Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » DOCUMENTE » Z » Displaying items by tag: Bucuresti
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: Bucuresti

În 1980 poetul aromân Ioan Cutova (1919-1992) publica volumul ''M. Eminescu, Luţiafirlu, pri grailu armânescu di Ioan Cutova'', ''lucrare apărută în regia autorului'', după cum se precizează la pagina de final, şi pe care o am în bibliotecă.

În prefaţa Duaoă zboară el explică aceste demers literar al său:
''Iaste întînia oară cîndu s-tipusescu pri grailu armânescu un numir ma mare din stihurile aţîlui ţe-i cunsocut ca Luţiafirlu puiziil'ei armâneşti.
Vidzut ca un mare puet di Titu Maiorescu cîndu avea 20 di ani, după ţe pitricu la Convorbiri literare maşi trei puizii - Epigonii, Mortua est, Venere şi Madonă - el agiumse aghonia pri cama analtul cîrliciu a literaturii româneşti.
Muşuteaţa, măghia şi armunia stihurilor a lui, ahîndimea di minduire şi sâmţire îl feaţiră cunoscut naparte di sinurile Româniil'ei şi anamea lui si arăspîndzî tu lumea întreagă.
Ninga cîndu bîna şi apoaia după moarte, popul după popul si aghunisi s-l'i traducă puiziile, acşi că nu si află milete s-nu li citescă pri limba l'ei. Maşi pri grailu a străauşilor a noştri nu ptem s-nă hărsim di dulţeamea măghipsită a puiziilor lui Eminescu.

Di tinir aveam aestu parapun cari îni şidea ca ună penură tu inimă. Ştiam că iaste greu, că grailu nă iaste ftoh tra-s poţi s-lu nveşti pri cama marle puet român tu strane armâneşti... Ma-i nică iţi curbane cîndu-i zborlu di ună ahtare faptă.

Tră aestă îni pripuşu io lucrul anghisat di ună bană.

Tora, după multu tiraniu, s-tipuscaşte aestă carte cu un minucl'iu dit puiziile lui Eminescu pri grailu a nostru, ca ună aghişteare ţe u cîftam di multu, ca ună scumpă dhoară adusă armânamil'ei di totna şi di pri tut loclu.
''


Redau eu în româneşte prefaţa ''Două cuvinte'':
''Este pentru prima dată când se publică in graiul aromân un număr mai mare din versurile celui care este cunoscut ca Luceafărul poeziei româneşti.
Văzut ca un mare poet de Titu Maiorescu când avea 20 de ani, după ce a trimis la ''Convorbiri Literare'' doar trei poezii - Epigonii, Mortua est, Venere si Madonă - el a ajuns repede pe cele mai înalte culmi ale literaturii romăneşti.
Frumuseţea, farmecul şi armonia versurilor lui, profunzimea gândirii şi simţirii l-au făcut cunoscut departe de graniţile României şi faima lui s-a răspândit în lumea întreagă.
Încă de când trăia şi apoi după moarte, naţiune după naţiune au început să-i traducă poeziile, aşa că nu există popor care să nu-l citească în limba sa. Doar în graiul strămoşilor noştri nu putem să ne bucurăm de dulcea vrajă a poeziilor lui Eminescu.
Din tinereţe aveam această mâhnire care îmi stătea la inimă. Ştiam că este greu, că graiul ne este sărac ca să pot să-l îmbraci pe cel mai mare poet român în haine aromâne. Dar sacrificiul este mic atunci când e vorba de o astfel de faptă.
De aceea m-am angajat în lucrul visat de o întreagă viaţă.
Acum, după mult efort, se tipăreşte această carte cu un mănunchi din poeziile lui Eminescu în graiul nostru, ca o alinare ce o căutam de mult, ca un scump dar adus aromânilor din totdeauna şi de peste tot.''


Volumul cuprinde 23 de poezii eminesciene în aromână, traducătorul ataşându-le titlurile româneşti în paranteză: Mortua est (Mortua est); Noaptea (Noaptea); Bara (Lacul); Diparti hiu di tini (Departe sunt de tine); O, armîni (O, rămîi); Di câte ori, muşată (De cîte ori, iubito); Rigeaua unlui dac (Rugăciunea unui dac); Ahît di-arudhă (Atît de fragedă); Tricură anl'i şi ninga mulţ vai treacă (Sunt ani la mijloc); O, mumă (O, mamă); Luţiafirlu (Luceafărul); Şi macă (Şi dacă); Glossa (Glossă); Odă (Odă); Cu mîne dzîlile ţi-adavdzî (Cu mine zilele-ţi adaogi); Priste golne (Peste vîrfuri); Dit chimatle-a chirolui (Din valurile vremii); Ţe ti leadzini (Ce te legeni); Seara pri dzeană (Seara pe deal); La steaua (La steaua); Tră ţe nu-ni v'ini (De ce nu vii); Di zburîţ mi fac că nu-avdu (De vorbiţi mă fac că n-aud); După ţe ahît chiro (După ce atîta vreme).

