Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » DOCUMENTE » J » Items filtered by date: Martie 2012
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Items filtered by date: Martie 2012

Zboarâ mintimeni - Vorbe înțelepte

Duminică, 11 Martie 2012 09:49

Zboarâ mintimeni – Vorbe înțelepte

 

1.Aushlu easti sturlu a casiljei. – Omul bătrân este stâlpul casei.

2.Na părălu shi dă-nj câvglu. – Dacă vrei gâlceavă, dă bani cu împrumut.

3.Sutili mâriti hutili. – Zestrea mare mărită toantele.

4.Bâgă apa tu avlakiu. – A pune lucrurile pe făgașul normal.

5.Di mbitat s-aspar shi zurlilji. – De omul beat se sperie și nebunii.

6.Omlu cu minti ancupârâ, nu vindi. – Omul înțelept ascultă mai mult și vorbește mai puțin.

7.Zborlu zboru adutsi. – Vorba vorbă aduce.

8. Calea va imnari shi borgea va pâlteari. – Drumul trebuie urmat și datoria plătită.

9.Amirârilja nu s-tsâni cu un stur. – Împărăția nu se bazează pe un singur om.

10. La pândzâ minutâ nu va ac gros. – La țesătură rară nu trebuie ac gros.

11. Nu va cuveti, va murafeti. – Nu trebuie forță, cât trebuie iscusință.

12. Di tu soarti pân tu moarti. – De la sortit până la sfârșit.

13. Boulu s-leagâ di coarni sh-omlu di limbâ. – Boul se leagă de coarne și omul de cuvântul dat.

14. Tuts calea, nâs valea. – Toți înainte, el îndărăt.

15. Tinjia la muljari – mushuteatsa atsea ma mari. – Onoarea femeii – cea mai mare frumusețe.

 


SURSA

Mirela Sima (ed.), Marica Ciungu, Chiratsa Sima, Ecaterina Mihu, Urări di totna, Societatea Culturală Aromână, București.


1.Njelu la cireapu – Miel la cuptor

Pulpele, costițele și antricotul cu șira spinării ale mielului se crestează și se împănează cu căței de usturoi, apoi se ung cu ulei (untulemnu), se sărează și se așează în tavă (tăvă) împreună cu ceapa (tseapă) verde (veardi) și usturoiul verde tăiate în bucăți lungi. Se adaugă (S-adavgă) ulei și apă și se pune(s-bagă) la cuptor (cireapu) la foc mediu. Când (Anda) carnea începe să prindă culoare (s-adară aroshi) se întoarce (s-asutsă) pe partea cealaltă, operațiune ce se repeat de câteva ori. Cu o jumătate de oră înainte de a fi gata se adaugă cimbru și 1 cană de vin (yinu) roșu.


Proverb culinar aromân: Njelu bun sudzi di la doauă oi! – Mielul bun suge de la două oi!

 

2.Ciurbă di njelu – Ciorbă de miel

Capul, coada, gâtul, coastele și ultimele segmente ale picioarelor mielului se pun (s-bagă) să fiarbă (s-hiarbă) în apă rece cu sare (sari), se spumuiește de 3 ori, se adaugă apă rece și se fierbe la foc mic 20 de minute. Se adaugă (S-adavgă) rădăcini (rădătsini) de morcov, țelină și ceapă uscată tocate mărunt (dati pit rendă) și după 20 de minute ceapă (tseapă) verde tăiată fin (minută). După 20 de minute se adaugă borșul. După 20 de minute se adaugă mărar (malathru), pătrunjel (makidunish) și piper (chiper) după gust. După ce se stinge focul se presară (s-pispileashti) frunze (frăndzi) de leuștean.


Proverb culinar aromân: Oala avigleată nu s-vearsă pri focu! – Oala cu mâncare supravegheată nu se varsă pe foc!

 

3.Ahnii di njelu – Iahnie de miel

1 kg de carne de miel se spală (s-la), se taie în bucăți (cumăts) mai (cama) mici (njits) și se fierbe (s-hiarbi) într-o (tu) oală (tingire) cu 2 litri de apă. Când dă în clocot și face spumă, apa se schimbă. 8 legături de ceapă (tseapă) verde și 1 kg de ceapă uscată se toacă (s-dinjică) fin (njică) și se călește (s-tsăryăseashti) în ulei (untulemnu) până ce devine aurie. Se adaugă suc făcut din 300 grame de pulpă de roșii (pătrăgeani), sare după gust și boia dulce, se amestecă și se răstoarnă (s-toarnă) peste (pisti) carne în oală. Se lasă pe foc mic și se amestecă (s-minteashti) cu lingură de lemn până ce nu mai rămâne (s-nu armănă) zeamă (dzamă). Când este gata (Tu bitisită) se adaugă și 1 legătură de pătrunjel (makidhunishu) tocat mărunt.


Proverb culinar aromân: Căndu measa easti goală, oaspetsli lia di s-ascoală! – Când masa este goală, oaspeții încep să se ridice!

