Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » DOCUMENTE » L » Items filtered by date: Septembrie 2011
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Items filtered by date: Septembrie 2011


În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus 19 poezii ale lui Marcu Beza (1882-1949), transpuse în română de cei doi editori: Cîntic (H. C.), Minduiri (H. C.), Vruta cătră picurar (K. I.), Cînticlu a neauăl'ei (K. I.), Cloputile... (H. C.), Din casă (K. I.), Prîndzul (K. I.), La tăruşte (K .I.), Loară valea... (H. C.), Iu suntu?... (K. I.).

 


Cîntic (Cîntec)


Da cap luna pisti noapte,

ca 'nă galbină curună.

Dzînile cu chepturi goale

pi la şopute si-adună.

Ş-tu minuta estă dulţe

şi-avdu cărvănari pri cale

cum tot urdină ş-ma cîntă

lăcrămos, cu-ahîntă jeale,

di si ntreabă ş-lail'i munţî

diştiptaţ di-a lor cîntare:

''Ţe au, moi, di 'şi-plîngu-aşiţe

cărvănaril'i-n calea mare?''

(Se iveşte luna-n noapte -

O cunună de argint,

Tocmai cînd - naiade goale

Vin la şipot în alint.

Le petrece cîntec dulce,

Îngînat de cărăuşi

Care-şi plîng dorul de-acasă,

Tot pe drumuri, mereu duşi...

Culmile de munţi, trezite,

Se-nfioară de-al lor cînt.

''Ce păcate trag, sărmanii,

De n-au tihnă pe pămînt?'')

 


Minduiri (Gînduri negre)

Nu-am vîrnu... Toţ muriră,

Maşi pangul sta di s-niră

tu un cornu.

Şi ni-ţase,-arucă-alaţă

cînd ocl'il'i-a mei acaţă

si-şi plîngă.

Ş-di cum îl ved că treaţe

cu pîndza a lui araţe

ca savan,

întreaga bană ni-pare

'nă casă mare, mare

di pangu.

(N-am pe nimeni... Toţi s-au dus,

Doar paingul stă mofluz

De o parte.

Şi tot ţese, trage fire,

Îmi curg lacrimi în neştire,

Şi plîng, plîng.

Urmărindu-l cum tot trece

Peste pînza lui cea rece

Precum giulgiul,

Viaţa-ntreagă mi se pare

Ca o casă goală, mare

De paing.)

Anviţai că taha pangul

easte suflitlu-a vărnui,

care l-poartă cătră mine

vrearea-a lui.

Şi-ună dzuuă: - Pangu frate,

lu ntribai cu ocl'i udzî,

ţe ma deapini? Ţe-s aesti

lăi fărfudzî?

- Ţ-fac un savan. Află-ţ ninga

'nă cutie şi-ună cruţe,

că, vedz, moartea di-avărliga

ma ti-aduţe.

Şi-aplicat, apoia, pangul

pisti caplu-a meu, aproape,

cîte lucre nu ni-aspuse

di la groape!...

(Unii spun c-ar fi paingul

Vreun suflet răposat -

Şi că-l mînă înspre tine

Gînd curat.

Într-o zi, nedumerit,

Îl întreb: - Păianjen, frate,

Ce tot ţeşi bizarerii

Încurcate?

- Mă-ngrijesc să-ţi fac linţoliu;

Tu să-ţi caţi cruce, sicriu -

Că îţi dă tîrcoale moartea,

Încă viu.

Şi mi-a spus paingul multe -

Despre trecerea din viaţă,

De simţeam că-ncheagă-n pieptu-mi

Sloi de gheaţă.)

 

 

Vruta cătră picurar (Iubita către păstor)

Ţe negură! Ţe vimturi!...

Jilos cupiile bat.

Agiumse toamnă greauă,

lai picurar mărat!

(Ce negură! Ce vînturi!

Trec turme ca un nor...

Ajuns-a toamna grea,

sărmanul meu păstor!)

Şi ni-fudzi tine diparte,

nu ni-avdzî plîmtul graiu,

cîndu căşearea goală

s-dirină pisti plaiu.

(Tu ai să pleci departe,

n-auzi jelitu-mi grai...

Rămîne stîna goală,

pustiu e-al nostru plai.)

Ah, singura-a mea vreare,

lăi minduiri ni spun

că, poate, vîrnoară

nu va s-bînăm deadun;

(Iubitul meu păstor,

ce gînduri mă apasă!

Că, poate, niciodată

n-ai să mai vii acasă!)

Va s-crească lundzi schini

pri calea di al oi,

ş-că tine nu va s-vini,

giuneale, nu va s-vini!

(Vor creşte mărăcini

pe drumul de la oi...

Dar mi se pare, mîndre,

n-ai să mai vii-napoi!)

 

 

Cînticlu a neauăl'ei (Cîntecul zăpezii)

Muşeatile plaiuri

az dormu tăcute.

Năval'iuri, năval'iuri

si-aştearnă pri tute.

(Frumoase poiene,

azi dorm în tăcere...

Troiene, troiene

s-aştern peste ele.)

Agalea, ca roiuri

di albe lilice,

cad peane şi-asboară

ş-tu vimtu nvilice.

(Şi cad roiuri-roiuri,

petale de flori

şi vîntul le poartă

spre negrele zări.)

Din ţerlu ţe nu-avde

criparea-nă greauă,

niloasă şi-ambară

s-nă vini, albă neauă.

(Din cerul ce-i surd,

la durerea-ne grea,

cu mare belşug

să vii, albă nea.)

Ş-tu munţî, diparte,

iu fara-a mea s-frîndze,

dipune şi-astupă

cărările di sîndze.

(Departe, în munţi,

unde neamul meu plînge,

aşterne-te, nea,

pe drumuri de sînge.)

 

 

Cloputile... (Clopotele...)

Clopute cu boţi di nilă

plîngu calea tu păduri.

Pisti giuguri trec anarga

lăi năuri.

(Clopote - a jale bat,

În tot codrul răsunînd;

Peste creste - se alungă

Nori, de-a rînd.)

Cloputile, cloputile...

Cum asună vrearea-a lor!

Di-iu lă vine-ahîntă jeale

şi-ahît dor?

(Clopotele, clopotele...

Cum răsună! Ce fior!

Unde ascund atîta jale

Şi-atît dor?!)

Ş-tută noaptea dipun hima,

pi la ermile fîntăni,

ca stihiile - bair, bair

di cărvăni.

(Trec în noapte caravane -

Pe lîngă fîntîni pustii;

Joacă umbre, se-ntretaie,

Ca stafii.)

Ş-cloputile, că him oarfăni

ş-că nă lo cănina spun.

Ş-tută noaptea plîngu, laile,

ş-ma dipun!

(Clopotele! Toate zic

De obida noastră mare,

Că rămas-am fără nici o

Apărare!)

Canda vor s-dişteaptă-anamea

di tu horile-a noastre, moi!

...Dumnidzale, toarnă-ţ ocl'il'i

ş-cătră noi!

Parcă-ar vrea - străvechea cinste

Să ne-o-aducă înapoi...

Doamne, ţi-ai întors privirea

De la noi!)

 

Din casă (Din casă)

 

Vatra-i goală. Di cu seara

nişti paltini tut asună,

ş-ca nivol'ea, umbre groase

ţingu loclu dipriună.

(Vatra-i goală. Iar afară

paltinii se frîng pe grind.

Ca nevoia, umbre dese

tot pămîntul îl cuprind.)

