătate plus unu din numărul delegaților. Dacă la prima convocare nu se întrunește numărul statutar de participanți, se stabilește un nou termen de maximum 7 zile, convocarea putându-se realiza cu orice mijloc. La a doua convocare, Adunarea generală a Comunitățiilucrează statutar în prezența a cel puțin o zecime din numărul delegaților.

(2) Ședințele Adunării generale a Comunității sunt conduse de președintele Consiliului director sau, în lipsa acestuia, de către înlocuitorul său de drept. Dezbateriule și hotărârile sunt consemnate, într-un registru special, de către secretariatul desemnat de Adunarea generală și vor certificate de semnătura Președintelui și a doi delegați desemnați de cei prezenți. În lipsa Președintelui, semnează înlocuitorul său de drept.

(3) Toți membrii Comunității au dreptul să fie reprezentați în Adunarea generală prin delegați. Fiecare delegat are dreptul la un singur vot. Dreptul de vot se exercită în cadrul Adunării generale numai prin delegați și prin membrii de drept ai acesteia.

Art. 18

Mandatul de reprezentare se acordă delegaților, în următoarele condiții:

- mandatul se poate da fie prin semnarea procesului-verbal al ședinței membrilor care au decis, prin votul lor, să acorde mandatul, fie sub semnătură privată în fața a doi martori, sau, după caz, în formă autentică în fața notarului public;

- mandatul să fie acceptat, în scris, de către delegatul respectiv, semnarea fără obiecții a procesului-verbal menționat la lit. a) se consideră acceptare tacită a mandatului.

Art. 19

Adunarea generală a Comunității are următoarele competențe:

- modificarea Actului constitutiv și a Statului Comunității;

- stabilirea strategiei și a obiectivelor generale ale Comunității;

- alegerea și revocarea membrilor Consiliului director și confirmarea pe funcții a acestora;

- alegerea și revocarea, în condițiile legii, a membrilor Comisiei de cenzori;

- aprobarea de programe de activitate ale Comunității;

- stabilirea criteriilor, precum și cunatumul cotizațiilor, periodicitatea și modul de plată a acestora;

- aprobarea Regulamentului de funcționare al Comunității, inclusiv criteriile de admitere a membrilor titulari ai Comunității, la propunerea Consiliului director;

- aprobarea acordării titlului de membru de onoare, la propunerea Consiliului director;

- aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a situațiilor financiare anuale ale Comunității, pe baza propunerilor Consiliului director și raportului Comisiei de cenzori;

- aprobarea, după caz, a modului și cuantumului remunerării pentru membrii Consiliului director și pentru cei ai Comisiei de cenzori ai Comunității;

- confirmarea afilierii Comunității la alte organisme naționale, regionale sau internaționale;

- aprobarea constituirii de filiale, aprobarea limitelor de competență și a altorreglementări de organizare și funcționare, precum și alocarea patrimoniului inițial, ale acestora, alegerea și revocarea membrilor Consiliului director al filialei;

- confirmarea hotărârii Consiliului director priivnd desfășurarea de activități în organisme de lucru și / sau în reprezentanțe în străinătate, fără personalitate juridică;

- aprobarea dizolvării și lichidării Comunității, precum și stabilirea destinației bunurilor rămase după lichidare; exercită orice alte atribuții necesare realizării scopurilor Comunității, în acord cu prevederile prezentului Statut și ale legilor în vigoare.

Art. 20

Hotărârile se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul delegaților prezenți la Adunarea generală a Comunității; în cazurile prevăzute la art. 19 lit. a) și o) hotărârile se iau cu votul „pentru” a două treimi din numărul delegaților prezenți.

