Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » DOCUMENTE » J » Items filtered by date: Iulie 2012
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Items filtered by date: Iulie 2012

Armana mea cu ochi di stealiAromâna mea cu ochii ca stelele

 

Armana mea cu ochi di steali, 
Lena,Lena lea. 
Cara sa shtii ca'ni ti'am, tu vreari, 
Tini imshata mea. 
(Aromâna mea cu ochii ca stelele

Eleno, Eleno, tu

Să știi că te iubesc

Pe tine frumoasa mea)


Va tsa asternu lilici'n cali 
T'as caltsa vruta mea pi eali, 
Io va ts'asternu lilici'n cali 
Ca sh'tini ini ts'aduts cu eali 
(Îți voi așterne flori în cale

Ca să calci iubita mea pe ele

Îți voi așterne flori în cale

Că și tu iubito semeni cu ele)

Armanlu a meu cu ochi di'amura, 
Vrute, vrutlu a meu. 
Cu perlu lai ca di landura, 
Pilisterlu a meu. 

(Aromânul meu cu ochii ca murele

Iubite, iubitul meu

Cu părul negru ca rândunica

Porumbelul meu)

Io va ts'asternu moi la cicioari 
Suflitlu a meu moi niatili a meali. 
Ca a ta boatsi, a ta gura 
Pi mini vrute lai mi tuchira. 

(Eu îți voi așterne,măi, la picioare

Sufletul meu, măi, frumusețea mea

Că a ta voce, a ta gură

Pe mine iubite mă topiră)

Armana mea cu ochi di steali, 
Lena,Lena lea. 
Cara sa shtii ca'ni ti'am, tu vreari, 
Tini steaua mea. 

(Aromâna mea cu ochii ca stelele

Eleno, Eleno tu

Să știi că te iubesc

Pe tine steaua mea)

Io va ts'asternu lilici'n cali 
Ca s'tini vruta ts'aduts cu eali, 
Io va ts'asternu lilici'n cali 
Ca s'tini vruta ts'aduts cu eali 

(Eu își voi așterne flori în cale

Că și tu iubito semeni cu ele

Eu își voi așterne flori în cale

Că și tu iubito semeni cu ele)

SURSA

Mihai Adam,  Pindu & Lupci - Sima & Lupci & Ioti - Armana mea cu ochi di steali, ”giony” / ”Versuri”, 15 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/pindu---lupci---sima---lupci---ioti---armana-mea-cu-ochi-di-steali/2585 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

În 1868 a fost publicat la Iași un almanah ”de învețătură și de petrecere”. În articolul Începutul creștinătăței și al ierarhiei în Moldova este prezentat istoricul înființării Mitropoliei ortodoxe a Moldovei în Evul Mediu. În acest context se face referire la rolul lui Ioan Asan, primul conducător (1185-1196) al statului creat în urma răscoalei din 1085 a vlahilor și bulgarilor din munții Balcani  împotriva dominației Imperiului Bizantin. Cronicarul bizantin contemporan Nicetas Choniates (1155-1215) îi numea pe aromânii răsculați ”vlahi”, precizând că liderii revoltei, frații Asan și Petru, aparțineau acestui neam.


<La anul 1195, Blagocestivul* între Împărați Ioan Asan, întemeetoriul Imperiului** Român, Bolgar și Serbesc, de preste Dunăre, trecând cu armele la Românii de dincoace de Dunnere, și cucerindui au alungat din țeara aceasta pe misionerii Latini*, și tot-odatăspre a le închide calea pe tot-deauna au opritu pre Români de a mai ceti cărțile Latine, sub amenințarea de a li se tăea limba, dacă ar afla cetindu în limba Latină. Și au introdus în țeara aceasta limba Bulgară**, precum se scrie în cartea ”Țarstvennică”. Cartea este tipărită la Buda, în anul 1844.>

 

SURSA

Alamanac de învețătură și de petrecere pe anul 1868, Iassy, pp. 6-7.

 

 

NOTE M.T.

*Blagocestiv (slavonă) - Credincios, cucernic, cuvios, evlavios, pios, preacredincios, religios, smerit.(DEX)

**Imperiu – Ioan Asan a întemeiat dinastia Asăneștilor (1185-1258), stat numit de bulgari al doilea țarat (țar / slavonă – cezar / latină – împărat / română), primul fiind cel proclamat în 917 și cucerit de bizantini în 971-1018. După 1258 au urca pe tron țari de origine bulgară, statul fiind cucerit de turcii otomani în 1371-1396.

***Latin – Termen cu care creștinii ortodocși păstoriți de Patrarhia bizantină de limbă greacă din Constantinopol îi denumeau pe creștinii catolicii păstoriți de Papalitatea de la Roma de limbă latină. În 1054 avusese loc Marea Schismă între cele două confesiuni, când papa și patriarhul epocii s-au excomunicat reciproc, situație menținută până în secolul XX.

****Până la tipărirea în 1688 a Bibliei de la București în limba română de către domnitorul Șerban Cantacuzino, în bisericile din Țara Românească și Moldova s-a folosit limba slavonă veche, iar alfabetul chirilic slavon s-a folosit până la Unirea din 1859.

Hai Marie – Hai Marie

Di'ahãnti feati'n lumi 
Multi au mushati numi 
Ma di tuti'nj pari a nja 
Nai ma msheatu iasti Maria 

(Dintre atâtea fete în lume

Multe au frumoase nume

Dar din toate îmi pare mie

Cea mai frumoasă este Maria)

Refren - Refren
Hai Marie, njcã featã 
Tsi hii tini nai ma msheatã 
Hai Marie, mari vreari , 
Voi s'tsã dau io  bãsheari 

(Hai Marie, mică fată

Că ești tu cea mai frumoasă

Hai Marie, mare iubire

Vreau să-ți dau eu o sărutare)

Nu'i albã 'i mavrumatã , 
Ma'nj pari ahãntu msheatã 
 nu'nj mi'acatsã somnul 
Mi bagu io nu pot ta s'dormu 

(Nu e blondă, e brunet

Dar îmi pare atât de frumoasă

Că nu mă prinde somnul

Mă culc eu, nu pot să adorm)

Refren -
Refren

Io va s'dzãcu  nu'nj undzeashti 
 luă perlu di nj'algheashti 
Ma cu ashi unã Marie , 
Cum s'nu fatsã dado mãrtie 

(Eu voi zice că nu mi se potrivește

Că părul a început să-mi albească

Dar cu o așa Marie

Cum să nu faci, mama, păcat)

Refren -
Refren



SURSA

Maria, Nicu Grameni - Hai Marie, ”giony” / Versuri,  29 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/nicu-grameni---hai-marie/855 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Io ti voiu lea feata lea – Eu te iubesc tu fată, tu

Refren - Refren
Featã , featã msheatã , 
Di vrearea tsi'nj ts'u portu 
Inima'nj mi doari , 
La tini minduescu 

(Fată, fată frumoasă

Din dragostea ce ți-o port

Inima mă doare

La tine mă gândesc)