Amînat, chirduş pri căl'iuri,

chirăgiadzl'i-acaţă s-treacă,

di 'şi-astal'e lai vîrcolaţi...

Dîrcea l'i-bate, noapte l'i-neacă.

(Rătăciţi pe drum, tîrziu,

chiragii-ncep să treacă.

Nici o umbră...doar pustiu...

Noaptea, ploaia îi îneacă.)

Tu un cornu sta icoana...

Ţerlu-ascapiră nafoară

ş-mi l'ea frica... - Doamne, Doamne,

iu s-duc nîşi ahtare oară?

(În ungher -  o lumînare...

Totu-afară parcă geme...

Şi mi-e frică... Doamne, Doamne,

unde merg pe-atare vreme?)

 

 

Prîndzul (Amiaza)

Dă-ţ turmile ncoa si-amiridză,

fărtate, că-i fearica vearde.

Ţu-aumbră nu-şi intră zăduhlu,

ni soarile tu-aumbră nu arde.

(Amuşină-ţi turmele-ncoa',

fîrtate, căci feriga-i verde...

La umbră n-ajunge zăduful

şi soarele-n umbră se pierde.)

Pri cale cărvănile-agălescu

şi vrearea-a lor scade şi scade.

Sta munţîl'i, pădurile tăcute

cu percea-a lor pînă di pade.

(Chervane pe drumuri se-opresc...

Nu-i cîntec, nici plîns, nici cuvînt...

Şi-n munţi, pădurile-adînci

ramuri îşi pleacă-n pămînt.)

Aclo maşi iu apile cură,

iu sălţile-adară curună

pri undză, izvur, acloţe

cîntări misticate-arăsună.

(Doar sus, la izvor, unde sălcii

se-apleacă-mpletindu-şi cunună,

din undele limpezi de ape

cîntări minunate răsună.)

Boţi multe şi-arîsuri... Apoia,

da mailu şi si-avde ca toacă.

Pişchire vedză, peatiţe albe,

tu albu lunină că gioacă.

(Apoi... şi maiul se-aude

şi fetele spală şi cîntă...

Cămăşi şi albe năframe

în alba lumină se zvîntă.)

Bilescu mul'erile. Şi stoguri

imnînda tu iarbă, lişoare

şi svelte, părumbile nîse,

la pîndza şi-u tindu la soare.

(Şi pînza-nnălbesc. Iar apoi

în iarbă se-ntind - porumbiţe -

şi-n soarele-amiezii lucesc

şi văluri şi plete-n cosiţe.)

Dă-ţ turmile ncoa si-amiridză,

fîrtate, că-i fearica vearde.

Tu-aumbră nu-şi intră zăduhlu,

ni soarile tu-aumbră nu arde.

(Amuşină-ţi turmele-ncoa',

fîrtate, căci feriga-i verde...

La umbră n-ajunge zăduful

şi soarele-n umbră se pierde.)

 

La tăruşte (La stînă)

Doi picurari aveagl'e

sum neguri di brumar

tăruştea-a lor, iu vimtul

pitrunde ca-n ţilar.

(Doi păcurari veghează

- sînt neguri de brumar -

la stînă, unde vîntul

aleargă ca tîlhar.)

Ş-ma tac. Di oară-oară

cu jeale cînil'i-angană,

Tac şi-oile. Corghi-asboară

şi ntunică pri dzeană.

(Şi tac. Cu jale-n glas

doar cîinii-şi cheamă blînd.

Dorm turmele. Şi corbii

trec, zarea-ntunecînd.)

Ţe nod în cheptu l'i ţîne?

''Fărtate, greaşte unlu,

va s-tradzim cale mîne.''

(Ce gînd îi bate acum?

''Fîrtate, zice unul,

mîine, pornim la drum''.)

Şi-alantu l'i dzîţe: ''Ştiu...

Ma nu va li-află bunlu

cupiile tu-arniu!''

(''Ştiu - spune celălalt,

dar turmele n-or merge

cu bine la iernat!'')

 

Loară valea... (În exod)

Loară valea, valea oile,

pi tu mardzinea di-aluni.

- Iu duţî turma, picurare,

şi-iu dipuni?

(Se scoboară turme-n jos,

Tot prin rarişti de aluni.

- Încotro le tot mînaţi,

Oameni buni?)

- Iu s-mi duc, o lai fîrtate,

că nu ştii ţe-i la căşeri...

Vimtul suflă .-nu si-avd cîntiţi

di flueri.

(- Încotro vedem cu ochii,

Că de-o vreme, pe la stînă,

Numai crivăţul şi jalea

Se îngînă!)

Ş-că fudzim... iarna şi-u greauă,

di nă-alasă-ahînţî ani

fără noatini, fîră neale

ş-gulişeani.

(Vine iarna peste culmi

Şi mioarele ne pier,

De-o rămîne locul gol

Şi stingher!)

Era seara. Pi tu neguri

dipunea cupii di oi.

Ş-ţe jilos plîndzea pădurea

dinăpoi!...

(Amurgeşte. Trec mereu -

Pîlcuri, turmă după turmă;

Le petrece codrul, trist,

De din urmă...)

- Oară bun, cara, du-te,

o lai oarfăn picurar;

ş-Dumnidzău s-li-aducă tute,

tute-ambar!

(- Cale bună, dragi ortaci,

Fie Dumnezeu cu voi -

Şi la vară să vă-ntoarceţi

Iar la noi!)

 

Iu suntu?... (Unde sînt?...)

Iu suntu di nu-asună

cărvănile-auaţe-n vale?...

Ş-încl'ină ş-fadzi la lună

di jeale.

(Pustiu pe drumuri, văi...

Şi unde-s caravane?

Şi fagii lasă umbre, ca negrele

sumane.)

Sta Gramustea tăcută...

Su muril'i gol'i, pit porţî,

trec umbre noaptea tută

di morţî.

(Sta Gramostea* tăcută...

Pe lîngă ziduri, porţi

trec noaptea numai umbre

de morţi.)

Şi-ascultă...Si-avdu la fîntîni,

aproape, mult aproape

fluierile-a noastre ca cîmbăni

pri groape!

(Ascultă... la fîntîni

se-aude-un cînt, departe...

Şi fluierul - un clopot ce sună

parcă-a noapte.)

 

*Gramoste - Mare centru aromânesc în masivul muntos Gramos, în Grecia (n. ed.)

 

 

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 200-223.



Marcu Beza s-a născut în 1882 (incert pentru Hristu Cândroveanu) sau la 30 iunie 1882 (cf. saitului ''Crispedia''), în comuna Clisura (cf. H. C.) sau Vlaho-Clisura (cf. ''Crispedia'') din Macedonia otomană.


Clisura era situată în apropiere de izvoarele Bistriţei şi de lacul Ostrov, într-o regiune muntoasă şi împădurită a Macedoniei, cu vârfuri de peste 2000 m, unde se mai află multe aşezări aromâneşti: Nevisca, Grămăticova, Cândrova, Blaţa, Hrupişte, Căstur (Kastoria), Gramoste etc.


Învaţă la şcoala din localitatea natală şi la liceul din Bitolia, în Macedonia otomană, ambele instituţii de învăţământ în limba română finanţate de statul român.


La Bucureşti, frecventează cursurile Facultăţii de Litere, unde i-a avut ca profesori pe Titu Maiorescu şi Nicolae Iorga. Lucrarea de licenţă, întitulată Raportul filosofiei cu poezia şi scrisă în spiritul lui T. M., l-a impresionat pe acesta.