I. C. nu dezvăluie criteriul după care a selectat aceste poezii din cele peste 270 scrise de marele romantic român.

În final, I.C. a redactat o scurtă notă în care redă modul  în care se citesc câteva litere care se scriu altfel decît în limba română:
*dh ca grecescul δ, Δ
dz ca italianul zz din ''mezzo''
gh şi ģh ca grecescul γ, Γ
l' ca italianul gli din ''figli''
ń ca italianul gni din ''ogni''
th ca englezul th din ''theatre'' sau grecescul  Θ
ν' ca grecescul γ la cuvintele care provin din latină. Ex.: ''aν'ine'' din ''vinea''*

În 1981 I. C. a contribuit la publicarea de către poeta aromână Kira Iorgoveanu la editura Minerva din Bucureşti a volumului întitulat Mihai Eminescu. Poezii/ Puizii (român-aromân).

 

SURSA:
Ioan Cutova, M. Eminescu, Luţiafirlu, pri grailu armânescu di Ioan Cutova, Litera, Bucureşti, 1980, 60 p.

 

Ciclul de poezii Macedonele a fost publicat pentru prima dată în volumul Poezii de D. Bolintineanu atît cunoscute cît şi inedite, apărut în 1865 la Tipografia lucrătorilor asociaţi din Bucureşti.

Ecaterina Vrana s-a născut la 18 iunie 1969, la Constanța.


Absolvă Academia de Artă, la clasa Sorin Ilfoveanu.


Participă la expoziții din 1994.


Expoziții personale: Universitatea Freiburg (Germania, 1993), Galeria Academiei de Artă (București, 1994), Institutul Francez (București, 1995 și 1997), ‘’Oameni de aproape’’ (Palatul Mogoșoaia, București, 2007).


Expoziții de grup în străinătate: Academia de Artă Budapesta (1994), Muzeul de Artă Durango (Spania, 2004), Bologna (Italia, 2006), Stedelijk Museum (Lier / Belgia, 2007), Druot Montaigne (Paris, 2009), Performance Art Institut (San Francisco / SUA, 2010-2011).


A realizat lucrări de artă monumentală în Parcul din Timișoara.


Lucrări ale sale se află în colecții publice (Muzeul Ludwig Budapesta și Muzeul Național de Artă Contemporană București) și particulare (România, Olanda, Elveția, Germania, SUA).

 


SURSA

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p. 22.

 

Matilda Caragiu s-a născut în 1927 în localitatea Hrupişti / Aryos Orestikon din Macedonia grecească.


A fost sora celebrului actor Toma Caragiu.


În 1928 familia a fost colonizată în satul Sârsânlar din Cadrilater, sudul Dobrogei, azi în Bulgaria.


Şcoala primară o face în Sârsânlar, iar studiile liceale le-a urmat la Silistra (Durostor/Cadrilater, România), Bacău şi Ploieşti. Apoi a absolvit în 1951 cursurile Facultăţii de Limba şi Literatura Română (agenţia Mediafax) sau Litere şi Filosofie (saitul ‘’Poezia armănească’’) a Universităţii Bucureşti. În 1967 şi-a luat doctoratul cu lucrarea Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structural.


Cariera de cadru didactic universitar la Facultatea de Litere o începe ca asistent la Secţia de dialectologie a profesorului aromân Tache Papahagi, urcând în ierarhie până la gradul de profesor univesitar. A susţinut cursuri şi seminarii de istoria limbii române, gramatică istorică, dialectologie generală şi română (nord şi sud-dunăreană), limba română contemporană şi limba română pentru străini. De asemenea, a fost profesor invitat la universităţi din Salzburg (Austria) şi Frankfurt am Main (Germania). A colaborat la realizarea a trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini. De asemenea, în 2005 a publicat la editura Academiei un Manual de aromână. Carti tră înviţari armâneaşti.


Activitatea de cercetător s-a materializat cu studii ca: Liturghier aromânesc – un manuscris anonym, distins cu premiul Ministerului Educaţiei pentru editarea celui mai vechi text bisericesc în limba aromână, Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie aromână, Compendiu de dialectologie română, distins cu premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române. De asemenea, a colaborat la la tratatul de Istorie a limbii române şi Crestomaţia romanică. În 1997 a publicat la editura Enciclopedică din Bucureşti monumentala lucrare Dicţionar aromân (macedo-vlah) DOARO. A-D. Comparativ (român literar-aromân), contextual, normativ şi modern.


Şi-a publicat credoul său despre aromâni şi aromână Dodecalog al aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice şi actuale asupra aromânilor şi asupra limbii lor în: revista ‘’România literară’’, nr. 33/1993; într-un volum cu versiuni franţuzeşti şi englezeşti la editura Sammarina din Constanţa în 1996; în volumul colectiv Aromânii – istorie, limbă – destin la editura Fundaţiei Culturale Române în 1996; în Dicţionarul aromân din 1997; în franceză în ‘’MicRomania’’, 3/1998, Belgia.


