Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Literatură » W-Z » Items filtered by date: Iulie 2012
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Va-s beau unâ arikii – Voi bea un rachiu


Intru tru hani sâ-ñi beau cafelu 
Mi veadi lumea shi ñi-adunâ gailelu 
Intru tru hani sâ-ñi beau cafelu 
Mi veadi lumea shi ñi-adunâ gailelu 

(Intru în restaurant să-mi beau cafeaua

Mă vede lumea și își face griji

Intru în restaurant să-mi beau cafeaua

Mă vede lumea și își face griji)

Refren - Refren
Va-s beau unâ arikii, va-s beau shi-unu cafe 
Va-s beau shi-unâ tsigari  hiu chihâe 

(Voi bea un rachiu, voi beau și o cafea

Voi fuma și o țigară că sunt boier)

Va-s dau di budzâ, sâ-ñi vindicŭ arana 
Mi-acatsâ hâryia, gulescu damigeana 
Va-s dau di budzâ, sâ-ñi vindicŭ arana 
Mi-acatsâ hâryia, gulescu sh-damigeana 
(Voi strange din buze să-mi vindec rana

Mă prind zorii, golesc damigeana

(Voi strange din buze să-mi vindec rana

Mă prind zorii, golesc damigeana)


Refren –
Refren


Niscânti moashi ñi-ascotŭ zboarâ 
Iñi misurâ añl’i, vorŭ ca-s mi nsoarâ 
Niscânti moashi ñi-ascotŭ zboarâ 
Iñi misurâ añl’i, vorŭ ca-s mi nsoarâ 

(Niște bătrâne îmi scot vorbe

Îmi numără anii, vor să mă însoare
Niște bătrâne îmi scot vorbe

Îmi numără anii, vor să mă însoare)

Refren -
Refren

 

 

SURSA

Maria, Gigi Sima - Va-s beau unâ arikii, ”giony” / Versuri, 6 august 2010, http://giony.ro/versuri-p/gigi-sima---va-s-beau-un---arikii-(la-rece)/2315 (Audio)

NOTĂ

Versiunea românească de Marius Teja.

 




 

Mutrea-tsâ lucrulu – Vezi-ți de treabă

Mutrea-tsâ lucrulu handa 
Tsi vedzâ prisuprâ nu-i di-alihea 
Tsi stai cu mâiñili ambrâtsâlati 
Sh-ti plândzâ  ti-alasâ tihia 
Tsi stai cu mâiñili ambrâtsâlati 
Sh-ti plândzâ  ti-alasâ tihia 

(Vezi-ți de treabă bine

Ce vezi deasupra nu-i adevărat

Ce stai cu mâinile încrucișate

Și-ți plângi că te lasă norocul

Ce stai cu mâinile încrucișate

Și-ți plângi că te lasă norocul)


Vidzushi unŭ tserŭ fârâ niori 
Sh-nâ vearâ vârâ livâ aratsi 
Unŭ câmpu fârâ guvujdei 
Sh-barimŭ unŭ omŭ fârâ fârmatsi 
Unŭ câmpu fârâ guvujdei 
Sh-barimŭ unŭ omŭ fârâ fârmatsi 
(Văzuși un cer fără nori

Și-ntr-o vară vreun adiere rece

Un câmp fără spini

Și barem un om fără supărări

Un câmp fără spini

Și barem un om fără supărări)

 


Vidzushi cutari fârâ stearpi 
Sh-nâ hoarâ fârâ nâpudzâi 
Mutrea-tsâ lucrulu lăi gione 
Sh-unŭ naltŭ cânticu tora dzâi 
Mutrea-tsâ lucrulu lăi gione 
Sh-unŭ naltŭ cânticu tora dzâi 

(Văzuși stână fără oi sterpe

Și un sat fără oameni răi

Vezi-ți de treabă june

Și un cântec de sus acum începe

Vezi-ți de treabă june

Și un cântec sus acum începe)



 

SURSA

Maria, Gigi Sima - Mutrea-tsâ lucrulu, ”giony” / Versuri, 2 august 2010, http://giony.ro/versuri-p/gigi-sima---mutrea-ts---lucrulu-(-de-vis:)))))-)/2308 (Audio) 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

 Tru livadi  - În livadă

Tru livadi , tru livadi mi priimnamŭ 
A li vrută , a li vrută ii cântamŭ 
Tru livadi , tru livadi mi priimnamŭ 
A li vrută , a li vrută ii cântamŭ 

(În livadă, în livadă mă plimbam

Iubitei, iubitei îi cîntam

În livadă, în livadă mă plimbam

Iubitei, iubitei îi cîntam)

 

Refren - Refren

Ari hari multu-shi ari 
Feata pi cari u-amŭ tu vreari 
Ocl’i , perlu neali neali 
Dol’i nâ-avemŭ uidiseari 

(Are har, mult are

Fata pe care o iubesc

Ochii, părul bucle, bucle

Amândoi ne potrivim)


Inima , inima pâlâcârseamu 
Cătrâ mini, cătrâ mini iñi dzâtsea 
Inima , inima pâlâcârseamu 
Câtrâ mini, câtrâ mini iñi dzâtsea 

(Inima, inima îmi rugam

Către mine, către mine ea zicea

Inima, inima îmi rugam

Către mine, către mine ea zicea)


Refren -
Refren

Gione , gione io multu ti voiŭ 
Di mâni , di mâni va s-yinu la voi 
Gione , gione io multu ti voiu 
Di mâni , di mâni va s-yinu la voi 

(June, june eu mult te iubesc

De mâine, de mâine eu voi veni la voi

June, june eu mult te iubesc

De mâine, de mâine eu voi veni la voi)

 

Refren - Refren


 

SURSA

Maria, Gigi Sima - Tru livadi, ”giony” / Versuri, 2 august 2010 , http://giony.ro/versuri-p/gigi-sima---tru-livadi-(la-rece)/2306 (audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Trandafir pi cheptu io sti ved -

 

S’numhi astepta vruta mea 
N’ari cum c’az in 
Suflitlu l’am ahanda 
Il plangu s’il suschin 

(Să nu mă aștepți iubita mea

Nu voi putea să vin

În adâncul sufletului

Plâng și suspin)

 

Refren - Refren
Trandafir pi chept io sti ved 
Stza plandza mana ta 
La steali voi s’agiungu s’mor 
Lutseafir s’mea’dar 

(Trandafir pe piept eu să te văd

Să-ți plângi mâna ta

La stele vreau să ajung să mor

Luceafăr să mă fac)


Nafoara’i ghets 
N’am tsi s’adar 
Cu cari s’asburascu 
In tini vruta ,in aua 
Ti palacarsescu 
(Afară-i ger

N-am ce să fac

Cu cine să vorbesc

Vino tu iubita mea, vino aici

Te rog)

 

Refren - Refren

 

SURSA

Gore Dany, Gigi Sima - Trandafir pi cheptu io sti ved, ”Giony” / Versuri, 11 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gigi-sima---trandafir-pi-cheptu-io-sti-ved-.-live-america-!!!-/947 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Ah alba mea – Ah alba mea

 

Ahh alba mea si imsheata mea 
Dzai a mumatai sti da 
Mana mea bana s'da 
Mini una nu mi daaaa 

(Ah fericirea mea și frumoasa mea

Zi-i maică-tii să te dea

Mama mea viața își dă

Și pe mine una nu mă dă)


Ahhh alba mea si imsheata mea 
Dzai a fentui sa'nhi ti dai 
Fendi a meu aveari isi da 
Mini una nu mi daaaa 

(Ah fericirea mea și frumoasa mea

Zi-i lui taică-tu ca să te dea

Tatăl meu averea își dă

Și pe mine una nu mă dă)


Ahhh alba si imsheata mea 
Dzai a fratitui sti da 
Fratinhiu nhiata isi da 
S'mi una nu mi da 

