Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » DOCUMENTE » L » Items filtered by date: Mai 2012
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Items filtered by date: Mai 2012

 

10)Câvârmă - Sloi (Cavarma)

Se prepară (S-adară) toamna pentru (ti) mai (ma) mult timp (chiro). 15 kg carne (carni) de (di) oaie (oai) tăiată bucăți (cumăts) mici (njits) și se fierbe (s-hearbi)  într-un vas (tu un tingire)  mare (mari) cu 10 litri apă și 50 grame sare până (pănă) cade (cadi) de pe (pi) oase (oasi). Se pune (S-bagă) în alt vas cu grăsimea cărnii (seul) și se prăjește (s-tsărgăseahti) bine până se roșește (s-aruseashti). Apoi se toarnă (s-toarnă) în alt vas mai (cama) întins (tes) și se lasă (s-alasă) până se încheagă (s-ancljeagă) și apoi (deapoea) se răcește (s-arătseashti). Se scoate (S-ascoati) din (dit) vas și se ține (s-tsăni) la rece (arătsime).

Se taie (S-talji) felii (filii) și se mânâncă (s-măcă) cu pâine (păni) cu mâna (măna) sau (ică) ca gustare în familie (taifă) sau cu musafiri (oaspits).

ntitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o valoare nutritivă fe 271 kcalorii.



128)Lucanits groshi di casâ – Lebăr de casă

5,5 kg ficat (hicat) porc se curăță (s-cură) de (di) vene (vini) și se spală (s-aspeală). Se topesc (S-tuchescu) 2 kg slănină (lărdii). 1,5 kg șorici (cheali di porcu) se trece (s-treatsi) prin (prit) flacără (piră) și se spală. 1 kg ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie (s-talji) mărunt (minută). 6 ouă (oauă) se spală și se trec prin jet de apă rece (aratsi). 15 bumbare de porc (cumăts di matsu grosu) se opăresc (s-upăresc), se curăță și se spală.

Ceapa se înnăbușă (s-tsărgăseashti) în (tu) 150 ml untură (ligdă) sau ulei (untulemnu) cu 150 ml apă. Ficatul, carnea, slănina și șoriciul se fierb (s-herbu), se răcesc (s-arătsescu) și se toacă (s-matsină) cu mașina cu sită rară (machina cu guvi mări); se amestecă (s-ameastică) ceapa prăjită, 50 grame sare (sari), 50 grame piper (chiper) măcinat (mătsinat) și se toacă din nou (diznău). Compoziția obținută (adrată) se amestecă cu ouăle și se malaxează (s-minteashti). Se umplu (S-umplu) bumbarele și se fierb 1 oră (sihati). Se păstrează (S-tsănu) la rece (arătsimi) în camera (udălu) frigorifică la o (ună) temperatură de zero-patru grade.

Lebărul se prezintă (s-andreadzi) pe platou în felii (filii) groase (groasi) de 1cm.

Cantitățile de ingrediente corespund unei cantități de 10 kg lebăr. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 197 kcalorii.

 

129)Stâmahi di porc umplutâ – Tobă de casă

7,5 kg cap porc se trece (s-treatsi) prin (prit) flacără (piră) și se spală (s-aspeală) sub jet de apă rece (aratsi). 3 kg limbă porc se spală. 1,4 kg șorici (cheali) porc se trece prin flacără și se spală. 50 grame usturoi (ayiu) se curăță și se pisează (s-chiseadză) cu sare și puțină (niheamă) apă. 5 stomacuri (stâmăhi) porc se opăresc (s-upăresc), se curăță și se spală.

3 kg carne porc calitatea I, 1,4 kg porc carne porc calitate superioară, limba, capul și șoriciul se fierb (s-herbu) separat (ahoryea) în apă cu sare (sari). După (Dupu) fierbere (hirbeari) limba se curăță și se taie (s-talji) bucăți (cumăts). Capul fiert se dezosează (s-ascot oasili), iar carnea rezultată împreună (deadun) cu carnea de porc și șoriciul se taie bucăți. Bucățile de carne, limbă și șorici se amestecă (s-ameastică) cu 1,5 kg supă obținută de la fierberea capului și șoriciului, 50 grame sare, 30 grame piper (chiper) măcinat (mătsinat) și usturoi. Stomacurile se umplu (s-umplu) cu compoziția obținută (adrată), se leagă (s-leagă) și se fierb timp de 2 ore (sihăts). După fierbere, toba se scoate din vas, se înțeapă (s-antseapă) cu un ac și se răcește (s-arătseashti) 10 ore la o (ună) temperatură de zero-patru grade.

Toba pentru gustare se prezintă (s-andreadzi) pe platou în felii (filii) groase (groasi) de ½ cm.

Cantitățile de ingrediente corespund unei cantități de 10 kg tobă. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 170 kcalorii.

 

 

108)Pâstrâmă di oaii, afumată - Pastramă de oaie afumată

Carcasele (Cufămili) de oi sau (ică) capre (căpri) bine (ghini) răcite (arătsiti) se tranșează (s-talji) în jumătăți (giumităts) longitudinale printr-o secționare în lungul șirei spinării (schiniratu). Se dezosează (S-ascot oasili) pentru se obține 10 (dzatsi) kg de carne (carni).

30 grame usturoi (ayiu), 15 grame boia de ardei (chiper di piperchi aroshi), 10 grame coriandru, 40 grame arome (aromi) și 300 grame sare (sari) se macină (s-matsină) și se amestecă (s-ameastică) bine cu 800 ml apă, formându-se un sos condimentat. Se trece (S-treatsi) fiecare (cafi) bucată (cumată) de (di) carne prin (prit) sos, apoi se așează stivă (ună pisti altă) în vas. Se toarnă (S-toarnă) desupra (pisupră) sosul care a rămas (tsi armasi) până (pănă) se acoperă (s-anvăleashti) carnea și se păstrează la conservare timp (chiro) de 3-5 (tsintsi) zile (dzăli) în (tu) spații frigorifice la temperatura de +4 / + 6 grade. În această (aestă) etapă de conservare se controlează (s-mutreashti) calitatea sărării (ansărariljei), astfel încât (de-ashi turlii) în secțiune (tăljitură) să aibă culoarea caracteristică roșiatică (buljeaua aroshi) uniformă. După procesul de maturare, carnea se scoate (s-ascoati) din vas, se întinde (s-tindi) și se agață (s-aspindzură) în cârlige (cărlidzi / cingheali), întinsă cu bețișoare. Carcasele se pot porționa și în bucăți mai mari cum ar fi pulpă, spată (păltari) și piept (cheptu), care (cari) se leagă (s-leagă) cu sfoară (cioară / sigimi) și se agață pe (pi) bețe (ciumădz) în cârlige timp de cca (vără) 2-4 ore (sihăts).