Art. 21

(1) Pe lângă Adunarea generală a Comunității, în situația în care aceasta hotărește astfel, poate fi constituit un Comitet de Încredere, organism consultativ având în principal urmare a componenței membrilor săi rolul de a constitui la asigurarea, în percepția publică și, în general, în lume, a încrederii în Comunitate și aimaginii publice pozitive a acesteia în scopul creșterii prestigiului ei. În componența Comitetului de Încredere vor putea face parte membri de onoare ai Comunității, cât și alte personalități ale vieții publice, științifice, culturale de înalt prestigiu național sau internațional, precum și reprezentanți marcanți ai altor organizații de apărare și promovare a intereselor aromânilor. La manifestările acestuia pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai unor organisme sau organizații regionale și internaționale sau ale altor țări, alte personalități ale vieții publice străine.

(2) Calitatea de membru al Consiliului director, precum și cea de cenzor este incompatibilă cu calitatea de membru al Comitetului de Încredere.

(3) Alte reglementări privind componența numerică și nominală, rolul și structura, precum și regulile de funcționare ale acestuia se stabilesc de Comitetul de Încredere și se confirmă de Adunarea generală.

Art. 22

Membrii Comunității pot desfășura activități în organisme de lucru și / sau consiliere ale Comunității, dar nu ca persoane juridice. Organismele de lucru la nivel local sunt denumite în prezentul statut puncte de lucru, iar cele cu locația în străinătate sunt denumite reprezentanțe.

Art. 23

Prin Regulamentul de funcționare al Comunității se pot stabili modul de constituire și funcționare, obiectivele și sarcinile organismelor de lucru și / sau consiliere, precizate la art. 22, precum și procedurile de lucru cu filialele, cât și alte reglementări necesare aplicării prevederilor statutare și funcționării corespunzătoarea a Comunității.

Art. 24

(1) Consiliul director, denumit în continuare Consiliul, asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării generale a Comunității și funcționează în baza prevederilor prezentului Statut și a propriului regulament intern de funcționare.

(2) Consiliul este compus din 21-35 membri, persoane fizice, aleși de către Adunarea generală a Comunității, dintre care fac parte, de drept, președinții consiliilor directoare ale filialelor teritoriale. Înlocuitorii de drept ai președinților consiliilor directoare ale filialelor teritoriale, în calitate de vicepreședinți, sunt membri supleanți ai consiliului,  calitate în care pot participa la ședințele Consiliului, cu drept de vot, în situația imposibilității prezentării titularului sau vacantării funcției respective.

(3) Delegații cu domiciliul sau reședința în localitatea / județul unde va avea sau își are sediul filiala respectivă ori în localități / județe menționate în Actul constitutiv  al filialei și care participă la Adunarea generală a Comunității, propun acestei adunări pe membrii Consiliului director al filialei în vederea desemnării acestora.

(4) Președintele și vicepreședinții consiliului director al unei filiale se aleg de către membrii Consiliului director al filialei respective, din rândul lor.

(5) Consiliul împuternicește, din rândul membrilor săi, persoanele ce vor exercita funcția de președinte, 6 vicepreședinți, secretar general, al Consiliului, care, împreună cu membrii de drept ai acestui Consiliu, vor rezolva problemele activității curente ale Comunității, întruniți îăntr-un Birou executiv al Consiliului. Totodată, Consiliul mai poate împuternici cu funcții executive și alte persoane, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat sau sunt străine de asociație, pentru a exercita atribuțiile prevăzute la art. 25, lit. b) și o).

(6) Hotărârea Adunării generale privind alegerea unui membru al Consiliului este valabilă dacă există acceptul scris al persoanei în cauză pentru respectiva calitate.

(7) Consiliul este statutar întrunit în prezența a cel puțin o treime din numărul membrilor săi.

(8) Consiliul se întrunește în ședință, de regulă, trimestrial sau ori de câte ori este necesar.