 

4.Yianomati di njelu cu arizu – Măruntaie de miel cu orez

1 kg de măruntaie (matsă) de miel (njel) se spală în apă cu sare și se fierb (s-hierb) bine. Apoi se taie (s-dinjică) în cubulețe mici (njits) și se călesc (s-tsăryăsescu) împreună cu 2 cepe (tseapi) uscate în ulei (untulemnu) timp de 15 minute până ce devin rumenite și crocante. Se adaugă (S-adavgă) piper (chiper) negru, sare după gust (yustru) și 1 legătură de mărar (malathru) tocat mărunt. Într-o altă cratiță se fierb 2 căni de orez (ariz) timp de 20 minute, apoi se amestecă (s-minteashti) și măruntaiele (yianomatili) și ceapa și se bagă (s-bagă) în (tu) cuptor (cireapu) pentru încă (nica) 20 de minute până scade (ascadi) zeama (dzama). La sfârșit (Tu bitiseari) se presară (s-pispileashti) pătrunjel (makidhunish) mărunțit. Se servește fierbinte.


Proverb aromân: Muntili nu s-aspari di neauă! – Muntele nu se sperie de nea!

 

5.Drob di njelu – Drob de miel

Măruntaiele (yianomatili) mielului - mațele, plămânii, inima și ficatul - se fierb (s-hierb) într-o (tu) oală (tingire) adâncă (ahândosu). Se dau prin mașina de tocat împreună (deadun) cu 2 legături de pătrunjel (makidunish) și 2 legături de mărar (malathru). Se amestecă cu 6 ouă (oau) mari sau 8 ouă mici, ulei (untulemnu) și sare și piper (chiper) după gust. Într-o tavă (tăvă) sau cratiță unsă cu ulei, se așează prapurul (jumătate) (djumitati) și se acoperă (s-anvăleashti) cu cealaltă (alantă) jumătate de (di) prapur. Se lasă (S-alasă) la (tu) cuptor (cuftor) 45 de minute până se rumenește (s-anrosheashti).


Proverb aromân: Vrearea are ahăts caimadz, cătsi suntu tu lumi ahmadz! – Dragostea are atâtea supărări, câți proști sunt pe lume!

 

6.Căvărmă

1 pulpă de oaie de 5 kg se spală (s-la), se pune (s-bagă) să fiarbă (s-hiarbă) într-o oală (tingire) mare și când dă în clocot și face spumă se schimbă (s-alăcseashti) apa. Se repetă operațiunea de 5 (tsintsi) ori până nu mai lasă spumă pentru a se atenua mirosul de oaie. În ultima apă se adaugă (s-adavgă) 15 foi (frăndzi) de dafin și piper (chiper) măcinat și se fierbe până când carnea se desprinde singură de pe os. Carnea se dă la o parte și se lasă (s-alasă) să se răcească (s-arătsească). Apa în care a fiert se strecoară. Carnea rece se toacă mărunt (cumăts njits) și se fierbe din nou (iara) în apa păstrată până scade (ascadi) complet (dipu). Cu 15 minute înainte (ninti) de a se lua de pe foc se adaugă 5 căței de usturoi (ai) pisat și sare după gust (yustru). Se așează într-o tavă (tăvă), se nivelează și se pune la rece. Se mănâncă (S-măcă) ca aperitiv.

 

Proverb aromân: Atsel tsi sh-ari aleaptă un bun oaspi, da semnu că ari minti bună! - Cel care și-a ales un bun oaspete, dă semn că are înțelepciune!



SURSA

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 42, 44, 46, 48, 50, 52.

Anda-l ljartă Dumnidză vârnă – Când îl iartă Dumnezeu pe cineva / Cuvinte care se spun la înmormântare

 

I.La mortu – La mort / La înmormântare

I.1.)Tu yineari – La sosire

Oaminjlji nu s-ghinuiescu unu-alantu, nu da mâna, mash s-dzâtsi: - Oamenii nu-și dau binețe, nu-și dau mâna, doar se zice:

Dum’ljart-ul! / Dum’ljart-u! –Dumnezeu să-l ierte! / Dumnezeu s-o ierte!

Vâ alâsă! L-ljirtă Dumnidză! / U ljirtă Dumnidză! – V-a lăsat! L-a iertat Dumnezeu! A iertat-o Dumnezeu!

Anda easti aush sh-lândzid, s-dzâtsi: - Dacă mortul era bătrân și bolnav, se zice:

Sh-ascâpă! – A scăpat!

Âlj si bitisi gljemlu! – I s-a terminat ghemul!

Sh-adună suflitlu! – I-a plecat sufletul!

I.2.)Tu vgatâ s-dzâtsi: - La plecare se zice:

Dumnidză s-lu ljartâ! S-bâneadzâ taifa s-lu-aducâ aminti! / Dumnidză s-u ljartâ! S-bâneadzâ taifa s-u-aducâ aminti! – Dumnezeu să-l ierte! Să-i trăiască familia ca să-l aducă aminte! / Dumnezeu s-o ierte! Să-i trăiască familia s-o aducă aminte!

 

II.) La misali – La pomană

II.1.)Tu yineari s-dzâtsi mash: - La sosire se zice doar:

Dum’ljart-ul! / Dumljart-u!

