Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » DOCUMENTE » L » Items filtered by date: Iunie 2011
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Items filtered by date: Iunie 2011

În 1996 editura Cartea aromână din SUA publica romanul Armăna a lui Petru Vulcan, în introducerea căruia prezenta ’’Normili di scriari a editurăljei – alfabetlu’’.

 

Pentru editarea cărţilor, această instituţie de cultură se ghida după trei reguli privind: alfabetul, normele de scriere a cuvintelor şi forma standard a cuvântului şi transplantarea neologismelor.

 

Editura a ales alfabetul propus de revista ’’Zborlu a Nostru’’ în numărul 1 din anul II, respectiv 1984. Acest alfabet a fost susţinut şi în Rezoluţia celui de al II lea Congres internaţional de limbă şi cultură aromână, care s-a desfăşurat în perioada 25-28 august 1988 la Universitatea germană Freiburg.

Cu micile modificări ale editurii, acest alfabet se prezintă astfel (câteva sunete au 2 variante):

a, ă, b, c, ch, d (dh), dz, e, f, g (ğ), gh (ğ), h, I, j, k, l, lj (ļ) m,n,nj,(ň), o, p, q, r, s, sh (ş), t (th), ts (ţ), u, v (), w, x, y, z.

 

Litera ă se aude ca românescul ă sau ca românescul î: fărşeroţii au doar sunetul ă, în timp ce pindenii au şi sunetul î.

 

Combinaţiile de litere ce, ci, che şi chi se citesc ca în alfabetul Italian şi cel românesc. În general c se aude ca k, doar când este urmat de vocalele e şi i se aude ca în cuvintele celnic (mare proprietar de oi) şi cicior (picior). De asemenea, combinaţia ch urmată de e şi i se aude k: cheptu (piept) şi chiro (timp) se aud keptu şi kiro. Există şi excepţii în care ch se aude separat în c şi h: mecheme (tribunal) de origine turcească se pronunţă mec-he-me cu accentual pe ultima silabă şi nu me-ke-me. Editura consideră posibilă şi varianta kh în loc de ch, adică mekheme.

 

Combinaţiile de litere ge, gi, ghe şi ghi se citesc de asemenea ca în alfabetele italian şi român. În general g se aude ca în cuvântul găljină (găină). Când este urmat de e şi i, g se aude ca în cuvintele gepi (buzunar) şi gioni (tânăr). Combinaţia gh se aude ca în cuvintele ghelă (tocană) şi ghini (bine), cu câteva excepţii: în gumar (măgar) şi gheatru (doctor), g se aude ca sunetul grecesc ‘’γ –gamma’’.

 

Semnul dz se aude ca în cuvântul budză (buză). Literele d şi t corespund sunetelor latine d şi t, dar în unele cuvinte se pot auzi ca sunetele greceşti ‘’δ-dhelta’’ şi ‘’θ-theta’’. Astfel se simplifică scrierea pentru că aromânii din România şi Macedonia nu cunosc sunetele δ şi θ, iar autorii care ar fi dorit să scrie sunetele greceşti ar fi putut să o facă cu combinaţiile dh şi th. În cărţile publicate de editură se scrie cati (fiecare), timelj (temelie), doară (dar) şi dascal (dascăl), cititorul putând citi cum doreşte. Dacă autorul ar fi dorit în mod expres să se scrie aşa cum se pronunţă, editura se angaja să scrie cathi, thimelj, dhoară, dhascal.Dar erau considerate şi excepţii, combinaţia th pronunţându-se în sunete separate în cuvintele bathava (gratis), fitheauă (vită tânără) şi alithea (adevărat): bat-ha-va, fit-hea-uă şi a-lit-hea.

 

Combinaţiile de litere nj şi lj se aud ca în cuvintele njel (miel) şi ljepur (iepure) şi se pot scrie cu semnele tradiţionale ň şi ļ. Există şi excepţii precum conje, junjulă (garoafă), noljican (mijlociu), hănjar (hanger), hinji, finji (băţ) şi neologismele aranjamentu (aranjament), injectsii (injecţii), cunjunctsii (conjuncţii), în care nj se pronunţă cu sunetele separate n şi j. Editura lua în considerare şi variantele con-gi, giu-giu-lă, nol-gi-can, hăn-gear, hin-gi, fin-gi (existente şi în dicţionarul lui Tache Papahagi) şi neologismele a-ran-gea-mentu , in-gec-tsi-i şi cun-giun-ctsi-i, aşa cum sunetele je şi ji se pronunţă în engleză. În acest sens în dicţionarul lui Papahagi există perechi de cuvinte ca jumitati/giumitati, jurat/giurat, joc/gioc, junami/giunami (tinerime , junatic/giunatic (tinereţe),joni/gioni, junop/giunop (voinicel), judets/giudets, judicat/giudicat, jugastru/giugastru (pom),jugii/giugii (pereche), jujunar/giungiunar (greier), jumbă/giumbă (cucui), jupă/giupă (jupon).

 

Combinaţiile de litere sh şi ts se aud ca în cuvintele shoput (izvor) şi tsină (cină). În cărţile publicate de editură aceste combinaţii se scriu cu semnele româneşti ş şi ţ doar atunci când se transcriu cuvinte româneşti. Excepţiile pentru aceste combinaţii sunt cuvintele arăshirat (răsfirat), ipushisescu (a promite), iposhisi (promisiune), catashisi (sechestru), sholarhiu (liceu), shizmă (schizmă), sheză (legătură), transhumantsă, dishămari, Ghetsimani şi Voshopoli (Moscopole),în care se pronunţă separat: a-răs-hi-rat, i-pus-hi-ses-cu, i-pos-hi-si, ca-tas-hisi, s’ho-lar-lu, s’hiz-mă, s’he-ză, tran-hu-man-tsă, dis-hă-mari, Ghet-si-ma-ni şi Vos-ho –po-li.Uncaz particular era considerat cuvântul bitsi, derivat de la verbul bitsescu /bitisescu (a termina), care se poate pronunţa bi-ţi, bit-si sau bi-ti-si şi pe care editura îl transcria bitisi/bitsi, lăsând pronunţia la alegerea cititorului.

 

Literele g şi v corespund sunetelor latine g şi v, în câteva cazuri auzindu-se ca grecescul ’’ γ’’. Autorii care ar fi dorit să scrie acest sunet puteau să folosească ğ şi . Unii aromâni nu pronunţă γ în cuvinte ca Gramostea, Ghiorghi, vurgar (bulgar), tsigară, , filulughii (filologie), aghi şi în limbile moderne aceste cuvinte prezintă sunetul latin g. Editura a făcut o listă cu cuvintele şi derivatele lor în care v se pronunţă ca γ: vin (avini, avită, vinar,vier, avizmăciunj…),viu (vii, nvii, viatsă, anviari…), vermu (virminos,nvirminire…), aveaspi (veaspi, vespar…), vis (nvisari, nvisedz…), vitsăl (vitsauă…), viptu, vioară, visteari, vinghits, Vizmăciunj (Septembrie), sclavi, călivi. Aceste cuvinte se pot pronunţa şi la plural cu v, dar la singular se pronunţă întotdeauna cu v. În ceea ce priveşte derivatele verbului venire, sunt două situaţii: dacă vi este urmat de nj se pronunţă ca latinul v (vinj, vinjish, vinji, vinjim, vinjit, vinjiră şi vinjită), iar dacă vi este urmat de ni sau n,derivatele se pronunţă cu grecescul γ (vin, vini, vinim, vinits, vină, vineam, vineai, vinea, vineats, vinirim, vinirish,viniri, vinirit, vinu şi vinindalui).

 

Litera x se pronunţă în general ca şi combinaţia cs în cuvintele axescu/acsescu (a fi vrednic,a împlini), alăxescu/alăcsescu (a schimba, a îmbrăca), xeani/cseani (străinătate), iar în câteva cazuri ca gz: exemplu/egzemplu, existu/egzistu.