(Ah fericirea mea și frumoasa mea

Zi-i fratelui ca să te dea

Frate-miu tinerețea își dă

Și pe mine una nu mă dă)

 

 

SURSA

Geoga Rafte, Gigi Sima - Ah alba mea, ”giony” / Versuri, 27 septembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gigi-sima---ah-alba-mea/685 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 



 

Treili nveasti 

Treili nveasti , pitŭ gârdinâ ma si priimna 
Treili nveasti , pitŭ gârdinâ ma si priimna 
Imnâ arada, rada , rada ‘ntr-ocl’i nu mutrea 
Imnâ arada, rada , rada ‚ntr-ocl’i nu mutrea 

(Trei neveste prin grădină se plimbau 

Trei neveste prin grădină se plimbau

Pășeau în șir, în șir, în șir, în ochi nu se priveau

Pășeau în șir, în șir, în șir, în ochi nu se priveau)

Asarnoaptea la fântânâ apă lea sh-ascutea 
Asarnoaptea la fântânâ apă lea sh-ascutea 
Poali cu fustani lungâ lungâ di padi 

(Aseară la fântână apă își scotea

Aseară la fântână apă își scotea

Rochie cu poale lungi, lungi până la pământ

Rochie cu poale lungi, lungi până la pământ)


SURSA

Maria, Gigi Sima - Luai cârliglu & Treili nveasti, ”giony” / Versuri, 2 august 2010, http://giony.ro/versuri-p/gigi-sima---luai-c--rliglu-treili-nveasti-(liveeee)/2307 (Audio)

 

NOTĂ

Versiuni românești de Marius Teja.






 

Unu`i Gicã Hagi – Unu-i Gică Hagi

 

 

 

Avdzãtsã armãname tsi mari caimo 
Duchescu c`auşescu, lele ca vai di io 
Tora va  cãntu pi armãnescu iho 
Di naima avdzãtlu gioni va  cãntu io 

 

(Auziți voi aromâni ce mare dor

 

Simt că îmbătrânesc, lele ca vai de mine

 

Acum vă voi cânta în aromână

 

De cel mai renumit june vă voi cânta eu)

 

Refren - Refren
Unu`i Gicã Hagi, tsi topa u bati 
Lãsã americanjii , s`creapã di yinati (bis) 

 

(Unu-i Gică Hagi care mingea o joacă

 

I-a făcut pe americani să crape de ciudă)

Asprilla , Valderrama , Rincon ,Valencia 
Dzãtsea marli Pele,  naima bunu era 
Cãndu giucã Gicã, di intrã tu ei 
Di iu era livendzã, ditu luchi s`adrarã njei 

 

(Asprilla, Valderrama, Rincon, Valencia

 

Zicea marele Pele, că cel mai bun era

 

Când jucă Gică, de intră în ei

 

De unde erau viteji, din lupi se făcură miei)

Refren –
Refren

 


Naima avdzãtlu gioni, tora va vã`spunu 
Inima mi doari , ca iasti ficior armãn 
Elu dit tutã lumea iasti naima bun 
Tsi fu cu Iordanescu, la America di adunu 

 

(Cel mai renumit june, acum vă voi spune

 

Inima mă doare, că este june aromân

 

El din toată lumea este cel mai bun

 

Care fu împreună cu Iordănescu în America)

Refren –
Refren

 


Asprilla , Valderrama , Rincon ,Valencia 
Dzãtsea marli Pele,  naima bunu era 
Cãndu giucã Gicã, di intrã tu ei 
Di iu era livendzã, ditu luchi s`adrarã njei 

 

(Asprilla, Valderrama, Rincon, Valencia

 

Zicea marele Pele, că cel mai bun era

 

Când jucă Gică, de intră în ei

 

De unde erau viteji, din lupi se făcură miei)

Refren –
Refren

 


Naima avdzãtlu gioni, tora va vã`spunu 
Inima mi doari , ca iasti ficior armãn 
Elu dit tutã lumea iasti naima bun 
Tsi fu cu Gabi Balint, la America di adunu 

 

(Cel mai renumit june, acum vă voi spune

 

Inima mă doare, că este june aromân

 

El din toată lumea este cel mai bun

 

Care fu împreună cu Gabi Balint în America)

Refren -
Refren (2xbis) 

 

 

 

 

 

Multi Stadioani

 

 

 

Refren - Refren

 

Multi stadioani, grescu Gicã Hagi 
Banã, sãnãtati, s`ai lãi Gicã frate 
Multi stadioani, grescu Gicã Hagi 
Banã, sãnãtati, s`ai lãi Gicã Hagi 

 

(Multe stadioane strigă Gică Hagi

 

Viață, sănătate să ai Gică Hagi
Multe stadioane strigă Gică Hagi

 

Viață, sănătate să ai Gică Hagi)

Tsi a  spunu lãi gionji mãratsã, 
Di unu gioni tsi l`u şhteatsã 
Easti elu gioni armãnu , 
Easti elu moi nai ma bunu 
Easti steaua armãnjiloru 
Fotbalistul cari`l voru! 

 

(Ce vă voi spune măi juni

 

De un june ce-l știți

 

Este el june aromân

 

Este el măi cel mai bun

 

Este steaua aromânilor

 

Fotbalistul cel mai iubit!)

Refren - Refren

 


Di njicu elu anda era, stadioani alãga 
Farul, Sportul şi Steaua, agiumsi Barcelona 
Easti steaua armãnjiloru 
Fotbalistul cari`l voru! 

 

(De mic când el era, stadioanul îi plăcea

 

Farul, Sportul și Steaua, ajunse la Barcelona

 

Este steaua aromânilor

 

Fotbalistul cel mai iubit!)

Refren - Refren

 

 

 

 

 

SURSA

 

Sia Regiu, Gigi Sima - Unu`i Gicã Hagi & Multi Stadioani , ”giony” / Versuri, 10 noiembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/gigi-sima---live-gigi-sima---gic---hagi---unu-i-gic---hagi---multi-stadioani---oh-lea-dada-mea---tu-machidonii/2905 (Audio)

 

 

 

NOTĂ

 

Versiuni românești de Marius Teja.



Profesorul aromân Sterie Diamandi (1897 Mețovo/Aminciu * Imperiul Otoman / Grecia – 1981 România) a publicat în 1935 volumul Galeria oamenilor politici.


Printre cei 12 oameni politici români interbelici cărora le-a făcut portrete literare, S.D. l-a inclus și pe marele istoric Nicolae Iorga, premier în 1931-1932.


Într-unul din momentele legate de educația  viitorului savant a fost implicat și profesorul aromân Ioan Caragiani (1841 Avdela * Imperiul Otoman / Grecia – 1921 Iași * România). Absolvent de filologie la Atena, el a ocupat posturi de profesor de greacă la Gimnaziul Central din Iași și apoi la Universitatea din capitala culturală a Moldovei. Specialist în folclorul aromânilor, I.C. va devein membru al Academiei Române ca reprezentant al acestora.


<Fostul prim-ministru, Gheorghe Mironescu*, într-un discurs ocazional, evocînd cu simplitate și căldură amintirea anilor petrecuți la Liceul Național din Iași, vorbește de elevul Nicolae Iorga ca de o apariție fenomenală.

Aceeași impresie o va produce ca student și ca profesor, manifestîndu-se cu zgomot și cu strălucire pe toate tărîmurile, unde desfășoară o activitate, afară din cale de prodigioasă.

Uimește și înspăimântă pe toată lumea prin vasta și multilaterala lui cultură, prin formidabila lui memorie, prin uriașa lui putere de muncă, care nu ostenește ci necontenit produce. În fața unui asemenea exemplar, juriul examinator rămâne buimăcit.

Alexandru Odobescu**, președintele comisiei, e cît se poate de uluit.

-”Ce zici? îl întrebă el pe Caragiani, care făcea și dînsul parte din juriu.

