Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » DOCUMENTE » L » Items filtered by date: Martie 2012
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Items filtered by date: Martie 2012

INTRODUCERE:

Sfântul Nicola Velimirovici (1880 Serbia – 1956 SUA) a fost episcop sârb al Ohridei și Jicei. În 2005 editura Predania a publicat traducerea românească a lucrării sale Tâlcuire la Tatăl nostru, care cuprinde comentariul fiecărui vers al rugăciunii creștine fundamentale ‘’Tatăl nostru’’. Pe baza acestei traduceri, poetul aromân contemporan Yioryi (Gheorghe) Vrana a publicat la aceeași editură versiunea aromână a lucrării prelatului sârb.

 

 

S-yinâ amirâril’ea a Ta – Vie împărăția ta

 

S-yinâ Amirâril’ea a Ta, Mari Amiră!

Să vie Împărăţia Ta, Mare Împărate!

 

Nâ fânâtimu di amiradzl’i ți mași la aopsi suntu ma mări di alanțâ oamińi, ma cari dzâcuț ședu tu murmintili a noastri deadunu cu dhicunearl’i ș-cu sclayil’i.

Ne-am săturat de împăraţii care numai la arătare sânt mai mari decât ceilalţi oameni, dar care zac în mormintele noastre deopotrivă cu cerşetorii şi cu robii.

 

Nâ fânâtimu di amiradzl’i ți aeri își grea putearea pristi patridhi ș-populi, iara azâ plângu câ îl’I doru dințâl’i!

Ne-am săturat de împăraţii care mai ieri şi-au trâmbiţat puterea asupra ţărilor şi popoarelor, iar astăzi se plâng că îi dor dinţii!

 

Nâ fânâtimu di el’i ca di nâscânțâ niori ți aducu pripiliți tu locu di ploaie.

Ne-am săturat de ei ca de nişte nori care aduc prepeliţe în loc de ploaie.

 

„Mea, aestu easti omu mintimenu.Dă-l’i curuna!, greaști fluminlu a oamińiloru.”

„Iată, acesta este om înţelept. Dă-i lui coroana!” striga mulţimea.

 

A curunâl’ei unâ îi easti pri ți capu sta.

Coroanei îi e totuna pe al cui cap stă.

 

Ama Tini, Doamne, u cunoști mintimińilea a mintimeńiloru și dumnilea a muriutoriloru.

Însă Tu, Doamne, cunoşti înţelepciunea înţelepţilor şi domnia muritorilor.

 

Vrei si-Țâ dzâcu pali ațea ți știi chiola?

Vrei să-Ţi repet ceea ce ştii deja?

 

Vrei si-Țâ dzâcu cumu ațelu ma mintimenlu di noi dumni pristi noi di cându fu dipu pal’iuglaru?

Vrei să Îţi spun cum cel mai înţelept dintre noi a domnit asupra noastră de parcă ar fi fost prost bâtă?

 

Mea, aestu easti om pututu. Dă-l’i curuna!, greaști pali fluminlu a oamińiloru, tu altâ etâ ș-bârnu.

„Iată, acesta este om puternic. Dă-i coroana!”, strigă mulţimea iarăşi, în altă epocă şi generaţie.

 

Și acși, curuna câlâturi di pri unu capu pri-alantu, ma Tini Paraputute, știi ți scumpâ easti dinamea sufliteascâ a ațiloru analțâ ș-dumnilea a aților putuț.

Şi aşa, coroana a călătorit tăcută de pe un cap pe altul, dar Tu, Atot­puternice, ştii cât preţuieşte tăria sufletească a celor înalţi şi domnia celor puternici.

 

Tini știi cu câtâ slâbințâ dumnirâ putuțl’i pristi amirărriili a loru.

Tu ştii cu câtă slăbiciune au stăpânit puternicii împărăţiile lor.

 

Tora nvițai pritu tirâńipsiri că nu easti altu amiră nafoarâ di Tini.

Acum am învăţat prin pătimire că nu este alt împărat afară de Tine.

 

Suflitlu a nostru nsiteadzâ ti Amirâril’ea a Ta ș-ti dumnil’ea a Ta.

Sufletul nostru însetează de Împărăţia Ta şi de domnia Ta.

 

Arâinda pri-aoa, pri-aclo, vahi nu fumu duri pizuiț ș-pliguiț, noi, clirunomil’i yii di pri murmintili a nițloru amiradz și amirâril’i?

Rătăcind de colo-colo, oare n-am fost destul de defăimaţi şi de răniţi, noi, urmaşii vii de pe mormintele micilor împăraţi şi împărăţii?

 

Noi ti pâlâcârsimu Tini tora s-yińi ti agiutorlu a nostru.