(9) Convocarea Consiliului se face în scris, de regulă, cu cel puțin 5 zile înainte, de către președintele Consiliului sau, în caz de imposibilitate, de către viceprședintele desemnat de acesta, ca înlocuitor de drept al său. Convocarea conține informații despre data, ora și locul întrunirii, precum și ordinea de zi. Dacă după convocare nu s-a mîntrunit numărul de statutar de membri ai Consiliului, atunci în termen de cel mult 48 de ore, se face o nouă convocare prinorice mijloace. La a doua convocare, Consiliul lucrează cu numărul de membri întruniți, dar nu mai puțin de 3, din care cel puțin unul va trebui  să fie președintele sau înlocuitorul de drept al acestuia.

Art. 25

Consiliul, în exercitarea competenței sale, are următoarele atribuții principale:

- prezintă, spre aprobare, Adunării generale a Comunității raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri și cheltuieli și proiectul programelor Comunității;

- încheie acte juridice în numele și pe seama Comunității;

- aprobă organigrama, politica de personal, schemele de organizare, salarizare, premii și indemnizații ale personalului Comunității;

- împuternicește Președintele, vicepreședinții și secretarul general, ai Consiliului, și, după caz, alte persoane, să exercite atribuțiile de la lit. b), c) și h);

- numește și eliberează din funcție, după caz, directorul executiv, căruia îi stabilește nivelu de remunerare și atribuțiile;

- confirmă solicitările de a deveni membru al Comunității sau susținător al acesteia și, respectiv, propune acordarea titlului de membru de onoare;

- propune înființarea Comitetului de Încredere, numit în continuare Comitet;

- propune spre aprobare sau, după caz, aprobă proiecte / programe / investiții și informează Adunarea generală asupra situației programelor / proiectelor / investițiilor din cadrul Comunității;

- aprobă propriul regulament de funcționare;

- îndrumă și verifică activitatea filialelor;

- aprobă desfășurarea de activități în organisme de lucru sau reprezentanțe în străinătate, fără personalitate juridică, urmărind realizarea scopurilor Comunității, hotărâre ce se supune confirmării Adunării generale;

- aprobă afilierea Comunității la alte organisme și organizații, regionale sau internaționale, și supune hotărârea respectivă, spore confirmare, la prima Adunare generală;

- aprobă rapoartele prezentate de Președintele Consiliului sau înlocuitorul de drept al acestuia, precum și, după caz, pe cele ale directorului executiv numit;

- poate aproba schimbarea sediului Comunității / filialelor;

- realizează și alte atribuții, necesare îndeplinirii obiectivelor Comunității, în conformitate cu scopurile acesteia.

Art. 26

(1) Consiliul hotărăște numai în cadrul întrunirii sale în ședință statutar constituită, precum și în cadrul prevăzut de alin. (3).

(2) În cadrul întrunirii în ședință, Consiliul hotărăște cu voturile majorității participanților  care formează cvorumul statutar al ședinței, iar în caz de egalitate de voturi decide votul Președintelui Consiliului sau, în lipsă, al înlocuitorului de drept al acestuia.

(3) Consiliul hotărăște și fără a fi întrunit în ședință, cu condiția ca Președintele Consiliului să solicite – în scris sau prin alt mijloc care asigură dovada transmiterii – tuturor persoanelor care au calitatea de membru al Consiliului, exprimarea votului și să precizeze data până la care acest vot trebuie să-i fie comunicat în scris sau prin alt mijloc care asigură dovada transmiterii. Hotărârea astfel luată este valabilă dacă întrunește majoritatea voturilor membrilor Consiliului și acestea sunt exprimate în termenul stabilit. În caz de egalitate de voturi, votul Președintelui Consiliului este decisiv.

(4) Consiliul poate hotărî categoriile de probleme care fac obiect al sistemului de adoptare a hotărârilor prevăzut de alin. (3), proceduri detaliate corespunzătoare și alte aspecte necesare bunei funcționări a acestui sistem.

(5) În situația de imposibilitate a exercitării atribuțiilor de către Președinte sau de vacantare a acestei funcții, unul dintre vicepreședinții desemnat de Președinte, de regulă, cu ocazia alegerilor, în calitate de înlocuitor de drept, va prelua atribuțiile președintelui, temporar, până la încetarea situațiilor de mai sus, dar nu mai mult de 4 luni.