II.2.)Tu vgatâ s-dzâtsi: - La plecare se zice:

S-bânats voi s-lu-adutsets aminti!/ S-bânats voi s-u-adutsets aminti! – Să trăiți voi să-l aduceți aminte! / Să trăiți voi s-o aduceți aminte!

Sh-tora la harei s-nâ videm! – Și acum la nunți să ne vedem!

III.3)Anda s-da dari, s-da tu mânâ shi s-dzâtsi: - Dacă se dă de pomană, se dă în mână și se zice:

S-âlj si aflâ! – Să i se găsească! / Să aibă pe lumea cealaltă!

S-âlj hibâ dininti! (la fârshirots) – Să-i fie dinainte! / Să aibă în față pe lumea cealaltă!

 


Notă: Versiunile românești îmi aparțin.

 


SURSA

Mirela Sima (ed.), Marica Ciungu, Chiratsa Sima, Ecaterina Mihu, Urări di totna, Societatea Culturală Aromână, București.

 

1.Ipurachi

Se amestecă (S-ameastică) într-un castron 4 ouă (oauă), 100 grame unt (umtu) topit și 350 grame de iaurt (mărcat) până se omogenizează, apoi (deapoaia) se adaugă (s-adavgă) 750 grame de făină (fărină). Se întinde (S-tindi) o foaie (un petur) de grosime medie , se presară (s-pispileashti) 400 grame de telemea de oaie (cash) tăiată cubulețe mici (chisat), apoi se împăturește pe jumătate (djumitati) și se taie în formă de pătrate. Marginile se apasă ușor cu degetele. Se prăjesc (S-tsăryăsescu) într-un ceaun cu ulei (untulemnu) încins. Se mănâncă (S-măcă) calde cu iaurt rece (aratsi).


Proverb culinar aromân: Doauă nu va pots s-li-ascundz: ună – bearea, altă – vrearea! – Două lucruri nu vei putea să le ascunzi: unul –băutura, altul – dragostea!

 

2. Tărhănă – Trahana

Se frământă (S-frimită) 10 kg de făină (fărină) cu 4 litri de lapte (lapti) într-un vas până ce aluatul devine omogen (sănătosu). Apoi (Deapoea) se trece (s-treatsi) printr-o sită cu găuri (guvi) mari. Bucățile (Sărmili) de aluat cât bobul de orez (ariz) se întind (s-tind) la soare (soari) pe coli de hârtie și se lasă să se usuce o zi (ună dzuă). Se pun (s-bagă) apoi într-o tavă la cuptor (cuftor) la foc mic (njic) până a se usca (uscari) bine. Se păstrează (S-tsăni) toată (tută) iarnă în săculeți de pânză (păndză) de in. Se poate folosi la supe sau la pregătirea mâncărurilor (măcări)pe bază de trahana.


Pentru 2-3 persoane (inshi): Într-un ceaun se pun să fiarbă (s-hiarbă) 3 căni de apă cu 2 linguri de ulei (untulemnu). Când apa clocotește se adaugă (s-adavgă) puțin câte puțin (căti niheamă) 1 cană de tărhănă și se amestecă continuu ca să nu se formeze cocoloașe. Când este aproape gata se adaugă 350 grame de telemea de oaie (cash) fărâmată (chisatu) cu furculița (bunela). Se mănâncă fierbinte (caldu).


Proverb culinar aromân: Lingura goală azgrămă gura! – Lingura goală zgârâie gura!

 


SURSA

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 16, 18.

Urări la sârbâtori shi la yiurtii – Urări la sărbători religioase și la zile speciale

 

I.)Urări di sârbâtori – Urări la sărbători religioase

I.1.)Preasinj: – Păresimi / Post creștinesc:

Anda s-adunâ unu-alantu, s-oarâ: - Când se întâlnesc două persoane se urează:

Preasini cu sânâtati! – Post cu sănătate!

Dupâ tsinâ, aushlu din casâ greashti: - După cină, bătrânul casei grăiește:

Aidits s-nâ ljirtăm! – Haideți să ne iertăm!

Ma njitslj adarâ mintănj sh-lâ dzâc a mărilor: - Cei mai mici în vârstă fac plecăciuni și le zic celor mai mari:

Ljirtati s-hibâ! – Iertate să fie!

Di zâmani bârbatslj s-acâtsa di anumiri sh-dzâtsea: - În trecut bărbații se prindeau de umeri și ziceau:

Ljartâ, Dum’ ljartâ / Tsi shtim, tsi nu shtim, / Tuti ljirtati s-hibâ,/ Tuti s-li-agârshim. – Iartă, Dumnezeule iartă, / Ce știm, ce nu știm, / Toate iertate să fie, / Toate să le uităm.

Di cara s-ljirta dzâtsea: - După ce se ierta se zicea:

Sh-di Pashti hârioshi! – Și de Paște bucuroși!

I.2.) Pashti – Paște

Hristolu nyie! – Hristos a înviat!

Dealithea nyie! – Adevărat a înviat!

Pashti cu harauâ! – Paște cu bucurie!