Cãtu ti voiu lea featã lea, ti oclji a tãi 
Cafi searã io mi minduiamu la ei 
Io ti voiu lea featã lea, ti oclji a tãi 
Cafi seara io mi minduiamu la ei 

(Cât te iubesc tu fată tu, pentru ochii tăi

În fiecare seară eu mă gândeam la ei

Eu te iubesc tufată tu pentru ochii tăi

În fiecare seară eu mă gândeam la ei)

 

Cãtu ti voi lea featã lea 
Voi ta s'hii nveasta mea 
Ti mirakea ta lea featã , doji s'him 
 doji featã ndreptsã  him 

(Cât te iubesc tu fată tu

Vreau să fii nevasta mea

De dragul tău fată amândoi să ne luăm

Că amândoi fată ne potrivim)


Refren -
Refren

Io ti voiu lea featã lea, ti gura ta 
Dipriunã mi'anyisedzu ta s'hii a mea 
Io ti voiu lea featã lea, ti gura ta 
Dipriunã mi'anyisedzu ta s'hii a mea 

(Eu te iubesc tu fată tu pentru gura ta

Mereu visez că vei fi a mea

Eu te iubesc tu fată tu pentru gura ta

Mereu visez că vei fi a mea)


Cãtu ti voi lea featã lea 
Voi ta s'hii nveasta mea 
Ti mirakea ta lea featã, doji s'him 
 doji featã ndreptsã  him 

(Cât te iubesc tu fată tu

Vreau să fii nevasta mea

De dragul tău fată amândoi să ne luăm

Că amândoi fată ne potrivim)


Refren -
Refren

 

SURSA

Maria, Nicu Grameni - Io ti voiu lea feata lea, ”giony” / Versuri,  26 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/nicu-grameni---io-ti-voiu-lea-feata-lea/850 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Noaptea mi'anyisedzu – Noaptea visez

Noaptea mi'anyisedzu 
Mano , shi'nj uhtedzu 
Anu inj s'pari noaptea 
Lele , dada mea 
(Noaptea visez

Mama și oftez

An mi se pare noaptea

Lele, mama mea) 


 

Refren - Refren

 

Noptsãli albi li'adaru 
Suflitu cãtrani l'amu 
Spuni'nj manã tsi s'adaru 
Noaptea'nj pari anu 

(Nopțile albe le fac

Sufletul nefericit îl am

Noaptea îmi pare an)


Spuni mana mea 
Dza'nj ca nu'amu tsiva 
Dzuua tutã nu'amu arãhati 
Nu shtiu tsi'nj mi pathimu 

(Spune mama mea

Zi-mi că n-am nimic

Ziua toată n-am liniște

Nu știu ce-am pățit)


Refren -
Refren

 


lãi hiljiu a meu 
Pi siflitulu'a tau 
Nu'i tsiva nu'nj ti aspari 
Landzitu hii di vreari 

(O măi fiul meu

În sufletul tău

Nu-i nimic, nu te speria

Bolnav ești de iubire)


Refren -
Refren

 

 

SURSA

Maria, Nicu Grameni - Noaptea mi'anyisedzu, ”giony” / Versuri, 26 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/nicu-grameni---noaptea-mi-anyisedzu/848 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Armãnã - Aromâno

Msheata mea, cãtu te'am tu vreari 
Cu oclji a tãi, ca dauã steali 
Msheata mea, cãtu te'am tu vreari 
Cu oclji a tãi, ca dauã steali 

(Frumoasa mea cât te iubesc

Cu ochii tăi ca două stele

Frumoasa mea cât te iubesc

Cu ochii tăi ca două stele)

 

Refren - Refren
Armãnã, armãnã, armãnã tsi msheatã hii 
Ma di vrearea ta lea featã njcã io mi tukii 
Armãnã, armãnã, armãnã tsi msheatã hii 
Ma di vrearea ta lea featã njcã io mi tukii 

(Aromâno, aromâno, aromâno ce frumoasă ești

Dar de dragul tău tu fată mică eu m-am topit

Aromâno, aromâno, aromâno ce frumoasă ești

Dar de dragul tău tu fată mică eu m-am topit)


Hii njcã lea , io ti voiu multu 
Voi s'hii a mea, ti pãlãcãrsescu 
Hii njcã lea , io ti voiu multu 
Voi s'hii a mea, ti pãlãcãrsescu 

(Ești mica tu, eu te iubesc mult

Vreau să fii a mea, te rog

Ești mică tu, eu te iubesc mult

Vreau să fii a mea, te rog)


Refren -
Refren

 

 

SURSA

Maria, Nicu Grameni Armãnã, ”giony” / Versuri, 26 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/nicu-grameni---arm--n---/847 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.




 

Featã armãnã – Fată aromână

More featã armãnã 
Cu poala di lãnã 
Featã armãnã 
Cu poala di lãnã 

(Măi fată aromână

Cu poala de lână

Fată aromână

Cu poala de lână)


 

Refren - Refren
Lea armãnã , lea musheatã 
Naltã shi cundiljeatã 
Lea armãnã , lea musheatã 
Naltã shi cundiljeatã 
(Tu aromâno, tu frumoaso

Înaltă și frumoasă

Tu aromână, tu frumoaso

Înaltă și frumoasă)

 

More ieshi in dzeanã 
Sã'nj ti vedu niheamã 
Ieshi in dzeanã 
Sã'nj ti vedu niheamã 

Măi ieși pe deal

Să te văd puțin

Ieși pe deal

Să te văd puțin)


Refren -
Refren

More fatsa aroshi , 
Ca vãrã cireashi 
Tutsã ficiorii 
Caftã lea sã'nj ts'u bashi 

(Măi fața-ți roșie

Ca o cireașă

Toți flăcăii

Vor să ți-o sărute)


Refren -
Refren


 

SURSE

Maria, Nicu Grameni - Featã armãnã, ”giony” / Versuri, 26 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/nicu-grameni---feat---arm--n--/846 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


În 1994 editura bucureșteană Eminescu publica volumul Lumea la început de veac. Cartea este o culegere a articolelor de presă scrise la începutul secolului XX de omul politic liberal I. G. Duca (1879-1933) pentru ziarul ”Universul” din București și revista ”Viața Românească” din Iași.

În două din aceste articole având ca subiect evenimente de pe scena politică internațională, deputatul Duca a făcut referire și la aromânii din teritoriile deținute încă de Imperiul Otoman în Peninsula Balcanică.