Noi ne rugăm Ţie acum să vii în ajutorul nostru.

 

S-yinâ Amirâril’ea a Ta la aspuneari - Amirâril’ea a Mintimińilil’ei, a Părințiil’ei și-a Putearil’ei a Ta!

Să vie Împărăţia Ta la arătare – Împărăţia Înţelepciunii, a Părinţiei şi a Puterii Tale!

 

S-hibâ ca aestu locu, ți di ńil’I di ańi easti câmpu ti alumtâ, si si-adarâ casa tu cari Tini s-hii nicuchiru, iara noi - oaspițl’i a Tăl’i.

Fie ca acest pământ, care de mii de ani este câmp de luptă, să ajungă casă în care Tu să fii gazdă, iar noi – oaspeţii Tăi.

 

Yinu Amiră, scamnulu golu Ti așteaptâ!

Vino, Împărate, tronul gol Te aşteaptă!

 

Deadunu cu Tini va yinâ armunia – mușiteața.

Odată cu Tine va veni armonia, iar odată cu armonia – frumuseţea.

 

Nâ fânâtimu di amirăril’i; Ti ațea Ti și-aștiptămu tora, Mari Amiră, Tini și-Amirâril’ea a Ta!

Ne-am săturat de alte împărăţii; de aceea Te şi aşteptăm acum, Mare Împărate, pe Tine şi Împărăţia Ta!

 

 

SURSA

Ayiulu Nicola Velimirovici Dispothi ali Ohridâ și ali Jici, Exiyisiri la Tatălu a nostru, aprideuțeari Yioryi Vrana, editura Predania, București, 2012, pp. 20-23.

INTRODUCERE:

 

Sfântul Nicola Velimirovici (1880 Serbia – 1956 SUA) a fost episcop ortodox al Ohridei și Jicei. În 2005 editura Predania din București a publicat traducerea românească a lucrării sale Tâlcuire la Tatăl nostru, care cuprinde comentarii ale versurilor rugăciunii creștine fundamentale. Pe baza acestei traduceri, poetul aromân contemporan Yioryi (Gheorghe) Vrana a publicat la aceeași editură versiunea aromână a cărții înaltului prelat sârb.

 

În volumul traducerii lui Y. V. paragraful marcat cu ? lipsește, versiunea din paranteză aparținându-mi.


 


Si si-ayiseascâ numa a Ta – Sfințească-se numele tău


Ayisinda-Ti, nu Ti-adrămu ma ayiu Tini, ama noi inșine nâ ayisimu.

Sfinţindu-Te, nu Te facem mai sfânt pe Tine, ci pe noi înşine ne sfinţim.

 

Numa a Ta easti ti-anami.

Minunat este numele Tău!

 

Oamińil’i si-ncaci pri aestu locu trâ numâ: a curi numâ easti cama mari.

Oamenii se ceartă pe acest pământ pentru nume: al cărui nume este mai mare.

 

Ghini va eara ca numa a Ta s-hibâ thimisitâ tu aesti ncâceri, câ atumțea tuti limbili multu dizligati ș-tuti mărli numi a oamińiloru, mplititi deadunu, nu va putea si-aibâ uidhie cu numa a Ta, Sânte, Para-Sânte!

Bine ar fi ca numele Tău să fie amintit în aceste certuri, căci toate limbile flecare ar amorţi şi toate marile nume omeneşti, împletite laolaltă, nu s-ar putea asemui cu numele Tău, Sfinte, Preasfinte!

 

Cându oamińil’i voru si-u-ayiuseascâ numa a Ta, u pâlâcârsescu fisea s-l’i agiutâ.

Când oamenii vor să sfinţească numele Tău, roagă na­tura să îi ajute.

 

L’ea cheatrâ ș-lemnu ca si-adarâ biseriț; li stulusescu ayiudińili cu mârgâritari ș-lilici și- adarâ focu di-tru ierghi, surărli a loru, ș-l’ea thimneauâ di la chedri, frațl’i a loru, ș-l’i-andopirâ boțli a loru cu boațea a câmbanâl’ei, ș-l’i-acl’eamâ yiețili tru-agiutoru ta si-ayiseascâ numa a Ta.

Iau piatră şi lemn ca să facă biserici; împodobesc altarele cu mărgăritare şi flori şi fac foc din plante, surorile lor, şi iau tămâie de la cedri, fraţii lor, şi sprijină glasurile lor prin glasul clopotului, şi cheamă vietăţile în ajutor ca să sfinţească numele Tău.

 

?(Fisea easti chischinâ ca stealili a Tali ș-nistipsitâ ca anghilil’i a Tăi, Doamne.)

Natu­ra e curată ca stelele Tale şi nevinovată ca îngerii Tăi, Doamne.