Studiază Literele şi la Londra şi Oxford între 1909-1914.


Lucrează apoi în diplomaţia românească, mai întâi ca interpret la Legaţia de la Londra între 1909-1916.


În 1916 se întoarce în România pentru a se înrola în armata care va lupta în primul război mondial, între 1916-1918.


Apoi, între 1920-1933 revine în capitala britanică, în calitate de consul. Aici, la King's College şi la Universitatea din Londra, promovează în calitate de conferenţiar cultura românească, expunerile sale având ecou favorabil printre contemporani. În paralel, promovează cultura engleză în rândurile publicului românesc, devenind unul din cei importanţi anglişti ai României. A intermediat legătura între dramaturgul Bernard Shaw şi Teatrul Naţional din Bucureşti şi a susţinut traducerea în engleză a romanului Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu.

În 1933 este numit consul general la Ierusalim, în Palestina sub mandat britanic, unde se va documenta asupra unor teme de istorie a culturii.

În timpul celui de-al doilea război mondial (1939-1945) revine la Londra în calitate de consilier cultural.


În literatură debutează în 1903 cu volumul de proză aromână De la noi.


A redactat revista ''Grai bun'' în anii 1906-1907 şi 1909.


În 1925 este ales membru corespondent al Academiei Române.


A colaborat la revistele „Românul de la Pind", „România literară", „Convorbiri literare" (unde este promovat de T. M.), „Analele Academiei Române", „Luceafărul", „Boabe de grâu", „Cuget românesc", „Ideea europeană", „Lumina", „Lilicea Pindului", „Revista aromânească", „Universul", „Notes and Queries" (Paris) etc.


Alături de N. Iorga, Gr. Nandriş, G. Cioran, T. Bodogae, M.B. a urmărit raporturile culturii române cu Muntele Athos (Grecia), evidenţiind puternica influenţă a mănăstirilor de la Sfântul Munte asupra celor din Mediterana răsăriteană.


Referitor la romanul O viaţă, apărut în 1921, criticul literar Eugen Lovinescu scria că autorul ''nu reuşeşte să ridice o simplă schiţă filigranată la tonul şi dezvoltarea epică necesară".


Notele de călătorie în Anglia arată, conform ''Crispedia'', ''o fină înţelegere şi capacitatea de a explica societatea contemporană engleză'', fiind ''scrise cu mai multă vervă decât cele ale lui Ioan Botez şi N. Petrescu, publicate cam în acelaşi timp''.

Eseurile despre Anglia, apărute în ''Convorbiri literare'', se focalizează asupra unor personalităţi culturale ca Thomas Carlyle, John Ruskin, Frank Harris,William Shakespeare. Atrage atenţia asupra viziunii regizorale inovatoare a lui Gordon Craig şi Granville-Parker, subliniind că „dramele lui Shakespeare nu au numai valoare istorică, ci ele sunt întru totul şi ale timpului nostru." Cu volumul Shakespeare in Roumania (1931) sublinia unui aspect important al circulaţiei motivelor între două culturi europene, numărându-se printre primii care introduc acest element esenţial în cercetarea comparatistă românească, extinzând studiul comparativ şi asupra literaturilor populare.


Printre cele mai importante lucrări se numără şi Romanian Grammar şi Călători englezi despre Români (1580-1825).


Tematica aromânească e prezentă în cărţi de poezii, schiţe şi nuvele în română şi în aromână: De la noi, Pe drumuri, O viaţă etc. Colaborează la mai multe publicaţii aromâneşti. Creaţia sa este inclusă în Antologia aromânească publicată de filologul aromân Tache Papahagi în 1922, Antologie lirică aromână (1975) şi Antologie de proză aromână (1977).

Poeziile Minduiri, Cînticlu a picurarlui, Cloputile, Ma ţe u vrei, La tăruşte, Loară valea au apărut în revista ''Lumina'' din anul II, 1904. În numărul din anul următor a apărut şi poezia Cîntic.

Poeziile Cînticlu a neauăl'ei, Şi-ni bate iara ocl'iul, Ună carte, Dimîndări au apărut în revista ''Graiu bun'', în numărul I din 1906. Poeziile Di-acasă şi Auşulu au apărut în numărul I din anul următor. Poezia Minduiri di vreari a apărut în ''Calendarul Graiu bun'' din 1909. Poezia Dimîndări a apărut şi în ''Revista aromânească'' din anul I, din 1929.

Poeziile Vruta cătră picurar, Din casă, Iu suntu?... au apărut în ziarul ''Românul de la Pind'', în numărul din 1904. Poezia Munte, frate a apărut în numărul din anul următor.

Poezia Prîndzul a apărut în revista ''Lilicea Pindului'' în numărul din anul I, din 1912.

Aceste poezii de mai sus au fost incluse în antologia publicată în 1985 de scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu, cu transpuneri în română ale celor doi editori, care au urmărit ''a realiza echivalenţe uneori nu foarte fidele textelor orginale, dar cu grija de a nu le trăda măcar spiritul''.

Creaţia în aromână a lui M. B. a fost inclusă în ediţia postumă din 1981 a lui T. P., Grai, folclor, etnografie, îngrijită de Valeriu Rusu, apreciat de H. C. ca ''prieten al literaturii aromâne''. T. P. îl caracteriza ca un poet etnoliric „de o inspiraţie profundă şi cumpănită".


Textele poeziilor Căntic şi Vruta cătâ picurar şi fişiere audio cu poeziile Loarea valea şi Minduiri sunt postate pe saitul aromân ''Căntitsi shi poezii armâneshti''.

Textele poeziilor Luară valea, valea oili şi Minduiri, precum şi fişiere audio ale acestor poezii sunt postate pe saitul aromân ''Giony''.

M. B. a încetat din viaţă la 30 mai 1949, la Bucureşti.


Criticul literar H. C. îl considera ''un cărturar prin excelenţă'', deosebit însă de conaţionalii săi George Murnu şi Nida Boga: ''Pe cînd Murnu însă rămîne un savant specios (ca arheolog mai ales) şi un poet epico-liric spontan, precum şi un ca om, iar Boga un liric epopeic şi un ca structură intimă, iradiind ironie şi sarcasm creativ şi existenţial, Beza este o ilustrare a rigorii şi a distincţiei atît în ce scrie, cît şi în relaţia lui cu lumea, aş zice cu sine însuşi chiar, parcă cenzurîndu-se permanent, asemenea diplomaţilor de carieră.'' Din perspectiva exploratorului civilizaţiilor orientale şi moderne, H. C. îl apreciază ca un ''comparatist de mare acribie''. Scrisul său literar şi ţinuta sa civilă sunt comparate de H. C. cu cele ale lui Alexandru Odobescu, Lucian Blaga şi Titu Maiorescu. Fondul de inspiraţie folclorică în opera sa în aromână o explică prin ''înclinaţia atavică a scriitorilor aromâni pentru geografia de spirit'', mimetismul creativ excluzându-l în cazul lui M. B. H. C. îl apropie de Octavian Goga: ''Poemele lui au întotdeauna profunzime, autorul lor fiind un reflexiv marcat perpetuu de zbucium, de suferinţă pentru imaginea în declin a lumii etniei sale de arhetipuri''. De asemenea, remarcă influenţe ale lui M. Eminescu şi George Coşbuc, pe care îi consideră ''modele în genere'' ale scriitorilor aromâni. M.B. obţine ''adevărate pînze cinematografice,larg cuprinzătoare, ale etnografiei şi spiritualităţii aromâneşti'', poemele şi proza sa fiind ''copleşitoare, obsedante, asemenea unor micro-tragedii condensate, lucrate cu minuţia artistului înnăscut''. Criticul subliniază că literatura lui M. B., ca şi a altor scriitori aromâni, pune aceeaşi problemă cititorilor români şi aromâni care nu au cunoscut direct realităţile istorice sud-dunărene: ''a accesului cititorului la comunicarea (subl. ed.) ei, care este o chestiune complexă, de grai, de atmosferă socială şi de civilizaţie, într-un cuvînt, de lungime de undă comună (subl. ed.) cu destinatarii mesajului ei''.