1.)Articolul Criza orientală și România, publicat în 1908 în ”Viața românească”, are ca subiect reinstituirea unui regim politic constituțional la Istanbul de către organizația naționalist-reformatoare a Junilor Turci. Aceste eveniment intern din Imperiul Otoman a avut trei consecințe în plan extern în Peninsula Balcanică: Bulgaria s-a proclamat independentă față de sultanul Abdul-Hamid II (1876-1909), Austro-Ungaria a anexat provincia otomană Bosnia-Herțegovina pe care o avea sub administrare în urma Congresului de pace de la Berlin din 1878 și Grecia a anexat insula Creta. Analizând situația creată, deputatul Duca trăgea următoarele concluzii în privința poziției pe care ar fi trebuit să o adopte guvernul liberal condus de Dimitrie Sturdza în această nouă criză a ”omului bolnav”, cum era denumit de un secol imperiul sultanilor în cancelariile europene:

”(…) Dacă nu ne putem pune nici pe terenul revendicărilor teritoriale, nici pe terenul recunoașterii faptelor îndeplinite în Balcani, nu e mai puțin adevărat că se pot ridica cu ocazia crizei orientale trei chestiuni, în care interesele noastre fiind direct în joc, ele nu se pot rezolvi în afară de noi; aceste chestiuni sînt: chestia Dunării, chestia Dardanelelor și chestia Macedoniei. (…)

Iar în chestia macedoneană, dacă n-avem teritorii de revendicat, avem interese românești de apărat și grija noastră neîncetată și stăruitoare trebuie să fie îndreptată înspre stabilirea acolo a unui regim care să asigure fraților nostri deplina egalitate cu toate celelalte naționalități.și care să nu împiedice prin nimic libera dezvoltare etnică și culturală a unei naționalități, care a fost întotdeauna în Peninsula Balcanică  un element de ordine și un factor de civilizațiune.

Punîndu-ne pe acest teren, singurul solid și singurul serios, putem vorbi și cu tărie și cu demnitate. Necomițînd greșeala de a încăleca pe ficțiuni, Europa va avea datoria să ne asculte, și opinia publică a lumii civilizate nu va putea să nu fie de partea noastră. (…)”

SURSA

[”Viața Românească”, 1908, an III,vol. X, nr. 9, p. 418-423] / I. G. Duca, Lumea la început de veac, editura Eminescu, București, 1994, p. 156.

 

2.) În articolul Un moment greu pentru Tinerii Turci , publicat în 1910 în ”Viața Românească”, Duca apreciază impactul pozitiv al celor doi ani de guvernare a Junilor Turci asupra situației naționalităților din Macedonia, în pofida problemelor imperiului în domeniile finanțelor, justiției, armatei și administrației:

”Nenorocirea este că aceste greutăți îmbărbătează pe toți cei ce au vreo pretenție asupra Imperiului otoman. Macedonia, - în care iarăși Tinerii turci nu sînt vinovați cu nimic, căci au găsit-o așa cum e azi, - nu așteaptă decît un gest de slăbiciune de la Constantinopole pentru ca să se puie iarăși în mișcare. Bulgarii, sîrbii, grecii, cuțo-vlahii se simt mai fericiți sub regimul constitutional, decît sub despotismul hamidian. Tinerii turci le asigură tuturora o autonomie națională mai desăvîrșită, dar în sufletul lor arde încă pofta de a scutura jugul otoman și a se alipi fraților lor, care sînt grupați la hotare în state neatîrnate.”

SURSA

[”Viața Românească”, 1910, an V, vol. XVII, nr. 5 (mai), p. 237-241] / I. G. Duca, Lumea la început de veac, editura Eminescu, București, 1994, p. 205

 

 

 

Așadar, după ce a respins ”politica revendicărilor teritoriale” ca fiind ”o politică de aventuri”, Duca s-a pronunțat pentru susținerea egalității în drepturi a aromânilor, pe care îi numește ”frații noștri”, cu celelalte naționalități din Macedonia otomană.

Aromânii sau cuțo-vlahii, cum îi numesc grecii (vlahi șchiopi), erau singura naționalitate din cele patru menționate în Macedonia otomană, care nu avea un stat protector la granițele Imperiului otoman.

Ca urmare, după cele două războaie balcanice din 1912-1913, Serbia, Grecia și Bulgaria și-au împărțit teritoriul Macedoniei otomane. Guvernul român condus de conservatorul Titu Maiorescu a intervenit împotriva Bulgariei în cel de-al doilea război balcanic și a obținut prin tratatul de pace de la București Cadrilaterul bulgar, dar nu a reușit să includă în document problema drepturilor aromânilor deveniți minoritari în statele naționale balcanice.

 

Ah läi gione livendu – Ah măi june voinic

muzica & versuri -Nelu Peanci 

1. A lea vruta mea 
Voi s'tsâ dzâcu tsiva 
Alea tsi nji'adrashi 
Fâr di minti mi alâsashi 

(A tu iubita mea

Vreau să-ți zic ceva

A tu ce mi-ai făcut

Mi-ai luat mințile)

Ânji mâyipsishi 
Lea featä inima 
Suflitlu'nji plândzi 
Lea dupu vrearea ta 

(Mi-ai vrăjit

Tu fată inima

Sufletul îmi plânge

Tu după iubirea ta)

R : Ah läi gione 
Livendu sh'multu 'msheatu 
Inima tini'nji loashi 
Sh'cu unu ponu'nji mi alâsashi 

(Ah măi june

Voinic și foarte frumos

Inima tu mi-ai răpit-o

Și cu un dor m-ai lăsat)

Dzuua tutâ 
Vrute singurâ'nji hiu 
Seara ti'ashteptu s'yinji 
Shi'mbratsâ sâ'nji mi tsânji 
(Ziua toată

Iubite singură sunt

Seara te aștept să vii

Și în brațe să mă ții)


2. Ah lele câtse 
Ti voi ahâtu di multu 
Anda imnu shedu 
Canda'nji pari  ti vedu 
(Ah lele de ce

Te iubesc așa de mult

Când merg mă opresc

Când îmi pare că te văd)


Ai imnatu 'msheatu 
Sh'truplu ligânatu 
Suptsâri shi analtâ 
Ca tini nu ari altâ 
(Ai mersul frumos

Și trupul legănat

Subțire și înaltă

Ca tine nu este alta)


R: 

idyea-1. 
(aceeași)-1

R: 

R: 

 

SURSA

Nelu Peanci, Nelu Peanci - Ah läi gione livendu,  ”giony” / Versuri, 9 iunie 2012, http://giony.ro/versuri-p/nelu-peanci---ah-l--i-gione-livendu-n.peanci-theya-peanci/3114 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Câtsâ niori adunâ tserlu – Câți nori se strâng pe cer

1.Câtsâ niori adunâ tserlu 
Tutsâ di mini lâcrâmeadzâ 
Câtsâ niori adunâ tserlu 
mea vreari vor s`uhteadzâ 

(Câți nori se strâng pe cer

Toți pentru mine plâng

Câți nori se strâng pe cer

După a mea iubire oftează)


2.Câtâ frândzâ câtâ iarbâ 
Ma di dorlu a meu s`usucâ 
Câtâ frândzâ câtâ iarbâ 
mea vreari vor s`njiu aducâ 

(Câtă frunză, câtă iarbă

Doar de dorul meu se usucă

Câtă frunză, câtă iarbă

A mea iubire vor să mi-o ducă)


3.Câtsâ birbilj ânji cântâ vrearea 
Tu pâduri s`asprândescu 
Câtsâ birbilj ânji cântâ vrearea 
Di harau ei s`hârsescu 