După (Dupu) zvântarea (astricurarea) cărnii se introduce (s-bagă) în afumătoare unde produsul este supus shițuirii, la temperatură de 95-110 grade, timp de cca 3 ore, până când (căndu) procesul de afumare este bine pătruns. După afumare produsul se răcește (s-arătseshte) și se depozitează (s-tsăni) în încăperi (udadzi) bine aerisite și ctemperaturi de + 16/+18 grade. Bucățile de carne se așează (s-arădăpsescu) pe bețe (ciumăghitsi di lemnu) și rastele cu spații între ele, ca să permită circulația aerului (ta s-poată s-urdină airlu).

Pastrama (Păstrâmălu) afumată bine, cu gust plăcut (nustimadă bună), se mănâncă (s-măcă) în grupa gustărilor (ca ună turlie di gustari), simplă (ahoryea) sau în combinație (deadun) cu alte gustări și salate de legume conservate sau murate.

Cantitățile de ingrediente corespund unei cantități de 10 kg pastramă. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 136 Kcalorii.

 

 


SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshstâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 14, 81-82, 95-97.


Shi' apiritu va s'curã dultsi,
Cafi searã di Cãrciunu,
C' unã vergurã Marie,
Shi cu'a ei hiljiu, Hristolu bunu
(Și zorii vor trece dulce
În fiecare seară de Crăciun

Că o fecioară Maria

Și cu al ei fiu, Hristos cel bun)

 

Tu noapti ishi dipusi
Anghilu bunu, cu peru arusu,
Ta sã'i dzãcã a li Marie,
Ca s' amintã pi Iisus.

(Într-o noapte a coborât

Îngerul cel bun, cu părul blond

Ca să-i zică Mariei

Ca să-l nască pe Isus.)

Da neauã, albi steali
S' agioacã pisti locu,
Sh'cu pira cãnjisitã,
S' aprindi lailu focu.

(Ninge, albe stele

Se joacă pe Pământ

Și cu scânteia tristă

Se aprinde nefericitul foc.)

Cu njtsii di' nvãrliga,
Fumealja tutsã di' adunu,
Adastã pi la geami.
S' lu veadã Pap Cãrciunu.
(Cu copiii împrejur

Familia cu toții împreună,

Așteaptă pe la fereastră

Să-l vadă pe moș Crăciun.)


Stã Mãria caplu' shi pleacã,
Shi oclji toarã dipuneau,
Ma aestã' i ngrãpsita,
Doamne, s'facã volja ta!

(Sfânta Maria capul își apleacă

Și privirea indată o cobora

Dacă aceasta-i scrisă

Doamne, să se facă voia ta!)

Iosif shi Maria arada
Fudzirã di Nazaret,
Betleem s' aflarã iarna,
Pi arcoari shi vimtu shkretu.

(Iosif și Maria împreună

Plecară din Nazaret

În Betleem i-a găsit iarna

Pe frig și vânt pustiu)

Nãvãyi , nãvãyi s' ashternu
Pi casi shi' pi sucãki
Shi lilicili di' asimi
S' acatsã pi lumãki
(Troiene, troiene, se astern

Pe case și pe drumuri

Și flori din argint

Se prind de ramuri.)


Mashi minduieri curati,
Tu inimã s' aspunu
Va s' hii ma bunu, armãne,
Tu noaptea di Cãrciunu.

(Doar gânduri curate,

În inimă se spun

Vei fi mai bun, aromâne,

În noaptea de Crăciun.)

Canu nu' i aprukea acasã,
Ngljtsatsã shi cãpãitsã.
Greu shi' aflarã un loc caldu.
T' unã avlii apãghitsã
(Nimeni nu-i primea în casă

Înghețați și obosiți

Cu greu găsiră un loc cald

Adăpost într-o curte.)


Shi' amintã Maria njclu,
Tu arcoari shi greu kiro,
Prãvdzãli adia pisuprã
S' lu ngãldzascã pi Hristo.

(Și născu Maria copilul

În frig și vreme rea,

Animalele suflau

Să-l încălzească pe Hristos.)

Va s' hii cu geanlu caldu,
S' alashi tutu tsi' i arãu.
S' lu adutsã cu tini' n casã
Pi hiljlu al Dumnidzãu

(Trebuie să ai sufletul cald

Să lași tot ce-i rău.

Ca să-l aduci cu tine-n casă

Pe fiul lui Dumnezeu.)

Ai oarã mãyipsitã,
Ai oarã di pirmithu,
Anda tu tutu laolu
Hristolu' i tinjsitu.

(Este clipa fermecată

Este clipa de basm

Când în toată lumea

Hristos este cinstit.)


SURSA

Flory Caragop, Flori Caragop - Seara di Carciun, ”giony”, Versuri, 22 decembrie 2009 http://giony.ro/versuri-p/flori-caragop---seara-di-carciun/1224 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

120)Piperchi umpluti cu verdzu ti acriari - Ardei umpluți cu varză (murături)

6 kg ardei (piperchi) gras se alege (s-alegu), se curăță (s-cură) de (di) cotoare (codz), se spală (s-aspeală), se scurg (s-astricoară) și se presară (s-aspurcuchescu) cu sare (sari) 2% concentrație. Se țin (S-tsăn) 12 ore (sihăts) și se scurg. 4 kg varză (verdzu) albă și 500 grame varză roșie se curăță, se taie (s-talji) fideluță (ca fidelu), se freacă (s-freacă) cu sare și se lasă (s-alasă) 5-6 ore ca (ta) să se scurgă. 1 kg țelină rădăcină (arădătsină) și 2 kg morcovi se spală, se curăță și se rad (s-aradu). 100 grame hrean se spală, se curăță și se taie pe (pi) lungime (lundzimi). Țelina și 100 grame pătrunjel se spală și se taie mărunt (minuti). 200 grame frunze (Frăndzi) de țelină se spală.