-”Ce săzic? îi răspunde simpaticul membru al Junimii***, cunoscut prin humorul lui, Iorga ăsta îmi face impresia că e un călăreț, care călare pe un armăsar din cel mai pur sînge, dar care îl duce pe călăreț unde-i place și cum îi place, prin rîpi și peste cîmp. Georgian e călare pe o mîrțoagă, dar pe care o mînă cum îi place.”

În spusele lui Caragiani e o parte de adevăr.

Explicația însă e cît se poate de firească. În primul rînd, e considerentul vîrstei; Iorga avea pe atunci abia 24 de ani, etate puțin prielnică pentru coordonarea și sistematizarea cunoștințelor  ca și pentru formarea spiritului de discernămînt.>

 


SURSA

Sterie Dimandi, Galeria oamenilor politici, editura Gesa, 1991, p. 159



NOTE M.T.

*Gheorghe (George) Mironescu (1874-1949)  – Prim-ministru  din partea Partidului Național Țărănesc în 1930 și 1930-1931.

**Alexandru Odobescu (1834-1895) – Scriitor, arheolog, academician și politician. Profesor de arheologie la Universitatea București și director al Școlii Normale Superioare.

***Junimea – Asociație culturală înființată la Iași în 1863 ca formă instituțională a unui curent literar caracterizat de ironie, spirit filozofic, oratoric și critic și gust clasic și academic. Fondatorii au fost tineri întorși de la studii în Occident: Titu Maiorescu, Petre Carp, Iacob Negruzzi.

Gione - June

Gică: 
Featã, cu perlu neali, neali 
Tsi' nj plãndzã mardzina di'amari 
Ma di kirushi, calea featã 
Va' nj ts' aspunu 
N' hoarã va nidzem armãna mea di' adunu 

(Fată cu părul bucle, bucle

Ce-mi plângi la țărmul mării

Dacă ai pierdut calea

Îți voi spune

În sat vom merge aromâna mea împreună)

Elena: 
Tsi ghini, tora' nj ti vidzui 
 io cupia nj' u kirui 
Shi tsi va s'apunu acasã gione cãndu'as negu 
Ma ghini s' moru 
Tu' aestã apã sã' nj mi anec 

(Ce bine acum că te văzui

Că eu turma o pierdui

Și ce voi spune acasă june când voi merge

Mai bine să mor

În această apă să mă înec)

Gică: 
Featã, cu perlu neali, neali 
Tsi zboarã dzãc budzãli a tali 
Ma ghini dã' nj unã bãsheari ta s' tsã aspunu 
Oili a tali 
Cu a meali suntu' li di' adunu 

(Fată cu părul bucle, bucle

Ce vorbe zic buzele tale

Mai bine dă-mi o sărutare ca să-ți spun

Că oile tale

Cu ale mele sunt împreună)

Elena: 
Gione, bãsheri tsã dau  sutã 
Ma s' li vedu unã minutã 
Shi dapoaia doii gione va  adunãm 
Pi mardzina 
Di' amari n' hoarã va nidzem 

(June, sărutări îți dau o sută

Dar să le văd un minut

Și apoi amândoi june ne vom înâlni

Pe țărmul mării și

În sat vom merge)

 

SURSA

giony, Elena Gheorghe & Gica Coada – Gione, ”giony” / Versuri,  5 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---gica-coada---gione/1261 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Picuraru cu albi oi – Păcurar cu albe oi

Gică

Picuraru cu albi oi 

Percea chiptinatã 
S'yini astarã pi la noi 
Cã'nj ti va  featã 

(Păcurar cu albe oi

Părul pieptănat

Să vii deseară pe la noi

Că te iubește o fată)


Gică: Refren - Refren
Hai lãi gione s'yini acasã 
Sã'nj ti veadã dada 
Hai lãi gione s'yini acasã 
Sã'nj ti veadã dada 

(Hai măi june să vii acasă

Să te vadă mama

Hai măi june să vii acasă

Să te vadă mama)


Elena
Picuraru cu albi oi 
Perlu neali neali 
S'yini astarã pi la noi 
Multu'nj ti'am tu vreari 

(Păcurar cu albe oi

Părul creț. creț

Să vii deseară pe la noi

Mult te mai iubesc)

 

Elena: Refren - Refren

Gică

Vrutã sh'io vream s'yinu la voi 

 mini ti'am tu vreari 
Nu'aveam cari s'alasu la oi 
 oili voru pãshteari 

(Iubito și eu vreau să vin la voi

Că și eu te iubesc

Nu aveam pe cine să las la oi

Că oile trebuie păscute)


Elena: Refren - Refren

 

SURSA

Maria, Elena Gheorghe & Gică Coadă - Picuraru cu albi oi, "Lilicea vreariei" -  2008, ”giony” / Versuri, 22 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---gica-coada---picuraru-cu-albi-oi/998 (Audio)

  

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


 




 

Lea mushată armânâ – Tu frumoasă aromână

Lea mushată armânâ, 
La shopatlu din vali, 
Tahinărli trets` 
Fats` mirachi mari! 

(Tu frumoasă aromână

La izvorul din vale

Diminețile când treci

Îmi faci plăcere mare!)

 

Refren -  Refren
Oh` lelele oh, 
Câtu`nhi ti`am tu vreari 
Oh` lelele oh, 
Dă`nhi shi`unâ bâsheari ! 
(Oh lelele oh

Cât te iubesc

Oh lelele oh

Dă-mi și o sărutare!)

 

Mas vrei tini gione 
S`hiu înveasta tau` 
Hai la mini acasâ 
Ca`s adrăm harau`! 

(Dacă vrei tu june

Să fiu nevasta ta

Hai la mine acasă

Ca să facem nuntă!)


Refren - 
Refren

Ah armâna mea, 
Voi s`tsâ dzâc shi`un zbor: 
 tora cu tini 
Mini voi s`mi`nsor! 

(Ah aromâna mea

Vreau să-ți zic și o vorbă

Că acum cu tine

Eu vreau să mă însor!)


Refren - 
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Elena Gheorghe - Lea mushată armânâ, ”giony” / Versuri, 8 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---gica-coada---lea-mushat---arm--n--/923 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 

Ina, ina gione – Vino, vino june

 

Gică

Cum s`adar lea featã 
Shed mi minduiescu 
Cum s`adar lea featã 
Sani ti isusescu 

(Cum să fac tu fată

Șed și mă gândesc

Cum să fac tu fată

Să ne logodim)

Elena
Ina ina gione 
Ina isuseami 
Ina ina gione 
Inveast ã tini iami 

(Vino, vino june

Vino să ne logodim

Vino, vino june

Să mă iei de nevastă)

Gică
Cum s`adar lea featã 
Imshatã pirusheana 
Cum s`adar lea featã 
Sani ti ved niheama 

(Cum să fac tu fată

Mândră frumusețe

Cum să fac tu fată

Să te văd puțin)

Elena
Ina ina gione 
Ina tu livadi 
Ina ina gione 
Dada nu ni veadi 

(Vino, vino june

Vino în livadă

Vino, vino, june

Mama nu ne vede)


Gică
Cum s`adar lea featã 
Pirusheana meau 
Cum s`adar lea featã 
Inveasta sa`ni ti iau 

(Cum să fac tu fată

Frumoasa mea

Cum să fac tu fată

Nevastă să te iau)

Ina ina gione 
Noi doii s`nã lomo 
Ina ina gïone 
Cãruna s`na bãgãmo 

(Vino, vino june

Noi amândoi să ne luăm

Vino, vino june

Cununa să ne-o punem)

 

SURSA

Mary lena,  Elena Gheorghe & Gică Coadă - Ina ina gione, ”giony” / Versuri, 3 septembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---gica-coada---ina-ina-gione/293 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Ma cum vini eta – Dar cum a venit vremea
 

Elena
Ma cum vini eta 
Eta tseaua shkreta 
Armãnji tuts di  arãspãndim 
Armãnj dit Armãnie 
Sh'ditu Makidonie 
Canã oarã di'adunu nu va s'himu 