Pashti cu sânâtati! – Paște cu sănătate!

I.3.)Cârciun sh-Anlu Nău – Crăciun și Anul Nou

Ti multsâ anj! Cârciun cu sânâtati! – La mulți ani! Crăciun cu sănătate!

Ti multsâ anj! Anlu Nău cu sânâtati! – La mulți ani! Anul Nou cu sănătate!

 

II.)Urări la yiurtii – Urări la zile speciale

II.1.)Tu dzuua di numâ s-dzâtsi: - În ziua onomastică se zice:

S-bânedz cu numa! – Să trăiești cu numele!

II.2.)La yiurtii tâxitâ (anda bagâ omlu tsinâ tâxitâ ti agiutor i ti sânâtati): - La sărbătoare specială (când se face o masă pentru obținerea ajutorului divin sau pentru însănătoșire):

Cu agiutor s-hibâ! – Cu ajutor să fie! / Să ai ajutor!

Ayiulu cu-agiutor! – Sfântul cu ajutor! / Sfântul să tea jute!

 

III.)Urări di aradâ – Urări ocazionale

III.1.) Maca vârâ adră ică ancupârâ tsiva – Dacă se face sau se cumpără un lucru:

Hârlâtic s-hibâ! (ti lucri) – Cu noroc să fie! (pentru lucruri)

Cu sânâtati s-li porți! (ti stranji) – Să le porți cu sănătate! (pentru haine)

III.2.)Anda un om fudzi la vârâ aradă, priimnari i discurmari, s-oarâ: - Când se pleacă la vreun eveniment tradițional, călătorie sau concediu, se urează:

S-tritsets ghini! Să vă meargă bine!

Cali bunâ! – Drum bun!

 


Notă: Versiunile românești îmi aparțin.

 


SURSA:

Mirela Sima (ed.), Marica Ciungu, Chiratsa Sima, Ecaterina Mihu, Urări di totna, Societatea Culturală Aromână, București.

 

1.Prashi cu cărni di porcu – Praz cu carne de porc

Într-un ceaun (tingirelu ahăndosu) încins (caldu crop) cu 100 grame de ulei (untulemnu) se pune 1 kg de carne de porc ‘’scăricică’’ tăiată felii de 1 cm și se amestecă la foc mediu până se rumenește. 1 kg de praz (prash) se taie în sfert (de-ampatrulea) pe lung și apoi rondele groase de 1cm. Sucul de roșii se face din 500 grame de roșii (pătrăgeani) proaspete sau 400 grame de bullion, potrivit cu sare după gust (yustru). Când (Anda) s-a rumenit carnea, se adaugă (s-adavgă) în ceaun prazul și o jumătate de cană de apă, se amestecă până se înmoaie prazul și apoi se adaugă sucul de roșii (pătrăgeani chisati). După 15 minute se adaugă o linguriță de boia dulce (chiperlu aroshu).


Proverb aromân: Pri iu iasi zborlu, iasi shi suflitlu! – Pe unde iese vorba, iese și sufletul!

 

2.Combari cu cărni de porcu – Cartofi cu carne de porc

750 grame de ceafă de porc se taie felii (cumăts) groase de 1 cm și se așează în tava (tăvălu) încinsă cu ulei (untulemnu). Se adaugă 2 kg de cartofi (combari) tăiați în lung, 2 morcovi (caroti) mari tăiați rondele, 2 cepe (tseapi) medii călite în ulei și suc de roșii (pătrăgeani chisati) făcut din 1 kg de roșii proaspete sau 800 grame de roșii în bullion, în care s-au amestecat după gust sare, piper și boia. Se lasă la cuptor (cireap) la foc mediu 1 oră și jumătate (unâ sihati sh-disă) până se rumenește (s-tsăryăsească ghini).


Proverb aromân: Vrearea ajută s-treacă oara, oara ajută s-treacă vrearea! – Dragostea ajută să treacă timpul mai ușor, timpul ajută să treacă dragostea!

 

3. Chiftadz – Chiftele

Un sfert de kg de carne tocată de porc se amestecă (s-minteashti) cu miezul de la 2 felii de pâine (păni) înmuiat (muljată) în (tu) apă și apoi scurs, cu 1 ceapă (tseapă) mică tocată mărunt (minută), cu 2 căței de usturoi zdrobit (ailu ciucutitu), cu 1 lingură de pastă de bulion, 1 linguriță de boia (chiper aroshu) și pătrunjel (makidhunish) și mărar tăiați fin. Se adaugă (S-adavgă) și 1 ou pentru a lega toată compoziția. Înainte de a se prăji (s-tsăryăsescu) în tigaie (tiyani), chiftelele se tăvălesc prin făină (fărină).


Proverb culinar aromân: Coaja di himunicu nu s-alicheashti di bricu! – Coaja de pepene nu se lipește de buric!