Se amestecă varza albă și roșie scurse de zeamă (dzamă) cu morcovul, țelina și verdețurile (virdetsurli). Ardeii se scurg de zeamă și se umplu (s-umplu) cu legumele. În borcane de 10-15 litri bine (ghini) spălate se așează (s-bagă) ardeii umpluți cu legume, intercalându-se cu hrean și frunze de țelină. Separat (Ahoryea) se pregătește (s-adară) o (ună) saramură de concentrație 4-5%, se fierbe (s-hiarbi), se răcește (s-arătseashti) și se adaugă (s-adavgă) peste (pisti) ardeii umpluți cu legume. Deasupra ardeilor se pun bețișoare (lumăchitsi) de lemn pentru a-l menține în (tu) lichid (dzamă). Se acoperă cu celofan și se leagă borcanele. Se păstrează în locuri uscate și răcoroase (arătsimi).

Se servesc (S-andregu) în salatiere sau (ică) farfurii (cinii) ca salate.

Cantitățile de ingrediente corespund unei cantități de 10 kg de ardei umpluți cu varză. 1 porție de 100 grame are o valore nutritivă de 28 kcalorii.

 

121)Castravets tu saramură ti acriari – Castraveți murați în saramură (murături)

Se pregătesc (S-andregu) recipienții (vasi) de conservare de 5-10 litri din sticlă (geami) sau plastic. 12 kg castraveți se aleg (s-alegu), se spală (s-aspeală) și se zvântă (s-astricoară). 50 grame usturoi (ayiu) se curăță (s-cură) și se spală. 100 grame hrean se curăță, se spală și se taie (s-talji) în două (prit doauă) pe (pi) lungime (lundzimi). 30 grame frunze (frăndzi) de țelină se curăță și se spală. Se spală 20 grame fire de cimbru (ciubrică). Se prepară (S-adară) saramura cu 70 grame sare (sari) la 1 litru de apă, la un total 700 grame de sare. Se fierbe (S-hearbi) și se temperează (s-tsăni dihamină). Se mai folosesc 20 grame ardei iute (piperchi tsi ardu) și 400 grame frunze (frăndzi) de (di) vișin.

Pe fundul recipientului se pune o parte (ună parti) din ingrediente, castraveți și apoi (deapoea) alt strat de ingrediente, repetându-se tot așa (tut ashi) până (pănă) când (căndu) vasul se umple (s-umpli). Deasupra (Pisupră) se pun (s-bagă) ingredientele rămase (armasi). Saramura temperată se toarnă (s-toarnă) peste (pisti) castraveți. Se închid (S-ancljidu) borcanele cu capace (căpăchi). Pritocirea se face prin rostogolirea (anvărtirea) recipientului. Se depozitează (S-tsăn) în locuri uscate și răcoroase (arătsimi).

Se folosesc (S-ufilisescu) pentru (ti) pregătirea (adrararea) diferitelor (turliilor) preparate și salate.

Cantitățile de ingrediente corespund unei cantități de 10 kg castraveți murați. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 17 kcalorii.

 

122)Pătrăgeani verdză ti acreari – Gogonele pentru murători

Se pregătesc (S-andregu) recipienții (vasi) de conservare de 5-10 litri din sticlă (geami) sau plastic. 11 kg gogonele (pătrăgeani verdză) se sortează (s-alegu) și se spală (s-aspeală). 200 grame morcovi și 200 grame țelina se curăță (s-cură), se spală și se taie (talji) felii (filii). 50 grame usturoi (ayiu) se curăță. 150 grame mărar bețe (lumăchitsi) uscate se spală. 20 grame ardei iute (piperchi tsi ardu) se spală. Se prepară saramura cu 70 grame sare la 1 litru apă, cu un total de 700 grame sare. Se fierbe și se răcește. 100 grame rădăcină hrean se curăță, se spală și se taie în lungime. Se mai folosesc 20 grame ardei iute (piperchi tsi ardu) și 1 gram frunze (frăndzi) de (di) dafin.

Pe fundul recipientului se pune o parte (ună parti) din ingrediente, gogonele și apoi (deapoea) alt strat de ingrediente, repetându-se tot așa (tut ashi) până (pănă) când (căndu) vasul se umple (s-umpli). Deasupra (Pisupră) se pun (s-bagă) ingredientele rămase (armasi). Saramura temperată se toarnă (s-toarnă) peste (pisti) gogonele. Se închid (S-ancljidu) borcanele cu capace (căpăchi). Pritocirea se face prin rostogolirea (anvărtirea) recipientului. Se depozitează (S-tsăn) în locuri uscate și răcoroase (arătsimi).

Se folosesc (S-ufilisescu) pentru (ti) pregătirea (adrararea) diferitelor (turliilor) preparate și salate.

Cantitățile de ingrediente corespund unei cantități de 10 kg gogonele murate. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 23 kcalorii.

 

 

123)Gogoshari tu puscă ti acriari – Gogoșari întregi în oțet (murături)

11,5 kg gogoșari întregi se aleg (s-alegu) copți (coptsă) și fără lovituri (s-nu hibă aguditsi) mecanice. Se spală (S-aspeală), se taie (s-talji) codița (codzlji) și se înțeapă (s-antsapă). 150 grame rădăcină țelină și 150 grame morcov se curăță (s-cură), se spală și se taie rondele (filii). 100 grame frunze (frăndzi) țelină se spală. 100 grame hrean se curăță, se spală și se taie în două (tu doauă) pe (pi) lungime (lundzimi). 3 litri oțet (pusc) 9 grade diluat 9amisticată) pe jumătate (giumitati) cu apă se fierbe (s-hearbi) împreună (deadun) cu 10 grame boabe piper (chiper), 5 grame foi (frăndzi) dafin, 200 ml ulei (untulemnu), 200 grame zahăr (zahari) și 300 grame sare (sari). Se temperează (S-dihămineashti / S-da nanaparti di pi foc). Gogoșarii tăiați în oțet se curăță de cotor (semea), nervuri (vini), semințe și se taie sferturi (patru cumăts).

În borcane spălate (aspilati) se așează (s-bagă) gogoșarii împreună cu frunzele de țelină, rondele de morcov, rondele de țelină și hrean. Se adaugă (S-adavgă) oțetul. Deasupra (Pisti) gogoșarilor se pun (s-bagă) stinghii de lemn (limnuci) pentru (ta) a-i menține în (tu) lichid (dzamă). Se acoperă (S-anvăleashti / S-căpăchiseashti) cu celofan și se leagă (s-leagă) borcanul. Se păstrează în locuri uscate și răcoroase (arătsimi).