(Dar cum a venit vremea

Vremea aceea nenorocită

Toți aromânii de ne-am răspândit

Aromâni din România

Și din Macedonia

Niciodată împreună nu vom fi)

 

Elena: Refren  - Refren
Armãnj dit Armãnie 
Sh'ditu Makidonie 
Di daima armãnj 
Noi  him fratsã 

(Aromâni din România

Și din Macedonia

Din totdeauna aromâni

Noi suntem frați)

 

Gică
Un zboru n'azburãmu 
Un stranj  purtamu 
La un lucru va s'nã minduim 
S'him di'adunu nu s'poati 
Haidits s'nã harsimu , 
Haidits tuts un canticu s'ahurhimu 

(Aceeași limbă noi vorbim

Aceeași haină noi purtăm

La un lucru să ne gândim

Să fim împreună nu se poate

Haideți să ne bucurăm

Haideți toți un cântec să începem)

 

Gică: Refren  - Refren
 

Elena & Gică
Ma cum vini eta 
Eta tseaua shkreta 
Armãnji tuts di  arãspãndim 
Armãnj dit Armãnie 
Sh'ditu Makidonie 
Canã oarã di'adunu nu va s'himu 

(Dar cum a venit vremea

Vremea aceea nenorocită

Toți aromânii de ne-am răspândit

Aromâni din România

Și din Macedonia

Niciodată împreună nu vom fi)

 

Elena & Gică: Refren  - Refren
 

SURSA

Maria, Elena Gheorghe & Gică Coadă - Ma cum vini eta, "Lilicea vreariei" – 2008, ”giony” / Versuri,  2 august 2009, http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---gica-coada---ma-cum-vini-eta/118 (audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.




 

Msheatã lilici – Frumoasă floare

Gică
Tu'nã dzuuã'n cali, vruta mea shidea 
Msheata mea perlu ea andridzea 
Cãftai s'u mutrescu ma s'mi veadã ea 
Msheata mea la mini nu s'mutrea. 
(Într-o zi în cale iubita mea ședea

Frumoasa mea părul își aranja

Căutai s-o privesc ca să mă vadă ea

Frumoasa mea la mine nu se uita)

 

Gică: Refren - Refren
Msheatã lilici ditr'un mai 
Tsi stai mi mutreshtsã, dzã'nj mashi un graiu 
La shopatu va s'yinu , io va'nj ti'ashteptU 
Ta s'ts'aspunu vrearea tsi'u'am tu keptu 
(Frumoasă floare din mai

Ce stai și mă privești, zi-mi doar o vorbă

La izvor voi veni,eu te voi aștepta

Ca să-ți spun iubirea pe care o am în piept)

 

Elena
Lasã'mi lãi gione , lasã'mi s'ts'aspunu 
Lasã'mi la shopatu ta s'mi ducu 
 hiu multu njcã nu voi s'mi mãritu 
Lasã'mi apã acasã s'aducu 

(Lasă-mă măi june, lasă-mă să-ți spun

Lasă-mă la izvor să mă duc

Că sunt foarte mica, nu vreau să mărit

Lasă-mă acasă apă s-aduc)

 

Elena: Refren - Refren

Gică
Va ti'ashteptu featã , tutu io va ti iau 
Cu tini tutã bana a  stau 
Cãndu a s'yinã arada doii ta s'nã luãm 
Mari gimbushi noi va nã'adramu 

(Te voi aștepta fată, tot eu te voi lua

Cu tine toată viața o să stau

Când va veni momentul amândo să ne luăm

Mare petrecre noi vom face)


Gică: Refren - Refren

 

SURSA

Maria, Elena Gheorghe & Gică Coadă - Msheatã lilici, Lilicea vreariei" – 2008, ”giony” / Versuri, 31 iulie 2009, http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---gica-coada---msheat---lilici/112 (Audio)

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


Profesorul aromân Sterie Diamandi (1897 Mețovo/Aminciu * Imperiul Otoman – 1981 România) a publicat în 1935 volumul Galeria oamenilor politici.

Printre cele 12 portrete de oameni politici români interbelici, S. D. l-a inclus și pe cel al lui Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922). Fiu de negustor din Ploiești, T. I. își ia doctoratul în drept la Paris, devenind un avocat renumit. Ca om politic, va fi deputat conservator la 26 de ani și ministru al cultelor în guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu în anii 1891-1895. Înființează în 1908 Partidul Conservator-Democrat și în 1917-1918 și 1920-1922 va deține portofoliul ministerului de externe. Cariera politică va culmina cu funcția de prim-ministru al României Mari în decembrie 1921-ianuarie 1922, decedând la Roma în exercițiul funcțiunii. S-a remarcat ca un mare orator, susținând .intrarea României în primul război mondial (1914-1918) împotriva Austro-Ungariei, care deținea Transilvania.

Iată cum descrie S. D. implicarea lui T.I. în problema situației aromânilor din Peninsula Balcanică.


<Cît de mult s-a înșelat Carp* și cît de nedrept a fost cu Take Ionescu cînd a spus despre dînsul că ”Întotdeauna pledează o cauză, niciodată nu apără o convingere”. Adevărul era cu totul contrariu. ”Take Ionescu, după cum foart just observă I. G. Duca**, era un entuziast, un emotiv și un romantic. Credea în ceea ce spunea, credea pînă la naivitate și de aceea o spunea cu neprefăcută sinceritate și cu o patimă comunicativă.”


Dacă despre alte chestiuni, Take Ionescu, datorită eclectismului său a avut convingeri successive și trecătoare, cu problema națională însă a fost de o constanță desăvîrșită.


A fost un aprig susținător al cauzei românilor macedoneni. Nu era în Macedonia om mai popular și mai iubit decît dînsul. Dacă în ultimul timp Take Ionescu nu se putuse interesa de problema macedoneană, aceasta se datorește unor considerațiuni de înalt ordin de stat.


Nu voi uita ultima întrevedere care am avut-o cu dînsul, în biroul lui de la Ministerul Externe. Mă dusesem, în calitatea mea de președinte al societății studenților macedoneni ca să–i cer să facă demersurile necesare pentru deschiderea școlilor și a bisericilor din Macedonia sîrbească***.


La un moment dat, în focul discuției, reproșîndu-i dezinteresarea îi spun: ”Nu vă mai recunoaștem , domnule Take Ionescu; era o vreme cînd, ca să fiți bun român, uitați că sînteți om politic. Era vremea cînd subvenționați școlile din Ardeal**** și treceați noaptea Carpații.

Astăzi avem de-a face cu un alt Take Ionescu care, ca să treacă drept un mare om politic, uită să fie bun român.”


La acese cuvinte, cu fața congestionată, el se ridică de pe fotoliu, întinde harta țării pe masă și după ce-mi adresează cîteva cuvinte foarte măgulitoare, îmi spune: ”Uită-te și vezi bine. La răsărit, avem Sovietele*****, un vecin puternic și foarte primejdios. Ele s-au resemnat să piardă atâtea provincii ca: Polonia, Finlanda, Estonia, Letonia. Nu vor însă să renunțe la Basarabia și fac mare caz de dînsa. E coridorul care duce la strîmtori și Constantinopol******, visul secular al rușilor. Dincolo, e Ungaria, care, în ruptul capului, nu se poate împăca cu pierderea Ardealului. ”Ungaria care se deșteaptă” nu-i o simplă expresie, ci o vie realitate. La sud, avem Bulgaria care nici ea nu înțelege să renunțe la Cadrilater*******, dacă nu chiar la Dobrogea. Cum vezi suntem încercuiți numai de vrăjmași care nu pîndesc decât momentul prielnic. Pentru întîmpinarea primejdiei și menținerea României Mari care s-a înfăptuit cu atîta trudă, eu n-am decît o singură forță de opus: Mica Antantă********. De aceea nu mă pot strica cu Serbia. Află, dar, că nu sînt mare om politic ca să fiu bun roman. Îți promit însă că voi aranja în chip amiabil cu Pasici********* chestia școlilor. Îți spun de pe acum, însă, că liceul și consulatul de la Bitolia********** nu le pot deschide. Nu consimt sîrbii. Îți dau rendez-vous la toamnă, cînd chestia va fi tranșată.” Soarta a vrut însă ca marele bărbat politic să dispară din viață înainte de sosirea toamnei***********, cu scadența făgăduielii.>

 


SURSA

Sterie Diamandi, Galeria oamenilor politici, editura Gesa, 1991, pp. 122-124.