(Câte privighetori îmi cântă iubirea

În păduri se răspândesc

Câte privighetori îmi cântă iubirea

De dragul ei se bucură)

 

4. Ydyea strofa -1- (Aceeași strofă – 1)


SURSA

Nelu Peanci, Nelu Peanci - Câtsâ niori adunâ tserlu, ”giony” / Versuri, 31 august 2011, http://giony.ro/versuri-p/nelu-peanci----c--ts---niori-adun---tserlu.-n.peanci--t.peanci/2841 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

NUMT di CHIHÂIADZ – Nuntă de boieri

 

muzica & versuri - Nelu Peanci 

1-a: Cânticu ma s`avdza dado,sh`soia s`aduna 
` Nveasta nauâ tu pragu i`ashtipta 
Unu câti unu dado ei s`ghinuiau 
Sh`cu harau corlu lu`anchiseau 

(Cântecul dacă se auzi, mamă, și neamul se strângea

Mireasa în prag îi aștepta

Unul câte unul, mama, ei se salutau

Și cu bucurie hora o porneau)

 


R : Aestâ`i numtâ,moi mari numtâ 
Numtâ di chihâiadzâ 
Ma tsi numtâ aleaptâ numtâ,moi 
Numtâ di arhundadzâ 

(Aceasta-i nuntă, măi, mare nuntă

Nuntă de boieri

Dar ce nuntă aleasă nuntă, măi

 

Nuntă de oameni bogați)

1-b: Yrambolu sh`nveasta nauâ,corlu lu`anchiseau 
Socrulu,soacra,nunlu sh`nuna ,ninga ei giucau 
Fratsâ,suräri ei si hârseau,gimbushi mari adrau 
Paplu,maia sh`soia tutâ,tu coru s`acâtsau 

(Mirele și mireasa hora o porneau

Socrul, soacra, nașu și nașa lângă ei jucau

Frați, surori ei se bucurau, petrecere mare făceau

Bunicul, bunica și neamul tot în horă se prindeau)


R : 

2-a: Nunlu `nveasta nauâ dado,`ncapu elu u scutea 
Ninga ea yrambolu lu`adutsea 
Soia dinâintea loru,giucau sh`ansâreau 
Pi yrambo sh`pi`nveastâ âi mishteau 

(Nașul, mireasa, mama, în capul horei o punea

Lângă ea mirele aducea

Neamul înaintea lor jucau și săreau

Pe mire și pe mireasă îi cinsteau)


R : 

2-b: Socrulu,soacra cu harau hlambura giucau 
Yrambolu sh`nveasta nauâ multu si hârseau 
Numtarii n`troarâ tutsâ,n`coru ei s`acâtsau 
Multu `msheatu ei ma giucau sh`ashi ei cântau 

(Socrul, soacra cu bucurie steagul îl jucau

 

Mirele și mireasa mult se bucurau

Nuntașii toți în horă se prindeau

Foarte frumos ei jucau și așa ei cântau)


R : 

3-a: Ti preaclea nauâ nunlu,ndauâ zboari dzâtsi 
Tru mults`anji sh`agapi voi s`avetsâ 
. Tora noi cu tutsâ numtarii kelchea u mutämu 
Banâ lungâ a vauâ  urämu 

(Pentru noua pereche nașul două vorbe zice

La mulți ani și fericire voi să aveți

Acum noi cu toți nuntașii paharul îl ridicăm

Viață lungă vou vă urăm)


R : 

3-b: Paplu câtâ maia greashti,o lea moashe lea 
Greali sh`la alantsâ aushi s`yinâ troarâ`ncoa 
Cânticu di zâmani aushescu s`acâtsämu 
Adutsets`nji hlambura  tora voi s`giucämu 

(Bunicul către bunica grăiește, o tu moașă tu

Grăiește și celorlalți bătrîni să vină-ncoa

Cântecul bătrânesc strămoșesc să începem

Aduceți-mi steagul că acum vreau să jucăm)


R : 

 

 

SURSA

Nelu Peanci, Nelu Peanci - NUMTÂ di CHIHÂIADZÂ, ”giony” / Versuri,  15 august 2011, http://giony.ro/versuri-p/nelu-peanci---numt---di-chih--iadz-----nelu-peanci---theya-peanci/2833 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

TUFEKI - Puști

1.Tufeki câdzurâ njii di ori 
Pisti mârati vlahuri hori 
Di njii di ori pi anoshtsâ fratsâ 
I`aflämu pitu cäiuri vâtâmatsâ 
Ma lâ agiundzi ia sculatsâ 
Bre gionji ficiori, bre gionji ficiori 

(Împușcături căzură mii de ori

Peste bietul Vlahoi-Hori

De mii de ori pe ai nostri frați

I-am găsit pe drumuri uciși

Dar ne ajunge, ia ridicați-vă

Bre viteji flăcăi, bre viteji flăcăi)

 

2.Noi himu ai Pindului ficiori 
Noi himu`sh`bunji noi himu sh`aräi 
Tufekili shtimu s`li mânuimu 
Nu  `ia fricâ ca s`murimu 
 pitu aestâ va s`duchimu 
 himu armânji ditu muntsâ`i Pind 

(Noi suntem ai Pindului feciori

Noi suntem și buni, noi suntem și răi

Puștile știm să le mânuim

Nu ne e frică că vom muri

Că prin aceasta vom simți

Că suntem aromâni din munții Pind)


3.Nu`avetsâ tu vini sândzâ voi 
Nu hitsâ Armânji nu hitsâ ca noi 
Ma cându`a s`grimu a nostu zboru 
Va s`hibâ zboru câdzutu ditu nioru 
C`aestâ`i bana di ficioru 
Càshi vremu noi,ashi vremu noi 

(Nu aveți în vene sânge voi

Nu sunteți Aromâni, nu sunteți ca noi

Dar când vom grăi a noastră vorbă

Va fi o vorbă căzută din nor

Că asta-i viața de flăcău

C-așa vrem noi, așa vrem noi)


4.Tufeki câdzurâ njii di ori 
Pisti mârati vlahuri hori 
Di njii di ori pi anoshtsâ fratsâ 
I`aflämu pitu cäiuri vâtâmatsâ 
Ma lâ agiundzi ia sculatsâ 
Bre gionji ficiori, bre gionji ficiori 

(Împușcături căzură mii de ori

Peste bietul sat Vlahoi-Hori

De mii de ori pe ai nostri frați

I-am găsit pe drumuri uciși

Dar ne ajunge, ia ridicați-vă

Bre viteji flăcăi, bre viteji flăcăi)

 


SURSA

Nelu Peanci, Nelu Peanci - Tufeki , ”giony” / Versuri,  5 august 2011, http://giony.ro/versuri-p/nelu-peanci---tufeki---nelu-peanci---theya-peanci/2828 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.