Ca scriitor a publicat volume de basme şi povestiri pentru copii şi două cărţi de poezii aromâne: Stihuri armâneşti. Di nuntru şi-di nafoarâ / Stihuri aromâne. Din năuntru şi din afară (1994) şi Neuri/ Zăpezi/ Neiges. 13 Poemi/Poeme/Poemes (2002). Primul volum de versuri a apărut şi în Belgia, la Charleroi, în 1999. Cele două cărţi de poezii sunt postate pe Internet pe saitul ‘’Bibliotecii Culturii Aromâne’’ şi sunt înregistrate în secţiunea Literatură a saitului meu. Primul volum de versuri este postat pe Internet şi pe saitul ‘’Scribd’’, iar pe saitul ‘’Poezia armănească’’ sunt postate poeziile Bisearica a mea şi Oara a-nsirăril’ei. În memoria fratelui Toma a publicat în 2003 cartea-album Toma Caragiu – Ipostaze.


A fost aleasă membru corespondent al Academiei Române în 12 noiembrie 1993 şi membru titular în 2004.


Fiica sa, Brânduşa Niro, a fost consultant la ‘’The New Yorker’’.


La momentul decesului, Cristina Bazavan o aprecia pe blogul ei pe M. C.M. ca ‘’lingvist remarcabil’’.


Blogul aromân Zboară niangrâpsiti îi consacră postarea din 31.07.2011, în contextul polemicii cu ‘’makedonarmânj’’.

 


SURSE:

***, Academicianul Matilda Caragiu Marioţeanu a decedat, Mediafax, Bucureşti, 11 martie 2009, http://www.mediafax.ro/cultura-media/academicianul-matilda-caragiu-marioteanu-a-decedat-4040234

***, Matilda Caragiu-Marioţeanu, ’’Poezia armănească’’, 17 decembrie 2007, http://poeziarmaneasca.blogspot.com/2007/12/matilda-caragiu-marioeanu.html

Cristina Bazavan, Matilda Caragiu Marioţeanu, ’’Blogul Cristinei Bazavan’’, 14 March 2009, http://bazavan.tabu.ro/2009/03/14/matilda-caragiu-marioteanu/

Isabela Papazicu, Scrisoare deschisă pentru deschiderea creierelor, ’’Zboară niangrâpsiti’’, 31.07.2011, http://daimadeadun.wordpress.com/tag/matilda-caragiu-marioteanu/

Anuarul aromân publicat în 1994 de fundaţia aromână Valahia din Bucureşti cuprinde şi un index al numelor vechi de familie, în aromână ’’părnoanie’’. Am reţinut numele capului de familie şi în paranteză datele sale de identificare din ’93-’94.
1.Aita – Haita George (Bucureşti, 29 de ani, lucrător comercial la ’’Ambasador’’)
2.Arapalea – Spiridon Alexandru (Bucureşti, proefsor educaţie fizică)
3.Atanasi – Piha Constantin (Pantelimon, 57, patron)
4.Bajdavela – Preda Dumitru (Bucureşti, 42, cercetător istoric)
5.Başta - Paris Stere (Bucureşti, 68, pensionar)
6.Baturi – Mina Ştefan (Bucureşti, 48, lăcătuş)
7.Bazbanela – Costea Dumitru (Nicea) (Tulcea,48, director ’’Prodas’’)
8.Biliceanu – Gavriz Iancu (Constanţa, 45, operator dană)
9.Bîzdu – Steriu Dumitru (Tulcea, 58, patron ’’Mitras’’)
10.Bos – Chicheanu Teodora (Bucureşti, 49, contabil/director cofetăria ’’Opera’’)
11. Brăteanu – Naciadis Taşu (Tulcea, 49, director magazin alimentar)

În 1985 editura Minerva din Bucureşti publica volumul Carabeu, lăi carabeu (Ciocănitoare, măi ciocănitoare,) o antologie de poezie grămosteană.

Subîntitulată Lilici dit lirica armânească grămosteană (Flori din lirica aromână grămosteană), antologia era alcătuită de poetul Dina Cuvata din Macedonia iugoslavă.


Grămostenii sunt acea ramură a aromânilor originari din străvechea localitate montană Gramoste.


În Protuzbor (Cuvânt înainte), scriitorul aromân din România Hristu Cândroveanu (1928 - ) arată că nu a fost uşor să structureze pe teme această antologie. Aceeaşi poezie poate fi de dragoste, ironie, înstrăinare, glumă, aşa cum este cazul cu Cara da di ini toamna (Dacă a început toamna).H.C. remarcă faptul că poeziile aromânilor pot fi lipsite de rimă şi ritm, care pot fi nebăgate înseamă deoarece cântecul este plin di dor, di mîrazi, di gailei, di gazechi (plin de dor, de moşteniri, de griji, de tristeţi). Cu alte cuvinte pentru că armânul este amintat cîntăreţ (născut cântăreţ)!


Frumuseţea cântecului grămostean i se relevă lui H. C. în următoarele versuri din Ies fumel’i, care descriu cum revine la viaţă lumea pastorală a aromânilor când adie primăvara în munţi : Nă dzuă, di cătră seară - /Ş-si părea chiro di veară/Nsus tu munţă – nu-ari neauă,/Di lilici ş-trandafili,/Ies fumel’i pila călivi... (Într-o zi, spre seară - /Se părea o vreme de vară,/În sus în munţi – nu este zăpadă/Înfloresc florile şi trandafirii/Merg familiile la colibele din munţi...)