Între scriitorii aromâni, saitul ''Crispedia'' îl consideră ''cel mai apt să susţină dimensiunea reflexivă, fără a ignora nici metafora, ceea ce conferă densitate şi expresivitate discursului liric sau epic''. Din această perspectivă, povestirile sale seamănă cu ''mici romane condensate'', ca de pildă Gardana, remarcată de E. Lovinescu şi tradusă în engleză, scriitorul dovedindu-se ''un povestitor plin de farmec''.Saitul conchide: ''Atât în poezie, cât şi în proză, sunt înfăţişate, ca în nişte stampe, imagini arhetipale din viaţa cărăvănarilor şi a păstorilor aromâni din vechime, a haiducilor, a luptătorilor aromâni pentru libertate.''


Opera:

De la noi, Bucureşti, 1903;

Graiu bun. Calendar aromânesc, Bucureşti, 1909;

Pe drumuri. Din viaţa aromânilor, Bucureşti, 1914;

Oscar Wilde, De profundis, traducere, Bucureşti, 1915;

Romantismul englez, Bucureşti;

Papers on the Romanian People and Literature, Londra, 1920;

Zidra. Gardana. The Dead Pool, Londra - New York, 1921;

O viaţă, Bucureşti, 1921; ediţia (Doda), Londra, 1925;

Ruva. Între două lumi, Bucureşti;

Romanul englez contimporan, Bucureşti, 1928;

Paganism in Romanian Folklore, Londra, 1928;

Shakespeare in Roumania, Londra, 1931;

Din alte ţări. Studii şi impresii, Bucureşti, 1933;

Biblioteci mănăstireşti la Muntele Athos, Bucureşti, 1934;

Lands ofMany Religions. Palestine, Syria, Cyprus and Mount Sinai, Londra, 1934;

Urme româneşti în Răsăritul Ortodox, Bucureşti, 1935;

Calea destinului, Bucureşti, 1938;

Cartea cu amintiri, Bucureşti, 1938;

Din Anglia, însemnările unui literat, Iaşi;

Vechi legături cu Anglia, Bucureşti, 1938;

Necunoscuta, Bucureşti, 1939;

Origin of the Roumanians, Worchester-Londra, 1941;

The Roumanian Church, London, 1943;

Heritage of Byzantium, Londra, 1947;

Romantismul: romanul englez, îngrijită şi introducere de Andi Bălu, Bucureşti, 1999;

Pe tărâmuri biblice, Bucureşti, 2000.

 

SURSE:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 197-199, 481.

***, ''Crispedia'', http://www.crispedia.ro/Marcu_Beza

Răzvan Codrescul, ''Rost'', http://sfioaniacobhozevitul.wordpress.com/resurse/marcu-beza-rost/


Poezia Voshopole de N. Boga

Sâmbătă, 03 Septembrie 2011 09:50


În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu puiblicau Un veac de poezie aromână, în care au inclus şi capodopera lui Nida Boga, Voshopole. Această epopee în sonete având ca subiect istoria oraşului aromânesc Moscopole din Albania otomană a secolului XVIII a fost transpusă în română de H. C. Acesta preciza că a fost exclus un număr mic de sonete ''tributare teologismului''. Sonetul este format din două strofe de câte patru versuri şi două de cîte trei versuri.

 

Epopeea este structurată în 13 capitole formate din 126 sonete:

 

I.Thimell'ilu ali Voishopole (Voshopole se-ntemeiază tîrg)

II. Voshopolea sum nioiri (Voshopole în furtună)

III. Pănăvirlu di Voshopole (La tîrgul din Voshopole)

IV. Dzuua di Pănăvir (Şi - iată tîrgul!)

V. Voshopolea aplucusită di arbineşti (Voshopolea strivită de arnăuţi)

VI. Alumta di tu măhăladzi (Cum s-au luptat în mahalale)

VII. La palatea al Gojdu (În castelul lui Gojdu)

VIII. După furtună (După furtună)

IX. Adunarea auşlor (Sfatul bătrînilor)

X. Aprindi di angrupăciune (Ajun de îngropăciune)

XI. Dzua di angrupăciune (În ziua despărţirii de cei dragi)

XII. Voshopoleanle şi-plîngu morţăl'i (Voshopolencele îşi plîng morţii dragii)

XIII. După ruire (Dezrădăcinaţii)


Capitolul I este alcătuit din 32 de sonete: Thimel'iu (Începutul), Cupiile crescu (Se înmulţesc turmele), Voshopolea agiundze hoară (Voshopole ajunge sat), Cărvănarl'i aduc flurii (Chervangii vin cu galbeni), Voshopolea s-faţe pulitie (Voshopole-i de acum oraş), S-adună furnigame di oamini (Un furnicar de omenire), S-analţă biseariţi (Se nalţă mănăstiri), Voshopolea lucreadză (Oraşul fără tihnă), Sarmacheşl'i (Mătăsarii), Cuiumgeadzl'i (Giuvaergiii), Vise de asime (Vise de argint), Băcăladzl'i (Băcăniile), Căldărarl'i (Căldărarii), Tufecciadzl'i ş-cuţutairl'i (Armurierii), Arafţăl'i (Croitorii), Chiurcciadzl'i (Blănarii), Sărahil'i (Zarafii), Cum lucreadză sărahil'i (Zarafii, la lucru), Sărahi armâni cunuscuţi ş-tu xinitie (Bancheri aromâni în lume), Isnăhiile (Isnafurile), Isnaf-başlu (Mai marele breslei), Voshopolea fără turţî (Tîrg fără turci), Voshopolea s-chiverniseaşte singură (Voshopolea se cîrmuieşte însăşi), Un giuvair di munte (Un giuvaier de munte), Nă ţitate di lunină (Cetate de lumină), Academia Nauă. Theodor Caval'ioti (Noua Academie. Theodor Cavalioti), Biserica şi grailu armânescu (Biserica şi graiul armânesc), Ifhie ti eupatridzi (Predici pentru oameni însemnaţi), Cartea armânească (Cartea armânească), Voshopolea pare 'nă sculie (Voshopole învaţă întruna), Lunină armânească (Lumină armânească), Anveadză grailu părintescu tu cărţă (Învie grailu părintesc în cărţi).



Thimel'ilu (Începutul)


Voshopole thimel'ilu că-l băgară

Uiaril'i, ş-numa-l'i poate ca s-nă spună;

Aclo lă vinită fu scriata si-s adună,

Şi-a lor vinită s-lă hibă ambară.

(Voshopolei că-i fură începători

Oierii doar - şi numele-i ne-o spune;

Acolo fu menit să se adune

Şi să prospere, neamul de păstori.)

Tuţi cu tămbarea viniră pi-anumiri,

Ş-cu pîne sumulaie tu tisagă,

Tu mînă cu vîrtoasă nă ciumagă,

Cu căpri şi-oi dzeadzite s-li-anumiri.