 

 

 

SURSA

Vulcan Petru, Armăna, transpuniri tu Limba Armănă: Dina Cuvată, editura Cartea Aromână, SUA, 1996, pp.III-VII

 

În 1899, scriitorul Petru Vulcan publica în ’’Revista Pindul’’ piesa de teatru Furlji (Hoţii). Subtitlul piesei, care a apărut în şapte numere ale revistei lunare din Bucureşti, este Dramă armănească tu trei acti. Piesa publicată cuprinde doar cele XI scene ale actului I şi scena I din actul II, subiectul fiind reluat în romanul Armâna.


Ea a fost republicată ca Addendum la romanul Armâna de editura Cartea Aromână din New York în anul 1996. În ’’Notă di la Editor’’ se constată trei chestiuni: iniţial personajul feminin Nusha se numea Nushca, la sfârşitul părţilor publicate notează data scrieirii care coincide cu numărul revistei şi se observă că a textul a fost scris în grabă. Pornind de la aceste chestiuni, editorul conchide că scria fiecare episod în luna în care îl publica şi a terminat redactarea când revista şi-a încetat apariţia la numărul 10-11.


Editorul a înlocuit în textul republicat următoarele cuvinte româneşti cu cuvinte aromâneşti : macedo-român/armăn; sticlă/shishi; pun/bag; acum/tora; plictist/bizirsit; rog/pălăcărsescu; plec/fug; hiară/zulapi;arăt/aspun; deal/dzeană; răstornu/tornu, arucutescu.


Acţiunea piesei are loc în jurul anului 1880, în localitatea Târnovo din provincia otomană Macedonia.


Personajele piesei sunt: Chendra (Andrei), fărşerot de 40 de ani; Tegu, fiul său de 20 de ani; Lala, grămostean filogrec de 50 de ani; Bia, soţia sa de 40 de ani; Nusha, fiica lor de 18 ani; Hristu şi Pitrachi, nepoţi ai lui Lala de 19 ani; Tuli, Shcreta şi Gushu, tovarăşi ai lui Tegu; Sima, cioban de 50 de ani; popor aromân: fărşeroţi, grămusteani, albanezi, femei, tinere, tineri.


Actul I se petrece în casa lui Lala, la care vine Chendra să-i peţească fata pentru fiul său. Tegu îi scrisese tatălui o scrisoare în aromână în care îl anunţa că terminase cursurile şi că urma să vină ca dascăl în satul natal. Tegu îi dezvăluia tatălui vechea lui dragoste pentru Nusha şi-i cerea să o peţească la tatăl acesteia. Încă înainte ca Chendra să-şi prezinte motivul venirii sale, Lala se dezice de originea sa aromână, considerându-se grec. Chendra îşi calcă pe inimă şi-i prezintă lui Lala cererea în căsătorie, dar la refuzul categoric acestuia, îl avertizează că sentimentele sale antiaromâne nu vor rămâne fără consecinţe.

Ca urmare, Lala îl cheamă pe fărşerotul Sima, baciul ciobanilor săi, care făcuse armata în Serbia şi fusese şi căpitan de antarţi (paramilitari naţionalişti greci). Deşi se consideră aromân, acesta acceptă să-l apere pe Lala împotriva lui Chendra şi Tegu.

Apoi urmează cearta dintre Lala şi fiica sa, care, deşi urmase şcoala greacă, îi mărturiseşte dragostea pentru locurile natale aromâne şi îşi afirmă identitatea aromână moştenită de la mama sa.

În dispută intervine şi soţia lui Lala, care susţine iubirea fetei sale pentru Tegu, pe care-l consideră ’’atsel cama gioni shi cama mushat ficior din hoara-a noastră’’ (cel mai capabil şi cel mai frumos băiat din satul nostru). Furios, Lala pleacă la Sima ca ’’s-vă ndreg shi dzinirli shi cuscrul a vostru’’ (să vă aranjez şi ginerele şi cuscrul vostru).

Rămase singure, mama îi promite fiicei că va interveni şi ’’tuti pi chefea ta va si s-facă’’ (toate după dorinţa ta se vor face).

Rămasă singură, Nusha deplânge ideea tatălui că familia lor este una de greci şi-şi jură că va fi doar soţia lui Tegu pentru totdeauna.

Tegu apare pe neaşteptate în faţa Nushei şi cei doi tineri îşi mărturisesc dragostea în această scurtă întâlnire, întreruptă de Lala care intră cu arma în mână. Nusha se aruncă în faţa lui Tegu şi reuşeşte să-i smulgă arma din mână tatălui său. Tegu îşi cheamă tovarăşii pentru a-l duce pe Lala la judecată în pădure, cu aprobarea Nushei.


Scena I din actul II se petrece la stâna lui Lala, având ca personaje pe nepoţii acestuia. Hristu îi povesteşte lui Pitrachi cum îl văzuse pe unchiul lor dându-i galbeni lui Simu, iar acesta îl asigura că ’’mini nu va s-mor pănă tsi nu va născărsescu loclu di fărshirots’’ (eu nu voi muri până nu voi curăţa pământul de fărşeroţi). Apoi, acelaşi Hristu surprinsese plecarea de acasă a lui Lala cu Tegu şi tovarăşii acestuia,precum şi întâlnirea lui Tegu cu Simu, care-l felicita pentru viitoarea căsătorie: ’’S-bănadz s-vă nchirdăsits. Ah, tsi malamă di nveastă va s-ljai!Nushai-i un anghil, bre gione.’’ (Să trăiţi, să vă meargă bine. Ah, ce soţie de aur vei lua!Nusha-i un înger, măi june’’. Cu toate acestea, Pitrachi îi mărturiseşte lui Hristu dragostea lui pentru verişoara Nusha , a cărei voce cântătoare se apropie de stână. Hristu iese din scenă, lăsându-l pe Pitrachi să-i mărturisească Nushei dragostea sa.

Familii aromâne din judeţul Tulcea

Sâmbătă, 04 Iunie 2011 09:50

În Anuarul aromân publicat în 1994 de fundaţia aromână Valahia din Bucureşti erau înregistrate şi familii din judeţul Tulcea, mai precis din localităţile Babadag, Ceamurlia de Sus şi Tulcea. În câteva cazuri în paranteză sunt înregistrate şi vechile nume de familie. De asemenea, în unele cazuri la aceeaşi adresă locuiau persoane cu nume de familie diferite.


BABADAG

Levendi: Mihai (43, gestionar Siloz Babadag), Dafina (41, contabilă Ocol silvic Babadag), Damian Stelian (19, student), Ionela (14, elevă); str. Oituz nr. 5; telefon 561408.

 

CEAMURLIA DE SUS

Gheorghe (Iurgachi):Sultana (65, pensionară), Mihai (43,şofer), Tanţa (43, casnică), Mariana (20, croitoreasă), Nicolae (19, contabil).

P.P. s-a născut la 12 iulie 1893, la Viziru, Brăila,ca fiu al lui Guşu şi Florei Papacostea.

A fost fratele profesorilor universitari Victor, Cezar şi Alexandru Papacostea, foşti deputaţi.


G.P. a făcut parte din primul grup de tineri aromâni aduşi din Balcani de domnul A.I. Cuza (1859-1866) pentru a se educa în România şi a răspândi apoi cultura românească la sud de Dunăre.


P.P. a fost licenţiat în drept, dovedindu-se un eminent avocat.


În 1916 a publicat Geografia poştală.


A fost ales deputat de Caliacra (judeţ sud-dobrogean între 1913-1940) în anii 1920 şi 1926.


Din 1922 a fost secretar politic al generalului A. Averescu până la decesul acestuia în 1938.Ca urmare, a îndeplinit funcţia de director general al Poştelor în guvernul Partidului Poporului condus de A. în anii 1926-1927. A mai ocupat şi funcţia de director al Băncii de Credit.