Aceeaşi frumuseţe lirică transpare în Ieşi lea dado tu ubor să vezi mireasa cum gioacă-n cor,/Cum s-încl’ină şi s-dirină - / Ca vearga di hlambură (cum joacă hora,/Cum se apleacă şi se întinde/Ca varga de la steag!)


Un tip de cântec de neuitat este cel ti vâtâmaţ (pentru cei ucişi), închinat epocii în care satele aromâne erau atacate de otomani, antarţi şi comitagii, aşa cum este şi Pri-aţea dzeană (Pe acel deal): Pri-aţea dzeană ş-pri mîgulă,/Îni avdzîi nă boaţi corbă,/Boaţi corbă di armână,/Iu-şi plîndzea pi-a l’ei cîrună - /Pi nă ploaci di mirminti,/un mîxun ţînea dindinti.../Ma-l ţînea, ma-l urmipsea:/-Mîxine, cara s-bînedz,/Aoa doarmi afendî-tu,/Fendi-tu s-nu lu-agîrşeşţă, /A duşmanilor s-lă pîlteşţă! (Pe acel deal şi pe movilă,/Auzii o voce nefericită,/Voce nefericită de aromână,/Unde-şi plângea pe-a ei cunună - /Pe o lespede de mormânt,/Un copil ţinea în faţă.../ Aşa-l ţinea, aşa-l sfătuia: /-Copile, dacăă vei trăi,/Aici doarme taică-tău,/Taică-tău să nu-l uiţi,/Duşmanilor să le plăteşti!)


În aceeaşi categorie intră şi cântecul lui Goţe Delcev ş-Pitu Guli, doi luptători antiotomani de la începutul secolului XX.


Despre tinereţe aflăm din cântecul Pîduri, lai pîduri (Păduri, negre păduri) că nu se mai întoarce niciodată: ’’Pîduri, lai pîduri, /Noi , ţî nă lîimu - /Di lail’i duşmani!/Pi frîndzli a voastri,/Ţi galbini ş-cadu - /Va s-ină primveara,/Di airă va-ţ crească.../Numaşi tinireaţa-ni,/Nîpoi ma nu s-toarnă...’’ (Păduri, negre păduri,/Noi , ce am fost nenorociţi - /De întunecaţii duşmani/După frunzele voastre, /Ce galbene cad - /Va veni primăvara, /Şi iarăşi vor creşte.../Numai tinereţea mea/Înapoi nu se mai întoarce...)


În încheiere. H.C. spera ca exemplul lui D.C. să fie urmat şi de alţi intelectuali aromâni, exprimându-şi regretul pentru problemele cauzate de lipsa de norme de limbă şi gramatică în aromână.


Cartea este dedicată ’’Ali dadi, Piha al Gudu Cuvată şi a tată-niu, Unci al Cuvată ş-a tutlor ţi le-au cîntată – aesti minucl’i di lirică armânească grămusteană’’. (Mamei, Piha lui Gudu Cuvată şi tată-meu, Unci al lui Cuvată şi tuturor care le-au cântat – aceste creaţii de lirică aromânească grămusteană)


Cele 110 pagini ale volumului sunt structurate în 6 părţi: Cadri vecl’i (Imagini vechi), Cîntiţi di xinitii (Cântece de înstrăinare), Cîntiţi di mînipsiri (Cântece de vrajă), Cîntiţi di vreari (Cântece de dragoste), Cîntiţi di pizuiri şi di hazi (Cântece de ironie şi glumă) şi Cîntiţi fureşti, di giunatic ş-di alumtă (Cântece de hoţi, de voinici şi de luptă).Versiunile româneşti ale titlurilor ]mi par'in.


Prima parte cuprinde 36 de cântece: Ni-avdzam puil’i (Îmi auzeam puii); Tini, puil’iu alexendaru (Tu, pui); Ies fumel’i (Ies familiile), C-un bîrţat di soari (Cu o rază de soare), Cârliglu (Bâta ciobănească), Mardzina di-amari (La ţărmul mării), Dol’eani (Doiani), Ieşi,lea dado tu ubor (Ieşi, tu mamo în curte), Nă sihati lai (O oră nefericită), Lai s-lu ved (Negru să-l văd); Hîrsiţ, hîrsiţ (Bucuroşi, bucuroşi); Nchisiră oili (Au pornit oile), L’i-anvîrtiră (I-au învârtit), Lea dado (Tu mamă); De, lăi Dumidzali-m (Deci măi Dumnezeul meu), Brigaderi – ti picurari (Brigadieri – pentru ciobani), Est an n-avem lînă (Acest an nu avem lână), Aest an (Acest an), Cînticlu ti Mavrinori (Cântecul pentru Mavrinori), Di la nifur, pîn la cheatră (De la urcuş până la piatră); Oh, armîni mîraţ (Oh, bieţi aromâni); Voi, oarfîni (Voi, orfani); A, lăi Cola (Măi Nicolae); Toamnă laie (Toamnă neagră); Scoal, lăi Mita (Scolă-te, măi Dumitre), Dzîlili di ti Arisal’i (Zilele din Arisai); Nă marţî, mirindi-oară (Într-o marţi, după-amiază); Zvulii, Mita, zvulii (Iarbă, Dumitre, iarbă); Calea di m Poli (Drumul spre Oraş), Gioni nicat (Tânăr înecat), Oi-lele (O, lele), Du-ti Lenă (Du-te Eleno); Lea, Chiraţa mea (Tu, Chiraţa mea); O-arîchiră,oarfîna (Au răpit-o, orfana); Lăi, gione (Măi, tinere) şi Na-na-na, cumnat mîrat (Na-na-na, biet cumnat).