(Veniră toţi, cu zeghele pe umeri

Şi pîine neagră în desagi de lînă;

Aveau - drept arme, bîtele în mînă,

Iar oi - pe degete să li le numeri...)

Vahi nu era puiată niţi stane,

Apanghiu n-avea omlu, pravda, cînil'i,

Sirinlu, ţer era a lor tăvane.

(Şi n-au găsit o streaşină cruciş,

Nici adăposturi - pentru oameni, vite;

Cerul boltit le-a fost acoperiş.)

Hirbea pădurile-mpline di aghrime,

Di frică ma nu para ştiu Armînil'i,

Nu vor să ştibă niţi di cingrime.

(Doar fiare peste tot - şi loc stingher.

Ci au descins, cu inimi oţelite,

Şi n-au fugit - de spaimă, nici de ger.)

 

Capitolul II este alcătuit din 12 sonete: Buhil'i ''avi'' (''Cucernicele'' buhe), Dhisputaţil'i greţi cad piminduire (Biserica grecească-n frămîntare), S-tindu scîndil'e (Păienjeniş de curse), Cum ''lucreadză'' dhisputadzil'i (Lucrează straşnic cei arhierei), Greaca chira Vasilichii (Metresa lui Ali), Alte minciuni ali Chira Vasilichi (Scorneşte Vasilke, mereu), Chira Vasilichi-theatrină (Curtezana joacă teatru), Ali Păşelu - lup (Paşa e un lup), Ali Păşelu - nel (Paşa e miel...), Chirirea a Voshopolei (Pieiriea Voshopolei), Hăbarea laie (O veste neagră), S-dimîndă călcarea ali Voshopole (Porunca paşei).


Capitolul III este alcătuit din 6 sonete: Voshopolea să-ndreadze ti pănăghir (Se pregătesc voshopolenii pentu tîrg), Tihniţl'i lucreadză ti pănăghir (Se-ndeamnă şi cei meşteri), Vin armînnil'i di pi tu munţă (Coboară aromânii de prin munţi), Vin ş-geambaşil'i di Muzăchia (Vin şi geambaşii de prin Muzăchia), Vin ş-ţiritoril'i (Milogi la tîrg...), Voshopolea aprindu di pănăghir (Voshople-n ajun de sărbătoare).


Capitolul IV este alcătuit din 5 sonete: Dimneaţa a pănăghirlui (În dimineaţa tîrgului), Vin beianil'i arbineşi şi-amânil'i celniţi (Bei arnăuţi şi celnici aromâni), Amarea di oamini (O mare de oameni), Muştereadzl'i amînă s-vină (Se lasă muşteriii aşteptaţi), Chesate şi-m-păzare (Tot tîrgu-i mort).


Capitolul V este alcătuit din 10 sonete: Voshopolea cade pi minduire (Voshopolenii intră la păreri), Aniurdzeaşte pi bărute (Miroase-a praf de puşcă), Pleaşca nu para-i lişoară (Nu-i pleaşca la-ndemînă chiar), Acaţă s-cură sîndze (Sînge, şiroaie), S-dişteaptă Voshopolea (Voshopolea îşi vine în fire), Arsar auşli, mul'erile ş-featile (Bătrîni, femei şi fete - la arme!), Ahurheaşte alumta (Începe lupta), S-fură părmătia (Război şi jaf), Tiniramea s-tradze tu măhăladzi (Se trag cei tineri înspre mahalale), Cîrşia s-neacă tu fleacă (E tîrgul tot în flăcări).


Capitolul VI este alcătuit din 16 sonete: Vişterile di tu măhăladzi (Comorile din mahalale), Arbineşil'i tu măhăladzi (Iată-i, aci), ''Obura!'' (''Pe ei!''), Voshopole s-alumtă armânamea tută (Se bat armânii toţi, ca leii), Urdia s-adună ti iuruşe (Hoardele mai pregătesc un iureş), Canda e bitisita lumil'ei (E ca-n sfîrşitul lumii), Noaptea blăstimată (O noapte de blestem), Urghia ş-Dumnidză s-u veadă! (Urgia, cerul însuşi s-o priveacă), Pleaşca di tu case (Jaful prin case), S-alumtă ş-nă lihoană (Se luptă şi-o lăuză), La Stămăria (În biserica Sînta-Măria), Mul'erile să-nclină (Bătînd mătănii), Ciuda de la Stămăria (Minunea de la Stămăria), Arde Naua Academie (E-n flăcări şi Academia Nouă), La stampă (La stampă), Arde stampa şi cărţăle armâneşti (Pojar de cărţi).


Capitolul VII este format din 18 sonete: Tu palatea al Gojdu (În castelul lui Gojdu), Palatea are analtu gardu di her (Castelul e îngrădit cu fier forjat), Un di beiani zburaşte cu nubetea (Un bei viclean), Beianil'i s-aurnescu tu ubor (Dau buzna beii), Armânil'i pliguiescu maşi cal'i (Armânii trag în cai cu osebire), Beianil'i suntu ursiţi tu palate (Beii s-poftiţi în palat), Huzmichiaril'i aduc tutune, narghiulei (Slujitorii îi cinstesc pe bei), Beianil'i şed ca pi schini (Stau beii ca pe spini), Vin hăbări lăi di nafoară (veşti negre), Mitropolea aplucusită (Mitropolia asaltată), Urdia s-aproache di palate (S-apropie hoarda de palat), Hăbarea adusă di un tinir (Un străjer, c-o veste), Urdia să-ndreadze ti iuruşe (Se pregăteşte hoarda de atac), Ascăparea di iuruşe (Iureşul oprit), Urdia isihăsită (Hoarda domolită), Urdia să-ndreadze ti-nchisire (Bandele se pregătesc de ducă), Să-ndreg şi beianil'i ti ducă (Şi beii se pregătesc să plece), Voshopolea armîne ca moarte (Voshopole rămîne pustiită).

Capitolul VIII este alcătuit din 23 de sonete: Hărvie di jale şi cănină (Dimineaţă de jale şi obidă), Tu uborlu al Gojdu (Acasă, la Gojdu), Zburaşte Gojdu auşlu (Bătrînul Gojdu deapănă povestea...), Nă carte gărţească (Scrisoare, în greceşte), Cartea e scriată Ianina (Scrisoare din Ianina), Lăeţle scriate tu carte (Ce mai zicea-n scrisoare), Academia nauă şi stampa s-hibă arse (Să ardă Stampa şi Academia), Lumea armîne limnusită (Ascultătorii sînt înmărmuriţi), Criştinamea cade pi dzînucl'i (Mulţimea îngenunche, uluită), Dzua di mîne (Ziua de mîine), Voshopoleanil'i Dumnidză l'i-agiută (Voshopolenilor le-ajută Dumnezeu), Urghia ţi-l aşteaptă (Pîndindu-i nenorocul), Va mutare agonea (Ci nu vă pierdeţi vremea), Mul'erile lăcrineadză (Şi plîng femei), Urăciunea a mitropolitului (Binecuvîntarea mitropolitului), Mitropolitlu armîne Voshopole (Mitropolitul rămîne în Voshopole), Armîne şi Caval'ioti (Rămîne şi Cavalioti), Zborlu dadil'ei cu trei hil'i morţă aseară (Cuvîntul unei prea cernite mame), Oara ciudiilor (Ceasul minunilor), Sîndzele aloat di nauă bană (Sîngele, izvor de viaţă nouă), Morţăl'i ti Voshopole (Eroii Voshopolei), Mărşele a pîngînilor (Hoituri de păgîni), Lumea s-arăspîndeaşte (Roiesc armânii).