Art. 27

Consiliul poate decide să invite la lucrările sale, reprezentanții unor organisme su organizații, din țară sau din străinătate. Aceștia nu vor avea drept de vot.

Art. 28

(1) Calitatea de membru al Consiliului se poate pierde în situațiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a), b) și c) din prezentul Statut, care se aplică în mod corespunzător.

(2) În caz de pierdere a calității de membru al Consiliului, din orice motiv, se va aplica procedura de alegere statutară.



 

V. Comisia de cenzori

Art. 29

(1) Controlul financiar intern al Comunității și al filialelor este asigurat de către Comisia de cenzori, ca organ de control al acestora; Comisia de cenzori se compune din 3-7 persoane fizice, din care majoritatea este formată din membrii Comunității, iar cel puțin una trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile legii. Membrii Comisiei de cenzori trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie cetățeni români, să aibă studii superioare economice, să nu fie rudă până la gradul Iv, inclusiv, cu vreunul din membrii Consiliului director al Comunității sau al filialelor.

(2) Membrii Comisiei de cenzori aleg dintre ei un președinte al acestei comisii.

(3) În realizarea competențelor sale, Comisia de cenzori:

- verifică semestrial și inopinant modul încare este administrat patrimoniul Comunității și cel al filialelor;

- întocmește rapoarte și le prezintă Adunării generale;

- poate participa la ședințele Consiliului, fără drept de vot;

- îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Adunarea generală.

(4) Membrii Comisiei de cenzori pot primi pentru activitățile efectuate, o indemnizație care se va stabili în funcție de resursele financiare și legislația în vigoare, de către Adunarea generală. 



 

VI. Venituri și patrimoniu

Art. 30

(1) Veniturile Comunității provin din:

- cotizații ale membrilor;

- dobânzi și dividend rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiții legale;

- dividendele societăților comerciale înființate de Comunitate;

- resurse dobândite de la bugetul de stat și / sau bugetele locale;

- donații, sponsorizări, legate;

- contribuții ale filialelor la patrimonial Comunității, conform Actelor constitutive ale acestora;

- alte contribuții;

- venituri realizate din activități economice directe, inclusive servicii de conducere de programe / proiecte și administrarea de fonduri pentru micro-credite și alte asemenea;

- alte venituri prevăzute de lege.

(2)Toate veniturile vor fi utilizate în conformitate cu scopurile Comunității.

Art. 31

(1) La data constituirii Comunității, patrimonial initial al Comunității constă din suma, în lei, depusă de fondatori în acest sens.

(2) Patrimoniul initial se completează cu donații, subvenții, sponsorizări, contribuții, legate și altele asemenea, cu venituri provenite în condițiile legii conform art. 30, precum și cu orice alte categorii de resurse patrimoniale prevăzute de lege, incluzând, fără a se limita la acestea, bunuri mobile, immobile, în numerar, titluri de valoare, drepturi de autor și alte asemenea forme prevăzute de lege.

(3) Operațiunile financiare ale Comunității se fac cu cel puțin două semnături: cea a președintelui Consiliului director saua vicepreședintelui înlocuitor de drept al acestuia, pentru prima semnătură, și respectiv, cea a secretarului general al Consiliului, sau, după caz, a directorului executive, pentru a doua semnătură.



 

VII. Dizolvarea și lichidarea Comunității

Art. 32

(1) Comunitatea se dizolvă în condițiile legii.

(2) În cazul dizolvării Comunității lichidarea patrimoniului său se face în condițiile legii.

(3) În cazul dizolvării Comunității, bunurile și sumele rămase în urma lichidării se transmit în modalitatea și către persoanele juridice române de drept privat, cu scop nepatrimonial identic sau asemănător, stabilite de către Adunarea generală în conformitate cu prevederile prezentului Statut și potrivit procedurii prevăzute la art. 33.