 

Ai ńilâ di noi ti chischina ș-nistipsita fisi, cari deadunu cu noi u ayiseaști numa a Ta, Sânte, Para-Sânte.

Îndură-Te de noi pentru curata şi nevinova­ta natură, care împreună cu noi sfinţeşte numele Tău, Sfinte, Preasfinte.

 

Cum va u ayisimu numa a Ta?

Cum vom sfinţi numele Tău?

 

Vahi pritu harauâ nistipsitâ?

Oare prin bucurie nevinovată?

 

Atumțea ai ńilâ di noi ti națl’i a noștri nistipsiț.

Atunci îndură-te de noi, pentru pruncii noştri nevinovaţi.

 

Vahi prit tirânâpsiri?

Oare prin pătimire?

 

Atumțea caftâ câtrâ murmintili-a noastri.

Atunci caută spre mormintele noastre.

 

Vahi pritu curbani?

Oare prin jertfelnicie?

 

Atumțea thimisealili cilistisirili-a dadiloru, Dumnidzale!

Atunci adu-Ţi aminte de ostenelile mamelor, Doamne!

 

Numa a Ta easti ma vârtoasâ di cilechi și ma lumbrusitâ di luńinâ.

Numele Tău este mai tare decât oţelul şi mai strălucitor decât lumina.

 

Hara di omlu ți și-u arucâ elpidha pri Tini și s-luńineadzâ cu numa a Ta.

Ferice de omul ce se nădăjduieşte întru Tine şi se luminează cu numele Tău.

 

Zurlil’i dzâcu: Himu armâtusiți cu cilechi, cari poati s-nâ sta contra?

Nebunii zic: „Sântem înarmaţi cu oţel, cine ne poate sta împotrivă?”

 

Iara Tini il’i câtrâstrâpsești amiradzl’i cu bubuliți nividzuti!

Iar Tu nimiceşti împărăţii cu gâze nevăzute!

 

Fricoasâ easti numa a Ta, Dumnidzale!

Înfricoşat este numele Tău, Doamne!

 

Ea lumbruseaști ș-pârjileaști dipu ca unu mari nioru di focu.

El străluceşte şi pârjoleşte precum un mare nor de foc.

 

Țiva nu easti ma sântu icâ ma fricosu macâ nu easti ligatu di numa a Ta.

Nimic nu este sfânt sau înfricoşat, dacă nu-i legat de numele Tău.

 

Dă-ńi, Sânte, dă-ńi oaspiț ațeli tu a curi chepturi easti scriatâ numa a Ta, iara dușmańi ațeli ți nu au mirachi si știbâ ici țiva di Tini – câ ahtări oaspiț va-ńi armână oaspiț pânâ tu moarti, iara ahtări dușmańi va-ndzinucl’eadzâ dinintea a mea și va si-alasâ bâtuți unâ-ș-unâ ți va si zdruminâ cilechea a loru.

Dă-mi, Sfinte, dă-mi ca prieteni pe cei în ale căror piepturi este înscris numele Tău, iar de duşmani pe cei ce nu doresc să ştie nimic de Tine – fiindcă asemenea prieteni au să-mi rămână prieteni până la moarte, iar asemenea duşmani au să îngenuncheze în faţa mea şi să se dea bătuţi îndată ce o să se sfărâme oţelul lor.

 

Sântâ ș-fricoasâ easti numa a Ta, Sânte, Para-Sânte! S-hibâ s-nâ thimisimu numa a Ta tu tutâ oara a haraul’ei a noastri și a apustusiril’ei a noastri di tru aestâ banâ acși cumu lu thimisimu el utu oara ali moarti, Tată țirescu a nostru. Para-Sântlu-a nostrum Tată!

Sfânt şi înfricoşat este numele Tău, Sfinte, Preasfinte! Fie ca să ne amintim de numele Tău în tot ceasul bu­curiei noastre şi al istovirii noastre din această viaţă aşa cum ne amintim de el în ceasul morţii, Tată Ceresc al nostru, Preasfântul nostru Tată!

 

 

 

SURSA

Ayiulu Nicola Velimirovici Dispothi ali Ohridâ și ali Jici, Exiyisiri la Tatălu a nostru, aprideuțeari Yioryi Vrana, editura Predania, București, 2012, pp. 16-19.

INTRODUCERE:

 

Sfântul Nicola Velimirovici (1880 Serbia – 1956 SUA) a fost episcop ortodox al Ohridei și Jicei. În 2005 editura Predania din București a publicat traducerea românească a lucrării sale Tâlcuire la Tatăl nostru, care cuprinde comentarii ale versurilor rugăciunii creștine fundamentale. Pe baza acestei traduceri, poetul aromân contemporan Yioryi (Gheorghe) Vrana a publicat la aceeași editură versiunea aromână a cărții înaltului prelat sârb.