Se servesc (S-andregu) în salatiere ca salate sau (ică) se folosesc (s-ufilisescu) ca și componente la diferite preparate.

Cantitățile de ingrediente corespund unei cantități brute de 10 kg de gogoșari în oțet. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 60 kcalorii.

 

 

124)Verdzu albu ti acriari – Varză albă pentru murat (căpățâni)

Se pregătesc (S-andregu) recipienții (vasili) pentru (ti) conservare: butoaie (butoai) de (di) lemn (lemnu) sau (ică) plastic. Se opăresc (S-upărescu) și se clătesc (s-aspeală) cu jet de apă. Dacă (Ma) au prins (acătsară) miros (anjurizmă) de mucegai (muhlă) se afumă (s-afumă) cu sulf (teafi), după care se aerisesc (s-tsăn distupati) 2-3 zile (dzăli). Se spală. Se aleg (S-alegu) 12,5 kg de căpățâni de varză (verdzu) albă tari, îndesate (andisati) coapte (coapti) și uniforme (mări di ună turlii). Se curăță (S-cură) de frunze (frăndzi) uscate (uscati), verzi (verdză) și pătate (măryiti). Se crestează pe mijlocul cotorului. 100 grame rădăcină hrean se curăță, se spală și se taie (s-talji) în două (prit doauă) pe (pi) lungime (lundzimi). 25 grame fire cimbru (ciubrică) se spală. 50 grame mărar bețe (lumăchitsi) se spală. 500 grame porumb (misuru) știuleți (căcuci) se spală.

Pe fundul recipientului se punejumătate (giumitati) din cantitatea de mărar, hrean, cimbru și boabe porumb, după (dupu) care (cari) se aranjează (s-bagă) varza îndesându-se bucată (cumată) lângă (ningă) bucată până (pănă) se umple (s-umpli) butoiul. Deasupra (Pisupră pisti) verzelor se pune cealaltă (alantă) jumătate de mărar uscat, cimbru și hrean. Se toarnă (S-toarnă) saramura cu 600 grame sare (sari) la 10 litri apă. Se pune un capac (ună căpachi) solid pe care se așează greutăți de piatră (cheatră) de granit. Pritocirea (Vinturarea) saramurii se face cu un furtun (mărcushu) din 3 în 3 zile. Varza se murează (s-acredază) în (tu) 3-4 săptămână.

Se folosește (S-ufiliseashti) pentru pregătirea (adrarea) diferitelor preparate și salate.

Cantitățile de ingrediente corespund unei cantități de 10 kg de varză murată. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 32 kcalorii.

 

 

 

 

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în arta turismului prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 90-93.



Tu pâduri veardi, ţi lai boaţi s-avdi
Tu pâduri veardi, lele, ună feată plânḑi

În pădurea verde, ce oare se aude?
În pădurea verde, lele, o fată plânge.

 

Ună feată plânḑi, plânḑi şi-azghileaşti
Plânḑi şi-azghileaşti, lele pâduri, pâduri

O fată plânge, plânge și suspină,
Plânge și suspină, lele pădure, pădure.

 

Pâduri, pâduri, cu noauă fraţ vińiu
Cu noauă fraţ vińiu, lele, şi c-un îńi mi turnaiu

Pădure, pădure, cu nouă frați am venit eu,
Cu nouă frați am venit eu, lele, și cu unul m-am întors.

 

C-un îńi mi turnaiu, şi-el cu cap plicatu
El cu cap plicatu, lele, în cali lu-alâsaiu

Cu unul m-am întors, și acesta cu capul plecat,
Cu capul plecat, lele, în drum l-am lăsat.

 

Cara s-negu acasă, dada va-ńi mi-antreabă
Dada va-ńi mi-antreabă, lele, iu ai hil’e fraţl’i

Cum să merg acasă? Mama mă va întreba,
Mama mă va întreba, lele, ce am făcut cu frații.

 

Iu ai hil’e fraţl’i, ş-mini va l’i-aspunu
Mini va l’i-aspunu, lele, că tuţ l’i-ansuraiu

Ce am făcut cu frații, iar eu am să le spun,
Eu am să le spun, lele, că pe toți i-am însurat.

 

Că tuţ l’i-ansuraiu, şi casi mări l-adraiu
Casi mări l-adraiu, lele, şi-aclo l’i-alâsaiu

Că pe toți i-am însurat, și case mari le-am dat,
Case mari le-am dat, lele, și acolo i-am lăsat.

 

SURSA

Calusarul, ”LYRICS TRANSLATE”, 03.03.2012, http://lyricstranslate.com/it/tu-paduri-veardi-padurea-verde.html (Video)

 

94)Mâcari (peturi) di combari cu carni shi sosu - Musaca de cartofi cu sos tomat

200 grame carne de porc și 700 grame carne de vită se spală (s-aspeală), se zvântă (s-astricoară) și se taie (s-talji) bucăți (cumăts). 100 grame de pătrunjel (virdeatsă) se curăță (s-cură), se spală și se taie mărunt (minută). 500 grame roșii (pătrăgeani) se curăță, se spală și se taie felii (filii). 3 ouă (oauă) se spală și se trec (s-trec) prin jet de apă rece (aratsi). 300 grame ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie felii. 3 kg cartofi (combari) se curăță, se spală și se taie rondele (cumăts arutundi). 50 grame cașcaval (căshcăvalj) se curăță și se rade (s-aradi).

Carnea și ceapa se trec prin (prit) mașina (machina) de (di) tocat (tocari / mătsinari). Se condimentează cu 2 grame piper (chiper). Se înnăbușă (S-tsărgăseshti) în (tu) ulei (untulemnu) pînă (pănă) se reduce (s-chiari) lichidul (dzama). Se răcește (S-arătseashti). Se trece (S-treatsi) prin mașina de tocat cu sită deasă (speasă). Se adaugă (S-adavgă) ouăle și verdeața și se amestecă (s-minteshti). 3 kg cartofi (combari) se înnăbușă (s-tsărgăsescu) în ulei cu puțină (niheamă) apă. Se așează (S-arădăpsescu) într-o tavă (tu un tăvă) presărată (pispilitu) cu pesmet (păni uscată sărmată), un strat (arându) de cartofi și 500 grame sos tomat și se întinde (s-tindi) uniform apoi (deapoea) carnea, restul de cartofi și încă 500 grame de sos tomat. Se adaugă roșiile. Se introduce (S-bagă) în cuptor (cireapu) vreo (vără) 30 minute. Cu 10 minute înainte (ninti) de coacere (cutsiari) se adaugă cașcavalul deasupra (pisupră). Se porționează.