 

Vini toamna vimtu sh`ploili – A venit toamna, vântul și ploile

1.Aidi vini toamna vimtu sh`ploili 
Fugu armânji tutsâ cu oili 
Aidi fugu diparti ta s`arneadzâ 
 tu muntsâ nu s`bâneadzâ 

(Haide a venit toamna, vântul și ploile

Pleacă aromânii toți cu oile

Haide pleacă departe ca să ierneze

Că în munți nu se mai poate trăi)


Aidi vini toamna vimtu sh`ploili 
Fugu armânji tutsâ cu oili 
Aidi fugu diparti ta s`arneadzâ 
 tu muntsâ nu s`bâneadzâ 

(Haide a venit toamna, vântul și ploile

Pleacă aromânii toți cu oile

Haide pleacă departe ca să ierneze

Că în munți nu se mai poate trăi)


2.Aidi neguri neguri neguri groasi 
Shi di vimtu furtunoasi 
Aidi iarba tutâ lai n`padi 
Shi cu frândza cadi cadi 

(Haide neguri, neguri, neguri groase

Și vânt furtunoase

Haide iarba toată pe jos

Și cu frunza cade cade)


Aidi neguri neguri neguri groasi 
Shi di vimtu furtunoasi 
Aidi iarba tutâ lai n`padi 
Shi cu frândza cadi cadi 
(Haide neguri, neguri, neguri groase

Și de vânturi furtunoase

Haide iarba toată e pe jos

Și cu frunza cade, cade)


3.Aidi cu vulodzâ ahâtu mushati 
Vearsâ niorii cu gâleata 
Dzuua ploai sh`noaptea arcoari 
Di mârata pravdâ moari 

(Haide cu văi atât de frumoase

Varsă norii cu găleata

Ziua ploaie și noaptea frig

Că bietul animal moare)


Aidi cu vulodzâ ahâtu mushati 
Vearsâ niorii cu gâleata 
Dzuua ploai sh`noaptea arcoari 
Di mârata pravdâ moari 

(Haide cu văi atât de frumoase

Varsă norii cu găleata

Ziua ploaie și noaptea frig

Că săracul animal moare)


4.Aidi azghearâ oili aurlâ cânjii 
Fugu màratsii fugu armânjii 
Aidi fugu diparti moi tra s`arneadzâ 
 tu muntsâ nu s`bâneadzâ 

(Haide behăie oile, latră câinii

Pleacă bieții, pleacă aromânii

Haide pleacă departe, măi, ca să ierneze

Că în munți nu se mai poate trăi)


Aidi azghearâ oili aurlâ cânjii 
Fugu màratsii fugu armânjii 
Aidi fugu diparti moi tra s`arneadzâ 
 tu muntsâ nu s`bâneadzâ 
(Haide behăie oile, latră câinii

Pleacă bieții, pleacă aromânii

Haide pleacă departe, măi, ca să ierneze

Că în munți nu se mai poate trăi)


5. IDYEA strofa - 1 – 
(ACEEAȘI strofă – 1)

 

 

 

SURSA

Nelu Peanci, Nelu Peanci - Vini toamna vimtu sh`ploili, ”giony” / Versuri, 19 iulie 2011, http://giony.ro/versuri-p/nelu-peanci---vini-toamna-vimtu-sh-ploili-n.peanci-theya-peanci/2820 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.




 

'Msheatâ iasti primveara – Frumoasă este primăvara

muzica & versuri Nelu Peanci 

1.'Msheatâ iasti primveara 
Adii vimtu anjiurismatù 
Ah lele tsi dor mi ia 
Di tini lea vruta mea. 

(Frumoasă este primavera

Adie vântul înmiresmat

Ah lele ce dor mă ia

De tine, tu iubita mea)


refren: 

 

Ah lea vrutâ tini scumpa mea 
Lilici 'msheatâ di primveara. 
Va' nj ti veglju bana tutâ 
Vârnâ gioni s' nu ti' arupâ. 
bis refren 

(Ah tu iubito tu scumpa mea

Floare frumoasă de primăvară

Te voi veghea viața toată

Vreun june să nu te rupă)


2. Lilicea di trandafilâ 
Naima 'msheata' i ditù gârdinâ. 
U mutrescu sh' tutù suschirù 
 nu' amù vruta ninga mini. 

(Floare de trandafir

Cea mai frumoasă-i din grădină

O tot privesc și tot suspin

Că nu o am pe iubita lângă mine)


refren 

3. Noaptea cându ânji mi bagù 
Io la tini minduiescù. 
Tu yisù ânji ti vedù cumù yinji 
Ama nu vrei ta s' armânji. 

(Noaptea când mă culc

Eu la tine mă gândesc

În vis te văd cum vii

Dar nu vrei să rămâi)


refren 

strofa 1 

refren 

 

 

 

 

 

SURSA

Nelu Peanci, Nelu Peanci - Msheatâ iasti primveara, ”giony” / Versuri, 12 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/nelu-peanci----msheat---iasti-primveara-n.peanci-theya-peanci/2650 (Audio)

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


 

2)Zbuldzu ti cilimeanu (Njedzu di păni sh-cash di oaii)- Zbulz pentru copii

Bunica (Maia) sau (ică) mama (mana) pregătea (andridzea) zbulzul pentru copii (ti cilimeanj) care se jucau. 300 grame miez (njedzu) de (di) pâine (păni) se frământa (s-frimita) într-o farfurie (tu ună cinii) cu 300 grame telemea de oaie pisată (cashu chisat) cu furculița (bunela). Apoi (Deapoea) compoziția se punea într-un prosop (distimeli) sau o batistă (barbută) curate și se învârtea cu amândouă mâinile (doauli mănj) ca o minge (topci) până rezulta (s-adra) zbulzul vârtos. La sfârșit (Tu bitisita) se desfăcea (s-disfatsi) prospoul și se dădea zbulzul copilului  care–l mânca (măca) când (căndu) se juca (s-agiuca).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 60 grame are o valoare nutritivă de 160 kcalorii.

 

9)Bucuvală - Pâine mărunțită cu zahăr și ulei

Se prăjește (S-tsărgăseashti) 100 ml ulei (untulemnu) în (tu) tigaie (tighani) și se toarnă (s-toarnă) 500 grame pâine (păni) mărunțită (dinjicată) peste (pisti) ulei. Se amestecă (S-ameastică) până (pănă) se înroșește (s-aruseashti) și se presară (s-pispileashti) 100 grame zahăr (zahari) presărat și se amestecă (s-minteashti) din nou (iara).

Se prepară pentru copii.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție are o valoare nutritivă de 257 kcalorii.

 

 

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 10, 13-14

 

Trandafirlu anjiurdzeashti - Trandafirul înmiresmat

Lilicea lui cu schin 
Io nhi`am un dor pi suflit, 
Îl plângu shi`nhi suschir… 

(Trandafirul înmiresmat

Floarea lui cu spin

Eu mi-am un dor pe suflet

Îmi plâng și îmi suspin)

Io nhi`am un dor pi suflit, 
Î`nhi plângu shi`nhi suschir… 

(Eu mi-am un dor pe suflet

Îmi plâng și îmi suspin)

Refren – Refren
Ah lele, agapi vruta meau` 
Ti pâlâcârsescu, spuni lea dorlu a tău! 
Ah icoană,  suflit va ti tsânu` 
 tse î`nhi ports inati, spuni lea ca  shtiu. 