 


Cari hii tu țeruri – Carele ești în ceruri


Câtrâ țeruri anâlțămu ocl’il’i a noștri daima cându Ti-acl’imămu și stri locu îl’i dipunămu cându li thimisimu amârtiili a noastri.

Către ceruri ridicăm ochii noştri întotdeauna când Te chemăm şi spre pământ îi coborâm când ne amintim de păcatele noastre.

 

Daima himu tu gremu di itia a niputeriloru a noastri și a amârtiiloru a noastri.

Întotdeauna sântem în prăpastie din pricina slăbiciunilor noastre şi a păcatelor noas­tre.

 

Tini hii daima ndzeanâ, dipu acși cumu undzeaști a mâriril’ei a Tali și a lumbrusiril’ei a Tali.

Tu eşti întotdeauna întru înălţime, precum se şi cuvine măririi Tale şi strălucirii Tale.

 

Tini hii daima tu țeru cându himu niaxi s-Ti-apruchemu, ma ți-ari hari s-Ti dipuńi la noi, tu cohili a noastri di-npadi, cându avemu seati ti Tini ș-cându u dișcl’idemu a Țiia ușa a noastrâ.

Tu eşti întotdeauna în cer când sântem nevrednici să Te primim, dar cu plăcere Te pogori la noi, în sălaşurile noastre pământeşti, când însetăm după Tine şi când deschidem Ţie uşa noastră.

 

Ma ș-cara dipuńi la noi,Tini armâńi tu țer;tu țeru bânedzi, pritu țeru aladzâ ș-cu țerlu deadunu Ti-apleț pân’ tu valea a noastrâ.

Dar şi de Te pogori la noi, totuşi rămâi în cer; în cer locuieşti, prin cer umbli şi cu cerul împreună Te apleci până în valea noastră.

 

Țerlu easti alargu, multu alargu, ti omlu a curi duhu și a curi inimâ suntu turnati di la Tini i cari își pizuescu cându easti thimisitâ numa a Ta.

Cerul este departe, foarte departe, pentru omul al cărui duh şi a cărui inimă sânt întoarse de la Tine sau care-şi bat joc când se pomeneşte numele Tău.

 

Ma elu easti aproapea, multu aproapea, ti omlu ți u țâni daima dișcl’isâ ușa a suflitlui a lui și-așteaptă s-yińi Tini, nai ma vrutlu ditru oaspiț.

Dar el este aproape, foarte aproape, pentru omul care ţine întotdeauna deschisă uşa sufletului său şi aşteaptă să vii Tu, Cel mai drag dintre oaspeţi.


Si-eara s-lu bâgamu ninga Tini omlu nai ma dreptulu, Tini Ti-analți ma-ndzeanâ di elu dipu ca țerurli ma-ndzeanâ di amirâril’ea a moartil’ei.

Dacă ar fi să-l punem alături de Tine pe omul cel mai drept, Tu Te înalţi mai presus de el ca cerurile mai presus de valea pământului, ca viaţa veşnică mai pre­sus de împărăţia morţii.

 

Noi himu fapțâ di-tu unâ luyie di material ți si-aspardzi ș-putridzaști: cumu va puteamu s-șidemu la idhyea anâlțimi cu Tini, Tinereațâ ș-Puteari fârâ moarti!

Noi sântem dintr’un material stricăcios şi putrezitor: cum am putea să stăm la aceeaşi înălţime cu Tine, Tinereţe şi Putere Fără de moarte!

 

Tatălu-a nostru, Cari daima hii ma-ndzeanâ di noi, dipun-Ti pân’ și ni analțâ pân’ di Tini.

Tatăl nostru, Care întotdeauna eşti mai presus de noi, apleacă-Te până la noi şi ne ridică până la Tine.

 

Ți altuțiva himu, macâ nu mași limbi fapti di țarâ ta si-alavdâ doxa a Ta?

Ce altceva sântem, fără numai limbi alcătuite din ţărână ca să laude slava Ta?

 

Țara va si-eara mutâ trâ etâ și nu va s-putea s-greascâ numa a Ta fârâ di noi, Dumnidzale.

Ţărâna ar fi mută pe vecie şi n-ar putea rosti numele Tău fără noi, Doamne.

 

Cumu poati țara s-Ti cunoascâ macâ nu pritu noi?

Cum poate ţărâna să Te cunoască dacă nu prin noi?

 

Cumu va puteai si-adari thavmati di-tru țara moartâ macâ nu pritu noi?

Cum ai putea să faci minuni din ţărâna moartă dacă nu prin noi?