Art. 33

(1) Lichidatorii, numiți în condițiile legii, vor proceda, în lipsa desemnării nominale prevăzute la art. 32 alin. (3), la stabilirea concretă a persoanelor juridice, aplicând în ordine, următoarele criteria principale de selecție:

- persoane juridice, înființate sau la care s-a afiliat Comunitatea prin hotărâri ale Adunării generale. În cadrul acestui criteriu, vor fi selectate doar cele care îndeplinesc, în ordine, unul din următoarele criterii:

- sunt asociații, fundații sau federațiicare au ca principal obiectiv susținerea de programe / proiecte urmărind promovarea intereselor comunității de aromâni din România;

- sunt asociații, fundații sau federații care au ca scop principal educarea și promovarea în cadrul comunității de aromâni din Româniade atitudini și comportamente pozitive față de problematica aromânilor;

- sunt asociații, fundații sau federații ale aromânilor din România, persoane juridice cu care Comunitatea, în baza unor convenții sau acorduri și alte asemenea, la data dizolvării a desfășurat activități în comun;

- alte persoane juridice fără scop patrimonial.

(2) Ordinea criteriilor se va aplica astfel încât numai dacă nu există nici o persoană juridică care să corespundă la primul criteriu să se treacă la următorul criteriu și așa mai departe.

Art. 34

(1) După stabilirea, potrivit art. 32, sau, după caz, art. 33, a persoanelor juridice respective, lichidatorii le vor transmite acestora, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a bilanțului, conform legii, atât lista cu datele de identificare a persoanelor juridice în cauză, cât și lista completă a bunurilor și valorilor ce se oferă spre preluare, cu precizarea termenului de transmitere a opțiunilor.

(2) Dacă până la împlinirea termenului de transmitere, lichidatorii au primit de la mai multe personae juridice în drept opțiuni fără divergențe sau suprapuneri, atunci aceștia vor proceda la împărțirea bunurilor și valorilor în loturi valorice egale sau, compatibil evaluabile, în funcție de preferințele precizate în scris.

(3) Dacă preferințele sunt divergente sau se suprapun, lichidatorii, în termen de 15 zile de la data limită de transmitere a opțiunilor, vor convoca în scris și vor conduce o ședință cu persoanele juridice cărora li s-a trimis solicitarea de opțiune, în vederea negocierii și punerii de accord între acestea a divergențelor.

(4) În caz că în urma ședinței de negociere și punctaj nu s-a ajuns sub nici o formă la o soluție acceptabilă tuturor celor în cauză, atunci lichidatorii vor decide component loturilor, ținând seama de preferințele asupra cărora s-a ajuns la un accord, trecându-se la transmiterea bunurilor respective către cei în drept, pe bază de proces-verbal de predare-primire.

(5) Pentru bunurile sau valorile rămase în dezacord sau în situația în care lichidatorii nu au primit nici o acceptare de preluare a bunurilor, atunci aceștia vor proceda la selectarea de alte personae juridice după criteriul următor din ordinea prevăzută la art. 33, aplicându-se în mod similar procedura din prezentul articol, până la trasnmiterea tuturor bunurilor.

Art. 35

Bunurile rămase după lichidarea Comunității vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanțelor Publice numai în situația dizolvării acesteia printr-o hotărâre judecătorească, pentru motivele expres prevăzute de lege care atrag această preluare.


 

VIII. Dispoziții finale

Art. 36

Comunitatea are ștampilă, sigiliu, însemne și imn, proprii.

Art. 37

Modificare sau completarea Statutului Comunității se face în formă scrisă și cu îndeplinirea condițiilor de fond și formă.

Art. 38

Prevederile prezentului Statut, adoptat de către Adunarea generală a Comunității, din data de 4 aprilie 2004, intră în vigoare pe data înscrierii, conform legii, a modificărilor aduse Statutului inițial adoptat de către Adunarea generală de constituire a Comunității, din data de 19 septembrie 1990, și se completează cu celelalte dispoziții legale în materie.>

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required