 

Partea a II a include 20 de cântece: Aştearni-ni, dado (Aşterne-mi, mamă), Ţi-ai, Maruşe (Ce ai Maruşe), Ţi-ni ţ-întredz bineclu (De ce îţi pregăteşti calul de călărit), Nata ş-Chita – Cîlîuzu (Nata şi Hrista – călăuză), Vini oara (A venit momentul), Chihîiadz –s-nu daţ di bun (Conducători – să nu daţi de bun), Tradzi, scoati-ni pîrpîduşea (Trage, scoate-mi ciorăpelul), Cîntă, dado (Cântă, mamă), Oară bună (Să fie într-un ceas bun), Bună-ţ dzua, bre numtare (Bună să-ţi fie ziua, măi nuntaşule), Puil’iu, lăi (Puiul, măi), Şed ş-mi minduiescu (Şed şi mă gândesc), Carabeu, lăi carabeu (Ciocănitaoare, măi ciocănitoare), Şapti gioni (Şapte tineri), Nă nveastă (O nevastă), Lo pîdurea frîndză s-da (A început să înfrunzească pădurea), Gione-avdzîi (Iubite-auzii), Ţîni-ni calu (Ţine-mi calul), Dzeană lai (Dealule) şi Frîndză veardi (Frunză verde).

 

Partea a III a este alcătuită din 13 cântece: Na-lea ş-harlu (Uite tu şi moartea), Carahaxă chindisită (Coţofană colorată), Ună dzeană (Un deal), La patru-ţinţi marmuri (La patru-cinci marmuri), Islu-al Taşa (Visul lui Taşa), Nauli nveasti (Nouă neveste), Lea, chai-mana-i man, Aidi, pri-aţel munti (Haide, pe acel munte), Alasă-ni-mi nica (Lasă-mă încă puţin), Bîgă Costa s-facă numtă (Hotărâ Costa să facă nuntă), Tu-aţea padi (Pe acea padină), Mardzina di-amari (La ţărmul mării) şi Di tu-amari (De pe mare).

 

Partea a IV a este cea mai mare şi cuprinde 46 de cântece: Mînili a tali (Mâinile tale), Mi luă somnul (Mă luă somnul), Linai, dado; Pîduri, lai pîduri (Păduri, negre păduri), More, mşata mea (Măi, frumoasa mea), Narga, narga, corlu (Încet, încet hora), Ş-apiri lunea tahina (Şi s-a făcut ziuă luni dimineaţă), Moi, gură di niari (Măi, gură de miere), Semtea noastră (Cărarea noastră), Aseară vinu dit xeani (Aseară venii din străinătate), Arigeai-ţ fac, lea dado (Rugăminte-ţi fac, tu mamă), Moi, lilicea mea (Măi, floarea mea), Iu earai (Unde erai), A curi s-l’i spun (Cui să-i spun), Aidi, la bîhce (Haide, la grădină), Lea, nveastă (Tu, nevastă), Ia, dzî-l’i, feată (Ia, spune-i, fată), Xinit ni-earam (Înstrăinat îmi eram), Lea, Maruşe (Tu, Maruşe), Ş-arîi Coli (A pornit să cutreiere Nicolae), Haidă, mbitătoară (Haide, ameţitoare), Piha (Piha), Piha (variantă), Dada mea (Mama mea), Cum s-ni facu (Cum să-mi fac), Pri doi ocl’i (Pe doi ochi), Ah, moi dado (Ah, măi mamă), Tu bîhce, nă feată (În grădină, o fată), Ni-amină ş-un meru (Îmi aruncă ş-un măr), Mînili-a tali – chelchi (Mâinile tale – oţel), Aoa s-ti-agiung (Aici să te ajung), S-vedz, lea feată (Să vezi, tu fată), Ni-alăvdară nă muşată (Îmi lăudară o frumoasă fată), Ţi stepsu-l’i feciu (Ce vină i-am făcut), La livădzili verdzî (La livezile verzi), Mşeată albeaţă (Frumoasă faţă albă), L’ea-ni-ţ, Maruşe (Ia-ţi,Maruşe), Lailu Voici (Nefericitul Voici), Featili (Fetele), Ni-aflai nă feată (Îmi găsii o fată), Nathima (Anatemă), Cum s-ni fac (Cum să-mi fac), Di pi-avdzît (Din auzite), Lenă, feată (Elenă, fată), Aidi, Chie (Haide, Chie) şi Cara da di vini toamna (Dacă a început toamna).


