Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » DOCUMENTE » Z » Displaying items by tag: Bucuresti
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: Bucuresti

Urări la harei - Urări la nuntă

Luni, 05 Martie 2012 10:32

Urări la harei – Urări la nuntă

 

I.)La isozmâtâ – La logodnă

I.1.)Numtarlji oarâ: - Nuntașii urează:

Cu ncherdu sh-hareili! – Cu câștig și nuntă!

Să-nchirdăseascâ! – Să aibe câștig / realizări!

I.2.)Nicuchirlji toarnâ: - Stăpînii casei răspund:

Hărioshi shi socri! – Bucuroși și socri!

Hârioshi shi yrambici / nveastâ! – Bucuroși și mire / mireasă!

Sh-la voi s-toarnâ! – Să se întoarcă nunta și la familia voastră!

I.3.)Dupâ isozmâtâ s-oarâ: - După logodnă se urează:

Cu ncherdu sh-la marea harauâ! – Cu câștig / realizări și la nunta mare!

 

II.) La numtâ – La nuntă

II.1.)Câlisarea ti numtâ u adarâ unâ tinirâ nveastâ i featâ. – Invitația la nuntă o face o nevastă tânără sau o fată.

Suntu câlisits cu culac nunlu shi fârtatslji. – Sunt invitați cu colac / turtă nașul și cavalerii de onoare.

Suratili s-câlisescu cu un mer arosh cu pâră nuntru. – Domnișoarele de onoare sunt invitate cu un măr roșu cu un ban înăuntru.

S-dzâtsi: - Se zice:

Hits câlisits la numtâ! – Sunteți invitați la nuntă!

Iara elj oarâ: - Iar ei urează!

Cu ncherdu sh-hareili! – Cu câștig / realizări și nuntă!

Sâ-nchirdâseascâ! – Să aibă câștig / realizări!

II.2.)Dupâ tsi s-bagâ câruna la bâsearica s-oarâ a nunjlor, a pârintsilor sh-la soie: - După ce se pune cununa mirilor la biserică se urează nașilor, părinților și neamurilor:

S-bâneadzâ preaclja! – Să trăiască perechea!

II.3.)Anda-l âmpartu ficiorlu, s-greashti pi tsinâ la soia di-aproapea. – Când se împarte averea părinților cu fiul însurat se invită la cină neamurile apropiate.

S-duc hări shi s-oarâ: - Se duc cadouri și se urează:

Trâ ninti s-lâ hibâ nicuchirata! – Să le meargă înainte căsnicia!

S-prucupsească! – Să se procopsească!

S-aibâ ambâreatsâ! – Să aibe noroc!

S-lâ fugâ tuti ca arâulu! – Să le fugă toate ca râul!

S-hibâ ghini! – Să fie bine!

Aroilu sâ-nchiseascâ! – Roiul de albine să pornească!

S-aibâ taifâ prucupsitâ sh-cu tinjii multâ! – Să aibă familie procopsită și foarte respectată!

 

III.)Cântitsi tsi s-cântâ la harei: - Cântece care se cântă la nunți

III.1.)A isusitâljei: - Logodnicei:

Nâ lilici aroshi – O floare roșie

Shadi mushata la poartâ – Șade frumoasa la poartă

III.2.)A nicuchirâljei: - Stăpânei casei

Nicuchira a casâljeiStăpâna casei

Mushuticâ dit gârdinâ – Frumușica din grădină

Nu-nj ti-arâdi featâ njică – Nu te păcăli fată mică

Unâ vâloagâ njicâ – O poiană mică

 


Notă: Versiunile românești îmi aparțin.

 


SURSĂ

Mihaela Sima (ed.), Marica Ciungu, Chiratsa Sima, Ecaterina Mihu, Urări di totna, Societatea Culturală Aromână, București, 2012.

 

1.Prashi cu cărni di porcu – Praz cu carne de porc

Într-un ceaun (tingirelu ahăndosu) încins (caldu crop) cu 100 grame de ulei (untulemnu) se pune 1 kg de carne de porc ‘’scăricică’’ tăiată felii de 1 cm și se amestecă la foc mediu până se rumenește. 1 kg de praz (prash) se taie în sfert (de-ampatrulea) pe lung și apoi rondele groase de 1cm. Sucul de roșii se face din 500 grame de roșii (pătrăgeani) proaspete sau 400 grame de bullion, potrivit cu sare după gust (yustru). Când (Anda) s-a rumenit carnea, se adaugă (s-adavgă) în ceaun prazul și o jumătate de cană de apă, se amestecă până se înmoaie prazul și apoi se adaugă sucul de roșii (pătrăgeani chisati). După 15 minute se adaugă o linguriță de boia dulce (chiperlu aroshu).


Proverb aromân: Pri iu iasi zborlu, iasi shi suflitlu! – Pe unde iese vorba, iese și sufletul!

 

2.Combari cu cărni de porcu – Cartofi cu carne de porc

750 grame de ceafă de porc se taie felii (cumăts) groase de 1 cm și se așează în tava (tăvălu) încinsă cu ulei (untulemnu). Se adaugă 2 kg de cartofi (combari) tăiați în lung, 2 morcovi (caroti) mari tăiați rondele, 2 cepe (tseapi) medii călite în ulei și suc de roșii (pătrăgeani chisati) făcut din 1 kg de roșii proaspete sau 800 grame de roșii în bullion, în care s-au amestecat după gust sare, piper și boia. Se lasă la cuptor (cireap) la foc mediu 1 oră și jumătate (unâ sihati sh-disă) până se rumenește (s-tsăryăsească ghini).


Proverb aromân: Vrearea ajută s-treacă oara, oara ajută s-treacă vrearea! – Dragostea ajută să treacă timpul mai ușor, timpul ajută să treacă dragostea!