Capitolul IX este alcătuit din 3 sonete: Părererea a mitropolitlui (Părerea mitropolitului), Să-ndreadze ruirea (Gata de drum), Uminitatea voshopoleană (Omenia voshopoleană).


Capitolul X este alcătuit din 2 sonete: S-adună morţăl'i (Sînt strînşi cei morţi), S-adară chivurile (Se fac sicrie).


Capitolul XI este alcătuit din 3 sonete: Bair lungu di chivuri (Şir de coşciuge), Zborlu al Caval'ioti (Panegericul lui Cavalioti), Mitropolitlu alavdă giuneţa a morţălor (Omagiul mitropolitului).


Capitolul XII este alcătuit din 8 sonete: Plîngu ti un hil'iu tinir (Bocet pentru un tînăr fecior), Plîngu ti ună hil'e nimărtată (Bocet pentru o fecioară), Plîngu ti un nicuchir aleptu (Bocet pentru omul drag), Plîngu ti un cărvănar (Bocet pentru-un chervangiu), Plîngu ti un picurar (Bocet pentru un păstor), Plîngu ti căldărari şi ghunusari (Bocet pentru căldărari şi spoitori), Plîngu ti un hil'iu di săraf (Pentru un fiu de zaraf), Plîngul a ţerlui (Plînge şi cerul).


Capitolul XIII este alcătuit din 10 sonete: Cale greauă ş-lungă (Drum greu şi lung), Anchisescu şi sărahil'i (Pornesc şi zarafii), Voshopoleanlu va s-află nă lume nauă (Voshopolenii şi-caută zări noi), Anamea a voshopoleanilor (Faima-le, mare), Sina, Gojdu, Dumba, Mocioni... (Sina, Gojdu, Dumba, Mocioni...), Eta voshopoleană (Văleat voshopolean), Voshopoleanil'i agiută amirălu afstrichescu (Voshopolenii sprijină chezaro-craii), Grailu părintescu (Graiul părintesc), Roja, Boiagi, Ucuta (Roja, Boiagi, Ucuta), Ciudia cu Voshopolea (Miracolul Voshopolei).



Ciudia cu Voshopolea (Miracolul Voshopolei)


Ca nividzută iară nă ciudie,

Voshopolea-aţea arsă şi surpată,

L'ia ca s-arsară multu ma muşată

Tu mintea-armânilor di tu xinitie.

(Ca un miracol - chiar în diaspora,

Voshopolea cea mîndră, spulberată,

Nepieritor, în spirit e-ntrupată, -

Al băjenarilor, al tuturora!)

Tu marmar anviscută, nu-are seară

Di pi iconile-aduse s-nu s-dipună

Ş-tu măghipsite vise s-lă si spună,

Că ş-dzua faţa-l'i nu putea s-lă cheară.

(Că o visează armânii-n orice seară -

În murii ei de marmoră clădită,

Şi-o poartă toţi în suflete zidită,

Icoana ei de-a pururi să nu piară!)

Acaţă dimîndările s-l'i aleagă,

Di vruta fără s-lă si-aprindă dorlu,

Di bana di acasă s-lă si-ncl'eagă.

(Şi îi aud poruncile de-a rînd -

S-o ţină vie-n inimi, necurmat,

Ca o statuie înălţată-n gînd...)

Cu-aistă nividzută nă ciudie

Ş-Voshopolea şi-pitreaţe agiutorlu

S-armînă fara armânească vie.

(Miracol straniu, nemaipomenit, -

Voshopolea nu numai s-a luptat,

Ci va lupta mereu, la nesfîrşit!)

 

Editorul a realizat următoarele note de subsol:

beii ghegi - bogătaşi turciţi, asupritori ai populaţiilor nemahomedane

Beci - Viena (la aromâni)

Valide- Sultan - Mama Sultanului

isnafurile - Erau cele 14 corporaţii, reprezentînd marile categorii industriale şi comerciale: aurarii, argintarii, arămarii, armurierii, croitorii, băcanii, cizmarii, constructorii, zugravii etc. Şefii corporaţiilor formau un consiliu care desemna Tribunalul de pace.

Tomorul - Unul din cei mai înalţi munţi ai Albaniei.

Gojdu - Emanoil Gojdu, moscopolean, prieten cu Andrei Şaguna, pe care l-a ajutat, ca membru în casa Magnaţilor. Ca avocat la Pesta şi foispan al Caraş-Severinului, a decretat limba română ca limbă oficială şi a avut iniţiativa întemeierii unui gimnaziu românesc la Lugoj. După moarte, 1870, a lăsat uriaşa averepentru acordarea de stipendii tinerilor talentaţi şi ajutoare.

Sina -  Familia Sina, după distrugerea Moscopolei, s-a stabilit în imperiul austro-ungar (ca şi alte familii aromâne: Gojdu, Mocioni, Dumba, Şaguna, Darvari, Desanfalva etc.) Gheorghe Simeon Sina (1782-1856), ''adevărat geniul comercial'', a dat mare dezvoltare relaţiilor comerciale cu Orientul. Împăratul Francisc I l-a ridicat, în 1818, la rangul de Cavaler. Familia Sina a avut relaţii bune cu Cuza.

Protopiria - Tricupa Gheorghe Cosminski, faimoasă familie aromânească moscopoleană, stabilită în Polonia. Gheorghe Tricupa Cosma a îndemnat pe Theodor Cavalioti să scrie prima carte aromânească - Protopiria.

Ianina - Ianina, oraş în Epir, Grecia, aşezat la intersecţia marilor drumuri comerciale.

Avlona - Port la Adriatica, în Albania.

Vlăhia - România (Valahia)

Durazzo - Vechiul Dyrrahium. De la Durazzo la Constantinopol se întindea marele drum roman - Via Egnatia.

Muzăchia - Cîmpia care se întinde de-a lungul Mării Adriatice, Albania. Aici se aflau aproape 40 de sate aromâneşti.

Aminciu - Aminciu sau Meţovo, localitate aşezată la 1145 m în munţii Pind. Este întemeiată prin sec. al X-lea de o colonie de păstori megalovlahi.

ghiume - Vas de aramă, cilindric, cu gît înalt.

Săruna -  Salonic.

Dumba - Nicolaus Dumba a fost protectorul societăţii ''Junimea'' de la Viena, un sprijinitor al tuturor întreprinderilor culturale şi sociale ale românilor.

Mocioni - Familia Mocioni (Mocsonyi) este ''una din cele mai considerabile din Budapesta''. A intrat în istoria Ardealului cu cei patru Mocioni (Petru, Andrei, Antoniu, Alexandru).

Roja, Boiagi, Ucuta - scriitori aromâni.



SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 250-342



Nida Boga s-a născut la 12 ianuarie 1886 lîn orăşelul Veles în Macedonia otomană, Republica Macedonia de azi.


Veles este situat pe fluviul Vardar, la 50 km su-est de Skopje, capitala Republicii Macedonia.


Şcoala generală o face în localitatea natală, mai întîi în limba greacă, apoi în română. Studiile medii le face la liceul românesc din Bitolia, în Macedonia otomană.


Apoi studiază istoria şi geografia la Bucureşti.


Lucrează ca profesor în diferite localităţi din România.