Se prezintă la platou sau (ică) la farfurie (cinii). Musacaua se mănâncă (s-măcă) cu sos tomat.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 320 grame musaca și 50 grame sos are o valoare nutritivă de 924 kcalorii.

 

 

95)Mâcari (peturi) di curcubitushi cu carni shi sosu – Musaca de dovlecei cu sos tomat

200 grame carne de porc și 700 grame carne de vită se spală (s-aspeală), se zvântă (s-astricoară) și se taie (s-talji) bucăți (cumăts). 100 grame de pătrunjel (virdeatsă) se curăță (s-cură), se spală și se taie mărunt (minută). 500 grame roșii (pătrăgeani) se curăță, se spală și se taie felii (filii). 3 ouă (oauă) se spală și se trec (s-trec) prin jet de apă rece (aratsi). 100 grame făină (fărină) și 50 grame pesmet (pănea uscată mătsinată) se cern (s-antsern). 300 grame ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie felii. 2,5 kg dovlecei (curcubitushi) se curăță, se spală, se taie felii, se sărează (s-ansăreadză) și se scurg (s-astricoară). 50 grame cașcaval (căshcăvalj) se curăță și se rade (s-aradi).

Dovleceii se trec (s-trec) prin făină și se prăjesc (s-tsărgăsescu) în (tu) ulei (untulemnu) înfierbântat (ghini upăritu). Carnea împreună (deadun) cu ceapa se trec prin (prit) mașina de tocat (machina di tocari / mătsinari) cu sită deasă. Compoziția obținută (adrată) se condimentează cu 2 grame de piper (chiper), se înnăbușă (s-tsărgăseashti) în ulei până (pănă) când (căndu) se reduce (ascadi) lichidul (dzama). Se răcește și se trece prin mașina de tocat cu sită deasă (guvi njits). Se adaugă (S-adavgă) ouăle și verdeața. Se amestecă (S-minteashti) bine (ghini). Se unge (S-undzi) o tavă (un tăvă) cu ulei (untulemnu) și se presară (s-pispileashti) cu pesmet. Se așează (S-rădăpseashti) un strat (arăndu) de dovlecei, apoi (deapoea) carnea și celălalt (alantu) strat de dovlecei. Se toarnă (S-toarnă) sosul și se întinde (s-tindi) uniform (isa) pe toată suprafața (pisti tutu). Se adaugă roșiile. Se presară (S-pispileashti) cașcaval deasupra (pisupră). Se introduce la cuptor (cireapu) vreo (vără) 30-40 minute. Se porționează (S-talji).

Se prezintă (S-andreadzi) la platou sau (ică) la farfurie (cinii). Se mănâncă (S-mâcă) cu sos tomat.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 2800 grame musaca și 50 grame de sos tomat are o valoare nutritivă de 729 kcalorii.

 

96)Mâcari (peturi) di pătrăgeani viniti cu carni shi sosu – Musaca de vinete cu sos tomat

200 grame carne de porc și 700 grame carne de vită se spală (s-aspeală), se zvântă (s-astricoară) și se taie (s-talji) bucăți (cumăts). 2,5 kg vinete (pătrăgeani) se curăță (s-cură), se spală, se taie felii (filii) lungi (lundză), se sărează (s-ansăreadză) și se scurg (s-astricoară). 500 grame roșii (pătrăgeani) se curăță, se spală și se taie felii (filii). 100 grame făină (fărină) și 50 grame pesmet (pănea uscată mătsinată) se cern (s-antsern). 3 ouă (oauă) se spală și se trec (s-trec) prin jet de apă rece (aratsi). 50 grame cașcaval (căshcăvalj) se curăță și se rade (s-aradi).

Vinetele se trec (s-trec) prin (prit) făină și se prăjesc (s-tsărgăsescu) în (tu) ulei (untulemnu) înfierbântat (upăritu). Carnea împreună (deadun) cu ceapa se trec prin mașina de tocat (machina di tocari), se condimentează cu 2 grame de piper (chiper) și se înnăbușă până (pănă) se reduce (ascadi) lichidul (dzama). Se răcește (S-arătseashti). Se trece din nou (diznău) prin mașina de tocat cu sită deasă (speasă). Se adaugă (S-adavgă) ouăle și verdeața. Se amestecă (S-minteashti) bine (ghini). Se unge (S-undzi) o tavă (un tăvă) cu ulei și se presară (s-pispileashti) cu pesmet, se așează (s-andreadzi) un strat (arăndu) de vinete, carnea și celălalt (alantu) strat de vinete, se adaugă roșiile felii. Se toarnă (S-toarnă) ½ din sosul tomat și se întinde (s-tindi) uniform (isa) pe toată suprafața (pisti tutu). Se presară cașcaval deasupra (pisupră). Se introduce (S-bagă) tava la cuptor (cireapu) vreo (vără) 30-40 minute. Se porționează (S-talji).

Se prezintă la platou sau (ică) farfurie (cinii). Se mâcă (S-mâcă) cu sos tomat.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 280 grame de musaca și 50 grame de sos tomat are o valoare nutritivă de 736 kcalorii.

 

 

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 70-72.


Limba rrămăneshti – Limba rămănă

Di căt limbi tsi’am avdzătă,
nu pot z’dzec-u, nj’arăsest ndau,
ma ca limba farshariotslu .!!
Nj’arăseshti ’’e Limba’miau’’.
(Din câte limbi am cunoscut

nu pot să zic, îmi plac vreo două

dar ca limba fărșeroților!!

Îmi place ”e Limba mea”.)


Voi su shtits că am săvdai,
zvi zburrăst-u pi limba’miau.
voi zvi zburrăst rrămăneshti,
sh’voi s’ovdă tută dunjau.
(Voi să știți că îmi place

să vorbesc pe limba mea

voi să vorbiți rămănești

și pe voi să vă audă lumea toată.)