 

3. Chiftadz – Chiftele

Un sfert de kg de carne tocată de porc se amestecă (s-minteashti) cu miezul de la 2 felii de pâine (păni) înmuiat (muljată) în (tu) apă și apoi scurs, cu 1 ceapă (tseapă) mică tocată mărunt (minută), cu 2 căței de usturoi zdrobit (ailu ciucutitu), cu 1 lingură de pastă de bulion, 1 linguriță de boia (chiper aroshu) și pătrunjel (makidhunish) și mărar tăiați fin. Se adaugă (S-adavgă) și 1 ou pentru a lega toată compoziția. Înainte de a se prăji (s-tsăryăsescu) în tigaie (tiyani), chiftelele se tăvălesc prin făină (fărină).


Proverb culinar aromân: Coaja di himunicu nu s-alicheashti di bricu! – Coaja de pepene nu se lipește de buric!

 

4. Limba cu măsini – Limbă de porc cu măsline

Se spală cu apă rece 2 limbi de porc și se fierb (s-hierb). Când apa clocotește, se curăță din când în când de spuma care se adună deasupra. Când se observă că apar bășicuțe pe limbă se scoate din apă limba și se curăță (s-cură) de pieliță (cheali). Se pune la fiert în apă nouă, cu boabe de piper (chiper) și frunze (frăndzi) de dafin și se lasă scadă aproape de tot. Se taie (S-dinjică) limba în felii groase de 1 cm. Cu apa scăzută se diluează 300 grame de pastă de roșii (pătrăgeani). Se înțeapă 200 grame de măsline (masini) cu o scobitoare ca să intre sosul în ele și se adaugă în cratiță împreună cu 200 ml de vin (yin). Se lasă (S-alasă) să dea în clocot la foc mic până scade (ascadi) sosul (dzama).


Proveb culinar aromân: S-arcuti tingirelu shi shi-află căpachia! – Se rostogoli oala și-și găsi capacul!

 


SURSA

 

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 54, 56, 58, 60.


Urări la sârbâtori shi la yiurtii – Urări la sărbători religioase și la zile speciale

 

I.)Urări di sârbâtori – Urări la sărbători religioase

I.1.)Preasinj: – Păresimi / Post creștinesc:

Anda s-adunâ unu-alantu, s-oarâ: - Când se întâlnesc două persoane se urează:

Preasini cu sânâtati! – Post cu sănătate!

Dupâ tsinâ, aushlu din casâ greashti: - După cină, bătrânul casei grăiește:

Aidits s-nâ ljirtăm! – Haideți să ne iertăm!

Ma njitslj adarâ mintănj sh-lâ dzâc a mărilor: - Cei mai mici în vârstă fac plecăciuni și le zic celor mai mari:

Ljirtati s-hibâ! – Iertate să fie!

Di zâmani bârbatslj s-acâtsa di anumiri sh-dzâtsea: - În trecut bărbații se prindeau de umeri și ziceau:

Ljartâ, Dum’ ljartâ / Tsi shtim, tsi nu shtim, / Tuti ljirtati s-hibâ,/ Tuti s-li-agârshim. – Iartă, Dumnezeule iartă, / Ce știm, ce nu știm, / Toate iertate să fie, / Toate să le uităm.

Di cara s-ljirta dzâtsea: - După ce se ierta se zicea:

Sh-di Pashti hârioshi! – Și de Paște bucuroși!

I.2.) Pashti – Paște

Hristolu nyie! – Hristos a înviat!

Dealithea nyie! – Adevărat a înviat!

Pashti cu harauâ! – Paște cu bucurie!

Pashti cu sânâtati! – Paște cu sănătate!

I.3.)Cârciun sh-Anlu Nău – Crăciun și Anul Nou

Ti multsâ anj! Cârciun cu sânâtati! – La mulți ani! Crăciun cu sănătate!

Ti multsâ anj! Anlu Nău cu sânâtati! – La mulți ani! Anul Nou cu sănătate!

 

II.)Urări la yiurtii – Urări la zile speciale

II.1.)Tu dzuua di numâ s-dzâtsi: - În ziua onomastică se zice:

S-bânedz cu numa! – Să trăiești cu numele!

II.2.)La yiurtii tâxitâ (anda bagâ omlu tsinâ tâxitâ ti agiutor i ti sânâtati): - La sărbătoare specială (când se face o masă pentru obținerea ajutorului divin sau pentru însănătoșire):

Cu agiutor s-hibâ! – Cu ajutor să fie! / Să ai ajutor!

Ayiulu cu-agiutor! – Sfântul cu ajutor! / Sfântul să tea jute!

 

III.)Urări di aradâ – Urări ocazionale

III.1.) Maca vârâ adră ică ancupârâ tsiva – Dacă se face sau se cumpără un lucru:

Hârlâtic s-hibâ! (ti lucri) – Cu noroc să fie! (pentru lucruri)

Cu sânâtati s-li porți! (ti stranji) – Să le porți cu sănătate! (pentru haine)

III.2.)Anda un om fudzi la vârâ aradă, priimnari i discurmari, s-oarâ: - Când se pleacă la vreun eveniment tradițional, călătorie sau concediu, se urează:

S-tritsets ghini! Să vă meargă bine!

Cali bunâ! – Drum bun!

 


Notă: Versiunile românești îmi aparțin.

 


SURSA:

Mirela Sima (ed.), Marica Ciungu, Chiratsa Sima, Ecaterina Mihu, Urări di totna, Societatea Culturală Aromână, București.

1.Ipurachi

Se amestecă (S-ameastică) într-un castron 4 ouă (oauă), 100 grame unt (umtu) topit și 350 grame de iaurt (mărcat) până se omogenizează, apoi (deapoaia) se adaugă (s-adavgă) 750 grame de făină (fărină). Se întinde (S-tindi) o foaie (un petur) de grosime medie , se presară (s-pispileashti) 400 grame de telemea de oaie (cash) tăiată cubulețe mici (chisat), apoi se împăturește pe jumătate (djumitati) și se taie în formă de pătrate. Marginile se apasă ușor cu degetele. Se prăjesc (S-tsăryăsescu) într-un ceaun cu ulei (untulemnu) încins. Se mănâncă (S-măcă) calde cu iaurt rece (aratsi).