La sfârşitul anului 1940, în timpul regimului naţional-legionar instaurat în 14 septembrie, face parte din delegaţia de intelectuali aromâni condusă de fruntaşul legionar Constantin Papanace, care a discutat cu generalul Ion Antonescu, ‘’conducătorul statului’’, problema aromânilor din Grecia.


În 1952, când ocupa funcţia de profesor suplinitor, a fost arestat de regimul comunist. A fost condamnat administrativ la 24 de luni de închisoare, fiind considerat un ‘’element dubios’’. După ce a fost eliberat din penitenciarul Piteşti la 15.04.1954, a fost urmărit şi a fost nevoit să lucreze în diverse cooperative.


A fost tatăl academicianului Şerban Papacostea, născut la 25 iunie 1928 la Bucureşti. Vasta bibliotecă a tatălui a constituit un stimul în formarea ca istoric a fiului. Ş.P. crede că a moştenit optimismul de la tatăl său aducând ca mărturie amintirile unui coleg de detenţie al lui P.P., care sublinia că acesta a ajutat mulţi deţinuţii să nu se prăbuşească psihologic.

A decedat în 1969.


SURSE:

***, Fişă matricolă penală: Petre Papacostea, ‘’Memorial Sighet’’ http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=284&Itemid=153&lang=ro

Drăgusin Nicolae, Convorbire cu Şerban Papacostea, ‘’Dialoguri pentru viitori’’, editura Institului Cultural Român, Bucureşti, 2004, pp.82-106 http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=829

Tambozi Justin (editor), Mărturiile lui Constantin Papanace – Un document al cauzei aromânilor, editura

Fundaţiei ‘’Andrei Şaguna’’, Constanţa, 1996, pp.15-16

În secolul XIX, reprezentanţii familiei Petraşincu se numărau printre fruntaşii aromânilor din Cruşova, localitate din Macedonia otomană.


Sterie Petraşincu s-a născut la 5 mai 1890, ca fiu mezin al lui Nicolae şi Polixeniei. După ce a absolvit liceul românesc din Monastir, azi Bitolia, în Macedonia otomană, s-a înscris în 1909 la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Din 1912 este medic practicant la Aşezământul Brâncovenesc din capitală.


În timpul participării României la primul război mondial (1916-1918), S.P. este medic sublocotenent în Regimentul 8 Călăraşi. A fost singurul medic din divizie care nu se îmbolnăveşte de tifos exantematic, deoarece şi-a izolat cortul departe de unitate şi a avertizat cu împuşcarea pe oricine s-ar fi apropiat.În timpul marilor lupte de rezistenţă din vara lui 1917, s-a remarcat la Soveja şi Valea Curiţei la postul de prim ajutor, recuperând răniţii de sub focul artileriei germane. Tot acum a căpătat renumele de ’’doctorul care trăgea cu mitraliera’’. În acest context, un obuz inamic cade chiar lângă el, dar nu explodează datorită solului mlăştinos. Regimentul său a fost printre primele unităţi româneşti care au intrat în 1918 în Chişinău, capitala Basarabiei eliberate de bolşevici. Un camarad de război apropiat i-a fost fostul său coleg de liceu George Simotta. Nu i-a plăcut să povestească întâmplări din război, fiind impresionat de versurile lui Artur Enăşescu referitoare la crucile soldaţilor necunoscuţi: „Cruce alba de mesteacăn/Răsărită printre creste/Cruce albă de mesteacăn/Cruce fără de poveste/Braţele-ţi de vânturi smulse/Se vor pierde pe poteci/Numai brazda de ţărână/Nu-l va părăsi pe veci.”

 

După război, S.P. şi fratele său Vanghele şi-au lichidat bunurile din Cruşova natală. Aici se va întâni cu Efterpi Papatheodossi, stabilită în Skopje şi venită şi ea în Cruşova natală pentru un sejur la munte. Căsătoria lor a avut loc la Skopje.

 

După nuntă, a plecat cu soţia la Paris, unde s-a specializat în urologie la clinica Neker în ianuarie-martie 1921. La întoarcerea în România lucrează ca specialist la secţia de urologie condusă de profesorul Moscu din cadrul Spitalului Brâncovenesc.


În 1925 se naşte fiul său Nicuşor, eveniment anunţat din uşă în uşă de Nicu, fiul fratelui său Anton, în familie vorbind în aromână. În această situaţie, în 1929 familia Petraşincu s-a mutat în casă nouă,proiectată de prietenul arhitect G. Simotta, pe baza unui credit cu dobândă mică acordat de Banca Naţională. În imobilul cu patru etaje situat pe bulevardul Elisabeta faţă în faţă cu Liceul Lazăr, doctorul şi-a deschis cabinetul medical.


Dar Efterpi moare în 1932, la numai 35 de ani, ca urmare a unei boli incurabile. Casa era proprietatea soţiei, iar legea succesiunii din epocă prevedea că numai copii pot moşteni averea mamei.În această împrejurare S.P.devine tutorele fiului său, a cărui educaţie va fi o prioritate.


La Aşezământul Brâncovenesc primea,ca şi ceilalţi medici, un salariu modic, fiind un mod de a realiza acte de caritate. În această instituţie medicală, înfiinţată în 1838 de băneasa Safta Brâncoveanu, va lucra 20 de ani ca medic chirurg şi se va desăvârşi în profesia sa. În plan militar în 1935 este medic de divizie, iar după doi ani medic-şef. A scris numeroase articole de specialitate publicate în România şi în străinătate şi a devenit preşedinte al Societăţii Române de Urologie. În acelaşi timp lucrează fără concediu la cabinet pentru a achita împrumutul şi a scoate casa de sub ipotecă, eveniment care va avea loc în 1940.


În 1936 se recăsătoreşte cu Safta Neghină, dar numai după ce primeşte acordul fostului său socru, Teodor Papatheodossi.


De asemenea, a scris articole în susţinerea cauzei aromânilor din Balcani, meritele în această activitate fiindu-i recunoscute prin numirea în funcţia de preşedinte al Societăţii de cultură macedo-române din Bucureşti.


La sfârşitul anului 1940, în timpul regimului naţional-legionar instaurat la 14 septembrie,a făcut parte dintr-o delegaţie de intelectuali aromâni condusă de fruntaşul legionar Constantin Papanace care a fost primită de generaul Ion Antonescu, ’’conducătorul statului’’, pentru a discuta situaţia aromânilor din Grecia.


De asemenea, în jurnalul lui I.A. figurează o discuţie avută de acesta la 11 martie 1941, după alungarea legionarilor de la putere, cu S.P., N. Batzaria şi Cola Ciumetti, în legătură cu situaţia aromânilor colonizaţi în Cadrilater şi recolonizaţi în Dobrogea, după cedarea Cadrilaterului Bulgariei în septembrie 1940.


Instaurarea regimului comunist (1944-1947) va fi urmată de eveniment nefericite în viaţa lui S.P. Naţionalizarea imobilelor va fi urmată de mutarea în casa lor a unor familii străine, evacuate din propriile case pentru a face loc potentaţilor noului regim.Naţionalizarea Aşezământului Brâncovenesc duce la schimbarea conducerii spitalului, iar refuzul dr. S.P. de a face compromisuri morale şi politice au condus la închiderea secţiei de urologie,evenimente urmate la scurt timp de închiderea cabinetelor particulare.


S.C.M.R. a intrat şi ea în vizorul regimului comunist, liderii săi fiind arestaţi de poliţia încă netransformată în miliţie şi eliberaţi la scurt timp. Dar situaţia lui S.P. se complică, fiind acuzat de ’’fascism’’ şi ’’rasism’’,şi în consecinţă, a fost închis în lagărul de la Slobozia. Regimul legionar (septembrie 1940-ianuarie 1941) îl numise în funcţia de ’’comisar de românizare’’, pe care o refuzase. Pentru eliberarea sa au intervenit cu declaraţii scrise: Beiu Aigher, chiriaş al lui S.P. timp de 15 ani, prof. dr. I. Iacobovici de la Spitalul Brâncovenesc, dr. H. Alterescu şi dr. Katz-Galaţi, sindicatul Epitropiei Brâncoveneşti etc.