 

Partea a V a include 21 de cîntece: Scoal, lea nveastă (Scoală, tu nevastă), Di dicseară pîn tahina (De seară până dimineaţă), Lenă, hu, lai Lenă (Eleno, hu, tu Eleno), Nveasta-l Dimci (Nevasta lui Dimci), Iurganea (Plapuma), Tu trei suti di cîlivi (În trei sute de colibe), Bre, lale (Măi, unchiule), Cum adraşi (Cum făcuşi), Ţîni-ţ bîrnul (Ţine-ţi brâul), Balchiţa-n curie (În pădurea din Balchiţa), Tana mea (Tana mea), Doauă moaşi (Două bătrâne), Şi nchisi furniga (Şi porni furnica), Mult ti-alavdă lumea (Mult te laudă lumea), La, bîrbaţl’i-n vali (Tu, bărbaţii în vale), Ţi-ni stai, Dinca (Ce-mi stai, Dinca), Siţirai şi triirai (Secerai şi treierai), Calcă, gione, ma pi şauă (Calcă, tinere, mai pe şa), Ţă nicaşi laia tîmbari (Ţi-a căzut în apă mantaua fără noroc), Dada mea (Mama mea) şi Ah, lăi Ghiorghi (Ah, măi Ghiorghi).

 

Ultima parte este alcătuită din 15 cântece: Velis, cîsîbă ma mari (Velis, oraş mai mare), Lăi, picurare di la oi (Măi ciobane de la oi), Lăi Cole, lăi cîpitane (Măi, Nicolae, măi căpitane), Vini nă hîbari-n hoară (Veni o veste-n sat), Sterghiu-al Danguli (Stere al lui Danguli), Pri-aţea dzeană (Pe acel deal), Gioni armîn, ţi s-vîtîmă (Tânăr aromân ucis), Tu valea di Ianina (În valea din Ianina), Costa, lăi (Constantine, măi), Trei gîgoşi (Trei gloanţe), Livendlu (Voinicul), Mi-alinai pi Eleamlu (Mă urcai pe Eleamul), Un grambo (Un mire), Goţe Delcev ş-Pitu Guli (Goţe Delcev şi Pitu Guli) şi O lăi sîrbo, sîrbo-frati (O, măi, sârbule, sârbule frate).

 

Într-o notă finală D. C. nominalizează ’’tri niagîrşari’’ (pentru a nu se uita), pe lângă părinţii săi, următoarele persoane de la care a cules cântecele: Unci Vasili-Cileani Cuvată, Costa Pîrdu, Ţaţa şi Sutiri Tega Cuteli, Coli şi Mita Ticonciu, Dimci Vasili-Comi, Tachi Momcu, Nacu Dima Momcu, Lena Tegu Beza, ţal-Mihali Dima Momcu (soţia lui Mihali Dima Momcu), Santa Dima Momcu, Ocea ţal Iancu Gîrbi (Ocea soţia lui Iancu Gîrbi), Ţaţa Înghiluşi, Zica Tega-Dîrjava, Iţa Halciu-Dimani, Vanghiu Nachi-Mişa, Costa Pacicu-Toli, Vanghel Costov, Sterghia Tugearu, Vladu Bebi, Nasi Ghiorghiţa.





Dina Cuvata s-a născut la Dobroşani, un sat din Macedonia iugoslavă, în 1952.


Termină liceul din Stip în 1972 şi Universitatea din Skopje în 1972, ambele localităţi fiind oraşe din Macedonia iugoslavă.


Publică poezii şi proză în revista aromână ‘’Zborlu a Nostru’’ (Cuvântul nostru) din Germania şi revistele ‘’Ramuri’’, ‘’Luceafărul’’, ‘’Tribuna’’ şi ‘’Steaua’’ din România.


În 1985 publică la Bucureşti un volum de folclor aromân, întitulat Carabeu, lăi carabeu (Ciocănitoare, măi ciocănitoare) (vezi recenzie şi blog).


Prima carte de poezii îi apare la editura Cartea Aromână din statul New York, SUA: Zghic di Moarti (Ţipăt de moarte). Subiectele acestor poezii sunt viaţa şi moartea, dragostea de mamă şi iubită, amintiri ale locurilor natale, plângeri pentru neamul şi limba pe care le vede în pericol de dispariţie.


Prima carte de proză îi apare în anul următor la aceeaşi editură: Sărmănitsa (Leagănul). În acest volum, D.C. prezintă cu talent scriitoricesc imagini din copilăria petrecută într-un sat aromân: clipele petrecute alături de tatăl şi bunicul cu turmele de oi de pe câmpii, culesul de mure şi băutul de apă rece din fântână, ascultatul de povestiri ale bătrânilor, obiceiuri vechi precum încuscrirea familiilor.Ochilor săi pătrunzători de adolescent sensibil pare să nu le scape nimic, deşi uneori pare să nu găsească cuvinte pentru a descrie tot ce vede în sufletul omului.