 

O, Tatălu a nostru!

O, Tatăl nostru!

 

 

SURSA

Ayiulu Nicola Velimirovici Dispothi ali Ohridâ și ali Jici, Exiyisiri la Tatălu a nostru, aprideuțeari Yioryi Vrana, editura Predania, București, 2012, p. 12-15.

 

Tatălu a nostru - Tatăl nostru

Duminică, 18 Martie 2012 18:19

INTRODUCERE:

 

Sfântul Nicola Velimirovici (1880 Serbia – 1956 SUA) a fost episcop ortodox al Ohridei și Jicei. În 2005 editura Predania din București a publicat traducerea românească a lucrării sale Tâlcuire la Tatăl nostru, care cuprinde comentarii ale versurilor rugăciunii creștine fundamentale. Pe baza acestei traduceri, poetul aromân contemporan Yioryi (Gheorghe) Vrana a publicat la aceeași editură versiunea aromână a cărții înaltului prelat sârb.


 

 

Tatălu a nostru - Tatăl nostru

 

Cându niorl’i arucâ arufei, iara okeanili vâzescu, eali Ti-acl’eamâ: Domnulu-a nostru!

Când norii tună, iar oceanele vuiesc, ele te cheamă: Domnul nostru!

 

Cându meteorițil’i cadu și foclu arsari di tu locu, eali Țâ dzâcu: Adârâtorlu-a nostru!

Când stelele cad şi focul izbucneşte din pământ, ele îţi spun: Făcătorul nostru!

 

Cându bâbuchili a liliciloru da ș-ciuciurliili adunâ fânu uscatu ta s-li-adarâ a puil’iloru cubairi, eali Țâ cântâ: Nicuchirlu-a nostru!

Când bobocii flo­rilor se deschid şi ciocârliile adună fân uscat ca să le facă puilor cuiburi, ele Îţi cântă: Stăpânul nostru!

 

Iara cându analțu io ocl’il’I a mel’i câtrâ scamnulu a Tău, Țâ murmuru a Țiia: Tatălu-a nostru

Iar când ridic eu ochii mei spre tronul Tău, Îţi şoptesc Ţie: Tatăl nostru!

 

Fu unu chiro multu lungu, chiro laiu, cându și oamińil’i Țâ dzâțea și ti-aclima Domnu icâ Adârâtoru, icâ Nicuchiru!

A fost o vreme, îndelungată, cumplită vreme, când şi oamenii Îţi ziceau şi Te numeau Domn, sau Făcător, sau Stăpân!

 

Acși fu d-alithea, cându omlu duchea câ easti mași unu lucru anamisa di lucri.

Aşa a fost, cu adevărat, când omul simţea că este numai un lucru între lucruri.

 

Ma tora, ifhâristisiri a Hil’iului a Tău Unlu-Amintatu și-Ațilui ma bunu di tu hil’il’i a Tăl’i, amu nvițatâ numa a Ta ațea alithea.

Dar acum, mulţumită Fiului Tău Unuia-Născut şi Celui mai bun din­tre fiii Tăi, am învăţat numele Tău cel adevărat.

 

Trâ ațea, cu dichi, și-io cutedzu s-Ti-acl’emu deadunu cu Hristolu: Tată!

Drept aceea şi eu îndrăznesc să Te chem împreună cu Hristos: Tată!

 

Cara Ti-acl’emu Domnu, cu frixi adaru mintani dinintea a Ta ca unu sclavu tu fluminlu-a laolui.

Dacă Te numesc Domn, cu frică mă plec înaintea Ta ca un rob în gloata robilor.

 

Cara Ti-acl’emu Adârâtoru, mi-mpartu di Tini unâ turlie cumu si-mparti noaptea di dzuâ, i frândza di pomlu a ei.

Dacă Te numesc Făcător, mă despart de Tine la fel cum se desparte noaptea de zi sau frunza de pomul său.

 

Cara Ti mutrescu ș-dzâcu Nicuchiru, hiu ca unâ cheatrâ anamisa di chetri ș-ca unâ gâmilâ anamisa di gâmili.

Dacă Te privesc şi zic Stăpân, sânt ca o piatră între pietre şi ca o cămilă între cămile.

 

Ma cara li dișclidu budzâli-a meali ș-murmuru Tată, vrearea u alâxeaști frixea, loclu mutreaști anâlțatu ma aproapea di țeru, și imnu ninga Tini ca unu oaspi tu grâdina aiștei lumi, cumânicândalui doxa și puterea Ta.

Dar dacă deschid buzele mele şi şoptesc Tată, dragostea ia locul fricii, pământul priveşte înălţat mai aproape de cer, şi merg alături de Tine ca alături de un prieten în grădina acestei lumi, împărtăşind slava şi pătimirea şi puterea Ta.