 

4. Limba cu măsini – Limbă de porc cu măsline

Se spală cu apă rece 2 limbi de porc și se fierb (s-hierb). Când apa clocotește, se curăță din când în când de spuma care se adună deasupra. Când se observă că apar bășicuțe pe limbă se scoate din apă limba și se curăță (s-cură) de pieliță (cheali). Se pune la fiert în apă nouă, cu boabe de piper (chiper) și frunze (frăndzi) de dafin și se lasă scadă aproape de tot. Se taie (S-dinjică) limba în felii groase de 1 cm. Cu apa scăzută se diluează 300 grame de pastă de roșii (pătrăgeani). Se înțeapă 200 grame de măsline (masini) cu o scobitoare ca să intre sosul în ele și se adaugă în cratiță împreună cu 200 ml de vin (yin). Se lasă (S-alasă) să dea în clocot la foc mic până scade (ascadi) sosul (dzama).


Proveb culinar aromân: S-arcuti tingirelu shi shi-află căpachia! – Se rostogoli oala și-și găsi capacul!

 


SURSA

 

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 54, 56, 58, 60.


Urări la harei - Urări la nuntă

Luni, 05 Martie 2012 10:32

Urări la harei – Urări la nuntă

 

I.)La isozmâtâ – La logodnă

I.1.)Numtarlji oarâ: - Nuntașii urează:

Cu ncherdu sh-hareili! – Cu câștig și nuntă!

Să-nchirdăseascâ! – Să aibe câștig / realizări!

I.2.)Nicuchirlji toarnâ: - Stăpînii casei răspund:

Hărioshi shi socri! – Bucuroși și socri!

Hârioshi shi yrambici / nveastâ! – Bucuroși și mire / mireasă!

Sh-la voi s-toarnâ! – Să se întoarcă nunta și la familia voastră!

I.3.)Dupâ isozmâtâ s-oarâ: - După logodnă se urează:

Cu ncherdu sh-la marea harauâ! – Cu câștig / realizări și la nunta mare!

 

II.) La numtâ – La nuntă

II.1.)Câlisarea ti numtâ u adarâ unâ tinirâ nveastâ i featâ. – Invitația la nuntă o face o nevastă tânără sau o fată.

Suntu câlisits cu culac nunlu shi fârtatslji. – Sunt invitați cu colac / turtă nașul și cavalerii de onoare.

Suratili s-câlisescu cu un mer arosh cu pâră nuntru. – Domnișoarele de onoare sunt invitate cu un măr roșu cu un ban înăuntru.

S-dzâtsi: - Se zice:

Hits câlisits la numtâ! – Sunteți invitați la nuntă!

Iara elj oarâ: - Iar ei urează!

Cu ncherdu sh-hareili! – Cu câștig / realizări și nuntă!

Sâ-nchirdâseascâ! – Să aibă câștig / realizări!

II.2.)Dupâ tsi s-bagâ câruna la bâsearica s-oarâ a nunjlor, a pârintsilor sh-la soie: - După ce se pune cununa mirilor la biserică se urează nașilor, părinților și neamurilor:

S-bâneadzâ preaclja! – Să trăiască perechea!

II.3.)Anda-l âmpartu ficiorlu, s-greashti pi tsinâ la soia di-aproapea. – Când se împarte averea părinților cu fiul însurat se invită la cină neamurile apropiate.

S-duc hări shi s-oarâ: - Se duc cadouri și se urează:

Trâ ninti s-lâ hibâ nicuchirata! – Să le meargă înainte căsnicia!

S-prucupsească! – Să se procopsească!

S-aibâ ambâreatsâ! – Să aibe noroc!

S-lâ fugâ tuti ca arâulu! – Să le fugă toate ca râul!

S-hibâ ghini! – Să fie bine!

Aroilu sâ-nchiseascâ! – Roiul de albine să pornească!

S-aibâ taifâ prucupsitâ sh-cu tinjii multâ! – Să aibă familie procopsită și foarte respectată!

 

III.)Cântitsi tsi s-cântâ la harei: - Cântece care se cântă la nunți

III.1.)A isusitâljei: - Logodnicei:

Nâ lilici aroshi – O floare roșie

Shadi mushata la poartâ – Șade frumoasa la poartă

III.2.)A nicuchirâljei: - Stăpânei casei

Nicuchira a casâljeiStăpâna casei

Mushuticâ dit gârdinâ – Frumușica din grădină

Nu-nj ti-arâdi featâ njică – Nu te păcăli fată mică

Unâ vâloagâ njicâ – O poiană mică

 


Notă: Versiunile românești îmi aparțin.

 


SURSĂ

Mihaela Sima (ed.), Marica Ciungu, Chiratsa Sima, Ecaterina Mihu, Urări di totna, Societatea Culturală Aromână, București, 2012.

 

1.Puljiu n’cireapu cu bărgădanu – Pui la cuptor cu mămăligă

Un pui întreg se așează (s-andreadzi) într-o tavă (tăvă) unsă (aumtu) cu ulei (untulemnu) sau cu unt și se condimentează după gust cu boia dulce, piper (chiper) și sare (sari) și se adaugă o cană cu apă. Se lasă la cuptor (cireap) cu foc mediu timp de 60-90 minute până se înroșește (s-aruseashti). Mămăliga (Bărgădanlu) se obține prin fierberea într-un ceaun a 3 căni de apă cu sare, iar când apa dă în clocot se adaugă 1 cană de mălai, amestecându-se bine ca să nu se formeze cocoloașe. Mujdeiul (Aiiu cicucutitu) se obține prin amestecarea a 5 căței de usturoi curățați și pisați, sare, 2 linguri de ulei, 1 lingură de oțet (puscă) și puțină apă. Se toarnă peste (pisti) puiul (puilu) scos (ascos) din cuptor.