Tot în 1990, publică la Ohrida, în Macedonia încă iugoslavă cartea de poezii Sămta umuti (Sfânta speranţă), într-o ediţie bilingvă aromână-macedoneană. Acelaşi volum revizuit apare în 1993 într-o ediţie aromână-română la Bucureşti.


În anul următor publică în colaborare cu D. Papatsafa şi D. Garofil un abecedar , care este folosit din toamna lui 1995 în şcolile din Macedonia independentă, ale cărei autorităţi permit desfăşurarea de ore opţionale de aromână.


D.C. traduce din literatura română în limba macedoneană patru romane ale scriitorilor George Bălăiţă, Dumitru Radu Popescu, Nicolae Frănculescu şi Dumitru M. Ion şi şase volume de poezie semnate de Dumitru M. Ion (2), Anghel Dumbrăveanu, Horia Bădescu, Vasile Igna, Adrian Popescu, precum şi o antologie de poezie moldoveană.


De asemenea, traduce din macedoneană în aromână. Pentru două traduceri din poeziile lui Kocio Raţin publicate în 1989 sub titlul Hărghii albi (Zori albe) primeşte premiul ‘’Pana de aur’’ pentru cea mai bună traducere din acel an. Publică în ediţii bilingve aromână-macedoneană volumele de poezii Mirgeana (Mărgeaua) de Constantin Miladinov (1994), Monologlu machidonescu de Gane Todorovschi (1995) şi Lipă de Matei Matevschi (1995).


În 1996 avea în manuscris următoarele scrieri: Dictsionar Machidonescu-Armănescu, Voi Armănj Machidonits (folclor grămustean cu 20 de povestiri, 327 de cântece, circa 2000 de expresii şi zicători), Istoria Armănjilor de Ion Arginteanu (transpunere din româneşte în aromână şi macedoneană), Golgota-a Farăljei de Nuşi Tulliu (roman din română în aromână: Calvarul neamului), cărţi religioase ca Ceaslovul, Psaltirea şi Biblia etc.


În plan politic, D. C. este membru fondator şi primul secretar al Partidului Social Democrat din Macedonia, membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei de Prietenie Macedoneano-Română, membru fondator al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Macedonia.


În plan cultural D.C. este membru al Asociaţiei Scriitorilor din Macedonia, membru al Asociaţiei Traducătorilor din Macedonia, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din România, secretar şi preşedinte al Asociaţiei ‘’Pitu Guli’’ din Skopje, membru fondator şi prim preşedinte al Ligii Aromânilor din Macedonia, fondator şi prim redactor al emisiunii în limba aromână de la Radio Televiziunea publică din Macedonia.


Vulcan Petru, Armăna, Transpuniri: Dina Cuvată, editura Cartea Aromână, New York, SUA, 1996, pp. XIV-XVI.

VICTOR PAPACOSTEA, născut la Viziru (județul Brăila) dintr-o familie de intelectuali aromâni originari din Veria (Grecia), face studiile secundare și universitare în București. Își ia doctoratul în istorie cu ‘’Magna cum laude’’ în 1932. Este professor secundar în București, începând din 1919, subdirector la Liceul Gheorghe Lazăr din Capitală (1926), conferențiar (1934-1942) și profesor (1942-1947) la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității București, secția de Istorie, fondator și director al Liceului ‘’Mihai Eminescu’’ (1926-1927) și a Institutului de Studii și Cercetări Balcanice (1938-1947). Alături de elementele de elită ale tinerei generații de istorici a colaborat la ’’Revista istorică română’’, care milita pentru înnoirea științelor istorice. A întemeiat și condus revista ‘’Balcania’’ (1938-1947).

Deputat de Caliacra (1932) și subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale (4.XI.1944 – 6.III.1945), ca membru al Partidului Național Liberal, este destituit de la Catedra de istoria popoarelor balcanice (1947) din motive politice. Deținut politic la Sighet și la Malmaison (1950-1958), fără mandat de arestare, nejudecat și necondamnat, cariera sa științifică se frânge iremediabil după un deceniu și jumătate de persecuții.

 

 

SURSA

Cornelia Papacostea-Danielopolu, [Biografie VICTOR PAPACOSTEA], în Victor Papacostea, Tradiții românești de istorie și cultură, ediție îngrijită de C. Papacostea-Danielopolu, editura Eminescu, București, 1996, p. 314.

Stavrositu Stere (02.02.1936 România - )

Marţi, 03 Aprilie 2012 09:24

S.S. se dedică gastronomiei încă de la vârsta de 14 ani, când parcurge etapele de ucenicie-formare-calificare și absolvă liceul seral

Apoi a parcurs treptele profesionale operative bucătărie-servire și de conducere în restaurant.

În perioada 1951-1964 a fost ospătar, bucătar, șef de sală și șef de restaurant la COOP Babadag și la Organizația Comercială Medgidia.


A absolvit cursurile speciale de Director Complex Alimentație Publică, Teorie și Aplicații Practice cu lectori din Franța.