(Ah lele, fericire iubita mea

Te rog, spune dorul tău!

Ah icoană în suflet te voi ține

De ce te-ai supărat pe mine, spune tu ca să știu)

Di dorlu a tău lea vrută 
Ca soarli di pi tser 
Tsi dugurashti truplu 
Mi lândzâdzashti greu… 

(De dorul tău tu iubito

Ca soarele de pe cer

Ce dogorește trupul

Mă îmbolnăvește greu)

Tsi dugurashti truplu 
Mi lândzâdzashti greu… 
(Ce dogorește trupul

Mă îmbolnăvește greu)

 

Refren – Refren

Tsi nu`am câtsut s`mi aspântic 
Inima ta sâ`nhi ved 
 niu`am anfârmâcatâ 
Di dor, di ponlu a tău… 

(Că n-am cuțit să-mi spintec

Inima ca să-mi văd

Că o am întristată

De dor, de durere pentru tine)

 niu`am anfârmâcatâ 
Di dor, di ponlu a tău…

(Că o am întristată

De dor, de durere pentru tine)


Refren – Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Makidonia & Pindu - Trandafirlu anjiurdzeashti (BLUES), ”giony” / Versuri, 15 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/makidonia---pindu----trandafirlu-anjiurdzeashti-(blues)/2546 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 


 

Alargu hiu di tini – Departe sunt de tine

 

Alargu hiu di tini 
Shed singur ninga foc 
Udălu mari î`nhi pari 
Singur nu'nhi aflu loc… 

(Departe sunt de tine

Șed singur lână foc

Camera mare îmi pare

Singur nu-mi găsesc locul)

 

Refren - Refren
Dă`nhi mâna ta 
Shi`apleacâts lishor` 
Budzâli di nhiari… 
Lăcrânhi pi fatsâ 
S`tsâ cadâ di dor 
Feată, di`a mea vreari ! 

(Dă-mi mâna ta

Și apleacă-ți ușor

Buzele de miere

Lacrimi pe față

Să-ți cadă de dor

Fată pentru a mea iubire!)

 

Pi suflit amintirli 
Î`nhi cad ca veara ploili 
Tu vimtu, sh`tu furtunâ 
 chirum noi doii…. 

(Pe suflet amintirile

Îmi cad ca vara ploile

În vânt și în furtună

Ne-am pierdut noi amândoi)


Refren -
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Makidonia & Pindu - Alargu hiu di tini (BLUES) , ”giony” / Versuri,  30 decembrie 2010, http://www.aromanul.ro/administrator/index.php?option=com_k2&view=items (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 


 

Piturnichi dit pâduri – Potârniche din pădure


Feată, ochiulu`ts ca de`amurâ 

Tsi arâseshi  nhii di gionji 
Piturnichi dit pâduri 
Tsi tut cânts` pi la fântânhi… 

(Fată ochiu-ți ca o mură

Ce-ai păcălit mii de juni

Potârniche din pădure

Ce tot cânți pe la fântâni)


Piturnichi dit pâduri 
Tsi tut cânts` pi la fântânhi… 

(Potârniche din pădure

Ce tot cânți pe la fântâni)


Nu`nhi cânt, gione, ti inati 
Nici atseia tsâ voi rău.. 
Io plâng` dorlu a meu di frati 
Câ`i diparti, nu`l ved io… 

(Nu-mi cânt, june, de supărare

Nici ție nu-ți vreau rău

Eu îmi plâng dorul meu de frate

Că-i departe, nu-l văd eu)


Io plâng` dorlu a meu di frati 
Câ`i diparti, nu`l ved io… 

(Eu îmi plâng dorul meu de frate

Că-i departe, nu-l văd eu)



Tuti aestea`s nanaparti, 
Ma cu vrearea tsi`a s`adrăm 
 boatsi di dipârtari 
 dzâtsea doii s`nâ luăm… 
(Toate acestea-s departe

Dar cu iubirea ce vom face

O voce din depărtare

Ne zicea ca amândoi să ne luăm)


 boatsi di dipârtari 
 dzâtsea doii s`nâ luăm… 

 

(O voce din depărtare

Ne zicea ca amândoi să ne luăm)


Hai lea feată, s`nâ fudzimu` 
Noi doii n`acâchisimu` 
N`avem  limbâ, n`avem  nhiatâ 
Hai s`nâ ftsem doii sutsatâ… 

(Hai tu fată să fugim

Noi amândoi ne înțelegem

Avem o limbă, avem o frumusețe

Hai să facem amândoi pereche)


N`avem  limbâ, n`avem  nhiatâ 
Hai s`nâ ftsem doii sutsatâ… 

 

(Avem o limbă, avem o frumusețe

Hai să facem amândoi pereche)


 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Makidonia & Pindu - Piturnichi dit pâduri (BLUES), ”giony” / Versuri,

6 decembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/makidonia---pindu----piturnichi-dit-p--duri-(blues)/2484 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

La nunta ta – La nunta ta

 

Habari inhi pitricusi c'as zin 
Sti ved inveasta noua 
Sti ved cum plandza sub zavor 
Ca doii nu putum s'na luam 
Mirachea mea ca steau 

(Veste mi-ai trimis să vin

Să te văd mireasă

Să te văd cum plângi sub voal

Că noi n-am putut să ne luăm

Iubirea mea ca o stea)


 

Refren - Refren
La nunta ta mutrescu di la poarta 
Uhtedz s'lacramedz ca altu ti lo inveasta 
La nunta ta m'as inima anhi ducheasca 
Ca mushuteatza a ta altu a u harseasca 

(La nunta ta privesc de la poartă

Oftez și lăcrămez că altul te-a luat nevastă

La nunta ta doar inima îmi simte

Că frumusețea ta altul o va mângâia)


Nu pot ca's zin vara para arau 
Si'as plangu cu foc mari 
Cas dusi tut ti scump avui 
Dit manhi pi tini ti chirui 
Di'armasi na umbri aratsi 
(Nu pot să vin, îmi va părea rău

Voi plânge cu foc mare

Că s-a dus tot ce scump avui

Din mâini pe tine te pierdui

Ș-am rămas o umbra rece)


 

Si'atumtsea cand'ti sum carunhi 
V'as iesi vramdulusita 
Io cap di grandina batut 
Acasa a neg a zin ca var chirut 
Tu tihea mea laita 

(Și atunci când sub cunună

Vei ieși fericită

Io ca de grindină bătut

Acasă voi merge ca pierdut

Cu soarta mea nefericită)


Refren -
Refren

 

 

SURSA

Geoga Rafte, Makidonia & Pindu - La nunta ta, ”giony” / Versuri, 27 septembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/makidonia---pindu----la-nunta-ta/688 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Mana ocljiu iara'nj bati – Mamă ochiul iar îmi clipește

 