Proverb culinar aromân: Doauă nu va pots s-li-ascundz: ună – bearea, altă – vrearea! – Două lucruri nu vei putea să le ascunzi: unul –băutura, altul – dragostea!

 

2. Tărhănă – Trahana

Se frământă (S-frimită) 10 kg de făină (fărină) cu 4 litri de lapte (lapti) într-un vas până ce aluatul devine omogen (sănătosu). Apoi (Deapoea) se trece (s-treatsi) printr-o sită cu găuri (guvi) mari. Bucățile (Sărmili) de aluat cât bobul de orez (ariz) se întind (s-tind) la soare (soari) pe coli de hârtie și se lasă să se usuce o zi (ună dzuă). Se pun (s-bagă) apoi într-o tavă la cuptor (cuftor) la foc mic (njic) până a se usca (uscari) bine. Se păstrează (S-tsăni) toată (tută) iarnă în săculeți de pânză (păndză) de in. Se poate folosi la supe sau la pregătirea mâncărurilor (măcări)pe bază de trahana.


Pentru 2-3 persoane (inshi): Într-un ceaun se pun să fiarbă (s-hiarbă) 3 căni de apă cu 2 linguri de ulei (untulemnu). Când apa clocotește se adaugă (s-adavgă) puțin câte puțin (căti niheamă) 1 cană de tărhănă și se amestecă continuu ca să nu se formeze cocoloașe. Când este aproape gata se adaugă 350 grame de telemea de oaie (cash) fărâmată (chisatu) cu furculița (bunela). Se mănâncă fierbinte (caldu).


Proverb culinar aromân: Lingura goală azgrămă gura! – Lingura goală zgârâie gura!

 


SURSA

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 16, 18.

Anda-l ljartă Dumnidză vârnă – Când îl iartă Dumnezeu pe cineva / Cuvinte care se spun la înmormântare

 

I.La mortu – La mort / La înmormântare

I.1.)Tu yineari – La sosire

Oaminjlji nu s-ghinuiescu unu-alantu, nu da mâna, mash s-dzâtsi: - Oamenii nu-și dau binețe, nu-și dau mâna, doar se zice:

Dum’ljart-ul! / Dum’ljart-u! –Dumnezeu să-l ierte! / Dumnezeu s-o ierte!

Vâ alâsă! L-ljirtă Dumnidză! / U ljirtă Dumnidză! – V-a lăsat! L-a iertat Dumnezeu! A iertat-o Dumnezeu!

Anda easti aush sh-lândzid, s-dzâtsi: - Dacă mortul era bătrân și bolnav, se zice:

Sh-ascâpă! – A scăpat!

Âlj si bitisi gljemlu! – I s-a terminat ghemul!

Sh-adună suflitlu! – I-a plecat sufletul!

I.2.)Tu vgatâ s-dzâtsi: - La plecare se zice:

Dumnidză s-lu ljartâ! S-bâneadzâ taifa s-lu-aducâ aminti! / Dumnidză s-u ljartâ! S-bâneadzâ taifa s-u-aducâ aminti! – Dumnezeu să-l ierte! Să-i trăiască familia ca să-l aducă aminte! / Dumnezeu s-o ierte! Să-i trăiască familia s-o aducă aminte!

 

II.) La misali – La pomană

II.1.)Tu yineari s-dzâtsi mash: - La sosire se zice doar:

Dum’ljart-ul! / Dumljart-u!

II.2.)Tu vgatâ s-dzâtsi: - La plecare se zice:

S-bânats voi s-lu-adutsets aminti!/ S-bânats voi s-u-adutsets aminti! – Să trăiți voi să-l aduceți aminte! / Să trăiți voi s-o aduceți aminte!

Sh-tora la harei s-nâ videm! – Și acum la nunți să ne vedem!

III.3)Anda s-da dari, s-da tu mânâ shi s-dzâtsi: - Dacă se dă de pomană, se dă în mână și se zice:

S-âlj si aflâ! – Să i se găsească! / Să aibă pe lumea cealaltă!

S-âlj hibâ dininti! (la fârshirots) – Să-i fie dinainte! / Să aibă în față pe lumea cealaltă!

 


Notă: Versiunile românești îmi aparțin.

 


SURSA

Mirela Sima (ed.), Marica Ciungu, Chiratsa Sima, Ecaterina Mihu, Urări di totna, Societatea Culturală Aromână, București.

 


1.Njelu la cireapu – Miel la cuptor

Pulpele, costițele și antricotul cu șira spinării ale mielului se crestează și se împănează cu căței de usturoi, apoi se ung cu ulei (untulemnu), se sărează și se așează în tavă (tăvă) împreună cu ceapa (tseapă) verde (veardi) și usturoiul verde tăiate în bucăți lungi. Se adaugă (S-adavgă) ulei și apă și se pune(s-bagă) la cuptor (cireapu) la foc mediu. Când (Anda) carnea începe să prindă culoare (s-adară aroshi) se întoarce (s-asutsă) pe partea cealaltă, operațiune ce se repeat de câteva ori. Cu o jumătate de oră înainte de a fi gata se adaugă cimbru și 1 cană de vin (yinu) roșu.


Proverb culinar aromân: Njelu bun sudzi di la doauă oi! – Mielul bun suge de la două oi!

 

2.Ciurbă di njelu – Ciorbă de miel

Capul, coada, gâtul, coastele și ultimele segmente ale picioarelor mielului se pun (s-bagă) să fiarbă (s-hiarbă) în apă rece cu sare (sari), se spumuiește de 3 ori, se adaugă apă rece și se fierbe la foc mic 20 de minute. Se adaugă (S-adavgă) rădăcini (rădătsini) de morcov, țelină și ceapă uscată tocate mărunt (dati pit rendă) și după 20 de minute ceapă (tseapă) verde tăiată fin (minută). După 20 de minute se adaugă borșul. După 20 de minute se adaugă mărar (malathru), pătrunjel (makidunish) și piper (chiper) după gust. După ce se stinge focul se presară (s-pispileashti) frunze (frăndzi) de leuștean.