Luptă în armata română în cel de-al doilea război balcanic, în 1913, şi în primul război mondial, în 1916-1918. În cursul celui de-al doiilea conflict participă la luptele de la Nămoloasa şi Mărăşeşti, alături de alţi voluntari aromâni din Macedonia.


În perioada interbelică lucrează ca profesor la liceul ''Alexandru Donici'' din Chişinău.


În Bucureşti a locuit la etajul I al unui bloc din strada Maior Racoviceanu, unde se întâlnea săptămâînal cu studentul aromân Hristu Cândroveanu. După moartea devotatei sale soţii, a locuit la Ploieşti, la fiica sa Silvia, care îl diviniza. După moarte acesteia s-a mutat în Vaslui, la fiul său, medicul Nicolae Boga. Apoi se retrage la Mănăstirea Agapia, la maica Serafima Chirică, unde a fost vizitat în 1974 de H. C. şi profesorul universitar aromân Vasile Barba.


Încetează din viaţă în 1974, la spitalul din Vaslui.


În literatură debutează la revista lunară ''Lumina'' a liceului din Bitolia.

Publică rar în publicaţiiile aromâneşti şi în calendarele publicate de asociaţiile studenţeşti.

În aromână îi apar volumele: La hane, comedie în versuri, Revoluţionarii, comedie, şi Cîntiţe, poeme.


În limba română îi apare volumul  Întomnare.


În domeniul istoriei publică studiile: Românii din Macedonia, Epir, Tesalia şi Albania, Românii din Serbia şi Bulgaria, precum şi genealogie moldovenească. Editează 20 de volume de Documente basarabene în 1926-1936. În colaborare cu profesor universitar I. Minea publică studiile: Despre Iane, mare ban de Craiova. Şi ceva despre Mihai Viteazul şi Cum se moşteaneau moşiile în Ţara Românească pînă la sfîrşitul secoluÎta ''Cercetări istorice'' a aceluiaşi profesor universitar.


Cea mai importantă lucrare a sa este epopeea în sonete Voshopolea, în aromână. În 1975 H. C. îi publica primele 10 sonete în Antologie lirică aromână, cu transpunere în română. Cele patru caiete manuscris au fost publicate aproape în întregime de H. C. şi Kira Iorgoveanu în antologia lor din 1985,  transpuse tot de H. C. Acesta compara capodopera lui N. B. cu Iliada lui Homer şi cu antica Mahabharata indiană.


Unele lucrări le-a semnat Leon Boga şi L. T. Boga. Lucrările în aromân le-a semna, Nida Boga, fiindu-i mai familiar aromânesc, după cum îi mărturisea scriitorului aromân H. C. prin 1950.

 

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 245-248.


 

În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus şi 12 poezii ale lui Ioan Cutova (1919-1992), transpuse în română de H. C.: Intermezzo, Biţire, Părăvulie biţită, Triveauă.

 

 

Intermezzo (Intermezzo)

 

Ah, Dumnidzale! Fă ca s-mi ştiu

Ună arîdzîtină, un cîrciliu!

Theamă sum soare mi treaţe -

Ca ună aradhă, ca ună boaţe,

Theamă s-mi-ansuni pri sum lună -

Ca ună cămbană, ca ună furtună!

(Doamne! Fă să mă ştiu -

Şi culme de munte, şi vrejul viu!

O clipă mă trece sub soare,

Ca o rază, o voce ce doare -

Şi să sun fă-mă, Doamne, sub lună,

Cum clopotul greu, ori o furtună!)

 


Biţire (Sfîrşit)

 

S-discl'ide pe-aghalea un ocl'iu

Stă lume. Chirolu-angîceat

Si-apleacă năheamă pri

Umirlu a meu vecl'iu -

Ca ună amurdzită di thimisiri

Ţe mi bat

Şi strunghilimea di ţercl'iu

A banăl'ei s-minuteadză nafoară

Ş-năuntru. Altă biţire

Cîte ună, cîte ună

Vin, tra s-u doară...

(Încet, se deschide un ochi

Peste lume. Timpul mustrat

S-apleacă puţin

Pe umărul meu cel bătrîn -

Ca un amurg de-amintiri

Ce mă cutreieră,

Şi rotunjimea cercului vieţii

Tot scade şi scade. Tot alte

Sfîrşituri vin

Pe rînd, cîte unul

S-o doară...)

 

Părăvulie biţită (Poveste încheiată)

Aroauă vilcindalui di nibănare!

Padea analtă di

Xirulivad şi

Tine - avigl'itorlu di zboare,

Zarathustra, Zoroastres,

Îni scrii cu alfa, cu

Omega

Părăvulia a lailu-ni,

Biţitlu a meu paradhis

Angîrlimat ca un castru

Pri dzeana a

Unlui ocl'iu încl'is.

(Rouă strălucind de dor de viaţă!

Şesul înalt din

Xirulivad şi

Tu - păzitorul de vorbe

Zarathustra, Zoroastres

Îmi scrii cu alfa,

Cu omega

Povestea bietului meu

Paradis terminat,

Căţărat ca un astru

Pe geana unui

Ochi care a fost.)

 

Triveauă (Răscruce)

Ninga nă drăşcl'eauă

Pri iarbă, pri-arouă,

Ninga nă pătună

Sum steale, sum lună.

(Încă un pas

Pe iarbă, pe rouă,

Mai o lăbuţă

Sub luna nouă)

Întindu 'nă mînă,

Ni-i bana ma psînă,

Aghunisescu ciciorlu,

Mi-aleapidă torlu.

(Întind o mînă,

Îs mai puţină,

Mă grăbesc oleacă,

Urmele-au să treacă...)

Cătră iu s-mi-alin

Tră un hir di sirin?

Cătră iu s-mi-alas

Tră un hir di-arăpas?

(Unde să m-aţin

După cer senin?

Unde să pornesc,

Să mă odihnesc?)

 


SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 430-437.


Merca G. Gh. (Cadrilater - )

Marţi, 27 Septembrie 2011 06:44

Conform propriei miniautobiografii, Gh. M. Merca s-a născut în Cadrilater, regiune formată din judeţele sud-dobrogene Durostor şi Caliacra, cucerită de România în 1913 de la Bulgaria şi retrocedată în 1940.

Porecla sa este Fărsherotu.

A fost deportat în timpul războiului, probabil cel de al doilea război mondial.

Apoi a locuit în Bucureşti.

A publicat în 1985 la editura Litera din Bucureşti volumul de poezii Cântări ş-suschirări armâneşţă  (Cântări şi suspinări aromâneşti).

Pe saitul ''Agonia'' sunt postate poeziile Ni-aveam un dor di hoară şi Limba noastră.

 

SURSA:

Gh. M. Merca (Fărsherotu), Biografie Gh. M. Merca, ''Agonia'', http://agonia.ro/index.php/author/0010785/index.html?newlang=ron

http://agonia.ro/index.php/poetry/99349/Ni-aveam_un_dor_di_hoara

http://agonia.ro/index.php/poetry/99018/Limba_noastra

Prefti Mihai (1953 Dobrogea - )

Luni, 26 Septembrie 2011 06:49

Mihai (Mihali) Prefti s-a născut în 1953 în Dobrogea.

A emigrat în 1990 în Canada.

A publicat în 1987 la editura Litera din Bucureşti volumul Durut Iho (Tandru ison), ce cuprinde 44 de poeme aromâne (vezi recenzie şi blog).

Este de asemenea traducător şi ''remarcabil'' instrumentist la flaut şi clarină, conform aprecierii saitului aromân de muzică şi poezie ''Giony.''.