 

Tatălu a nostru! Tinii hii Tatălu a nostrum a tuturoru: Va ti minutamu Tini ș-va mi minutamu și-io macâ va Ti-acl’imamu: Tatălu a meu!

Tatăl nostru! Tu eşti Tatăl nostru, al tuturor: Te-aş micşora pe Tine şi m-aş micşora şi pe mine dacă Te-aş numi: Tatăl meu!

 

Tatălu a nostrum! Tini ńi-ai câștiga ahântu a ńia, cari hiu unlu singuru, ma cama vârtosu ai câștiga a lumil’ei ntredz.

Tatăl nostru! Tu te îngrijeşti atât de mine, care sânt unul singur, dar mai vârtos de întreaga lume.

 

Scupolu a Tău easti Amirăril’ea a Ta, iara nu un singuru omu.

Scopul tău este Împărăţia Ta, iar nu un singur om.

 

Vrearea ti veti Țâ greaști: Tatălu a meu, ama vrearea Țâ greaști: Tatălu a nostru!

Iubirea de sine Îţi strigă: Tatăl meu!, în timp ce dragostea Îţi strigă: Tatăl nostru!

 

Tu numa a tututoru oamińiloru, ți suntu fraț l’I a me l’I io Țâ pricadu: Tatălu a nostru!

În numele tuturor oamenilor, care sânt fraţii mei, eu mă rog Ţie: Tatăl nostru!

 

Tu numa a tututoru yenuriloru ți mi-aplucusescu și cu cari mi-ai ligatâ, io Țâ pricadu: Tatălu a nostrum!

În numele tuturor făpturilor care mă împresoară şi cu care m’ai întreţesut, eu mă rog Ţie: Tatăl nostru!

 

Io ti pâlâcârsescu Tini, Tatâ a cozmolu tră unu singuru lucru Ti pâlâcârsescu tini: si-apirâ câtu cama-ntroarâ dzua ațea marea cându tuț oamińil’i, yii ș-morță, deadunu cu anghilil’I ș-cu stealili cu ațeali cu suflitu ș-cu ațeali fârâ suflitu, va Ti-acl’eamâ cu numa a Ta ațea alithea: Tatălu a nostru.

Eu mă rog Ţie, Tată al cosmosului, pentru un singur lucru mă rog Ţie: fie ca să răsară cât mai degrabă ziua cea mare când toţi oamenii, vii şi morţi, împreunăcu îngerii şi cu stelele, cu cele însufleţite şi cu cele neînsufleţite, Te vor chema cu numele Tău cel adevărat: Tatăl nostru!

 


SURSA

Ayiulu Nicola Velimirovici - Dispothi ali Ohridâ și ali Jici, Exiyisiri la Tatălu a nostru, aprideuțeari Yioryi Vrana, editura Predania, București, 2012, p.8-11.

 

Ecaterina Vrana s-a născut la 18 iunie 1969, la Constanța.


Absolvă Academia de Artă, la clasa Sorin Ilfoveanu.


Participă la expoziții din 1994.


Expoziții personale: Universitatea Freiburg (Germania, 1993), Galeria Academiei de Artă (București, 1994), Institutul Francez (București, 1995 și 1997), ‘’Oameni de aproape’’ (Palatul Mogoșoaia, București, 2007).


Expoziții de grup în străinătate: Academia de Artă Budapesta (1994), Muzeul de Artă Durango (Spania, 2004), Bologna (Italia, 2006), Stedelijk Museum (Lier / Belgia, 2007), Druot Montaigne (Paris, 2009), Performance Art Institut (San Francisco / SUA, 2010-2011).


A realizat lucrări de artă monumentală în Parcul din Timișoara.


Lucrări ale sale se află în colecții publice (Muzeul Ludwig Budapesta și Muzeul Național de Artă Contemporană București) și particulare (România, Olanda, Elveția, Germania, SUA).

 


SURSA

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p. 22.

 

Anca Floriana Deaconu s-a născut în 1978, la Cernavodă, în județul Constanța.


A absolvit Facultatea de Arte Plastice și Decorative, specializarea Pedagogia Artei, din cadrul Universității ''Ovidius'' Constanța.


În 2000-2006 a participat la realizarea unor lucrări de artă monumentală religioasă, alături de Marin Deaconu și Gheorghe Firică.


În 2004-2007 a participat la expoziții de grup la Constanța și la București.


Expozițiile personale au fost găzduite de Muzeul de Artă Constanța (2009), Galeria Orizont București (2008), Galeria Museion.