Prover culinar aromân: Gălina a vitsinulu – totna –easti cama grasă di a ta! -Găina vecinului este întotdeauna mai grasă ca a ta!

 

2.Pescu cu arizu – Pește cu orez

1 crap proaspăt de 1 kg și jumătate se taie felii (cumăts) de 4 cm grosime și se presară cu puțină sare (sari) și piper (chiper) alb. 1 cană de orez (ariz) se pune (s-bagâ) la fiert (s-hiarbâ) în 2 căni de apă, cu sare și ulei (untulemnu), și se amestecă până scade (ascadi) apa. Între timp se călesc (s-tsăryăsescu) 2 cepe (tsepi) medii în tigaie și se stinge cu suc din 1 kg de roșii proaspete sau 400 grame de roșii în bulion, se adaugă boia dulce și se lasă să clocotească 10 minute. Apoi se adaugă peste orez și se amestecă (s-minteshti) bine. În tava bine unsă cu ulei se așează orezul și se pun feliile de pește deasupra. Se ține în cuptor (cireap) o jumătate de oră la foc mediu. Înainte de a se servi se presară (s-pispileashti) pătrunjel (makidhunish) proaspăt tăiat.


Proverb culinar aromân: Pesculu tu amari shi tiyanea pi focu! – Peștele în mare și tigaia pe foc! / A vinde pielea ursului din pădure.

 


SURSA

Mihaela Bajdechi & Irina Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 62-64.

Urări anda s-aflâ un njic -  Urări la nașterea unui copil


I.)Anda unâ muljari easti nixoltâ (greauâ, ncârcatâ), muljerlj âlj oarâ – Când o nevastă este însărcinată (grea), nevestele îi urează:

Lifturii albâ! – Naștere ușoară!

 

II.)Anda s-aflâ njiclu. Di cara s-aflâ njicu – Când se naște copilul. După nașterea copilului se urează:

S-bâneadzâ omlu atsel năulu! – Să trăiască noul om!

S-hibă sânâtos! – Să fie sănătos!

S-nu s-lja di oclju! – Să nu-l ia deochiul! / Să nu-i fie deochi!

S-nu s-aurlă! – Să nu se deoache!

 

III.)Adets anda s-aflâ njiclu – Obiceiuri la nașterea copilului:

III.1.)Turta ali Stâmârii – Turta Sfintei Marii

Tu idyea dzuuâ anda s-aflâ njiclu, s-bagâ turta ali Stâmârii. – În aceeași zi în care s-a născut copilul se face turta Sfintei Marii

III.2.)Puyuniclu – Ospăț în a treia de la nașterea copilului

Treia seară s-bagâ puyuniclu. – În a treia seară se face ospățul.

S-greashti pi tsinâ la muljerli dit soi. – Se cheamă la cină nevestele din neam.

Eali yin cu unâ hari ti njic (tsiva dultsi), bagâ un pără di hier ningă njic shi-dzâc – Ele vin cu un cadou pentru nou-născut (ceva dulce), pun un ban de fier lângă copil și zic:

S-bâneadzâ! S-hibâ sânâtos ca herlu! – Să trăiască! Să fie sănătos!

III.3.)Culaclu – Colac / Turtă

Prota dumânicâ dupu tsi s-aflâ njiclu, ti prândzu, s-bagâ culaclu. – În prima duminică după nașterea copilului, la prânz, se face colacul / turta.

Yin muljerli dit soie shi nveastili năi. – Vin nevestele din familie și cele recent căsătorite.

Ninti s-fugâ, cathi muljari treatsi pi la njic sh-alasâ un hir di la stranjili a ljei sh-dzâtsi: - Înainte de a pleca, fiecare nevastă trece pe la nou-născut și lasă un fir din hainele sale și zice:

Alas semnu ta s-doarmâ njiclu! (ta s-nu s-aurlă / s-nu s-lja di oclju) – Las semn ca să doarmă copilul! (s- nu se deoache / să nu-i fie deochi)

III.4.)40 di dzâli – 40 de zile:

Dupâ 40 di dzâli dada / mana cu njiclu s-duc la bâsearicâ ta sâ-shi dghivârsearscâ. – După 40 de zile mama cu noul născut se duc la biserică să le citească preotul.

Dapoaia s-duc la trei casi dit soie. – Apoi se duc la trei familii din neam.

Tu prota casâ i si bagâ prândzul, s-da unâ hari a njiclui, s-da njiclu cu farina alba pi fatsâ shi-lj si da un ou shi s-dzâtsi – La prima familie li se pune masa de prânz, se presară pe fața nou-născutului făină alba și se spune:

S-hibâ albu ca oulu sh-ca farina! – Să fie alb ca oul și ca făina!