Pe acelaşi sait la secţiunea Versuri sunt postate următoarele 8 creaţii lirice ale sale: Aruslu mai; Stamba; Shana al Hagi Steriu; Nj dor di hoara mea; Yioryi a li dadi; Bărbate, mushate; Anghijlu; Gumaratslu.


SURSA:

***, Mihali Prefti, ''Giony'', http://giony.ro/versuri-a/muzica-mihali-prefti/6/1

Mihai Prefti, Durut iho, Litera, Bucureşti, 1987, 56 p.


Mihalca Irina Lucia (05.05.1967 - )

Duminică, 25 Septembrie 2011 11:29

Redau C.V.-ul literar al poetei Irina Lucia Mihalca aşa cum mi l-a transmis pe e-mail pe 23.09.2011.

''Data nasterii: 05. 05. 1967

Experienţa redacţională:

   COLABORĂRI

2011-2010 Revista virtual-literară “Faleze de piatră”- redactor-colaborator,

                     “Cititorul de proză”- secretar de redacţie

2002-2005   Revista IT “Era Comunicaţiilor “ - rubrica Software de la A la Z - redactor editor

Educaţie şi formare:

Academia de Studii Economice Bucureşti- specializarea Finanţe-Bănci-Gestiune Economică

Academia de Studii Economice Bucureşti Curs postuniversitar - Femei în lumea afacerilor

Academia de Studii Economice Bucureşti - curs post-universitar management economic

Institutul Politehnic Iaşi- Facultatea de Chimie - specializarea Tehnologia Chimiei Anorganice

Concursuri

2010 - Finalistă câştigatoare - premiu I pentru Concursul naţional literar, poezie, proză şi scenarii „Incubatorul de condeie ” IDC 2010, editia I - secţiunea poezie romantică

2010 - Menţiune publicaţie“Algoritm literar”Concurs de poezie, noiem 2010“Poezie şi Suflet”

2009 - revista Esenţe – participare şi publicare concurs poezie şi proză, publicarea textelor într-un volume colectiv

Articole şi alte publicaţii

2011 – Antologia de versuri - „Lanţul Prieteniei” - Editura Contrafort- Craiova 2011

2010 - Antologia de poezii - „ Insemne ”- Editura Docucenter- Bacau 2010

2010 - Antologie tipărită de poezie a finaliştilor câştigători ai concursului naţional literar „Incubatorul de condeie” IDC 2010- secţiunea poezie romantică, antologie electronică a scriitorului amator din România      

   Publicatii in reviste literare:          

„Climate literare” ; „ Constelaţii diamantine ” ; „Vatra”; „Armonii culturale”

„Familia noastră” - Israel

“Faleze de piatră ” ; „Confluenţe româneşti ”

„Colţul literar” << No.14 plus minus >>

„ Izvoare”; „ Visul ”; „ Actualitatea Literară ” nr. 3 – ian. 2011

„ Algoritm literar ” nr. 3 – dec. 2010                                                  

     Bloguri literare:

http://reteaualiterara.ning.com/

http://junimeadigitala.ning.com/

http://negrupealb.ning.com/

http://casa-gandului.ning.com/

http://cuvintealese.ning.com

http://cititordeproza.ning.com  

http://dhyeata.wordpress.com/2011/09/03/irina-lucia-mihalca-poezii-i/                      

Cenaclu virtual literar:

http://lucianblaga-sebes.ning.com/profile/IrinaMihalca?xg_source=activity    

Există un loc numit ~ poezie, un loc departe daca ne grăbim spre el, dar atunci când ne plimbăm până la el e foarte aproape! Asemeni naturii, poezia îşi arată forţele sale, dar câteodată le ascunde adânc în sine, fiind limitată şi fără bariere, luminoasă şi întunecată, eternă şi trecătoare, săracă şi bogată, haotică şi armonioasă, lină şi repezită.

Poezia are puterea de a ne transpune din lumea înconjurătoare, limitată, într-o lume interioară, a fanteziei veşnice, transformând, ceea ce este imposibil în realitate, în a fi posibil în imaginaţie.

Poezia e vocea omului şi a pământului, e drumul căutării după iubire, frumos şi lumina vieţii, folosind imaginaţia, amestecând realul cu lumea interioară din subconştient, conferind noi forme, înnobilând şi îmbogăţind cu noi semnificaţii interioare.''


Poeta locuieşte în Bucureşti, conform paginii web a Cenaclului literar Lucian Blaga din Sebeş.

Pe acelaşi website a postat în 2011 poeziile: Două clipe, mai mult decât una! / Dauâ clipiti, ma multu di unâ!, Atât de aproape şi totuşi departe... - Ahâtu di aproapi şi ahâtu di alargu..., ELEGIA X pe firul gândului călător, Priveşte marea întâmplare/ Mutrea marea fţiari, În lacrimă e împletită iubirea.../ Tu lacrimâ-i împlititâ vrearea...

Pe saitul Cuvinte Alese a postat în 2011 următoarele poezii în versiune română - aromână: Priveşte marea întâmplare/ Mutrea marea fţiari, În lacrimă e împletită iubirea.../ Tu lacrimâ-i împlititâ vrearea...,Timp de-amintire, timp de uitare.../ Chiro di aminteari, chiro di agârâşeari...,Culegătoarea de stele.../ Adunâtoarea di steali...,Tu... Eu / Tini....Mini

Am publicat pe sait pe 14.09.2011 următoarele 7 poezii în versiune română - aromână primite pe e-mail de la poetă: Tu... Eu - Tini... Mini, Culegătoarea de stele... - Adunâtoarea di steali..., Atât de aproape şi totuşi departe... - Ahâtu di aproapi şi ahâtu di alargu..., Priveşte marea întâmplare - Mutrea marea fţiari, Timp de-amintire, timp de uitare... - Chiro di aminteari, chiro di agârâşeari..., În lacrimă e împletită iubirea...-Tu lacrimâ-i împlititâ vrearea..., O fată ţi-a traversat timpul - Unâ featâ ţâ tricu pri chirolul a tău

Poezii de M. Prefti

Joi, 22 Septembrie 2011 08:06

 

În 1987 poetul aromân Mihai Prefti (1953 - ) publica volumul de versuri aromâne Durut iho (Tandru ison), care cuprinde 44 de poeme, cărora le-am ataşat versiunile mele româneşti.

 

1. Meru ncruţil'at pi hlambură (Mărul cruciat pe steag)

Meru sîntisit

Dit Paradhis loat

Pi hlambură-alinat

Di mîrtii curat

Tu bană aminat.

(Mărul sfinţit

Din paradis luat

Pe steag urcat

De păcate curăţat

În viaţă pornit.)

Poezii de Bolintineanu D. în română

Vineri, 23 Septembrie 2011 18:20

În 1865 poetul Dimitrie Bolintineanu publica ciclul de poezii Macedonele, inspirat de călătoria făcută în Macedonia oromană în 1854. Am găsit pe Wikipedia următoarele 5 poezii: Românele din Cavaia, San-Marina, Ioana, Păstorul murind şi Edessa.

 

 

Românele din Cavaia


Tropotă, bubuie plaiul Candavii,
Lîngă Cavaia,
Caii se spumegă, pui ai Moravii
Rărind bătaia,
Iată-i alunecă ! Umbra pămîntului
Nu îi soseşte :
Comoara lor flutură p-aripa vîntului,
Nara lor creşte.

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 2 din 3

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required