În 2010 a primit două distincții din partea Uniunii Artiștilor Plastici: Premiul Special al Juriului la Bienala Artelor ''Ion Andreescu'' de la Buzău și Premiul pentru Performanță la Nivel Național – Arte Vizuale de la filiala Constanța a UAP.


Din 2007 este profesor coordonator al Cercului de Pictură în cadrul Palatului Copiilor Constanța.

 


SURSA

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p.16.

Mariana Constantinescu Bileca a absolvit Facultatea de Arte Plastice și Decorative Constanța.


A urmat cursurile de master la Universitatea de Arte București, sub îndrumarea conf. dr. Marcel Bunea.


A participat la numeroase expoziții de pictură.


În 2012 s-a dedicat temelor din universal aromânesc. Tema lucrărilor din expoziția ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’ o reprezintă explorarea categoriei feminine aromâne. Argumentând direcția pe care o urmează în abordarea picturii figurative, artista apelează la ceea ce este considerat un comandameent nescris al istoriei estetice: arta se rescrie prin revenirea la umanitate ca valoare. Femeia aromână face parte dintr-un proiect personal ‘’femei, femei’’ în derulare. Pentru autoare ‘’femeia aromâncă reprezintă cea mai cuminte femeie, întruchiparea dârzeniei, bunătății, smereniei, simplității. În ea îmi văd mama, bunica, așa cum le știu, așa cum mi le amintesc’’. Lucrările sunt dedicate mamei artistei, Florica Elena Bileca.

 


SURSA

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p.13.

Titi Ceară s-a născut în 1957 la Techirghiol, în județul Constanța.


A absolvit Academia de Arte Frumoase din Iași.


Din 1984 a participat la expoziții personale și de grup.


În țară a expus la Galeria Orizont București, Palatul Parlamentului București, Galeria Simeza București.


Este cunoscut și în străinătate unde a participat la următoarele expoziții: Szombately Gallery (Ungaria 1990), Galerias del Este (Valencia, Spania, 1992), Galeria Antiquo Mercado (Requena Spania 1995), Untergrund Messehalle (Leipzig, Germania, 1998).


A realizat sculpturi monumentale în țară și în străinătate (Slovenia).


A primit premii importante: Premiul pentru Sculptură al Academiei de Arte ’’Pietro Vannucci’’ (Perugia, Italia, 1991) și Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru Artă Ambientală (2000).


Criticul de artă român Pavel Șușară îl situează în ’’importanta categorie a artiștilor care au revenit la antromorfism’’, ’’cu o voce gravă și personală’’.



 

SURSA

 

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p.10.


Laura Armeanu provine dintr-o familie de aromâni originari din Grecia și Bulgaria, care s-au stabilit în România în 1928.


Absolvă Colegiul Național de Artă ‘’Regina Maria’’ din Constanța în 2008.


Din anul următor participă la expoziții de grup: ‘’Conexiuni’’ la Muxeul de Artă Constanța și Tulcea (2009), Galeria Universității Creștine ‘’Dimitrie Cantemir’’ (2009), Galeria Căminul Artei București (2010), Galeria Universității de Vest Timișoara / Facultatea de Arte (2010).


În august 2010 a organizat și a expus la expoziția de grup ‘’Artiști aromâni din tot cuprinsul Balcanic’’ a Galeriei de Artă din Korcea (Albania), în cadrul unui amplu eveniment desfășurat la Moscopole (Albania).


În 2011-2102 urmează cursurile masterului ‘’Strategii de creație prin Pictură’’ la Facultatea de Arte Plastice a Universității Naționale de Artă București.

 


SURSA

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p. 7.

 

1.Papaduyiu di fisulj – Fasole

3 căni de fasole (fisulj) uscată de anul trecut se fierb (s-hierb) 30 de minute (giumitati di sihati). Apoi se strecoară (s-astricoară) și se pun în 2 litri de apă proaspătă clocotită (upărită), împreună (deadun) cu 3 linguri de ulei (untulemnu). Se adaugă 3 morcovi (caroti) mari dați prin răzătoarea mică și 2 cepe (tseapi) potrivite tocate mărunt (minutu). Se fierbe totul 90 de minute (ună sihati shi giumitati) amestecându-se ca să nu se lipească. Între timp, într-o tigaie încinsă cu 1 lingură de ulei se călește (s-tsăryăseashti) 1 ceapă tocată (dinjicată) mărunt. Când (Anda) ceapa devine aurie (s-alăcseashti opsea) se adaugă (s-adavgă) 3 linguri de bulion (dzamă di pătrăgeani) și 2 lingurițe de boia dulce (chiperu aroshu) și se amestecă (s-ameastică) 3 minute. Când fasolea a fiert sufucient se adaugă sosul din tigaie (tiyani), se amestecă să se omogenizeze și se pune la cuptor (cuftoru) 90 de minute. Cimbrul și pătrunjelul tocat mărint se adaugă după ce se scoate oala din cuptor.