 


NOTE M.T.

*Petre Carp (1837 Iași – 1919 Iași) – Jurist cu studii în Germania. Membru și președinte (1907-1913) al Partidului Conservator. A fost deputat, senator, diplomat, ministru și prim-ministru (1900-1901 și 1911-1912). P.C. se referea probabil la dimensiunea profesională juridică a personalității lui T.I.

**Ion Gheorghe Duca (1879-1933) – Membru al Partidului Național. Deputat din 1908. Ministru cu diferite portofolii din 1914 până în 1928. Prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933).

***În urma celor două războaie balcanice din 1912 și 1913, Macedonia otomană a fost împărțită între Grecia, Serbia și Bulgaria. România începuse din 1864 o politică de subvenționare a unor școli și biserici în limba română pentru aromânii din Imperiul Otoman. În noul context în care aromânii deveniseră minoritari în statele naționale balcanice problema școlilor și bisericilor rămăsese în suspans.

****T. I. a fost primul ministru român care a subvenționat în secret școlile românești din Ardealul încorporat Ungariei, acțiune despre care l-a informat pe premierul Lascăr Catargiu la doi ani de la declanșarea ei.

*****Partidul Comunist (bolșevic) din Rusia a preluat puterea prin lovitura de stat din 25 octombrie / 7 noiembrie 1917, instaurând regimul politic al Sovietelor (consilii ale muncitorilor, țăranilor și soldaților).

******Constantinopol – Azi Istanbul (Turcia). Se află situat între strâmtoarea Bosfor la nord și strâmtoarea Dardanele la sud, care încadrează Marea Marmara și despart Peninsula Balcanică de Asia Mică.

*******România s-a implicat în al doilea război balcanic, din 1913, obținând de la Bulgaria Cadrilaterul (județele Durostor și Caliacra), o fâșie de pământ de-a lungul graniței dobrogene. Bulgaria a reocupat-o în primul război mondial (1916-1918), a retrocedat-o ca țară învinsă în 1918 și a reobținut-o prin tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940.

********Mica Antantă – Sistem de alianțe bilaterale creat în 1920-1921 de România, Cehoslovacia și Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (din 1929 Iugoslavia), pentru a contracara politica revizionistă a Ungariei, care pierduse teritorii în favoarea celor trei țări ca țară învinsă în primul război mondial.

*********Nikola Pasici (1845-1926) – Important om politic sârb și iugoslav. Prim ministru al Serbiei (1891-1892; 1904-1905; 1906-1908; 1909-1911; 1912-1918). Prim-ministru al Regatului sârbilor, croaților și slovenilor (1918; 1921-1924; 1924-1926)

**********Bitolia – Vechi oraș roman, apoi slav și important oraș din Macedonia otomană (Monastir), care a revenit Serbiei în urma războaielor balcanice.

***********Întâlnirea a avut probabil loc în iarna anilor 1921/1922.

Hop, hop, hop - Hop, hop, hop

 

Hop, hop, hop, 
Aestâ îi schimbarea 
Sh`ti armânamea noastâ 
Vini modernizarea. 

(Hop, hop, hop

Aceasta e schimbarea

Și pentru aromânimea noastră

A venit modernizarea)

Refren - Refren
Numai iasti ieta, 
Feată, feată armânâ 
Cas nedz la`ntâlniri 
Cu mana di mânâ. 
Tora iasti ieta 
Feată, feată armânâ 
Tas tsâ ieshi primnari 
Cu gionili di mânâ. 
(Numai este vremea

Fată, fată aromână

Ca să mergi la întâlnire

Cu mama de mână

Acum este vremea

Fată, fată aromână

Ca să ieși la plimbare

Cu junele de mână)


Hop, hop, hop, 
Tora ies primnari 
Hop, hop, hop, 
Armânili ca steali. 

(Hop, hop, hop

Acum ies la plimbare

Hop, hop, hop

Aromânele ca stele)

Refren -
Refren

Hop, hop, hop, 
Armânili lucreadzâ 
Hop, hop, hop, 
Shtiu cum  si distreadzâ. 

(Hop, hop, hop

Aromânele lucrează

Hop, hop, hop

Știu cum să se distreze)

Hop, hop, hop, 
Di malmâ`i plinâ mâna 
Hop, hop, hop, 
Iasti sh`patroanâ armâna. 

(Hop, hop, hop

De aur e plină mâna

Hop, hop, hop

Este și patroană aromâna)

Refren -
Refren

Hop, hop, hop, 
Armânili la bar 
Hop, hop, hop, 
Mai bea sh`câti un pahar. 

(Hop, hop, hop

Aromânele la bar

Hop, hop, hop

Mai beau și câte un pahar)

Hop, hop, hop, 
Sh`muzica îi tari 
Hop, hop, hop, 
Shi`aprindu sh`câti unâ tsigari. 

(Hop, hop, hop

Și muzica e tare

Hop, hop, hop

Își aprind și câte o țigară)

Refren -
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Hop, hop, hop , ”giony” / Versuri, 26 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----hop--hop--hop/2605 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Discoteca-i bana – Discoteca-i viața

Cum iara ma ninti 
 mutream la sati 
N`ashtiptau acasâ 
Pârints` cu yinati. 

(Cum era înainte

Ne uitam la ceas

Ne așteptau acasă

Părinții supărați)


 

Refren - Refren
Barlu sh`discoteca 
Aestâ iasti bana 
S`nidzedz fciori sh`feati 
S`vâ vindicats rana. 

(Barul și discoteca

Asta este viața

Să mergeți flăcăi și fete

Să vă vindecați rana.)


Ficiori sh`feati armâni 
Gioacâ tutâ seara 
Neg la discotecâ 
Tsi musheatâ`i hoara. 

(Flăcăi și fete aromâne

Dansează toată seara

Merg la discotecă

Ce frumos e satul.)


Refren -
Refren

Ficiori sh`feati armâni 
Bana iasti shcurtâ 
S`vâ distrats` voi tora 
S`chirets` noaptea tutâ. 

(Flăcăi și fete aromâne

Viața este scurtă

Să vă distrați voi acum

Să pierdeți noaptea toată)


Refren -
Refren

Zburăscu pârintsâi 
 urâtâ`i ieta 
Ti voi tineretlu 
Adzâ`i discoteca. 
(Vorbesc părinții

Că urâtă-i viața

Pentru voi tineretul

Azi e discoteca)

 

Refren - Refren



SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Discoteca-i bana, ”giony” / Versuri,  10 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----discoteca-i-bana-/2560 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Cum s`andreg armânili – Cum se gătesc aromânele

 

Musheati sunt featili, 
Featili shi`nveastili 
Când yin` sârbâtorili 
Sh`cum adarâ pitili. 

(Frumoase sunt fetele

Fetele și nevestele

Când vin sărbătorile

Și cum fac plăcintele.)


Refren - Refren
Cum s`andreg armânili 
 yin` sârbâtorili 
In hoarâ când s`fatsi nuntâ 
Vor s`li veadâ lumea tutâ. 

(Cum se gătesc aromânele

Când vin sărbătorile

În sat când se face nuntă

Vor să le vadă lumea toată.)


Cât iasti numtâ în hoarâ 
Armânili ies nafoarâ 
I`shi bagâ fustănjili noau` 
Va` yiasâ tuti primnari. 