Proverb culinar aromân: Oala avigleată nu s-vearsă pri focu! – Oala cu mâncare supravegheată nu se varsă pe foc!

 

3.Ahnii di njelu – Iahnie de miel

1 kg de carne de miel se spală (s-la), se taie în bucăți (cumăts) mai (cama) mici (njits) și se fierbe (s-hiarbi) într-o (tu) oală (tingire) cu 2 litri de apă. Când dă în clocot și face spumă, apa se schimbă. 8 legături de ceapă (tseapă) verde și 1 kg de ceapă uscată se toacă (s-dinjică) fin (njică) și se călește (s-tsăryăseashti) în ulei (untulemnu) până ce devine aurie. Se adaugă suc făcut din 300 grame de pulpă de roșii (pătrăgeani), sare după gust și boia dulce, se amestecă și se răstoarnă (s-toarnă) peste (pisti) carne în oală. Se lasă pe foc mic și se amestecă (s-minteashti) cu lingură de lemn până ce nu mai rămâne (s-nu armănă) zeamă (dzamă). Când este gata (Tu bitisită) se adaugă și 1 legătură de pătrunjel (makidhunishu) tocat mărunt.


Proverb culinar aromân: Căndu measa easti goală, oaspetsli lia di s-ascoală! – Când masa este goală, oaspeții încep să se ridice!

 

4.Yianomati di njelu cu arizu – Măruntaie de miel cu orez

1 kg de măruntaie (matsă) de miel (njel) se spală în apă cu sare și se fierb (s-hierb) bine. Apoi se taie (s-dinjică) în cubulețe mici (njits) și se călesc (s-tsăryăsescu) împreună cu 2 cepe (tseapi) uscate în ulei (untulemnu) timp de 15 minute până ce devin rumenite și crocante. Se adaugă (S-adavgă) piper (chiper) negru, sare după gust (yustru) și 1 legătură de mărar (malathru) tocat mărunt. Într-o altă cratiță se fierb 2 căni de orez (ariz) timp de 20 minute, apoi se amestecă (s-minteashti) și măruntaiele (yianomatili) și ceapa și se bagă (s-bagă) în (tu) cuptor (cireapu) pentru încă (nica) 20 de minute până scade (ascadi) zeama (dzama). La sfârșit (Tu bitiseari) se presară (s-pispileashti) pătrunjel (makidhunish) mărunțit. Se servește fierbinte.


Proverb aromân: Muntili nu s-aspari di neauă! – Muntele nu se sperie de nea!

 

5.Drob di njelu – Drob de miel

Măruntaiele (yianomatili) mielului - mațele, plămânii, inima și ficatul - se fierb (s-hierb) într-o (tu) oală (tingire) adâncă (ahândosu). Se dau prin mașina de tocat împreună (deadun) cu 2 legături de pătrunjel (makidunish) și 2 legături de mărar (malathru). Se amestecă cu 6 ouă (oau) mari sau 8 ouă mici, ulei (untulemnu) și sare și piper (chiper) după gust. Într-o tavă (tăvă) sau cratiță unsă cu ulei, se așează prapurul (jumătate) (djumitati) și se acoperă (s-anvăleashti) cu cealaltă (alantă) jumătate de (di) prapur. Se lasă (S-alasă) la (tu) cuptor (cuftor) 45 de minute până se rumenește (s-anrosheashti).


Proverb aromân: Vrearea are ahăts caimadz, cătsi suntu tu lumi ahmadz! – Dragostea are atâtea supărări, câți proști sunt pe lume!

 

6.Căvărmă

1 pulpă de oaie de 5 kg se spală (s-la), se pune (s-bagă) să fiarbă (s-hiarbă) într-o oală (tingire) mare și când dă în clocot și face spumă se schimbă (s-alăcseashti) apa. Se repetă operațiunea de 5 (tsintsi) ori până nu mai lasă spumă pentru a se atenua mirosul de oaie. În ultima apă se adaugă (s-adavgă) 15 foi (frăndzi) de dafin și piper (chiper) măcinat și se fierbe până când carnea se desprinde singură de pe os. Carnea se dă la o parte și se lasă (s-alasă) să se răcească (s-arătsească). Apa în care a fiert se strecoară. Carnea rece se toacă mărunt (cumăts njits) și se fierbe din nou (iara) în apa păstrată până scade (ascadi) complet (dipu). Cu 15 minute înainte (ninti) de a se lua de pe foc se adaugă 5 căței de usturoi (ai) pisat și sare după gust (yustru). Se așează într-o tavă (tăvă), se nivelează și se pune la rece. Se mănâncă (S-măcă) ca aperitiv.

 

Proverb aromân: Atsel tsi sh-ari aleaptă un bun oaspi, da semnu că ari minti bună! - Cel care și-a ales un bun oaspete, dă semn că are înțelepciune!



SURSA

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 42, 44, 46, 48, 50, 52.

Zboarâ mintimeni - Vorbe înțelepte

Duminică, 11 Martie 2012 09:49

Zboarâ mintimeni – Vorbe înțelepte

 

1.Aushlu easti sturlu a casiljei. – Omul bătrân este stâlpul casei.

2.Na părălu shi dă-nj câvglu. – Dacă vrei gâlceavă, dă bani cu împrumut.

3.Sutili mâriti hutili. – Zestrea mare mărită toantele.

4.Bâgă apa tu avlakiu. – A pune lucrurile pe făgașul normal.

5.Di mbitat s-aspar shi zurlilji. – De omul beat se sperie și nebunii.

6.Omlu cu minti ancupârâ, nu vindi. – Omul înțelept ascultă mai mult și vorbește mai puțin.

7.Zborlu zboru adutsi. – Vorba vorbă aduce.