Sfat (Nvestsu): Dacă boabele de fasole sunt mari se țin (s-tsăn) la înmuiat ( ta s-moalji) înainte, în apă rece (aratsi), peste noapte (di dicseara pănă tahina).


Proverb culinar aromân: Alavdă fisuilu shi măcă carni! – Laudă fasolea și mănâncă carne!

 


2.Pitligeani tsărgăsiti – Vinete prăjite

6 vinete (pitligeani) se decojesc (s-cură) pe fâșii longitudinale una da, una nu și apoi se taie felii. Se presară cu sare (sari) și selasă (s-alasă) așa 30 de minute ca să-și lase zeama (dzama) și să-și piardă amăreala, apoi (deapoia) se spală și se lasă la scurs (s-astricoară). Feliile de vinete se prăjesc (s-tsăryăsescu) în (tu) tigaie (tiygani) până se înmoaie (s-moalji)și apoi se așează (s-andregu) într-o cratiță (tăvă) cu diametru mare. Câțiva căței de usturoi (ai) tăiați felii subțiri se călesc în tigaie în ulei (untulemnu) de măsline și cînd devine auriu se adaugă (s-adavgă) 200 grame de pastă de roșii (pătrăgeani) subțiată cu apă și sărată după gust. Când clocotește se adaugă 1 cănuță de vin (yin) roșu și se amestecă (s-minteashti) bine. Apoi se toarnă în cratiță peste (pisti) feliile de vinete. Se pune (s-bagă) în (tu) cuptor (cireap) în foc mediu până scad și atunci se adaugă pătrunjel (makidunishu) tocat mărunt (minutu).


Proverb aromân: Cu darea trets amarea! – Cu darul treci marea!

 


3.Ghiză cu pătrăgeani – Urdă cu roșii

Într-o (Tu) tigaie (tigani) se pun la încins pe foc mic (njicu) 5 (tsintsi) linguri mari (mări) de (di) ulei (untulemnu) și se adaugă 600 grame de urdă (ghiză), amestecându-se (s-meastică) continuu ca să se fărâmițeze și să nu se lipească (s-nu s-alăchească) de tigaie. După 6 (shasi) minute se toarnă suc făcut din 1 kg de roșii (dumătsi) proaspete sau 400 grame de roșii întregi în bulion, se amestecă (s-ameastică) bine (ghini) ca să nu se lipească și se lasă să clocotească încă (nică) vreo (vără) 15 (tsinsprădzatsi) minute până ce sucul de roșii dispare în urdă (ascadi dzama). Înainte (Ninti) de (di) a se lua de pe foc (ascuteari) se adaugă (s-adavgă) sare după gust.


Sfat (Nvetsu): Se mănâncă cel mai bine cu pâine neagră de casă sau pâine prăjită. (Tu vechilu chiro s-adra la cutari shi s-măca pi păni adrată tu cireapu. – În timpurile vechi se prepara de către ciobani la stână și se mânca cu pâine făcută la cuptor.)


Proverb aromân: Armănlu shi oarfăn s-hibă, tutu pi celnic shi adutsi! – Aromânul chiar dacă este sărac tot cu celnicul seamănă! (celnic =conducătorul unui grup de familii cu mari turme de oi – n.n.)

 


4.Culishicu – Terciuleț

Într-o (Tu) tigaie (tiyani) mai (cama) înaltă (analtă) sau (i) într-un ceaun se pun la foc mediu 750 ml de apă cu 3 linguri de ulei (untulemnu) și un praf de sare (sari). Când clocotește la foc mic se adaugă (s-adavgă) 200 grame de telemea de oaie (cashu) fărâmițată (sărmatu). Apoi se presară (s-pispileashti) 1 cană și jumătate de mălai (fărină di misur) și se amestecă (s-ameastică) continuu ca să nu facă cocoloașe. Când amestecul se leagă se ia de pe foc. 500 grame de roșii (dumăts) opărite, decojite și pasate se pun în tigaie cu puțină (niheamă) apă și 2 linguri de ulei. Când clocotește se adaugă sare după gust și o jumătate de linguriță de boia dulce și se lasă (s-alasă) pe (pi) foc încă (nica) vreo (vără) 15 (tsinsprădzats) minute ca să scadă. Se adaugă sucul (dzama) de roșii peste terci. Se mănâncă fierbinte (upăritu).


Proverb culinar aromân: Agiunlu cumătsi anyisează! – Flămândul resturi visează!

 


SURSA

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 30, 36, 38, 40.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 2 din 4

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required