(Când este nuntă însat

Aromânele ies afară

Își pun rochie nouă

Vor ieși toate la plimbare.)


Refren -
Refren

Shi`atseali cama musheati 
Tu armânami cama aleapti 
Mas li veadâ vâr ficior 
Va li`aducâ s`gioacâ`n cor. 

(Și cele mai frumoase

Între aromâne mai alese

Dacă le vede vreun flăcău

Le va adduce să joace în horă.)


Refren –
Refren

 

Tu a noastâ armânami 
Tuti featili`s tinami 
Iali shtiu  iasti ghini 
Tas hibâ, moi, sh`nicuhiri. 
(În a noastră aromânime

Toate fetele sunt renumite

Ele știu că este bine

Să fie, măi, și gospodine.)

 

Refren - Refren
 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Cum s`andreg armânili, ”giony” / Versuri, 15 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----cum-s-andreg-arm--nili/2545 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 



 

Mi`nsor, iasti numta mea – Mă însor, este nunta mea

 

Vrutsii a mei, sotsii a mei 
Voi s`vâ hârâsits` 
Mi`nsor, iasti numta mea 
La mini z`yinits. 
(Dragii mei, prietenii mei

Voi să vă bucurați

Mă însor, este nunta mea

La mine să veniți.)

 

Refren - Refren
Ficiori, ficiori, 
Sh`voi ca`s  nsurats 
Multi feati armâni 
Ashteaptâ s`li câftats`. 

(Flăcăi, flăcăi,

Și voi ca să vă însurați

Multe fete aromâne

Așteaptă să le cereți.)


Di djoi ancipu haraua 
S`avdâ hoara tutâ 
S`cântâ muzica ma tari 
C`aua iasti numtâ. 
(De joi a început nunta

Să audă tot satul

Să cânte muzica mai tare

Că aici este nuntă.)

 

Refren - Refren

Tora îi sâmbătă seara 
Aestâ`i mushuteatsa 
Hai grambo ti sfert di oarâ 
La numtâ la`nveasta. 
(Acum e sâmbătă seara

Asta-i frumusețea

Hai mire pentru un sfert de ceas

La petrecerea miresei)

 

Refren - Refren

Dumânica îi musheatâ 
Vini hoara tutâ 
Ca`s veadâ înveasta sh`grambolu 
Oi le le` tsi numtâ! 

(Duminica-i frumoasă

A venit tot satul

Ca să vadă mireasa și mirele

Oi lele ce nuntă!)


Refren -
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Mi`nsor, iasti numta mea, ”giony” / Versuri,  6 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----mi-nsor--iasti-numta-mea/2531 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Cât ti voi – Cât te iubesc

Musheatâ îi ieta 

Sh`mardzina di`amari 
Ies gionjii armânji 
Cu feati iesu primnari. 

(Frumoasă e viața

Și la țărmul mării

Ies junii aromâni

Cu fete ies la plimbare.)


 

Refren - Refren
Cât ti voi, cât ti voi, 
Vrută  shtii tini 
Ti vidzui, ti vidzui, 
Gione ti voi sh`mini! 

(Cât te iubesc, cât te iubesc

Iubito să știi tu

Te-am văzut, te-am văzut

June te iubesc și eu!)


Cum iara unâoarâ 
Pârints` i`ascultam 
 vream, nu  vream 
Chefea lâ fâtseam. 

(Cum era odată

Părinți-i ascultam

Ne iubeam, nu ne iubeam

Dorința le-o respectam.)


Refren -
Refren

Shcurtâ iasti bana 
Sh`doii mas  vrem 
Cu agapi mari 
Noi va u tritsem. 

(Scurtă este viața

Și amândoi dacă ne iubim

Cu fericire mare

O vom trece.)


Refren -
Refren

Musheatâ îi ieta 

Sh`mardzina di`amari 
Featili sh`ficiorii 
I`shi dau shi`unâ bâsheari. 

(Frumoasă este viața

Și la țărmul mării

Fetele și flăcăii

Își dau și o sărutare.)

 Refren - Refren

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Cât ti voi, ”giony” / Milano, 1 decembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----c--t-ti-voi/2472 (Audio)


NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

La musheata armânâ – Tu frumoasă aromână

La musheata armânâ, 
La shopatlu din vali 
Totna` când trec 
Î`nhi fatsi mirachi mari. 

(Tu frumoasă aromână

La izvorul din vale

Mereu când treci

Îmi faci plăcere mare.)


Refren - Refren
Oh lele le oh, 
Multu î`nhi ti`am tu vreari 
Oh lele le oh, 
Dă`nhi si`unâ bâsheari! 
(Oh lele le oh

Mult te mai iubesc

Oh lele le oh

Dă-mi și o sărutare!)

 

Ah armâna mea, 
Trup ca di fidanâ 
Cum sâ`nhi fac s`tsâ spun 
Pi suflit nhi`am  rana. 

(Ah aromâna mea

Trup ca de vlăstar

Cum să-mi fac să-ți spun

Pe suflet mi-am o rană.)


Refren -
Refren

Ah armâna mea, 

Voi s`tsâ dzâc shi`un zbor 
 tora cu tini 
Mini voi s`mi însor. 

(Ah aromâna mea

Vreau să-ți zic și o vorbă

Că acum cu tine

Eu vreau să mă însor.)


Refren -
Refren

Oh lele le oh, 
Numtâ s`nâ fâtsemu 
Oh lele le oh, 
Sh`mari cor s`adrămu! 

(Oh lele le oh

Nuntă să ne facem

Oh lele le oh

Și o mare horă să facem!)

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - La musheata armânâ, ”giony” / Versuri, 13 iunie 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----la-musheata-arm--n--/2218 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


 


 

Hai armânji – Hai aromâni

 

Heee heee heeey… 

Hai armânji, hai armânji, 
Hai armânji s`inshim adzâ priimnari. 
Hai armânji, hai armânji, 
 în hoarâ iasti numtâ mari. 

(Hai aromâni, hai aromâni

Hai aromâni să ieșim azi la plimbare

Hai aromâni, hai aromâni

Că în sat este nuntă mare)


Refren - Refren
Haide, haide moi 
Haidits` tuts` la gioc 
Haide, haide moi 
Hai s`giucats cu foc. 

(Haide, haide măi

Haideți toți la joc

Haide, haide măi

Hai să jucați cu foc.)


Heee heee heeey… 

Hai armânji, hai armânji, 
Fatsi numtâ gioni mult cu hari. 
Hai armânji, hai armânji, 
S`nidzem tora tuts cu nhic cu mari. 

(Hai aromâni, hai aromâni

Face nuntă un june cu mult har

Hai aromâni, hai aromâni

Să mergem acum toți cu mic cu mare.)


Refren - Refren

 

Heee heee heeey… 

Hai armânji, hai armânji, 
Avdzâm  înveasta îi cu hari. 
Hai armânji, hai armânji, 
Cu grambolu shi`ari uidiseari. 
(Hai aromâni, hai aromâni

Auzim că mireasa are mult har

Hai aromâni, hai aromâni

Cu mirele are multă potrivire.)

 

Refren - Refren

 

Heee heee heeey… 

Hai armânji, hai armânji, 
Tsi numtâ musheatâ vas videm. 
Hai armânji, hai armânji, 
Mari moaubeti noi s`fâtsem. 
(Hai aromâni, hai aromâni

Ce nuntă frumoasă vom vedea

Hai aromâni, hai aromâni

Mare taifas noi să facem.)

 

Refren - Refren

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Hai armânji, ”giony” / Versuri, 3 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----hai-arm--nji/2016 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Cafi searâ ti`ashtiptam – În fiecare seară te așteptam

 

Cafi searâ`nhi ti`ashtiptam 
Oh lele, lea feată, 
Di mesi î`nhi ti tsâneam 
Oh lele, lea feată. 