Ai inmate tu păzari ?
cănd e mplină di dunjau ?
sh’tini’oi mintia ceti’ajura ?
sh’avdz un greshti limba’tau ??

(Ai treabă în piață?

când e plină de lume?

și tu ai mintea în altă parte?

și auzi pe unul care grăiește în limba ta?)

Torr capu taz’vedz cai e,
canda ee fumeja’ta,
vre sij gresht, vre s’acats măna.
Ts’pari că llu shti di’uva.

(Întorci capul să vezi cine e,

parcă e ruda ta,

vrei să-i grăiești, vrei să-l prinzi de mână.

Îți pare că-l știi de undeva.)

Di tsinsut’dish tu păzari
ma mutrish u vedz di’unoră,
s’cănoshti fatsa’rrămănu,
di tăpărr’anosti ntroră.
(Din cinci sute de inși din piață

dacă privești o vezi imediat

și recunoști fața rămănului

de


Vra z’dzăcă că him fumejă,
him ca frats tuts di’ună mumă,
nori cufii s’ni partsă,
ju tsădo z’bănăm tu llumă..

(Vrea să zică că suntem rude,

suntem ca frați toți de-o mama

n-are cine să ne despartă

oriunde am trăi în lume)

Peshtili făr’apă,
cum us facă not ?
Sh’puju nu biniadză,
ma n’ozboră dot.

(Peștele fără apă

cum să înoate?

Și pasărea nu trăiește

dacă nu zboară deloc.)

Noi ma dăpărtăm,
di bana tsi shtim,
nu ni măcă lloku,
di cara s’murim.
(Noi dacă ne-am despărțit

despre viețile noastre ce mai știm

nu ne primește pământul

când murim.)


E morti di suflut,
nori vindicari,
ca ano’tsell vecju,
nori mă turrari.

(E moartea sufletului

nu există vindecare

ca anul care a trecut

nu se mai întoarce.)

Ma nu zburrăm limba,
sh’adetsli tsi’aflăm,
a năpotsll’o nots
tsi us’la llăsăm-u.?
(Dacă nu ne vorbim limba

și obiceiurile nu le păstrăm

nepoților nostril

ce le vom lăsa?


Nu om ti’arrushăni,
voi su shtits atsa.
Om ti prifiniatsă,
zburrăst-u limba’mia.
(Nu mi-e rușine

voi s-o știți asta.

Sunt mândru

să vorbesc limba mea.)


Sh’cănd hits tuts rrămănj,
nu voi zgrits n’gărtseshti !!
esti limbă ksiană.
Ej grest-u rrămăneshti ??
(Și când sunteți toți rămăni

nu vreau să grăiți grecește!!

este limbă străină.

Ei grăiesc rămănești?)

 

SURSA

Petro Potsis, ”Facebook”, 1 martie 2012,


NOTĂ

Versiune românească de M.T.

125)Lucanits afumats - Cârnați oltenești afumați

3,4 kg de carne de vită și 6,8 kg de carne de porc se spală (s-aspeală), se taie (s-talji) bucăți (cumăts) și se trece (s-treatsi) prin (prit) mașina (machina) de (di) tocat (mătsinari) cu sită rară (areatcă). 3,4 kg de grăsime (lărdie) de porc se taie cuburi mici (njits). 250 grame de usturoi (ayiu) se curăță (s-cură), se spală, se pisează (s-chiseadză) și se adaugă (s-adavgă) apă. 10 grame de ardei iute (piperchi tsi ardu) se curăță, se spală și se taie mărunt (minuti). 40 metri de mațe (matsă) de oaie se spală și se țin (s-tsănu) în apă rece (aratsi).

Carnea se amestecă (s-ameastică) cu 200 grame de sare (sari) și se menține 24 de ore (sihăts) în (tu) frigider ca (ta) să se matureze. Se trece din nou (diznău) prin mașina de tocat cu sită cu ochiuri (guvi) mijlocii (dit mesi). Se adaugă grăsimea,10 grame de piper (chiper) rmăcinat, 15 grame de cimbru (ciubrică) praf și mujdeiul strecurat (astricurat). Se malaxează (S-minteashti) la robot (machină). Cu această (aestă) compoziție se umplu (s-umplu) membranele cu șprițul (huniiljea) de cârnați. Cârnații se așează pe bețe (ciumădz) din lemn și se lasă (s-alasă) să se zvânte (s-vintureadză). Se mențin la rece (arătsimi). Pentru (Ti) afumare cârnații se țin la fum cald 3 ore, după care se pun (s-bagă) pe (pi) scărițe de lemn în camere (udadz) răcoroase.

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) pe platou sau (ică) farfurie (cinii). Se mănâncă (s-măcă) afumați, prăjiți (tsărgăsits) sau fripți cu diverse (turlii) garnituri.

Cantitățile de ingrediente corespund unei cantități de 10 kg de cârnați. 1 porție de 100 grame de cârnați cruzi are o valoare nutritive de 275 kcalorii.

 

126)Lucanits proapsits di porcu sh-di yitsălu – Cârnați proaspeți de porc și de vițel

6,5 kg carne de porc și 1,5 kg carne de vită se spală (s-aspeală) și se taie (talji) bucăți (cumăts). 500 grame de usturoi se curăță (s-cură), se pisează (s-chiseadză) cu sare (sari) și se adaugă (s-adavgă) puțină (niheamă) apă. 25 metri de mațe (matsă) de (di) porc se spală și se țin (s-tsăn) în (tu) apă rece (aratsi). 3,5 kg de grăsime (lărdie) de porc se taie bucăți mici (njits).

Carnea și grăsimea se toacă (s-matsină) în mașina (machina) cu sită cu ochiuri (guvi) mare (mări). Se amestecă (S-ameastică) cu restul de la 250 grame de sare, 25 grame de piper (chiper) măcinat, 20 grame cimbru (ciubrică) praf și mujdeiul de usturoi. Compoziția obținută (adrată) se trece (s-treatsi) printr-un (prit ună) șpriț (hunii) special (maxus) pentru (ti) cârnați (lucanist) și se umplu membranele. Cârnații se țin la frigider câteva (ăndoauă) ore (sihăts) pentru fezandat.

Preparatul pregătit la grătar, tigaie sau cuptor (cireap) însoțit de garnituri de legume și se mănâncă (s-măcă) cald la farfurie (cinii).