A primit o pensie mică, fiind acceptat să lucreze la o policlinică cu plată. Avea puterea să glumească spunând că e fericit că nu l-au dat afară din casă. A murit în 1968, pe mormântul său găsindu-se ofrande anonime,iar telefoanele pentru consultaţii se primeau încă la mult timp după decesul său.

 

SURSE:

Buzatu Gh., Cheptea Stelea, Cîrstea Marusia, ‘’ Jurnalul Maresalului Antonescu’’, Vol.I 4.IX1940-31.XII.1941 http://honoretpatria.wordpress.com/2010/11/05/generalul-ion-antonescu-%E2%80%9Dmarti-11-martie-1941-orele-1900%E2%80%9D-audien%C8%9Ba-reprezentan%C8%9Bilor-macedo-romanilor-din-dobrogea-bucure%C8%99ti-11-martie-1941/

MESSAILĂ NICOLAE, ‘’A S C E N D E N Ţ Ă’’, Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti2010 pp. 59-69 http://www.bibliotecametropolitana.ro/Uploads//3_2011/111741.pdf

Tambozi Justin (editor), Mărturiile lui Constantin Papanace – Un document al cauzei aromânilor, editura fundaţiei ’’Andrei Şaguna’’, Constanţa, 1996, p.15

În 1996 la editura fundaţiei ’’Andrei Şaguna ’’ din Constanţa era publicată broşura Mărturiile lui Constantin Papanace – Un document al cauzei aromânilor. Broşura prezenta manuscrisul lui C.P. întitulat Uneltiri criptostrăine pe lângă Mareşalul Ion Antonescu în timpul regimului legionar. Discuţii încordate avute cu el, manuscris îngrijit şi prefaţat de economist doctorand Justin Tambozi. Lucrarea era sponsorizată de J.T. şi Iani Tutungiu.


La început prefaţatorul s-a delimitat de Mişcarea Legionară, al cărei fruntaş a fost Constatin Papanace, reţinând din activitatea acestuia acţiunile de susţinere a cauzei aromânilor: ’’(...) el a parcurs cu străduinţă toate scrierile despre macedo-români (subliniere J.T.), clarificând numeroase aspecte şi sintetizând cu un spirit elevat conotaţiile luptei multiseculare a gintei sale latine, a luat atitudine în apărarea fiinţei şi tradiţiilor fraţilor săi în speranţa îndrituită a rezolvării cauzei lor, a scris articole şi studii pertinente despre aromâni (macedo-români) (subliniere J.T.), a editat publicaţii, unele în limbi de circulaţie, cu o tenacitate exemplară.’’


Manuscrisul fusese pus la dispoziţia editurii de Carol Papanace, fratele lui Constantin. Carol a publicat în 1995 la editura Brumar lucrarea fratelui său Geneza şi evoluţia conştiinţei naţionale la macedo-români. Prefaţa era semnată de medicul Ionel Zeană, care arăta că: ’’(...) toate manuscrisele lui Constantin Papanace, referitoare la problema aromână, sunt atât de interesante , scrise judicios şi obiectiv şi, pe deasupra, solid argumentate, încât merită să fie republicate integral’’. I.Z. sublinia că ’’Republicarea este de o importanţă capitală pentru salvarea de la pieire a acestei viguroase ramuri a neamului românesc , care a putut să reziste două milenii tuturor vitregiilor istorice abătute asupra ei, dar care azi, în noile condiţii politice, în care se face atâta caz de drepturile sacrosancte, imprescriptibile ale omului şi ale minorităţilor etnice, riscă să dispară definitiv în câteva decenii, dacă nu se intervine urgent şi energic şi nu se întreprind măsuri adecvate de protecţie, nu numai pe căi oficiale, ci şi particulare, individuale şi colective, prin asociaţii culturale, întruniri publice, simpozioane, festivaluri artistice, expoziţii, conferinţe, presă, radio-tv,literatură, biblioteci etc’’.


În acest sens, editura fundaţiei A.Ş. publicase în 1995 lucrarea lui C.P. Fermentul aromân (macedo-român) în sud-estul european şi se atrăgea atenţia că o altă lucrare a lui C.P. îşi aştepta editorul: Reflecţii asupra destinului istoric şi politic al Aromânilor.


Înaintea manuscrisului lui C.P., editorul prezintă scurte biografii ale lui C.P. , generalului Ion Antonescu, profesorului universitar George Murnu, scriitorului Nicolae Batzaria, medicului Sterie Petraşincu şi avocatului Petre Papacostea (vezi secţiunea Biografii de pe sait). Ultimii 4 au făcut parte din delegaţia de intelectuali aromâni care l-a însoţit pe Papanace la întâlnirea cu I.A. (’’conducătorul statului’’ de la 04.09.1940-n.n.) care ocupă locul central în manuscrisul lui P.


Într-o scurtă ’’Lămurire’’, C.P. arată că la început, I.A. era rezervat în relaţia cu el, numindu-l ’’Macedoneanul’’ la ceremonia de depunere a jurământului în calitate de subsecretar de stat la ministerul de finanţe.După unele convorbiri despre chestiunile balcanice şi elementul Aromânesc (sublinierile editorului) aceste rezerve s-au diminuat.


Prima neînţelegere cu I. A. a apărut la scurt timp după invazia Greciei de către armatele Italiei fasciste la 28 octombrie 1940, când aromânii din Grecia au început să fie persecutaţi de autorităţile greceşti. La o şedinţă a conducerii legionare prezidată de I.A. asistat de Horia Sima, C.P. propunea represalii împotriva grecilor din România. La opoziţia celor doi lideri ai regimului autoritar de la Bucureşti, C.P. a declarat: ’’Dacă trăia Căpitanul (Corneliu Zelea Codreanu a fost executat în 1938 de regimul autoritar al regelui Carol II– n.n.), nu era să se vadă acest spectacol trist, ca o populaţie românească să fie exetrminată atunci când la cârma Statului Român se află un regim legionar (de la 14.09.1940-n.n.). Eu nu mă pot cu această situaţie când ramura din care fac parte este nimicită’’. Iniţial a I.A. a reacţionat dur ca şi H.S., dar apoi s-a reţinut, înţelegând că acuzaţia lui C.P. îl viza în primul rând pe H.S.


În timpul vizitei oficiale a lui I.A. la Berlin, unde a fost însoţit şi de C.P., studenţi şi poliţişti legionari au sechestrat în locuri necunoscute pe unii fruntaşi greci din România. Alţi fruntaşi greci din România au intervenit pe lângă soţia generalului, Maria, pentru eliberarea celor reţinuţi.


Această problemă a fost pusă de Rioşianu, subsecretarul de stat la interne, în prima şedinţă de guvern restrâns referitoare la ordinea publică, la care finanţele nu participau de obicei, dar la care C.P. a fost invitat. R. a subliniat ’’dezordinele coloniştilor din Cadrilater, care îşi fac de cap în Ţară’’ (aromânii colonizaţi în judeţele Caliacra şi Durostor, retrocedate Bulgariei la 7 septembrie 1940, şi care fuseseră recolonizaţi cu predilecţie în judeţele Constanţa şi Tulcea – n.n.). Apoi a urmat un scurt dialog între C.P. şi I.A. :

’’Mă surprinde faptul că Domnul Rioşianu, care se arată atât de bine informat asupra ilegalităţilor făcute de Macedoneni, nu pomeneşte niciun cuvânt despre atrocităţile care le comit Grecii D-sale împotriva populaţiei româneşti din Grecia.Dacă nu pentru alt ceva, cel puţin pentru a găsi o explicaţie ilegalităţile car ele semnalează în cazul în care ele sunt juste. Eu nu cunosc nimic, fiindcă după cum ştiţi aseară ne-am întors din călătoria de la Berlin (începutul lui noiembrie-n.n.).Fără a aproba cele ce au făcut , omeneşte găsesc o explicaţie .Nu se poate pretinde unor oameni care îşi văd părinţii, fraţii şi surorile internaţi,avutul distrus şi satele incendiate, să aibă răbdare până la infinit, mai ales că până acum nu s-au luat nici un fel de măsuri de protecţie eficace.’’