8. Calea va imnari shi borgea va pâlteari. – Drumul trebuie urmat și datoria plătită.

9.Amirârilja nu s-tsâni cu un stur. – Împărăția nu se bazează pe un singur om.

10. La pândzâ minutâ nu va ac gros. – La țesătură rară nu trebuie ac gros.

11. Nu va cuveti, va murafeti. – Nu trebuie forță, cât trebuie iscusință.

12. Di tu soarti pân tu moarti. – De la sortit până la sfârșit.

13. Boulu s-leagâ di coarni sh-omlu di limbâ. – Boul se leagă de coarne și omul de cuvântul dat.

14. Tuts calea, nâs valea. – Toți înainte, el îndărăt.

15. Tinjia la muljari – mushuteatsa atsea ma mari. – Onoarea femeii – cea mai mare frumusețe.

 


SURSA

Mirela Sima (ed.), Marica Ciungu, Chiratsa Sima, Ecaterina Mihu, Urări di totna, Societatea Culturală Aromână, București.

 

1.Papaduyiu di fisulj – Fasole

3 căni de fasole (fisulj) uscată de anul trecut se fierb (s-hierb) 30 de minute (giumitati di sihati). Apoi se strecoară (s-astricoară) și se pun în 2 litri de apă proaspătă clocotită (upărită), împreună (deadun) cu 3 linguri de ulei (untulemnu). Se adaugă 3 morcovi (caroti) mari dați prin răzătoarea mică și 2 cepe (tseapi) potrivite tocate mărunt (minutu). Se fierbe totul 90 de minute (ună sihati shi giumitati) amestecându-se ca să nu se lipească. Între timp, într-o tigaie încinsă cu 1 lingură de ulei se călește (s-tsăryăseashti) 1 ceapă tocată (dinjicată) mărunt. Când (Anda) ceapa devine aurie (s-alăcseashti opsea) se adaugă (s-adavgă) 3 linguri de bulion (dzamă di pătrăgeani) și 2 lingurițe de boia dulce (chiperu aroshu) și se amestecă (s-ameastică) 3 minute. Când fasolea a fiert sufucient se adaugă sosul din tigaie (tiyani), se amestecă să se omogenizeze și se pune la cuptor (cuftoru) 90 de minute. Cimbrul și pătrunjelul tocat mărint se adaugă după ce se scoate oala din cuptor.


Sfat (Nvestsu): Dacă boabele de fasole sunt mari se țin (s-tsăn) la înmuiat ( ta s-moalji) înainte, în apă rece (aratsi), peste noapte (di dicseara pănă tahina).


Proverb culinar aromân: Alavdă fisuilu shi măcă carni! – Laudă fasolea și mănâncă carne!

 


2.Pitligeani tsărgăsiti – Vinete prăjite

6 vinete (pitligeani) se decojesc (s-cură) pe fâșii longitudinale una da, una nu și apoi se taie felii. Se presară cu sare (sari) și selasă (s-alasă) așa 30 de minute ca să-și lase zeama (dzama) și să-și piardă amăreala, apoi (deapoia) se spală și se lasă la scurs (s-astricoară). Feliile de vinete se prăjesc (s-tsăryăsescu) în (tu) tigaie (tiygani) până se înmoaie (s-moalji)și apoi se așează (s-andregu) într-o cratiță (tăvă) cu diametru mare. Câțiva căței de usturoi (ai) tăiați felii subțiri se călesc în tigaie în ulei (untulemnu) de măsline și cînd devine auriu se adaugă (s-adavgă) 200 grame de pastă de roșii (pătrăgeani) subțiată cu apă și sărată după gust. Când clocotește se adaugă 1 cănuță de vin (yin) roșu și se amestecă (s-minteashti) bine. Apoi se toarnă în cratiță peste (pisti) feliile de vinete. Se pune (s-bagă) în (tu) cuptor (cireap) în foc mediu până scad și atunci se adaugă pătrunjel (makidunishu) tocat mărunt (minutu).


Proverb aromân: Cu darea trets amarea! – Cu darul treci marea!

 


3.Ghiză cu pătrăgeani – Urdă cu roșii

Într-o (Tu) tigaie (tigani) se pun la încins pe foc mic (njicu) 5 (tsintsi) linguri mari (mări) de (di) ulei (untulemnu) și se adaugă 600 grame de urdă (ghiză), amestecându-se (s-meastică) continuu ca să se fărâmițeze și să nu se lipească (s-nu s-alăchească) de tigaie. După 6 (shasi) minute se toarnă suc făcut din 1 kg de roșii (dumătsi) proaspete sau 400 grame de roșii întregi în bulion, se amestecă (s-ameastică) bine (ghini) ca să nu se lipească și se lasă să clocotească încă (nică) vreo (vără) 15 (tsinsprădzatsi) minute până ce sucul de roșii dispare în urdă (ascadi dzama). Înainte (Ninti) de (di) a se lua de pe foc (ascuteari) se adaugă (s-adavgă) sare după gust.


Sfat (Nvetsu): Se mănâncă cel mai bine cu pâine neagră de casă sau pâine prăjită. (Tu vechilu chiro s-adra la cutari shi s-măca pi păni adrată tu cireapu. – În timpurile vechi se prepara de către ciobani la stână și se mânca cu pâine făcută la cuptor.)


Proverb aromân: Armănlu shi oarfăn s-hibă, tutu pi celnic shi adutsi! – Aromânul chiar dacă este sărac tot cu celnicul seamănă! (celnic =conducătorul unui grup de familii cu mari turme de oi – n.n.)