Cantitățile de ingrediente corespund unei cantități de 12 kg de cârnați. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 225 kcalorii.

 

127)Lucanits proaspits di oaii – Cârnați proaspeți de oaie

11,5 kg carne de oaie se taie (s-talji) bucăți (cumăts). 500 grame de usturoi (ayiu) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se pisează (s-chiseadză) cu puțină (niheamă) apă. 45 metri de mațe (matsă) de (di) oaie se spală și se țin (s-tsăn) în (tu) apă rece (aratsi).

Carnea se trece (s-treatsi) prin (prit) mașina (machina) de tocat (mătsinari). Se adaugă (S-adavgă) usturoiul, 25 grame piper (chiper) măcinat, 20 grame cimbru (ciubrică) și 250 grame sare (sari). Se amestecă (S-ameastică) pentru omogenizare. Cu această (aestă) compoziție se umplu (s-umplu) mațele cu șprițul (hunja) specială (maxus) pentru (ti) cârnați. Cârnații se așează pe bețe (ciumădz) de lemn și se lasă (s-alasă) să se zvânte (s-vintureadză). Se mențin la rece (arătsimi).

Preparatul se frige (s-fridzi) la grătar sau (ică) cuptor (cireapu) sau se prăjește (s-tsărgăseshti) la tigaie (tighani) și se prezintă pe platou sau farfurie (cinii), cu diferite (turlii) garnituri.

Cantitățile de ingrediente corespund unei cantități de 12 kg cârnați. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 136 kcalorii.

 

 

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 93-95.

 


Haide lea, dischidi poarta, shi purtitsa
Cu mãna ta ndreapta tsãneai cusitsa
(Haide tu, deschide poarta, și portița

Cu mâna ta dreaptă țineai cosița)


De, de lea Lence de
De, de lea shcreta de

(De, de tu Eleno, de
De, de tu nefericito, de)


Haidi lãi, nu'nj pot gione, lãi, nu'nj pot mini
Ãnj am dada, gione lãi, ninga mini

(Haide măi, nu mai pot june, măi, nu pot eu

O am pe mama, june măi, lângă mine)

De, de lea Lence de
De, de lea shcreta de
(De, de tu Eleno, de
De, de tu nefericito, de)

Haide lea, cara eshtsã njcã, shi ageamicã
Tsi zurleatsã Lence tsã'aveai lãitã

(Haide tu, dacă ești mica și naivă

Ce supărare Eleno te-a umbrit)

De, de lea Lence de
De, de lea shcreta de
(De, de tu Eleno, de
De, de tu nefericito, de)


 

SURSA

giony, Tomi Caramitru & Ianula Gheorghe - De, lea Lence, de, ”giony”, Versuri, 27 mai 2009, http://giony.ro/versuri-p/tomi-caramitru---ianula-gheorghe---de--lea-lence--de/34 (Audio)

 


87)Lucanits di porcu cu fisulju - Cârnați de porc cu iahnie de fasole albă

800 grame de fasole (fisulju) albă (albu) se alege (s-aleadzi) de (di) corpuri străine (cuprii) și se spală (s-aspeală) în (tu) mai (ma) multe (multi) ape (api). 300 grame de ceapă (tseapă) se curăță (s-cură), se spală și se taie (s-talji) mărunt (minută). 400 grame de roșii (pătrăgeani aroshi) se curăță, se spală și se taie felii (filii). 500 grame de morcovi se curăță, se spală și se crestează (s-cristeadză) în (prit) patru. 300 grame de ardei (piperchi) gras (grasi) se curăță, se spală și se taie julien. 20 grame de usturoi (ayiu) se curăță și se taie mărunt (minutu). 50 grame de verdeață (virdeatsă) se curăță, se spală și se taie mărunt.

1,2 kg de cârnați (lucanits) proaspeți se pun (s-arădăpsescu) într-o tavă (tăvă) unsă (umtu) cu ulei (untulemnu) și se frig (s-frig) la cuptor (cireapu), după care se porționează (s-talji cumăts). Fasolea se pune (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) într-un vas cu 2 litri de apă. Se schimbă (S-vearsă) primele (protili) două (doauă) ape de (di) fierbere. Când fasolea a început (ahurhi) să fiarbă (s-hearbă) se adaugă (s-adavgă) morcovul, ardeiul și jumătate (giumitati) din cantitatea de ceapă. După (Dupu) ce (tsi) a fiert (hearsi) se adaugă 40 grame de sare. Ceapa care a rămas (armasi) se înnăbușă (s-tsărgăseahti) în ulei cu adaos de apă și se adaugă 50 grame de pastă de tomate (bulion), roșiile, usturoiul, 2 grame de piper (chiper) măcinat, 1 gram de cimbru (ciubrică) și 1 gram de foi (frăndză) de dafin. Se lasă (S-alasă) să fiarbă (s-hiarbă) până (pănă) se reduce (ascadi) corespunzător, după care (cari) se adaugă în vasul cu fasole, continuându-se fierberea încă (nica) vreo (vără)15-20 minute.

Se prezintă (S-andreadzi) la platou sau (ică) farfurie (cinii) cu verdeață deasupra (pisupră). Se servește (S-măcă) cald.

Cantitățile de ingrediente corerspund unui număr de 10 porții. 1 porție de 100 grame de cârnați și 200 grame de iahnie are o valoare nutritivă de 702 kcalorii.

 

 

88)Lucanits di porcu cu verdzu la cireapu – Cârnați de porc cu varză călită

4 kg de varză (verdzu) acră se curăță (s-cură) de (di) cotoare (vini), se spală (s-aspeală) și se stoarce (s-astricoară) bine (ghini), se taie (s-talji) fâșii (filii) lungi (lundză).

1,2 kg de cârnați (lucanits) de porc proaspeți se pun (s-arădăpsescu) într-o (tu un) tavă (tăvă) care (tsi) s-a uns (s-umsi) cu ulei (untulemnu) și se frig (s-frigu) la cuptor (cireap), după care se porționează (s-talji cumăts). Se mențin (S-tsăn) în jiul format (dzama di fridzeari). Varza se înnăbușă (s-tsărgăseashti) în ulei și se amestecă (s-minteashti) pentru (ta) a nu se prinde (s-nu s-acatsă). Se adaugă (S-adavgă) 2 grame de cimbru (ciubrică), 2 grame de piper (chiper) și 1 gram de foi (frăndză) de (di) dafin și se introduce (s-bagă) la cuptor vreo (vără) 40 de minute.