În 1964-1980 este transferat în învățământul de specialitate de alimentație publică în funcția de maistru-instructor la Școala Comercială Constanța și profesor de specialitate la Școala Profesională, Liceul de alimentație publică și Școala Postliceală Alimentație Publică.


Simultan cu intrarea în învățământ s-a înscris și a absolvit la București Școala Postliceală de Tehnolog Alimentație Publică în 1971și Școala de Maistru Instructor Alimentație Publică (Tehnologie și Pedagogie) în 1972.

A susținut cu succes examenul de definitivat, gradul didactic II și lucrarea tehnologică cu examen pentru gradul didactic I de maistru instructor.

A continuat cu studii de specialitate și practică în Producția Culinară, calitatea Serviciilor în Restaurante în cadrul Centralei de Turism O.N.T. Litoral.

A absolvit în 1980 Facultatea de Tehnologie a Produselor Alimentare (subingineri, zi) și apoi, după 1989, Facultatea de Inginerie Alimentare (inginer diplomat).


În perioada 1980-1991 a fost subinginer tehnolog principal la Centrala O.N.T. Litoral (Ministerul Turismului), profesor gradul I alimentație publică la Liceul Economic Constanța și profesor de formare la cursurile filialei Mamaia ale Centralei O. N. T. Litoral.

La Universitatea ‘’Dunărea de Jos’’ de la Galați a urmat cursurile de Pedagogie și Tehnologie Alimentară pentru susținerea examenelor de profesor gradul didactic II și I cu lucrare științifică de specialitate.


A continuat perfecționarea prin absolvirea cursurilor de Manager în Alimentația Publică și Turism și de Formator al Personalului Adult pentru funcții operative și de conducere în Alimentația Publică și Turism.


În 1991-2001 a continuat să activeze la Liceul Economic Constanța ca profesor în domeniul Tehnologiei culinare și a servirii consumatorilor. La pensionare a primit o Diplomă de Excelență pentru activitate didactică și editorial.

A continuat să predea însă, în perioada 2001-2011, cursuri de formare managerială și personal operativ la instituții acreditate pentru domeniul Alimentație Publică și Turism (Gastronomie și servicii).

În 2009-2011 a predat cursuri de Gastronomie, Gastrotehnică și Servicii în alimentația publică la Facultatea de Inginerie și Management în Alimentație Publică și Agroturism a Universității ‘’Ștefan cel Mare’’ din Suceava.


A scris 17 cărți de specialitate:

Cartea lucrătorului din restaurante;

Ghid profesional în Alimentaţia Publică,

Meniul de preparare la servire;

Semipreparatele în bucătăria modernă;

Manual de tehnologie culinară şi tehnica servirii consumatorilor (coautor) ;

Preparate de bar;

Practica serviciilor în restaurante şi baruri;

Familia. Şcoala bunelor maniere. Abecedar culinar;

Manual „Tehnica servirii Consumatorilor pentru Licee Economice de Alimentaţia publică” (coautor);

Reţetar de preparate culinare şi arta serviciilor în restaurante pentru turismul internaţional;

Arta serviciilor în restaurante, baruri şi hoteluri;

Reţetar de preparate culinare, de cofetărie - patiserie şi arta serviciilor în restaurante pentru turismul intern şi internaţional;

Familia. Arta decenţei şi gastronomiei în familie şi societate;

Arta serviciilor în restaurante gastronomie şi servicii hoteliere;

Arta serviciilor în restaurante, baruri, tehnologie culinară şi servicii hoteliere

Ospitalitatea în Turismul Românesc.Secolele XIX-XX-XXI (2010)

Mâcări armâneshtâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă (2011)

Penultima sa lucrare cuprinde și autobiografia profesorului diplomat.


A realizat și un film didactic de specialitate de 220 de minute.


Este președinte fondator al Fundației ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”.


Biografia sa profesională a fost inclusă în Dicționarul Personalităților dobrogene (III), editat în 2008 de Biblioteca Județeană Constanța și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, și în Enciclopedia Personalităților din România, editată în 2009 de Who-Is-Hubners (Elveția), însoțită de o Diplomă de Merit Profesional în domeniile economie, cultură și știință.


Aniversarea vârstei de 75 de ani a fost consemnată de revista Gastromedia” și de cotidianul constănțean ”Cuget Liber”, fiind invitat cu această ocazie la televiziunea constănțeană ”Neptun”.

 


SURSE:

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 3-5.

Violeta Pavelescu, La mulți ani, profesore Stere Stavrositu!, ”Cuget liber”, Constanța, 2 februarie 2011, http://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-la-multi-ani-profesore-stere-stavrositu-75784

 

Bedivan Maria, Pe urmele unui colonist aromân, editura Semne, Bucureşti, 2003, 64 p. (Dan. C. Mihăilescu, ''Omul care aduce cartea'', PROTV, 25.09.2006)

http://www.protv.ro/video/omul-care-aduce-cartea_322_pe-urmele-unui-colonist-aroman_8061.html


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 4 din 12

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required