Antonescu: ’’Dar de unde ştii că acolo se petrec cele ce spui?’’

Eu: ’’Am sute de informaţii şi din toate părţile în acest sens.’’

Antonescu:’’Şi eu primesc informaţii, dar din 100, abia un adacă este justă!’’

Eu:’’Vă voi da un raport trimis de cineva de acolo cu date precise; cât priveşte Grecii sechestraţi aici, voi face toat e diligenţele să aflu cine a făcut această operaţie şi să fie eliberaţi, dar pentru aceasta nu trebui să se irite spiritele cu acuzaţii nedrepte.’’

 

P. reda această conversaţie din memorie, apreciind că ea fost redată ’’trucată şi mutilată’’ în cartea Pe marginea prăpastiei (apărută în 2 vol. Bucureşti în 1942 – n.n.). După câteva zile de la această şedinţă cetăţenii de naţionalitate greacă au fost eliberaţi, dar în opinia lui P. ’’uneltirile Criptostrăinilor pentru ponegrirea Macedonenilor au continuat pe lângă Antonescu.’’


El a prezidat apoi o şedinţă a Societăţii de cultură Macedo-Române din Bucureşti (înfiinţată în 1879 prin decret domnesc–n.n.), unde a declarat că ’’drepturile românilor vor fi efectiv apărate în noua conjunctură creată de Axă (alianţa dintre Germania nazistă, Italia fascistă şi Japonia militaristă la care a aderat şi România regimului Ion Antonescu – n.n.) în Peninsula Balcanică’’.


De asemenea, C.P. a dat o declaraţie pentru presa oficială a regimului naţional-legionar, care a condus la reacţia lui Collas, ministrul grec la Bucureşti, pe lângă I.A. Ca urmare C.P. a primit o adresă din partea ministerului de interne. ’’Am răspuns tot în scris, punând chestiunea la punct, în special teza lui Antonescu cu izbucnirea unui conflict şi indispoziţia Axei,arătând că problema persecuţiilor din Grecia nu sepoate compara cu aceea din Ungaria, întrucât Grecia nu face parte din sistemul Axei, ca Ungaria.’’


Aceste probleme le-a ridicat şi într-o şedinţă specială a Consiliului de 35 al SCMR.


Toate aceste evenimente au condus la convocarea lui P. de către general la o discuţie ’’în chestia Macedonenilor’’, cerându-i să invite şi câţiva fruntaşi ai comunităţii. Întâlnirea a avu tloc la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, în cabinetul lui A.

’’Conducătorul’’ a început destul de abrupt , arătând că primeşte nenumărate plângeri din ţară referitoare la coloniştii Macedoneni şi intervenţii repetate ale ministrului grec la Bucureşti şi, în consecinţă, i-a avertizat că, în cazul în care aceste agitaţii nu încetează, va ordona măsuri ale forţelor de ordine publică. Generalul a exemplificat cu un articol din ziarul ’’Armatoli’’ caracterizat de atacuri la adresa grecilor şi cu declaraţiile lui P. la întorcerea de la Berlin , care ’’l-au alarmat pe Domnul Collas’’.

Declaraţia lui A. a provocat stupoare şi P. a considerat că ’’această situaţie nu poate rămâne nepusă la punct’’, încercând ’’să o dozez pentru a fi totuşi suportabilă’’ pentru firea cazonă a generalului:

<<Domnule General,

Când mi s-a comunicat că doriţi să aveţi o conferinţă cu mine şi cu Fruntaşi Macedo-Români, în chestiunea Macedoneană, am fost plin de bucurie, că în sfârşit această problemă începe să preocupe forul cel mai înalt al Statutului Român. Credeam că aveţi probleme înalte de discutat şi chiar speram că vreţi să ne aduceţi vreo veste bună în legătură cu această ramură românească, care continuă să sufere încă prigoane cumplite. (...)

Niciodată nu-mi putea trece prin gând că Dvs. ne-aţi chemat ca urmare a unei reclamaţii a Domnului Collas, determinată de motivul pueril că un student macedonean,a cărui comună natală este incendiată de Greci, avutul distrus, iar părinţii purtaţi în lanţuri spre lagărele de concentrare, îşi varsă focul într-o gazetă cu tiraj redus, un articol cu adjective tari. Este liber ca Domnul Collas în calitate de înfocat aptriot Grec, să aibe sensibilitatea cea mai ascuţită. Dar noi avem datoria să nu ne lăsăm turburaţi de această sensibilitate estetică şidacă vrem să ne preocupăm de problema Macedoneană, atunci să ascultăm nu tânguirile ipocrite şi cinice ale Domnului Collas, ci gemetele românilor din lagărele şi închisorile greceşti.

V-amintiţi Domnule General, în drum spre Roma, v-am spus că o mare misiune istorică vă aşteaptă pe Dvs. şi în ceea ce priveşte soarta elementului românesc răspândit în Balcani. De două mii de ani aceşti oameni suferă. Poate a sosit momentul ca acum să-şi primească răsplata suferinţelor şi libertatea mult aşteptată. N-am găsit toate condiţiile care speram acolo,dar acţiunea este în curs şi aceste condiţii optime se pot naşte mâine.(...)

Poate cu atât mai mult cu cât Dvs. ştiţi mai bine ca mine care este situaţia Ministrului nostru la Atena, Domnul V. Gane.

Este de mai bine de două luni la Atena, şi până acum n-a reuşit (să vază măcar odată) să fie primit măcar odată, în audienţă, de Primul Ministru Grec Metaxa, cu toate că avea atâtea lucruri grave de a aduce la cunoştinţă.Mereu a fost îndrumat spre un simplu Subsecretar de Stat, la Externe, fost pe vremuri Şef de bandă de Antarţi (paramilitari naţionalişti greci în perioada Imperiului Otoman-n.n.) (...)

Nu ştiu ce veţi face Dvs. cu deranjerile şi insolenţele Domnului Collas. Eu v-aş spune ca să-l îndrumaţi la mine să-i amintesc Domnului Collas, anumite lucruri ca să vie la realitate. Dar ori cum, noi ca Legionari şi Macedoneni , nu vom tolera ca pe viitor să fim la cheremul Fanarioţilor.

Eu mă străduiesc din răsputeri să potolesc legitima revoltă care a cuprins pe toţi ai noştri şi în special cei tineri, pentru tot ce se petrece în Grecia. Chiar articolele cu adjective tari le-am tolerat şi le-am găsit necesare ca să semai descarce revolta verbală şi să fie o supapă de siguranţă. Dacă însă actuala situaţie va continua şi în plus se vor adăuga şi aţâţările insolente ale lui Collas,sau ale altor grecotei (Scanavie,etc) care vă asaltează, nu mai pot garanta.’’

Antonescu: ’’Dar ce, cu aceasta vrei să mă ameninţi?’’

Eu:’’Nuvă ameninţ Domnule General , dar vă aduc la cunoştinţă o realitate care există şi pe care încalitatea Dvs. de Conducător al Statului , trebuie să o cunoaşteţi?!’’

Tensiunea ajunsese la maximum. Atmosfera era încărcată.

Antonescu a stat un moment şi apoi pe un ton schimbat a zis: ’’Să nu crezi că eu nu sunt sensibil la chestiuni de demnitate şi nu cunosc tot răul care l-au făcut Ţării şi neamului românesc, toţi aceşti Fanarioţi. Ş-apoi trebuie să ştiţi, că şi eu sunt de origine Macedonean.’’ (sublinierea editorului)(În biografia lui I.A., editorul îl citează pe preotul Ştefan Palaghia, care în Istoria mişcării legionare din 1993 susţinea originile balcanice ale genaralului.)