 Manã ochiliu iara`nhi bati naca vini vârâ carti 

Of of, di la vrutlu a meu … 
Di doi anhi şi giumitati ca`ş iu alagâ iu`i diparti 
Of of, ca`ş ii iasti greu … 
(Mamă ochiul iar îmi clipește, nu cumva a venit vreo scrisoare

Of, of de la iubitul meu

De doi ani și jumătate e plecat departe

Of, of că este greu)

 

Refren - Refren
Dor, niu dor, di`un lai gioni imşeat lea dado 
Dor, niu dor, di birbiulu a pâdurilor. 
(Dor, mi-e dor, de un drag june frumos tu mama

Dor, mi-e dor de privighetoarea pădurilor)


Di`anda luâ  cali amarâ io nu ştiu ţi`i sârbâtoari 
Of of, xeanâ i`nhi şed tu prag … 
Nu`am ni prândzu, nu`am ni ţinâ, a lui gaile me`astuhinâ 
Of of, cum va`s pot s`aravd`… 

(De când a plecat pe-o cale amară eu nu știu ce-i sărbătoare

Of, of, străină îmi șed în prag

Nu am nici prînz, nu am nici cină, a lui grijă mă urmărește

Of, of, cum voi putea să rabd)


Refren - Refren

Cum s`me`alasâ minduierli când me`adun tu casâ serli 
Of of, singurâ i`nhi mi`antreb … 
Cari dzuâ nhi`i ursitâ s`nhi hârseascâ a lui vinitâ 
Of of, lele io tu is mi ved . 

(Cum să mă lase gândurile când intru în casă serile

Of, of singură mă-ntreb

Care zi mi-e ursită să mă bucur de venirea lui

Of, of cu el iar să mă văd)


Refren - Refren

 

 

SURSA

damy levendi, Makidonia & Pindu - Mana ocljiu iara'nj bati, ”giony” / Versuri, 4 septembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/makidonia---pindu----mana-ocljiu-iara-nj-bati/335 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


4)Târhână - Cus-cus

Cus-Cus (Târhânălu) se prepară (s-adară) toamna pentru (ti) familie (fumealji) pentru toată (tută) iarna.

În prima fază se frământă (s-frimită) 600 grame făină (fărină) de (di) grâu (gărnu) cu 200 ml lapte (lapti) într-un vas, se adaugă (s-adavgă) 6 (șasi) ouă (oauă) și se frământă bine (ghini) până (pănă) se obține aluat solid (sănătosu). Se trece (S-treatsi) apoi (deapoea) prin (prit) sită cu orificii (guvi) mari (mări) ca să se obțină bucățele / fărâmituri (sărmi) de mărimea (căt) bobul de orez (ariz). Se expune la soare (soari) o zi (ună dzuuă) , apoi în cuptor (tu cirepau) cu temperatură (cănjină) moderată (ptsănă) pentru uscare (uscari) perfectă (ghini).

Prepararea pentru servire se face prin fierberea (hirbearea) a 3 litri de apă în clocot (cu undili) cu adaos (adăvgari) de 100 grame seu de oaie (oaii) sau (ică) 100 ml ulei (untulemnu) și turnarea lichidului peste (pisti) cus-cus-ul așezat în tavă (tăvă). Se introduce 300 grame  telemea de oaie mărunțită (cashu sărmat) și se amestecă (s-minteashti) componentele.

Se mănâncă (S-măcă) în familie (taifă) cu lingura din tavă.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 244 kcalorii.


5)Peturi - Peturi

Recent (Di ptsăn chiro) a apărut (ishi) acest (aestu) produs industrial cu denumirea (numa) de Peturi.

În prima fază se amestecă (s-minteashti) 300 ml lapte (lapti) cu 700 grame făină (fărină) de (di) grâu (gărnu) și 5 (tsintsi) ouă (oauă). Se frământă (S-frimită) bine (ghini) aluatul și se întinde (s-tindi) în foi (peturi) cu merdeneaua (shtsala), se expune (s-bagă) la soare (soari) pentru (ti) uscare (uscari). A doua zi (dzuuă)  se introduce (s-bagă) în (tu) cuptor cu temperatură moderată (cireaplu arsu ghini / cănjină cama mari) pentru uscare perfectă (cama ghini).

La prepararea pentru servire se fierbe (s-hearbi) 2 litri de apă în clocote (cu undi) cu 100 ml ulei (untulemnu), apoi (deapoea) se toarnă (s-toarnă) peste (pisti) peturi care au fost rupte (arupti) și așezate în tavă (tăvă) cu 300 grame telemea de oaie sfărâmată (cashu sărmat).

Se mănâncă (S-măcă) cu furculița (bunela).

Cantitățile de ingrediente corspund unui număr de 10 porții. 1 porție de 100 grame peturi uscate are o valoare nutritivă de 336 kacalorii.

 

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la  harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 11-12

Ma tsi s'adaru – Dar ce să fac

Ditu muntsã s'avdi cum pap Goga 
Ishi cãntã cu fluiara , 
Sh'ditu frandzã s'veadi ca va s'yina, 
Msheata primuveara 
Ma frãndza aspuni ca va s'yina 
Msheata primuveara 
Cãntã pap Goga sh'nu mutrea 
Dãi ninti cu fluiara 
(Din munți se aude cum moș Goga

Își cântă cu fluierul

Și frunza arată că va veni

Frumoasa primăvară

Cântă moș Goga, să nu-ți pese

Dă-i înainte cu fluierul)

 

Refren - Refren
Ma tsi s'adaru  oclji'a tãi 
Nu caftã primuveara 
Ni  vrei s'avdzã pi a meu papu 
Cum cantã torã seara 
Ma tsi s'adaru  oclji'a tãi 
Nu caftã primuveara 
Ni  vrei s'avdzã pi a meu papu 
Cum cãntã torã seara 
(Dar ce să fac că ochii tăi

Nu văd primăvara

Nici nu vrei să auzi pe al meu bunic

Cum cântă în această seara

Dar ce să fac că ochii tăi

Nu văd primăvara

Nici nu vrei să auzi pe al meu bunic

Cum cântă în această seara)


Aratsi hii di'anda ti shtiu 
Ni avdzã , ni  greshtsã 
Multu'i greu sh'nica ma arãu 
Primuveara s'nu hãrseshtsã 
Ma frãndza aspuni ca va s'yinã 
Msheata primuveara 
Cãntã pap Goga sh'nu mutrea 
Dãi ninti cu fluiara 
(Rece ești de când te știu

Nu auzi, nici nu grăiești

Mi-e foarte greu și încă mai rău

De primăvară să nu te bucuri

Dar frunza spune că va veni

Frumoasa primăvară

Cântă moș Goga și nu-ți pasă

Dă-i înainte cu fluierul)


Refren –
Refren


Tu minti ma s'ti'alagu ashi 
Ca doru di vãrã featã 
Fudzã cu'a tãu yisu sh'du'ti'n pãduri 
Njurizma ta s'mi ambeatã 
Ma frãndza aspuni  va s'yinã 
Msheata primuveara 
Cãntã pap Goga sh'nu mutrea 
Dãi ninti cu fluiara 