 

IV.)Pâtigiunea – Botezul

Di cara-i pâtidzat, nunlu adutsi njiclu acasă. – După botez nașul aduce nou născutul acasă.

Tu ushi lu-ashteaptâ dada a njiclui. – În pragul ușii îl așteaptă mama copilului.

Nunlu-lj da ficiuriclu tu ushi shi-lj dzâtsi a dadâljei: - Nașul îi dă copilul în pragul ușii și-i spune mamei:

Nj-l dădeshi pângân sh-tsă lu-adushi crishtin! – Mi l-ai dat păgân și ți l-am adus creștin!

 


Notă: Versiunile românești îmi aparțin.

 


SURSA

Mirela Sima (ed.), Marica Ciungu, Chiratsa Sima, Ecaterina Mihu, Urări di totna, Societatea Culturală Aromână, București, 2012.


1.Pită anvârtită cu cashu – Plăcintă rulou cu brânză

Din 750 grame făină e prepară coca din care se întind (s-tindu) 7 foi (peturi). Pe fiecare foaie se presară (s-pispileashti) ulei (untulemnu) [total 4 linguri] și brânză fărimițată (cashlu chisatu) [total 400 grame telemea de oaie] și apoi se rulează (s-anvărteashti). Foile se așează una câte una în tava (tăvălu) unsă cu ulei și se lasă la cuptor (cireapu) 20 minute până prin culoare (arushesc). Între timp se face saramura (armea) din 50 grame de brânză fărâmițată fin și 2 linguri amestecată în apă. Saramura se toarnă uniform în tavă. Se pune la cuptor încă 10 (dzatsi) minuti. Se taie în cruce (crutsi) și apoi în bucăți (cumătsi) mici. Se servește (S-măcă) caldă.


Proverb culinar aromân: Adră guva tu pită! – Făcu gaură în plăcintă!

 

2. Pită salarii cu cashu – Plăcintă cu brânză

1 kg făină (fărină), 1 linguriță de sare și 4 linguri de ulei se frământă (s-frimită) cu apă călduță și din aluat se întind foi (peturi) subțiri. Foile se stropesc (s-aungu) cu ulei (untulemnu) la temperatura camerei și se presară cu un amestec fărâmițat (chisat) de 500 grame de telemea de oaie și 200 grame de urdă. Foile se pliază, încrețite și se așează una lângă alta în tava (tăvălu) unsă cu ulei. Foile se pun în cuptorul (cireapu) încins (caldu crop) la foc mic și se țin 30 de minute până prind culoare. Între timp se bat 4 ouă (oauă) cu sare, 1 iaurt (mărcat) și 150 ml lapte (lapti) și se toarnă în tavă uniform peste (pisti) toate foile. Se țin la cuptor încă (nica) 20 de minute.

Proverb aromân: Armănlu s-frăndzi, ma nu s-apleacă! –Aromânul se frânge, dar nu se pleacă!

 

3.Pită di veardză – Pită cu spanac

Frunzele (Frăndzili) de la 1 kg și jumătate de spanac (veardză) proaspăt se curăță (s-cură), se opăresc (s-bagă s-hiarbă), se scurg în apă (s-astricoară) și se pasează (s-chiseadză). Împreună (Deadun) cu 2 căni de lapte (lapti) și și cu 3 ouă (oauă) bătute bine se amestecă pe foc mic în ceaun până la omogenizare (pănă ascadi dzama). Apoi se adaugă (s-adavgă) 350 grame de telemea sărată de oaie (cash) uscată fărâmițată (sărmatu) mărunt. Se amestecă 5 minute și apoi se lasă (s-alasă) să se răcească (s-arătsească) acoperind ceaunul cu un prosop. Din 1 kg de făină, 1 linguriță de sare și 4 linguri de ulei se face aluat din care se fac 3 foi: cea de deasupra și cea de dedesubt mai (cama) groase și cea de la mijloc mai subțire (subtsări). Toate foile se întind mai mari ca tava și se încrețesc pentru a se potriv înăuntru. Se așează în tavă foaia de de desubt, care se picură (s-pispileashti) ulei (untulemnu), iar deasupra se pune foaie de mijloc, fără a o apăsa. Urmează umplutura și apoi foaia de deasupra. Se pune la cuptor (cireapu) 40 de minute și merge cu bere rece.

Proverb culinar aromân: Fără di măcari shi beari, d-iu s-ansară laia vreari! – Fără mâncare și băutură, de unde să apară dragostea!