Această mărturisire a folosit-o Batzaria, ca să intervină cu o glumă care a înseninat atmosfera: ’’Ah!Apoi faţă în faţă, stau două butoaie de pulbere!’’

Toţi au râs. Mareşalul Antonescu surâzând a continuat: ’’Măsurile care trebuiesc luate trebuie să fie în cadrul legilor, şi nu acte izolate şi arbitrare, cum a fost sechestrarea Grecilor. Iată vă promit dacă Grecii nu se astâmpără şi persecuţiile din Grecia vor continua, vom înfiinţa şi noi lagăre de represalii, unde să fie închişi , un număr mai mare de Greci de câţi Români sunt închişi în Grecia’’...>>

După aceste declaraţii ale lui A., care reflectau şi linia politică a dreptei naţionaliste din acea epocă, discuţia a luat un curs cordial. După terminarea întrevederii, Papacostea i-a atras atenţia lui Papanace: ‘’prea tare ai fost’’. Acesta i-a replicat că a fost o problemă de psihologie, dat fiind faptul că îi cunoştea firea lui A.: ‘’Dacă am fi cedat cu un centimetru, cauza noastră era pierdută’’. Papanace a recunoscut în final că din partea sa a fost şi un calcul şi o ieşire.

 

După această discuţie, Papanace a constatat că Mihai Antonescu, care gira ministerul de externe, îi arăta toate instrucţiunile pe care le dădea misiunii diplomatice româneşti de la Atena ‘’pentru ca interesele româneşti să fie cu energie şi demnitate apărate’’. De asemenea, în 1942, pe când se afla în exil în Germania nazistă, Papanace s-a întâlnit cu un diplomat german întors de la Bucureşti, care i-a demonstrat în faţa tuturor legionarilor prezenţi că Antoneştii ‘’au vorbit foarte elogios de D-ta’’.


În finalul manuscrisului, P. concluziona că ‘’deosebita mea slăbiciune pentru problemele care se leagă de originea mea de Român Macedonean’’ a atenuat ascendentul pe care îl realizase faţă de I.A. şi influenţa politică pe care ar fi putut-o exercita asupra acestuia.


Broşura se încheie cu lucrările lui P. apărute la editura ‘’Armatolii’’ Cetatea Eternă şi în editura ‘’Biblioteca Română – Freiburg’’ (vezi secţiunea Bibliografie de pe sait)

 

 

Familii aromâne din Bucureşti

Duminică, 05 Iunie 2011 08:45

În Anuarul aromân publicat în 1994 de fundaţia aromână Valahia din Bucureşti cel mai mare număr de familii înregistrate era cel din Bucureşti. În câteva cazuri în paranteză au fost trecute şi vechile nume de familie.


Adam:Iani (55, şofer), Chiraţa (47, funcţionar),Florentina (20, studentă ASE), Dumitru (18, elev); str. Dr. Otoi Călin nr. 25, sector 2; telefon 6534160.

Adam: Dumitru (58, pensionar), Chiraţa (56, pensionară), Ionel (26, patron), Aurelia (24, casnică), Costin (24, vânzător), Alexandra (2); str. Ruşchiţa nr. 32, sector 2; telefon 6536190.

Arnăutu: Zoiţa (74, casnică), Apostol (43, merceolog),Maria (44, asistentă medicală), Răzvan (19, lăcătuş mecanic), Dragoş (16, elev); şos. Pntelimon nr. 309, bl. 8, ap. 111, sector 2; telefon 6275391.

Arnăutu: Stere (55, tehnician), Zoia (45, şef contabil), Gigi (23), Tănase (19); str. Foişorului nr. 9, bl. F-6C, ap. 55, sector 3; telefon 6204875.

Arnăutu: Taşcu (41, ospătar), Elena (37, casnică), Pepi Iuliana (16, elevă), Iulian (15, elev); str. Lemnişor nr. 6, bl. G41, ap. 24, sector 3; telefon 6307825.

Aur (Caracoti): Adrian (36, inginer calculatoare), Ecaterina (35, inginer), Alexandru (11, elev), Ana Maria (10, elevă); str. Dealul Ţugulea nr. 3, bl. O1C, ap. 9, sector 6; telefon 7727329.

Avganţi : Gheorghe (47, ospătar), Tanţa (43, pensionară), Elena (20, studentă), Constantin (18, elev); str. Laborator nr. 141, sector 3; telefon 6202792.

Avram (Toza): Dumitru (60,pensionar), Sica (50, patiser), Florenţa (20, studentă Universitatea ’’Titu Maiorescu’’; str. Jean Steriadi nr. 8, bl. 120, ap. 6, sector 3; telefon 6302994.

Familii aromâne din Constanţa

Vineri, 03 Iunie 2011 08:41

În Anuarul aromân publicat în 1994 de fundaţia aromână Valahia erau înregistrateşi familii aromâne din judeţul Constanţa, mai precis din localităţile Agigea, Ovidiu, Constanţa, Medgidia şi Techirghiol. În câteva cazuri sunt puse în paranteză vechile nume de familie. În alte cazuri au fost şi persoane cu nume diferite de familie care locuiau la aceeaşi adresă. Am pus cu roşu problemele de adresă.


AGIGEA

Cuşa: Gheorghe (52, şofer), Maria (48, tapiţer IHR Eforie Nord), Hristiana (20, studentă) şi Iancu (25, lucrător comercial Italia); str. Şcolii nr. 462; telefon 742116.

Familii aromâne din judeţul Ilfov

Joi, 02 Iunie 2011 08:35

În Anuarul aromân publicat în 1994 de fundaţia aromână Valahia din Bucureşti erau înregistrate şi familii aromâne din Sectorul agricol Ilfov, astăzi judeţul Ilfov. Comunele cărora aparţineau aceste familii erau Afumaţi, Dobroeşti-Fundeni, Găneasa-Moara Domneasca,Mogoşoaia, Pantelimon, Tunari, Voluntari şi Voluntari-Pipera. La unele familii am trecut în paranteză vechile nume sau ’’părnoanie’’. Membrii familiei sunttrecuţi în ordinea descrescătoare vârstei.În câteva cazuri la aceeaşi adresă locuiau membri ai unor familii cu nume diferit. În paranteză cu roşu am trecut modificări sau noutăţi.


PrefixRom telecom SAI - 01 (021)


AFUMAŢI cod poştal 8244 (077010)

Ciungu: Vanghele (58 de ani, pensionar), Stelian (25, conducător auto); şoseaua Bucureşti-Urziceni nr.1646 (cod poştal 901003).

Epure (Ianachi di Caraormani): Dima (65, pensionar), Zoica (65, pensionar);str. Bumbeşti nr. 990; (cod poştal 902322)

 

DOBROEŞTI-FUNDENI cod poştal 7000 (DOBROIEŞTI)

Caraman: Iancu (59, muncitor), Elena (63,pensionară), Gheorghe (35, muncitor calificat), Dorina (31, secretar-dactilografă); str. (Intrarea) Canarului nr.9; (cod poştal 739166);telefon 6550142.

 

Cricu (Crîc di Livezi): Stere (77, pensionar), Costea Stere (42, funcţionar), Costea Zoiţa (38, învăţătoare), Costea Cătălin (15, elev), Costea Mihaela (13, elevă); (STRADA STEFAN CEL MARE NUMARUL 34); (cod postal: 077100); (telefon 351.30.60)


MOGOŞOAIA cod poştal 7000 (077135)

Guliu: Alexandra (89, casnică); str. Constantin Brâncoveanu nr. 23; telefon 6683637.

 

PANTELIMON cod poştal 7000 (077145)

Grasu: Atanase (63, crescător de animale), Maria (62, pensionară), Mihăiţă (28,ospătar), Elena (28, secretară), Maria Paula (1); telefon serv. 6131415.