(În fiecare seară mi te așteptam

Oh lele, tu fată

De mijloc mi te țineam

Oh lele, tu fată)

 

 

Refren - Refren
Voi  shtiu, tini lea feată 
 tse`nhi mi`arâseshi.. 
Vinhi aseara pi la tini 
Poarta u nchiseshi… 

(Vreau să știu tu fată

De ce m-ai înșelat

Am venit aseară pe la tine

Poarta ai închis-o)


Zboarâ multi  dzâtseam 
Oh lele, lea feată, 
Doii multu  hârseam 
Oh lele, lea feată. 

(Vorbe multe ne ziceam

Oh lele, tu fată

Amândoi mult ne bucuram

Oh lele, tu fată)

 

Refren - Refren

T`unâ dzâu î`nhi ti vidzui 
Oh lele, lea feată, 
Cu ficiorlu a nu shtiu curi 
Oh lele, lea feată. 

(Într-o zi mi te văzui

Oh lele, tu fată

Cu feciorul nu știu cui

Oh lele, tu fată)


Refren - Refren


Pi`atsel gioni iu lu`aflashi 
Oh lele, lea feată, 
Di aveari î`nhi ti mârtashi 
Oh lele, lea feată. 

(Pe acel june unde l-ai găsit

Oh lele, tu fată

Pentru avere te-ai măritat

Oh lele, tu fată)

 

Refren - Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Cafi searâ ti`ashtiptam, ”giony” / Versuri, 3 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----cafi-sear---ti-ashtiptam/2015 (audio)

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


În 1999, istoricul și diplomatul român cu origini aromâne Neagu Djuvara (1916 București - ) a publicat lucrarea O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri.

 

În capitolul Revolta Asăneștilor și ”regatul vlahilor și bulgarilor”, N. D. face și o scurtă prezentare a statului întemeiat în 1185 de frații aromâni / vlahi Asan și Petru, conducătorii răscoalei victorioase a aromânilor și bulgarilor din munții Balcani împotriva dominației Imperiului Bizantin.



<Cumanii* au pătruns până în Bulgaria** – Bulgaria care nu mai există ca stat independent de la fioroasa represiune a împăratului bizantin Vasile II zis Bulgaroctonul*** – (o urmă o reprezintă, de pildă, localitatea Kumanovo, unde s-au întâlnit în anii ’90 negociatorii militari ai Iugoslaviei și NATO!). Or, în toată acea regiune mai trăia încă o importantă populație de limbă română care, fără îndoială, păstrase un contact neîntrerupt cu românii de la Nord de Dunăre. Acești valahi se îndeletniceau în special cu creșterea oilor, de unde, cu vremea, termenul de vlah a devenit, la bulgari și la greci, sinonim cu cioban.


În 1185, doi frați vlahi din regiunea Târnovo****, Petru și Asan, certați pe motive fiscale cu împăratul bizantin Isaac Anghelos*****, și fiindcă acesta refuzase continuarea unui serviciu militar al acestor vlahi în armata bizantină, asmuțesc ținutul întreg, și pe vlahi, și pe bulgari, împotriva împărăției. Cum, după doi ani de lupte, soarta armelor le e potrivnică, trec Dunărea și se întorc de acolo cu alți români și cu călărime cumană, iar după un timp, îi înving pe bizantini. Această imediată alianță româno-cumană mă face să cred că acei frați vlahi din Târnovo aveau cu căpeteniile cumane o legătură mai veche, poate chiar o încuscrire, întrucât numele Asan e cuman. Petru****** și Asan******* vor prelua coroana foștilor țari bulgari, căci aceasta reprezenta tradiția statală a locului, întreruptă de bizantini cu două sute de ani în urmă. Un al treilea frate, Ioniță********, zis pe grecește Kaloioannes, adică cel Frumos (sau cel Viteaz?) duce și mai departe ambiția familiei, obținând o coroană regală de la marele papa Innocentiu III*********. Corespondența dintre papa și Ioniță dovedește clar că acesta din urmă își reclama originea sa romană și că papa o recunoștea (se știe ce bine informată a fost întotdeauna papalitatea!). Lucrurile se vor încurca însă în urma cuceririi Constantinopolului, în 1204, de către cruciații celei de-a patra cruciade, deviate de al drumul ei de lăcomia și viclenia venețienilor. (Eveniment dramatic cu consecințe incalculabile, căci de atunci s-au învrăjbit atât de rău Bisericile din Apus și Răsărit, catolicii și ortodocșii, încât nu s-au mai putut împăca nici până azi.) Ioniță va părăsi obediența romană pentru a reveni la ascultarea față de patriarhul grec (refugiat la Niceea**********, în Asia Mică) și, purtând război cu cruciații, cu frâncii, în 1205, îl va învinge, la Adrianopol***********, pe împăratul latin Baldovin de Flandra**************, care va pieri în beciurile de la Târnovo. Dar statul Asăneștilor*************, instalat în tradiția politică și culturală a primului țarat bulgar, nu va mai fi cunoscut după Ioniță ca ”regat al vlahilor și bulgarilor”, ci numai ca al ”doilea țarat bulgar”, participarea  inițailă a românilor la această mare înfăptuire fiind cu vremea estompată, până la a permite afirmația (chiar ridicolă) a une anumite istoriografii bulgare, că a fost vorba de un ”regat al bulgarilor și al ciobanilor”…>


 

SURSA

Neagu Djuvara, O scurtă istorie a poporului roman povestită celor tineri, ediția VII, editura Humanitas / seria Istorie, București, 2008, pp. 44-45.

 


NOTE M.T.

*Cumani – Populație turcică care în secolul XI a venit din steeple nord-pontice și s-a așezat pe teritoriul de azi al României, de unde făceau incursiuni peste Dunăre, în Imperiul Bizantin.

**Bulgaria – Poporul turanic al bulgarilor a venit din steeple nord-pontice și s-a așezat în 681 pe teritoriul dintre Dunăre și munții Balcani. Aici a fost asimilat în timp de slavii așezați după 602, dând numele și elita militară poporului ce se va forma. În 863 cneazul Boris I a decis creștinarea în rit ortodox. În 917 cneazul Simeon cel Mare s-a proclamat țar / cezar / împărat.

***Vasile II (976-1025) – Supranumit Bulgaroctonul = Omorâtorul de bulgari, după ce în 1118 a desființat țaratul bulgar. Membru al dinastiei Macedonene (867-1056), în timpul domniei sale, Imperiul Bizantin clasic a atins apogeul puterii.

****Târnovo – Orașul Veliko Târnovo din centrul Bulgariei de azi a fost capitala celui de-al doilea țarat bulgar (1185-1393), fiind cunoscut și ca ”Orașul Țarilor”.

*****Isaac Anghelos (1185-1195) – Întemeietor al dinastiei Anghelos (1185-1204).

******Petru – A avut două domnii: 1185-1187 și 1196-1197. A fost asasinat de boieri.

*******Asan (1187-1196).- A fost asasinat de boieri.

********Ioniță (1197-1207) – A fost asasinat de un comandant cuman.

*********Innocentiu III (1198-1216) (laic Lotario, conte de Segni) – În timpul pontificatului său a fost inițiată Cruciada IV împotriva musulmanilor din Orientul Apropiat, care a fost însă deviată împotriva Imperiului Bizantin.

**********Niceea – Azi Iznik, în nord-vestul Asiei Mici turcești. A fost capitala Imperiului Bizantin între 1204 și 1261, când Mihail VIII Paleologul (1261-1282) a recucerit Constantinopolul.

***********Adrianopol- Azi Edirne, în Turcia europeană. Era unul din marile orașe ale Imperiului Bizantin.

************Balduin de Flandra – Conte de Flandra (regiunea vorbitoare de flamandă/olandeză  în Belgia). Primul împărat (1204-1205) al Imperiului latin de Constantinopol, întemeiat de cavalerii catolici ai Cruciadei IV, care au cucerit capitala Imperiului Bizantin în 1204.