 


4.Culishicu – Terciuleț

Într-o (Tu) tigaie (tiyani) mai (cama) înaltă (analtă) sau (i) într-un ceaun se pun la foc mediu 750 ml de apă cu 3 linguri de ulei (untulemnu) și un praf de sare (sari). Când clocotește la foc mic se adaugă (s-adavgă) 200 grame de telemea de oaie (cashu) fărâmițată (sărmatu). Apoi se presară (s-pispileashti) 1 cană și jumătate de mălai (fărină di misur) și se amestecă (s-ameastică) continuu ca să nu facă cocoloașe. Când amestecul se leagă se ia de pe foc. 500 grame de roșii (dumăts) opărite, decojite și pasate se pun în tigaie cu puțină (niheamă) apă și 2 linguri de ulei. Când clocotește se adaugă sare după gust și o jumătate de linguriță de boia dulce și se lasă (s-alasă) pe (pi) foc încă (nica) vreo (vără) 15 (tsinsprădzats) minute ca să scadă. Se adaugă sucul (dzama) de roșii peste terci. Se mănâncă fierbinte (upăritu).


Proverb culinar aromân: Agiunlu cumătsi anyisează! – Flămândul resturi visează!

 


SURSA

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 30, 36, 38, 40.

INTRODUCERE:

Sfântul Nicola Velimirovici (1880 Serbia – 1956 SUA) a fost episcop sârb al Ohridei și Jicei. În 2005 editura Predania a publicat traducerea românească a lucrării sale Tâlcuire la Tatăl nostru, care cuprinde comentariul fiecărui vers al rugăciunii creștine fundamentale ‘’Tatăl nostru’’. Pe baza acestei traduceri, poetul aromân contemporan Yioryi (Gheorghe) Vrana a publicat la aceeași editură versiunea aromână a lucrării prelatului sârb.

 


Ș-nâ l’eartâ a noauâ alathusurli a noastri, acși cumu ș-noi lă l’irtămu ațiloru ți nâ alăthusescu – Și iartă nouă datoriile noastre, precum și noi iertăm datornicilor nostri


Cama efcula easti trâ omu si-alâthuseascâ dinintea a nomoriloru a Tăli dicâtu s-li-achicâseascâ, Tatâ.

Mai uşor este pentru om să greşească faţă de legile Tale decât să le înţeleagă, Tată.

 

Ma trâ Tini nu easti efcula s-nâ l’erțâ alathusurli, macâ noi nu lâ l’irtămu ațiloru ți nâ-alâthusescu.

Dar pentru Tine nu-i uşor să ne ierţi greşelile dacă noi nu-i iertăm pe cei care greşesc faţă de noi.

 

Câ țe, Tini u bâgași pri cali lumea cu misurâ ș-pri-aradhâ.

Fiindcă Tu ai întemeiat lumea pe măsură şi pe rânduială.

 

Cumu vai putea si si spâstreascâ ziya aestâ tu lumi macâ Tini vai avea unâ misurâ trâ noi și-unâ altâ misurâ trâ fratili a nostrum, i macâ va nâ dâdeai pâni cându noi îl’I dămu a fratilui a nostru cheatrâ, i macâ van â l’irtai amârtiili cându noi lu spindzurămu fratili a nostrum trâ alathusurli a lui?

Cum ar putea echilibrul acesta să se păstreze în lume dacă ai avea o măsură pentru noi şi alta pentru aproapele nostru, sau dacă ne-ai da pâine în vreme ce noi dăm aproapelui nostru piatră, sau dacă ne-ai ierta păcatele în timp ce noi ne spânzurăm aproapele pentru greşelile sale?

 

Cumu va si spâstrea atumțea și-aradha tu lumi, Avigl’itore a lumil’ei, Tatâ?

Cum s’ar păstra atunci măsura şi rânduiala în lume, Păstrătorule al legii, Tată?

 

Ama Tini nâ l’erțâ ma multu di putemu noi si-l’i l’irtămu frațl’i a nostril.

Şi totuşi, Tu ne ierţi mai mult decât putem noi ierta fraţilor noştri.

 

 

Noi lu mâryimu loclu cathi dzuâ cu nifaptili a noastri, ș-cathi noapti, andaTini nâ xitâxești cathi dzuâ cu ocliulu nicutidhosu a soarilui a Tău ș-cathi noapti nâ pitreț l’irtarea a Ta ațea ńilâoasâ pritu steali, avigl’itorl’i lumbrusiț di la porțâli a avliil’ei a Tali, Amirârescu Tatâ a nostru!

Noi spurcăm pământul în fiecare zi şi în fiecare noapte prin fărădelegile noastre, în timp ce Tu ne cercetezi în fiecare zi cu ochiul neîntunecat al soarelui Tău şi trimiţi în fiecare noapte iertarea Ta cea milostivă prin stele, luminoşii străjeri de la porţile curţii Tale, Împărătescule Tată al nostru!


Tini nâ-adari ti rizili cathi dzuâ, Multu-Ńilâoase: câ țe, atumțea cându u-aștiptămu pideapsa, nâ pitreț ńila; cându l’i-aștiptămu arufeili a Tali, nâ pitreț searâ irińipsitâ ș-cându u-aștiptămu scutidhea, nâ-u-pitreț lumbrusirea a soarilui.

Tu ne faci de ruşine în fiecare zi, Preamilostive: fiindcă atunci când aşteptăm pedeapsă, ne trimiţi milă; când aşteptăm tunetele Tale, ne trimiţi seară paşnică, şi când aşteptăm întuneric, ne trimiţi strălucirea soarelui.

 

Tini hii daima ma-ndzeanâ di-amârtiili a noastri ș-daima hii mari tu-arâvdarea a Ta ațea tâcutâ.

Tu eşti întotdeauna mai presus de păcatele noastre şi întotdeauna eşti măreţ în răbdarea Ta cea tăcută.

 

Ti plândzeari easti zurlu ți pistipsești câ Ti cuturburâ cu zboarâ di prusuvulie!

Vai de nebunul care crede că Te tulbură cu vorbe huli­toare!

 

Elu easti hasu unu cilimeanu ți-arucâ nârâitu unu gârnuțu di-arinâ tu-amari ta si-u mutâ tutâ amarea di-tu loclu a l’ei.

El e ca un copil care aruncă supărat un grăunte de nisip în mare, ca să împingă întreaga mare din locul său.