Iuruc:Iancu (45, contabil), Maria (44, contabilă), Apostol (16, elev);telefon 6275291.

Piha (Atanasi): Constantin (57, patron), Ecaterina (55, casnică), Aurica (29, biochimist), Nicolae (25, patron), Dumitru (25); str. Walter Mărăcineanu nr. 81; telefon 6273948.

Stavrositu: Gheorghe (44, patron), Maria (39, casnică), Valentin (18, elev), Nicoleta (18, elevă); str. I.C. Frimu nr. 3; telefojn 6286924.

Şutaru: Elena (70, pensionară), Zoia (43, operator oficiu de calcul); str. Tismana nr. 6; telefon 6274181.

Ţaţa: Olimpia (80, pensionară), Vanghele (55, cioban), Zoia (44, casnică), Gigel (23, director comercial), Anca (22, educatoare ’’Progresul’’), Ramona (21, laborantă Universitatea Bucureşti); str. Livezilor nr.11, bl. 7, ap. 4.

 

TUNARI cod poştal 8245 ()

Apostol (Fotu): Pandele (64, pensionar), Victoria (61, pensionară), Gheorghe (34, electromecanic), Marilena (29, casieră), Laurenţiu (11,elev); str. Libertăţii nr.9; telefon 6332759.

Costică: Sotir (60, electromecanic), Tinca (56, pensionară); str. T.Vladimirescu nr. 17; telefon 112.

Costicea (Şandri): Pandele (65, pensionar), Hrisula (61, pensionară), Constantin (33, bucătar), Constantina (32, casnică), Petre (10, elev), Nicu (8, elev); str. T. Vladimirescu nr. 15; telefon 22A.

 

VOLUNTARI

Costea (Chichenu): Gheorghe (38, ospătar ’’Hanul lui Manuc’’); Steriana (36, inspector personal sector 3), Aura (11, elevă), Darius Dumitru (9, elev); str. Videle nr.39; telefon 6558027.

Gagu: Dumitru (52, patron ’’Bucur’’), Ecaterina (44, casieră), Magdalena (20, casieră), Valentin (13, elev); str.Buziaş nr. 12; telefon 6555151.

Gogu: Vanghele (55, şofer), Maria (50,pensionară), Stere (25, ospătar); str. Gării Pantelimon nr. 3C.

Hristu: Iancu (41, bucătar), Zoiţa (42,vânzătoare), Elena (16, elevă), George (14, elev); str. Burghiului nr. 19.

Malama: Maria (76, pensionară), Alexandru (45, vânzător), Vangheliţa (43, laborantă), Mihaela (20, vânzătoare), Zica (14, elev); str. N.Bălcescu nr.61.

Nicolae: Maria (74, pensionară), Steliana (47, pensionară),Constantin (45, şofer), Evanghelina (44, casnică), Luminiţa (16, elevă), Alexandru (15, elev), Caracostea Atanase; str. Ion Sion nr.7; telefon 6558588.

Stere: Bujana (70, pensionară), Gheorghe (40, patron), Florica (33, casnică), Monica Nicoleta (13, elevă), Stere Ionuţ (11, eelv); str. N. Bălcescu nr. 55; telefon 6556485.

Todica: Dimciu (48, profesor istorie), Maria (46, contabilă), Ecaterina (20, studentă ASE), Teo (13, elev); str. Buziaş nr. 26; telefon 6558810.

Verioti: Stila (49,barman), Zoia (44, contabilă), Tanţa (20, studentă ASE), Elena (19, elevă Liceul Pedagogic), Postole Stana (pensionară); str. A. Ipătescu nr. 58.

Zguma (Cîpîrarlu): T. Gheorghe (37, patron), Elena (35, agent economic), Mihaela (13, elevă), Tatiana (9, elevă), Tănase (7, elev), Naum Stere (65, pensionar); str. Ion Fonaghi nr. 6A; telefon 6550226.

Zguma (Cîpîrarlu): Vanghele (70,pensionar), Ecaterina (68, pensionară), V. Gheorghe (46,patron), Maria (45, patron), Adrian (19, student),Cristina (10, elevă); str. Ion Fonaghi nr. 1; telefon 65502026.

Zguma: Nacu (60, pensionar), Zoiţa (60, pensionară), Vanghele (33, frizer), Dumitriţa (28, coafeză), Daniel (5), Laura (1); str. Ion Fonaghi nr. 3.

Zica: Zica (57,muncitor), Piha (58, pensionară), Iulian (31, lucrător comercial), Teodora (24, vânzătoare),Cătălin (4), Simona (1); str. Gării Pantelimon nr. 11A; telefon 6875420/324.

Zica (Parţala): Vanghele (33, frizer), Dumitru (9, elev), George (6), Geamalinga (33, administrator Academia de artă); str. Gării Pantelimon nr. 131; telefon 6134360.

Zicu : Taşcu (51, revizor contabil), Chiraţa (45, laborantă), Magdalena (19, elevă), Adriana (17, elevă); str. Burghiului nr. 34.

 

VOLUNTARI-PIPERA

Apostol (Todi al Pilea Fotu): Toader (45, electronist ’’Calculatoare’’), Maria (44, inspector personal ’’Calculatoare’’), Claudia Iuliana (18, elevă Liceul Sanitar), Mirela Florina (16, elevă Liceul Pedagogic); şos. Pipera-Tunari nr. 34 B; telefon socru 6885327.

Becali: Dumitru (41), Maria (40), Toma (16, elev), Sotir Cristi (9, elev); str. Chivu Dumitru nr. 36 B.

Becali: Prevenda Sofia (94,pensionară), Alexandra (64, pensionară), George (35, comerciant); şos. Pipera-Tunari nr. 41; telefon 6889779.

Becali: Haralambie (71, pensionar); Everdichia (60,pensionară), Victor (32, patron), Manuela (22, casnică);şos. Pipera-Tunari nr. 39; telefon 3128842.

Bici: Vasile (72, pensionar), Verginia (70, pensionară), Ana (40), Sarafu Florentina (13, elevă), Sarafu Marius (12, elev); str. Fraşari: nr. 8; telefon 6882485.

Caleşu: Constantin (68, pensionar), Cornelia (64, pensionară), Haralambie (39, economist), Anca (38,ingineră), Alexandru Naum (13, elev), Cornelia (9, elevă); str. Frăşari nr. 43; telefon 6870551.

Caleşu: Hristu (47, patron), Ecaterina (47, asistentă medicală), Lucian (13, elev), Decebal (12, elev), Traian (12, elev); str. Frăşari nr. 14B.

Caleşu: Ion (55, şofer Transcom), Maria (53,pensionară), Dănuţ (29, mecanic ’’Maşini utilaje’’), Mirela (25, mecanic), Ramona (3); str. Frăşari nr. 22.

Chiacu: Constantin (39), Tudora (33), Cristina Maria (12, elevă), Teodor (8, elev), Cristian (6), Mirela (6); şos. Pipera-Tunari nr.44.

Costicea: Ion (67, pensionar), Victoria (60, pensionară), Nicolae (37,ospătar), Olga (32, contabilă), Corina (13, elevă), Ioana (8, elevă); şos. Pipera-Tunari nr. 36.

Dargate (Şobolanu): Hristu (34, negustor); str. Chivu Dumitru nr. 32.

Docu: Constantin (65, pensionar), Aneta (57, pensionară), Cristian (35, barman), Carmen (30,bibliotecară), Costin (8, elev); str. Chivu Dumitru nr. 28; telefon 6112984.

Docu: Cornel (52, gestionar),Mariana (40), Simona (17, elevă), Veronica (11, elevă); str. Pritopescu Constantin nr 28.

Docu: Nicolae (49), Everdichia (44), Gabriela (14, elevă); str. Costache Radu nr. 8.

Docu: Vasile (72, pensionar), Evdochia (69, pensionară), Gheorghe (46, şofer), Agora (43, contabilă), Vasilica (5); str. Costache Radu nr. 8.