Se prezintă (S-andreadzi) la platou sau (ică) la farfurie (cinii). Se servește (S-măcă) cald.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 85 grame de cârnați și 200 grame de varză are o valoare nutritivă de 576 kcalorii.

 

 

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 64-66.


Comunitatea Armână din România

Fara Armănească di România

 

Str. Teiul Doamnei, Nr. 91, Sect. 2 Bucuresti

Tel.: 0040231129009;

E-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

 

B-dul Tomis, Nr. 218, Bl. TD5A, Constanta

Tel. / Fax: 0040241697980;

E-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

 

 

 

DZUUA NATSIONALĂ A ARMÂNJLORU – 23-li DI MAIU 2012

„PIRMITHLU ARMÂNJLORU”

(Ziua Națională a Aromânilor – 23 Mai 2012

„Povestea aromânilor”)

 

PRUYRAMLU DI YIURTUSEARI

(Programul sărbătorii)

 

Calezmată ti călisearea Andamusăljei Yenerali

(Invitație pentru convocarea Adunării Generale)

 

Simfuni cu Articlu 16 aliniatlu 1 ditu Statutu, Prezidentlu a Consilui Director a Farăljei Armănă ditu Romănii,

(Conform cu Articolul 16 aliniatul 1 din Statut, Președintele Consiliului Director al Comunității Armâne din România)

 

Căliseashti membrilji ti

(Convoacă membrii la)

 

Andamusea Yenerală Ordinară, tu dzuua Natsională a Armănjloru, Njercuri, 23-li di Maiu 2012, oara 13:00 tu Parlamentlu ali Romănii, Sala „C. A. Rosetti” Bucureshti, avănda aestă

(Adunarea Generală Ordinară, în ziua Națională a Aromânilor, Miercuri, 23 Mai 2012, ora 13:00 în Parlamentul României, Sala „C. A. Rosetti” București, având această)

 

Aradă di Cuvendă

(Ordinea de zi)

 

1.Părăstăsearea giueapiei mutrinda lucurlu tsi lu-adră Fara tu chirolu Apriiru 2011 – Apriiru 2012 Steryiu Samara

-Giuiapi andicra di catandasea tu cari himu tu Giudico cu Chivernisea Chirana Darlaiane

-Giuiapi andicra di praxea tu sculii Costa Caracoti

-Giuiapi mutrinda lucărlu tsi lu adră Consiliul Tinjirlor Armănj Cati Custura

(-Prezentarea raportului privind activitatea Comunității în perioada Aprilie 2011 – Aprilie 2012

-Raport privind stadiul în care suntem în Dialogul cu Guvernul

-Raport privind predarea în școli

-Raport privind activitatea Consiliului Tinerilor Aromâni)

 

2.Giuiapi mutrindalui amintaticlu shi exurli ti anlu 2011 Tachi Giumba

(Raport privind veniturile și cheltuielile din anul 2011)

 

3.Părăstăsearea strateyiei shia prugramlui di lucru a Farăljei deadun cu Budzetlu di amintaticu sh-di hărgi ti chirolu Apriiru 2012 – Apriiru 2013 Steryiu Beca

(Prezentarea strategiei și a programului de lucru al Comunității împreună cu Bugetul de venituri și cheltuieli pentru perioada Aprilie 2012 – Aprilie 2013)

 

4.Părăstăsearea sh-apruchearea a lucurlui tsi lu-adră Consilu Director tu chirolu 2011 – 2012.

Vot di pisti ti Consilu Director ti lucurlu cari lipseashti s-lu adară pănă tu Apriir 2013 Steryiu Samara

(Prezentarea și aprobarea activității Consiliului Director în perioada 2011 – 2012.

Vot de încredere pentru Consiliul Director pentru activitatea prevăzută până în Aprilie 2013)

 

5.Pripuniri ti alăxearea a Statutlui a Farăljei Armănă ditu Romănia simfuni cu Art. 19 lit. a.

(Propuneri pentru modificarea Statutului Comunității Armâne din România conform cu Art. 19 lit. a)

 

6.Părăstăsearea shi aprucherea Rezolutsăljei / Apofasăljei Andamusăljei Yenerali tu Dzuua Natsională a Armănjloru, 23-li di Maiu, 2012, Bucureshti.

(Prezentarea și aprobarea Rezoluției / Hotărârii Adunării Generale din Ziua Națională a Aromânilor, 23 Mai, 2012, București)

 

7.Alti muabets.

(Alte discuții)

 

 

 

 

Oara 16

(Ora 16)

Parclu Herăstrău, Intrarea ”Răhota Mari”

(Parcul Herăstrău, Intrarea ” Mare”)

 

1.Contsertu di cănticu armânescu, dizvărtitu di nai ma avdzătslji căntători armănj;

(Concert de cântece aromâne interpretate de cei mai renumiți cântăreți aromâni) 

2.Expozitsii di artă plastică cu operi di artă adrati di plastitsianji armânj;

(Expoziție de artă plastică cu opere de artă realizate de plasticieni aromâni)

3.Expozitsii di cadhuri tsi aspunu di bana, lucurlu shi adetsli a străpăpănjloru a noshtsă, cari nă aspunu că Armănjlji au ună identitati ahoryea, suntu unu populu ahoryea, car lipseashti s-hibă pricunuscutu;

(Expoziție de fotografii referitoare la viața, activitatea și obiceiurile străbunilor noștri, care nu spun că Aromânii au o identitate distinctă, sunt un popor dinstinct, care trebuie recunoscut;

4.Giocuri Armăneshtsă.

(Dansuri aromâne)

 

Tuts atselji tsi va s-lja parti la aestu Iventu Culturalu, potu s-mutrească shi s-gustă Măcărli armâneshtsă.

(Toți cei care vor lua parte la acest Eveniment Cultural pot viziona și gusta Mâncăruri aromâne.)

 

V-aștiptămu cu mari harauă!

(Vă așteptăm cu mare bucurie!)

 

 

Prezidentu

(Președinte)

Steryiu Samara

 

Yrămăticu

(Secretar)

Steryiu Beca

 

 

 

 

 

NOTĂ

Versiunea românească a documentului de Marius Teja.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 2 din 4

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required