 

Ma amarea mași și-u sufriseaști niheamâ chealea-l’i di pisuprâ ș-cu puterea- l’i thirie u cârteaști nâinti niputearea-l’I și-ngrăńea ficiureascâ.

Dar marea doar încreţeşte pielea sa pe deasupra şi prin puterea sa uriaşă întărâtă în continuare neputinţa-i copilărească şi supărată.

 

Mea, tuti amârtiili suntu lumil’ei ș-tuț prindi s-dămu apandisi trâ amârtiili a tuturoru.

Iată, toate păcatele noastre sânt de obşte şi sântem cu toţii răspunzători pentru păcatele tuturor.

 

Trâ ațea, nu si-aflâ pristi locu oamińi di dipu drepțâ, câ țe, tuț drepțâl’i loarâ pri pâltâri nâscânti amârtii a amârtioșiloru.

Drept aceea, nu se află pe pământ oameni cu totul drepţi, fiindcă toţi drepţii au de luat asupra lor unele păcate ale păcătoşilor.

 

Zori easti s-hii omu dreptu fârâ câbati, câ țe nu si-aflâ vârnu omu dreptu ți s-nu lea pri pâltări macarimu unu amârtiosu.

Greu e să fii om drept fără de prihană, fiindcă nu se află nici un drept care să nu poarte pe umerii săi măcar un păcătos.

 

Ama agiutâ- ńi si-achicâsescu, Tatâ, cumu si-adarâ câ unu omu easti multu cama dreptu cându l’ea pri pâltari cât’ cama multi amârtii a amârtioșilor?

Dar fă-mă să înţeleg, Tată, cum se face că cu cât mai mult poartă pe umeri dreptul păcate ale păcătoşilor, cu atât este mai drept?

 

Tatălu a nostru țirescu, Cari pitreț pâni di tahini pânâ seara a ficiurițloru a Tăl’i ș-l’i-aprochi alathusurili a loru ca platâ, lișureadzâ furtia a orthodocșiloru ș-luńineadză scutidhea a amârtioșiloru!

Tatăl nostru ceresc, Care trimiţi pâine de dimineaţa până seara copiilor Tăi şi primeşti greşelile lor ca plată, uşurează povara Drept-slăvitorilor şi luminează întunericul păcătoşilor!

 

Loclu easti mplinu di-amârtii, ama easti mplinu ș-di pâlâcârii; elu easti mplinu di pâlâcâriili a drepțâloru a Tăli , di dipirarea a amârtioșiloru.

Pământul este plin de păcate, dar este plin şi de rugăciuni; el este plin de rugăciunile drepţilor şi de deznădejdea păcătoşilor.

 

Vahi nu easti dipirarea apârńita a pâlâcâriil’ei?

Oare nu este deznădejdea în­ceputul rugăciunii?

 

Tini va s-hii azvingâtoru tu soni.

Tu trebuie să fii biruitor în cele din urmă.

 

Amirârilea a Ta va-și lu bagâ thimel’iulu pri pâlâcâriili a drepțâloru.

Împărăţia Ta se va întemeia pe rugăciunile drepţilor.


Vrearea a Tava si-adarâ nomu trâ tuț oamińil’i cumu tora di oarâ vrearea a Ta easti nomu trâ anghil’i.

Voia Ta va ajunge lege pentru toţi oamenii, precum e deja lege pentru îngeri.


Și-atumțea ti ți si-amânâ Tatălu a nostru s-lâ leartâ amârtiili a muritoriloru, dândalui acși paradiymâ ti ńilâ ș-l’irtari?

Şi atunci, de ce ar întârzia Tatăl nostru să ierte păcatele muritorilor, dând astfel pildă de milostivire şi de iertare?

 

 

SURSA

Ayiulu Nicola Velimirovici Dispothi ali Ohridâ și ali Jici, Exiyisiri la Tatălu a nostru, aprideuțeari Yioryi Vrana, editura Predania, București, 2012, pp. 32-35.

INTRODUCERE:

Sfântul Nicola Velimirovici (1880 Serbia – 1956 SUA) a fost episcop sârb al Ohridei și Jicei. În 2005 editura Predania a publicat traducerea românească a lucrării sale Tâlcuire la Tatăl nostru, care cuprinde comentariul fiecărui vers al rugăciunii creștine fundamentale ‘’Tatăl nostru’’. Pe baza acestei traduceri, poetul aromân contemporan Yioryi (Gheorghe) Vrana a publicat la aceeași editură versiunea aromână a lucrării prelatului sârb.

 


Ș-nâ ascapâ di ațelu arău – Ci ne izbăvește de cel viclean


Cari va nâ sâlâgheascâ di-tu arău macâ nu Tini, Tatălu a nostru?

Cine ne va slobozi de rău dacă nu Tu, Tatăl nostru?

 

Cari va li tindâ mâńili câtrâ ficiuriţľi ţi s-neacâ macâ nu tatălu a loru?

Cine va întinde mâinile către copiii ce se îneacă dacă nu tatăl lor?

 

Cari ari ma multâ mirachi trâ chischineaţa ş-muşuteaţa a casiľei, macâ nu nicuchirlu a casiľei?

Pe cine priveşte mai mult curăţenia şi frumuseţea casei dacă nu pe stăpânul ei?

 

Tini nâ-acľimaşi di-tru ţiva ta s-himu ţiva, ma noi adrămu oaspilichi cu-arăulu şi-acşi iara nâ-adrămu dipu ţiva.

Tu ne-ai chemat dintru nimic ca să fim ceva, dar noi legăm prieteşug cu răul şi astfel ne întoarcem în nimic.

 

Lu bâgămu di-avârliga di inima a noastrâ şarpili di cari nâ-aspâremu nai ma multu.

Înfăşurăm în jurul inimii noastre şarpele de care ne temem cel mai mult.

 

Di-tru hicati grimu contra a scutidhâľei, ma scutidhea bâneadzâ tu suflitili a noastri: microbiľi a scutidhâľei ş-microbiľi a moartiľei.