 

4.Pită di prashi – Plăcintă de praz

Trei bucăți de praz (prash) mare [1 kg și jumătate] se crestează în lung în 6 fâșii și se taie (s-dinjică) rondele. Se călesc (S-tsăryăsescu) în ulei încins (untulemnu upăritu) în ceaun și se amestecă continuu până se înmoaie (s-moalji). Se micșorează focul și se adaugă (s-adavgă) 250 grame de telemea de oaie (cash) dată pe răzătoare (sărmatu). Se adaugă 100 ml de apă, amestecând ca să nu se lipească și să se omogenizeze. Se mai adaugă și 3 ouă (oauă) bătute bine și se amestecă (s-minteashti) 5 minute până se încheagă. Din 1 kg d efăină, 1 linguriță de sare și 4 linguri de ulei se face coca. Se împarte coca pentru 6 foi (peturi), din care cea de jos (prighiosu) și cea de sus vor fi mai (cama) groase. Se așează în tavă și se presară (s-pispileashti) între foi umplutura. Nu se întinde uniform și nu se apasă. Foile se încrețesc ca să încapă în tavă. Foaia de sus se potrivește cât tava și se unge cu ulei sau margarină ca să fie crocantă. După ce se scoate din cuptor (cireap) se acoperă (s-anvileashti) cu un ștergar (distimeli) 10 minute și apoi se taie.

Proverb culinar aromân: Cu zboari păntica nu s-umpli! – Stomacul nu se umple cu vorbe!

 

5.Pită di curcubetă – Plăcintă cu dovleac

1 kg și jumătate de dovleac (curcubetă) dat pe răzătoarea (rendă) mare se călește (s-tsăryăseashti) 15 minute la foc mic în ulei (untulemnu) încins în ceaun cu 100 grame de zahăr (zahare) și cu zahăr vanilat. Se amestecă (S-minteashti) bine (ghini) ca să nu se lipească și ca să se omogenizeze, apoi se lasă (s-alasă) să se răceasă (s-arătsească). Se întinde prima (protlu) foaie (petur) [1/6 din aluat] până ce ajunge foarte fină și transparentă, cu diametru de 50 cm. Se picură (S-pispileashti) ulei cald cu lingura. Se presară umplutură, se împachetează plic, iar se picură ulei și se presară umplutură, apoi se rulează. Se așează în tavă începând cu un capăt, rotind în jurul centrului tăvii. Se continuă în spirală cu celelalte suluri. Stă la cuptor (cuftor) 1 oră (ună sihati). Se taie în cruce (crutsi) și apoi sulurile în bucăți (cumăts) mici (njits) și se presară zahăr pudră.

Proverb culinar aromân: Ț-iu tinseshi hirlu ca curcubeta shi u umplushi lumea di castravets! – Ce-ai întins firul ca dovleacul și ai umplut lumea de castraveți!

 

6.Pită di meari – Plăcintă de mere

Se amestecă (S-ameastică) 1 plic de praf de copt în 350 grame de iaurt (mărcat), se umflă și se varsă într-un castron, împreună cu 2 căni de făină (fărină) și cu 1 ou mare, se amestecă și restul ingredientelor pentru cocă: 1 cană de făină, 75 grame de margarină, 2 linguri de ulei și 2 vârfuri de deget de sare. Se frământă (S-frimită) bine (ghini) aluatul și se împarte egal pentru 2 foi (peturi): bază și capac. Într-un ceaun încins cu puțin ulei se călește umplutura: 1 kg jumătate de mere (meari) rase, 3 linguri de zahăr, coajă rasă de lămâie, 1 plic zahăr vanilat, 1 lingură de scorțișoară măcinată. Tava (Tăvălu) se unge (s-aundzi) bine cu margarină, se așează (s-tindi) foaia de bază și se urcă și pe peretele tăvii și se așterne umplutura răcită. Se acoperă cu foaia-capac și se pune în cuptorul (cireaplu) încins (caldu crop) la foc potrivit 45 de minute (minuti). Plăcinta se taie înainte (ninti) de a se pune la cuptor pentru a nu se sfărâma. După ce se răcește se pudrează (s-pispileashti) cu zahăr.

Proverb aromân: Pri atsel vrei s-lu pălăcrshesti s-nu-l nărăeshti! – Pe cel care vrei să-l rogi ceva să nu-l superi!

 

7.Pită di cashu dultsi – Plăcintă cu brânză dulce

Coca se prepară din: 350 grame de iaurt,3 căni de făină, 1 ou mare, 75 grame de margarină, 2 linguri de ulei, 1 praf de copt și 2 vârfuri de deget de sare. Se întind (S-tindu) două foi (peturi) de cocă mai (cama) groase ca la pita de mere. Umplutura se prepară din 600 grame de brânză dulce de vacă fărâmițată, 100 grame de telemea de vacă fărâmițată, 6 ouă, 1 cană de zahăr, 2 linguri de smântână , 100 grame de unt topit și 2 plicuri de zahăr vanilat, care se amestecă (s-ameastică) până se omogenizează. Într-o tavă încinsă și tapetată cu ulei (untulemnu) se așează foaia de cocă, peste care se pune umplutura și apoi se așează deasupra (s-anvăleashti) a doua foaie. Se lasă (S-tsăni) în (tu) cuptorul (cuftorlu) încins (caldu crop) 45 de minute. Se presară (S-pispileashti) cu zahăr (zahari) pudră după (dupu) gust (yustru).


Proverb culinar aromân: Shedz, pită s-ti măcu! – Șezi, plăcintă să te mănânc!

 


SURSA

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14.

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 3 din 4

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required