(Cu gândul dacă te voi căuta așa

Ca dorul de vreo fată

Pleacă cu al tău vis și du-te-n pădure

Mireasma ta să mă îmbete

Dar frunza arată că va veni

Frumoasa primăvară

Cântă moș Goga, să nu-ți pese

Dă-i înainte cu fluierul)

Refren –
Refren



ELENA GHEORGHE si GICĂ COADĂ - Albumul "Lilicea vreariei" - Anul: 2008 

 

SURSA

Maria, Elena Gheorghe - Ma tsi s'adaru, ”giony” / Versuri,  25 iulie 2009 http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---ma-tsi-s-adaru/92 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 

Featã, nhiata ta – Fată, frumusețea ta

Spuni`nhi ilii` tsi`anghiliceştzâ 
Cari`i ma`msheatâ tu aestâ ietâ … 
Spuni`nhi ilii` tsi`anghiliceştzâ 
Cari`i ma`msheatâ tu aestâ ietâ … 

(Spune-mi oglindă ce strălucești

Cine-i mai frumoasă acum

Spune-mi oglindă ce strălucești

Cine-i mai frumoasă acum)

Refren - Refren
Featã nhiata ta, trandafiru` albu, 
Albu ca neaua sh`ca vâr` nâ` steauâ. 
Featã nhiata ta, trandafiru` albu, 
Albu ca neaua sh`ca vâr` nâ` steauâ. 

(Fată frumusețea ta, trandafir alb

Alb ca neua și ca o stea
Fată frumusețea ta, trandafir alb

Alb ca neua și ca o stea)

Spuni`nhi lãi shopat cu apa aratzi 
Cari`i ma`msheatâ tu a meali soatzâ. 
Spuni`nhi lãi shopat cu apa aratzi 
Cari`i ma`msheatâ tu a meali soatzâ. 
(Spune măi izvor cu apă rece

Cine-i mai frumoasă dintre prietenele mele

Spune măi izvor cu apă rece

Cine-i mai frumoasă dintre prietenele mele)


Refren -
Refren

Spuni`nhi ursitâ a curi va`i dau 
A meali nhiati s`aibâ harauâ. 
Spuni`nhi ursitâ a curi va`i dau 
A meali nhiati s`aibâ harauâ. 

(Spune-mi ursită cui voi da

A mea frumusețe să se bucure
Spune-mi ursită cui voi da

A mea frumusețe să se bucure)

Refren -
Refren

Spuni`nhi pâduri cu frândza linâ 
Cari`i ma`msheatâ featâ armânâ. 
Spuni`nhi pâduri cu frândza linâ 
Cari`i ma`msheatâ featâ armânâ. 

(Spune-mi pădure cu frunza verde

Cine-i mai frumoasă fată aromână
Spune-mi pădure cu frunza verde

Cine-i mai frumoasă fată aromână)

Refren -
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Elena Gheorghe - Featã, nhiata ta, ”giony”  / Versuri,  12 iulie 2009 http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---feat----nhiata-ta----/76 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 

 

 

 

Bati vimtul bati – Bate vântul bate

Nu'nj mi creapã gione 
Cu'a ta ntribari 
 dada la tini, 
Gione , nu'nj mi da 
Nu'nj mi creapã gione 
Cu'a ta ashtiptari 
Mardzina di'amari 
 nu a s'hiu a ta 

(Nu mă supăra june

Cu a ta întrebare

Că mama ție

June, nu mă dă)

Refren - Refren
Bati lea vimtul bati 
Tu mesea di noapti 
Sh'mini mãrata , 
Ca tseara'nj mi tukii 
(Bate, tu, vântul bate

În miezul de noapte

Și eu biata

Ca lumânare m-am topit)

Hai nu'nj tsãni calea 
Cãndu negu ntreapã 
 sh'fendi la tini 
Gione , nu'nj mi da 
Nu giura pi steali 
Ca iasti mãrtii 
Caftã'ts altã featã 
Pi uidia ta 

(Hai nu-mi ține calea

Când merg după apă

Că și tata ție

June, nu mă dă

Nu jura pe stele

Că este păcat

Caută-ți altă fată

Să-ți fie pereche)

Refren -
Refren


ELENA GHEORGHE si GICĂ COADĂ - Albumul "Lilicea vreariei" - Anul: 2008 

 

 

SURSA

Maria, Elena Gheorghe - Bati vimtul bati, tu mesea di noapti, ”giony” / Versuri, 8 iunie 2009 http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---bati-vimtul-bati--tu-mesea-di-noapti/59 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 


 

 

Lea mushată armânâ – Tu frumoasă aromână

Lea mushată armânâ, 
La shopatlu din vali, 
Tahinărli trets` 
Fats` mirachi mari! 

(Tu frumoasă aromână

La izvorul din vale

Diminețile treci

Îmi faci plăcere mare!)

Refren -  Refren
Oh` lelele oh, 
Câtu`nhi ti`am tu vreari 
Oh` lelele oh, 
Dă`nhi shi`unâ bâsheari ! 
(Oh lelele oh

Cât te iubesc

Oh lelele oh

Dă-mi și o sărutare!)


Mas vrei tini gione 
S`hiu înveasta tau` 
Hai la mini acasâ 
Ca`s adrăm harau`! 

(Dacă vrei tu june

Să fiu nevasta ta

Hai la mine acasă

Ca să facem nuntă!)

Refren - 
Refren

Ah armâna mea, 
Voi s`tsâ dzâc shi`un zbor: 
 tora cu tini 
Mini voi s`mi`nsor! 

(Ah aromâna mea

Vreau să-ți zic și o vorbă

Că acum cu tine

Eu vreau să mă însor!)

Refren - 
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Elena Gheorghe - Lea mushată armânâ, ”giony” / Versuri, 8 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---gica-coada---lea-mushat---arm--n--/923 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

7)Shirbet - Limonadă acră

Într-un vas cu 2 litri apă rece (aratsi) de izvor sau de fântână se adaugă (s-adavgă) 100 grame zahăr (zahari) și 50 ml oțet (puscă). Se amestecă (S-ameastică) compoziția.

Se consumă vara (veara) la camp (agru) ca răcoritoare sau se mânca (s-măca) cu pâine (păni) cu lingura după ce se servește mâncarea de bază.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 200 ml are o valoare nutritivă de 205 kcalorii.

 

 

8)Ayiu ciucutit - Usturoi bătut

200 grame usturoi (ayiu) curățat (curat) se pisează (s-ciucuteashti) bine (ghini) cu 10 grame sare (sari). Se adaugă (S-adavgă) 100 ml ulei (untulemnu) și se amestecă (s-ameastică) cu 50 grame oțet (puscă). Se folosește 2 litri apă rece.

Se consumă (S-măcă) vinery (vinirea), vara (veara), la câmp (agru).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o o valoare nutritivă de 116 kcalorii.


SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 12-13

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 3 din 4

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required