Din toată puterea noastră strigăm împotriva întunericului, dar întunericul trăieşte în sufletele noastre: microbii întunericului şi microbii morţii.

 

Cu unâ boaţi nâ alumtămu cu-arăulu, ama arăulu s-hidzi afurişalui şi-amutu tu casa a noastrâ; anda noi grimu, arăulu ľi-amintâ semtili, unâ câti unâ şi-agiundzi ma aproapea di inima a noastrâ.

Ne luptăm într’un glas cu răul, iar răul se strecoară pe tăcute în casa noastră; în timp ce noi strigăm, răul cucereşte poziţie după poziţie şi ajunge mai aproape de inima noastră.

 

Şedz Multu-Analte Tatâ, şedz anamisa di noi şi-arău, şi va ľi-anâlţămu inimili a noastri şi-arăulu va xiruxeascâ acşi cumu xiruxeaşti sumu câloarea a soarilui, şoputlu di ninga cali.

Stai, Preaînalte Tată, stai între noi şi rău, şi vom înălţa inimile noastre, şi răul are să sece cum seacă sub arşiţa soarelui izvorul de lângă cale.

 

Tini hii multu di multu disupra a noastrâ ş-nu ducheşti cumu acreaşti arăulu, ama noi himu zgrumaţ di elu.

Tu eşti cu mult deasupra noastră şi nu simţi cum creşte răul, dar noi ne înăbuşim sub el. Iată, răul creşte în noi pe zi ce trece, sub ochii noştri, şi întinde îmbelşugatele sale roade în toate părţile.

 

Mutrea, arăulu acreaşti tu noi dzuâ di dzuâ, sumu ocľiľi a noştri, şi-şi lu tindi carpolu bolcu tu tuti părţâli.

Iată, răul crește în noi pe zi ce trece, sub ochii noștri, și întinde îmbelșugatele sale roadeîn toate părțile.

 

Cathiunâ dzuâ soarli nâ dzâţi Bunâ dimneaţa! ş-nâ bagâ ntribarea: ţi avemu si-Ľi aspunemu a marilui a nostrum Amiră?

Soarele ne spune „Bună dimineaţa!” zilnic şi ne pune întrebarea: ce avem să-I arătăm Marelui nostru Împărat?

 

Ş-noi Îľi aspunemu maşi carpolu aţelu vecľiu şi-aspartu a arăului. Dumnidzale, vahi nu easti ţara aţea niminatâ ş-fârâ banâ, ma chischinâ di omlu ţi ipiriţeaşti a arăului?

Şi noi Îi arătăm doar vechile roade stricate ale răului. Dumnezeule, oare nu e ţărâna cea nemişcată şi fără viaţă mai curată decât omul care se află în slujba răului?

 

Mutrea, nâ stizmusimu casili şi pâlăţili tu văľiurli şigrochili a loclui.

Iată, ne-am zidit casele şi castelele prin văi şi gropi ale pământului.

A Ţiia nu va-Ţi hibâ zori s-dimândz a arâuriloru a Tali s-li neacâ tuti aesti văľiuri şi-grochi, chischinipsindalui loclu di oamińi ş-di nifaptili a loru.

Ţie nu-Ţi va fi greu să porunceşti râurilor Tale să înece toate aceste văi şi toate aceste gropi, curăţând pământul de oameni şi de faptele lor cele rele.

 

Ama Tini hii ma-ndzeanâ di yinatea a noastrâ ş-di urnimiili a noastri.

Dar Tu eşti mai presus de mânia noastră şi de sfaturile noastre.

 

Macâ va ľi-ascultai urnimiili a oamińiloru, va u câtâstrâpseai lumea pânâ di thimeľiu şi va Ti-aveai ngrupatâ Tini Isuţ tu urvăľi.

Dacă ai asculta sfaturile omeneşti, ai fi nimicit lumea până la temelii şi Te-ai fi îngropat pe Tine Însuţi în ruine.

 

O, Aţelu ma mintimenlu di tuţ taţľi!

O, Cel mai înţelept dintre toţi taţii!

 

Tini totna hamuarâdz cu muşuteaţa ş-nimoartea a Ta aţea dumnidzasca şi, mea, di-tu hamuarâslu a Tău acrescu steali!

Tu totdeauna zâmbeşti în frumuseţea şi nemurirea Ta cea dumnezeiască

şi, iată, din zâmbetul Tău cresc stele!

 

Totna hamuarâzândalui lu-alâxeşti arăulu a nostru cu ghineaţa ş-lu-ambuľiuseşti pomlu a ghineaţâľei pri pomlu a arăului, şi-acşi u vindiţ cu arâvdari Grâdina a Paradhislui, aţea alâsatâ tu-apârńisiri di noi.

Întotdeauna preschimbi zâmbind răul nostru în bine şi altoieşti pomul binelui pe pomul răului, şi astfel vindeci cu răbdare Grădina Raiului cea lăsată în părăsire de către noi.

 

Tini, cu-arâvdari vindiţ ş-cu-arâvdari stizmuseşti.

Tu cu răbdare vindeci şi cu răbdare zideşti.

 

Cu-arâvdari u stizmuseşti a Ta Amirăriľi a ghineaţâľei, Amirălu şi Tatălu a nostru.

Cu răbdare zideşti a Ta Împărăţie a binelui, Împăratul şi Tatăl nostru.

 

Ti pâlâcârsimu Tini: s-nâ sâlâgheşti di-tu arău şi aumpli-nâ di ghineaţâ, Tini perfecta dişirtari di-arău şi-aumpleari di ghineaţâ.

Ne rugăm Ţie: slobozeşte-ne de rău şi umple-ne de bine, Tu, desăvârşită deşertare de rău şi umplere de bine.

 

 

SURSA

Ayiulu Nicola Velimirovici Dispothi ali Ohridâ și ali Jici, Exiyisiri la Tatălu a nostru, aprideuțeari Yioryi Vrana, editura Predania, București, 2012, pp. 40-43.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 11 din 12

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required