Geambazi: Tomaida (74, pensionară), Constantin (39, economist), Domnica (37, inginer economist), Tomaida (14, elevă), Vasile (12, elev); str. Frăşari nr. 2.

Geavela : Andrei (50, patron), Ianula (43, funcţionară), Mihai (19), Tomaida (18, elevă); str. Chivu Dumitru nr.36.

Geavela: Toma (42, strungar), Viorica (39),Marius (16, instalator),Oana Luiza (12, elevă); str. Costache Radu nr. 12.

Ianuli: Ion (54), Florica (48), Adrian (21), Marius (18, elev),Manuela (15, elevă); str. Frăşari nr. 38; telefon 6873316.

Lambru: Mihai (41, mecanic), Speranţa (33, eelctronist), Iulian (13, elev), Maria (8, elevă); str. Chivu Dumitru nr. 67.

Memu: Dumitru (63,pensionar), Andronica (57,pensionară), Emil (26, patron), Liliana (contabilă), Dumitru (1); str. Frăşari nr. 49; telefon 6870110.

Nastu: Hristu, Ecaterina (67, pensionară), Gheorghe (40, patron), Maria (39, gestionară), Elena (16, elevă), Cristina (13, elevă); str. Frăşari nr. Nr. 45; telefon 6878551.

Nastu: Spiru (73, pensionar), Hristu (43),Hristula (41), Gabriela (19, elevă), Domnica Victoria (15, elevă), Camelia Florina (12, elevă); str. Frăşari nr. 30.

Prevenda: Dumitru (55, barman), Steliana (47, tehniciană), Hristu (22, funcţionar), Claudiu (19, funcţionar); str. Costache Radu nr. 18A; telefon 6882695.

Spau (Puşi): Maria (68, pensionară), Mihai (38,patiser), Cornelia (31, dactilografă), Diana Maria (11, elevă), Andrei (8); str. Frăşari nr. 12.

Spau: Nicolae (70,pensionar), Evantia (69, pensionară), Sotir (42, muncitor), Angelica (36, muncitoare), Nicoleta (14, elevă), Adriana Evantia (12, elevă); str. Frăşari nr. 34.

Statina (Reli): Aurel (56, crescător animale), Gigi (30, mecanic auto), Tomiţă (24, crescător animale), Aurelia (17, elevă), Narghita (16, elevă); şos. Pipera-Tunari nr. 48A.

Stavri: Vanghele (83,pensionar), Domnica (75, pensionar), Nicolae (48, şofer), Speranţa (39), Domnica (15, elevă), Camelia (13, elevă); str. Frăşari nr. 26.

Stănescu (Curumi): Ioan (44, şofer Media Pro), Marioara (42, lucrător comercial), Angelica (17, elevă); şos. Pipera –Tunari nr. 11A; telefon 6882246.

Şunda: Constantin (70, pensionar), Tomaida (70, pensionară),Ioan (45, economist), Silvia (43, profesoară),Năstase (37, electronist), Adriana (16, elevă); str. Frăşari nr. 42.

Şunda: Gheorghe (62, pensionar), Cornelia (60,pensionară), Petre (patron), Florica (36, casnică), George (6, elev); str. Frăşari nr. 1.

Vanghele: Hristu (80, pensionar), Tomaida (71, pensionară), vasile (35, şofer profesionist), Silviana (33, eelctronist),Mădălina (7), George (2); str. Pritopescu Constantin nr. 2; telefon 6882495.

Vanghele: Cornelia (41, confecţione piese radio), Claudia (23, contabilă), Tănase (21,ospătar); str. Pritopescu Constantin nr. 8.

Vangheli: Alexandru (37, bucătar), Everdichia (35, contabilă), Cristina (12, elevă), Carmen (10, elevă); str.Pritopescu Constantin nr. 26.

În Anuarul aromân publicat în 1994 de fundaţia aromână Valahia din Bucureşti erau înregistrate şi câteva familii aromâne din judeţele Bacău, Brăila, Călăraşi, Cluj, Prahova şi Vaslui. În paranteză sunt trecute vechile nume de familie. Tot în paranteză cu roşu sunt trecute modificările găsite pe Internet.Prefixele telefonice sunt ale Romtelecom.


Judeţul Bacău: prefix 034 (0234)

BEREŞTI TAZLĂU:

Ghiţă: Dumitru (46 de ani,patron), Tania (40, patron), Constantin (15, elev), Oana (15, elevă); cod poştal 5482 (607050); telefon 15.

MOINEŞTI

Ghiţă: Nicolae (52, patron), Vlad (15, elev); cod poştal 5478 (605400); telefon 361322.

TÎRGU OCNA

Ghiţă: Gheorghe (49, patron), Dorina (43, ingineră), Cristian (14, elev), Silviu (11, elev); str. M. Eminescu nr. 7; cod poştal 5467 (605600); telefon 341561.

 

Judeţul Brăila: prefix 039 (0239)

BRĂILA: cod poştal 6100 (810210)

Niculescu (Galiu): Marenca (80, pensionară), Alexandru (44, medic), Carmen (36, laborantă); str. Piaţa Independenţei nr. 2, bl. 2, ap. 84.

 

Judeţul Călăraşi:prefix 042 (0242)

CĂLĂRAŞI: cod poştal 8500

Farin: Dumitru (57, tehnician principal), Steliana (47,educatoare), Steliana (29,studentă), Letiţia (23, studentă),Mariana (22, studentă), Ovidiu (23, student); bd. 1 Decembrie 1918, nr.22, bl. A8, ap. 12; (cod poştal 910010); telefon 312442.

Farmache: Dumitru (68, pensionar), Zoe (60); str. Dobrogei nr. 28; (cod poştal 910032);telefon 314843.

Geacă: Zoiţa (82, pensionară); str. Rahova nr. 229; (cod poştal 910020).

Gioga: Stere (57,pensionar), Norica (53, casnică); str. Rahova nr. 170; (cod 910004); telefon 315245.

Stamu: Petre (58,pensionar), Maria (57, casnică), Dumitru (35, funcţionar), Stela (33, funcţionară), Petrişor (4),Mariana (7, elevă); str. Rahova nr. 194; (cod poştal 910004); telefon 315109.

Varghida: Gheorghe (48, funcţionar), Virginia (48,funcţionară), Dumitru (22,vameş), Mihai (20,ceasornicar); str. Rahova nr. 229; (cod poştal 910020); telefon 314383.

OLTENIŢA: cod poştal 8350 (915400);

Lala: Gheorghe (68, inginer pensionar), Cornelia (63, casnică), Nicoleta (25, economistă); str. (aleea)Cuza Vodă nr. 64; telefon 511643.

 

Judeţul Cluj: prefix 064 (0264)

CLUJ NAPOCA: cod poştal 3400 (400685);

Pintea : Gloria Marieta (49, designer industrial),Ilie Adrian (25, student şi lucrător la Muzeul Antipa); str. Mehedinţi nr. 55-57, bl. C9; ap. 18; telefon 174568.

 

Judeţul Prahova: prefix 044 (0244)

PLOIEŞTI: cod poştal 2000

Bala (Paceavura): Constantin (52, inginer), Marilena (52, ingineră), Ştefan (27, inginer), Lucian (27, inginer); Intrarea (strada) Căminelor nr. 4, bl. 26H, ap. 14; (cod poştal 100349); telefon 135161.

Iancovescu (Târpa): Zoe Laura Antoaneta (64, casnică), Vlad (70, medic); str. Jianu nr. 8; (cod poştal 100543); telefon 172743.

 

Judeţul Vaslui : prefix 035 (0235)

BÎRLAD: cod poştal 6400 (731088?);

Caranica: Vanghele (51, inginer agronom), Aurora (48, asistentă medicală), Alexandru (25,inginer mecanic), Cristian (21, student); str. Karl Marx (bd. Epureanu ?) nr. 30; telefon 411918.

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 3 din 3

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required