*************Asăneștii – Dinastia lor a durat până în 1258, moment din care tronul a fost preluat de țari de origine bulgară până la cucerirea otomană din 1396.

Lilici di tru mai – Floare de mai

T'unã dzuuã albã armãnã 
Dipunea cu furca'n mãnã 
T'unã dzuuã albã armãnã 
Dipunea cu furca'n mãnã 

(Într-o zi blondă aromână

Cobora cu furca-n mână

Într-o zi blondă aromână

Cobora cu furca-n mână)

Apã s'ia di la fãntãnã 
S'u ducã la stani 
Apã s'ia di la fãntãnã 
S'u ducã la stani 

(Apă să ia de la fântână

S-o ducă la stână
Apă să ia de la fântână

S-o ducă la stână)

Refren - Refren
Lele ca vai, ca vai , 
Lilici di tru mai 
Bo bo , bo bo 
Bo bo shi oi bo bo 

(Lele ca vai, ca vai

Floare de mai

Bo, bo, bo, bo

Bo, bo și oi bo, bo)

Mashi unu gione picuraru , lea 
U vidzu di la cutaru 
Mashi unu gione picuraru , lea 
U vidzu di la cutaru 
(Doar un june pcăurar, ti

O văzu de la târlă

Doar un june pcăurar, ti

O văzu de la târlă)


Vidzu cã'i arãmãnã , dado 
U bashe pi mãnã 
Vidzu cã'i arãmãnã , dado 
U bashe pi mãnã 
(Văzu că-i aromână, mamă

Îi sărută mâna

Văzu că-i aromână, mamă

Îi sărută mâna)


Refren -
Refren

Ma di'arshini laia armãnã 
Lãndzãdzã  sãptãmãnã 
Ma di'arshini laia armãnã 
Lãndzãdzã  sãptãmãnã 

(Dar de rușine draga aromână

Căzu bolnavă o săptămână

Dar de rușine draga aromână

Căzu bolnavă o săptămână)

S'asculã martsa dimineatsa 
Di'sh lã mainli sh'fatsa 
S'asculã martsa dimineatsa 
Di'sh lã mainli sh'fatsa 
(Se trezi marți dimineața

Și-și spălă mâinile și fața

Se trezi marți dimineața

Și-și spălă mâinile și fața)

Refren -
Refren


SURSA

Maria, Vrearea Armaneasca - Lilici di tru mai , ”giony” / Versuri, 22 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vrearea-armaneasca---lilici-di-tru-mai-/1363 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 




Stam  dzuua tu livadi – Stau într-o zi în livadă

Stam  dzuua tu livadi 
Stam  dzuua tu livadi 
Treatsi unu gioni mi veadi 
Treatsi unu gioni mi veadi 

(Stau într-o zi în livadă

Stau într-o zi în livadă
Trece un june și mă vede

Trece un june și mă vede)

Treatsi unu gioni mi veadi 
Treatsi unu gioni mi veadi 
Bunã tsã'i dzuua lea musheatã 
Bunã tsã'i dzuua lea musheatã 

(Trece un june și mă vede

Trece un june și mă vede

Bună ziua tu frumoaso
Bună ziua tu frumoaso)

Bunã tsã'i dzuua lea musheatã 
Bunã tsã'i dzuua lea musheatã 
Nu'am vidzutã ahtari njatã 
Nu'am vidzutã ahtari njatã 
(Bună ziua tu frumoaso
Bună ziua tu frumoaso

Nu am văzut așa furmusețe

Nu am văzut așa furmusețe)

Nu'am vidzutã ahtari njatã 
Nu'am vidzutã ahtari njatã 
Naltã , analtã , mavrumatã 
Naltã , analtã , mavrumatã 

(Nu am văzut așa furmusețe

Nu am văzut așa furmusețe
Înaltă, înaltă, cu ochi negri

Înaltă, înaltă, cu ochi negri)


Dzãsi zborlu , trapsi calea 
Dzãsi zborlu , trapsi calea 
Io mãrata'nj mutreamu valea 
Io mãrata'nj mutreamu valea 

(Zise vorba, își luă calea
Zise vorba, își luă calea

Eu, biata, priveam valea

Eu, biata, priveam valea)


Io mãrata'nj mutreamu valea 
Io mãrata'nj mutreamu valea 
Mutreamu valea, lãcrimamu 
Mutreamu valea, lãcrimamu 
(Eu, biata, priveam valea

Eu, biata, priveam valea

Priveam valea, lăcrimam

Priveam valea, lăcrimam)


Mutreamu valea, lãcrimamu 
Mutreamu valea, lãcrimamu 
Ca tu somnu'nj mi'anyisamu 
Ca tu somnu'nj mi'anyisamu 
(Priveam valea, lăcrimam

Priveam valea, lăcrimam

Ca în somn visam

Ca în somn visam)


Tsi fu zborlu atselu tsi dzãsi 
Tsi fu zborlu atselu tsi dzãsi 
Tu inimã'nj mi pãtrunsi 
Tu inimã'nj mi pãtrunsi 

(Ce fu vorba el ce-o zise

Ce fu vorba el ce-o zise

În inimă mă pătrunse

În inimă mă pătrunse)


SURSA

Maria, Vrearea Armaneasca - Stam nã dzuua tu livadi , ”giony” / Versuri, 22 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vrearea-armaneasca---stam-n---dzuua-tu-livadi/1362 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Di dorlu'a tãu lea vruta mea – De dorul tău tu, iubita mea

Di dorlu'a tãu lea vruta mea 
Inj plãndzi nica inima 
Di dorlu'a tãu lea vruta mea 
Inj plãndzi nica inima 
(De dorul tău tu, iubita mea
Îmi plânge încă inima

De dorul tău tu, iubita mea

Îmi plânge încă inima)

  

Refren - Refren
Tsi nj'u doru di tini vrutã, di oclji a tãi 
Io va s'yinu la tini featã,  multu ti voiu 
Va ti'adaru nveastã steauã, lilicea mea 
Pãnã la moarti doji featã s'bãnãmu bana 

(Cât îmi este dor de tine iubito, de ochii tăi

Eu voi veni la tine fată, că mult te iubesc

Te voi face mireasă steaua, floarea mea

Până la moarte amândoi fată să trăim viața)


Ashteptu vrutã oara s'treacã 
Ta sã'nj ti'adaru a meau nveastã 
Ashteptu vrutã oara s'treacã 
Ta sã'nj ti'adaru a meaunveastã 

(Aștept iubito timpul să treacă

Ca să mi te fac a mea nevastă

Aștept iubito timpul să treacă

Ca să mi te fac a mea nevastă)


Refren –
Refren

 


 

SURSA

Maria, Vrearea Armaneasca - Di dorlu'a tãu lea vruta mea, ”giony” / Versuri,  22 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vrearea-armaneasca---di-dorlu-a-t--u-lea-vruta-mea/1361 (Audio)

  

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 



 

Ah moi tini featã – Ah măi tu fată

Tutã lumea inj mi'antreabã 
 tse featã inj ti voiu 
 tini ts'arãdzã di mini 
Ti fatsã featã  mi vrei 
(Toată lumea mă întreabă

De ce fată te iubesc

Că tu mă înșeli

Te faci fată că mă iubești)

 

Bis-Bis

 

Ah moi tini featã 
Spuni'nj 
ma s'mi vrei 
Nu'nj ts'arãdzã 
di mini 
S'plãngã oclji a mei 

(Ah măi tu fată

Spune-mi dacă mă iubești

Nu mă păcăli

Ca să plângă ochii mei)


Bis-Bis

 

Ascultã lea vruta mea 
Dorlu'a meu io va ts'aspunu 
Voi noi doji ta s'nã luãm 
Tutã bana s'him deadunu 

(Ascultă tu iubita mea

Dorul meu eu ți-l voi spune

Vreau ca amândoi să ne luăm

Toată viața să fim împreună)


Bis-Bis

 


Ah moi tini featã 
Spuni'nj 
ma s'mi vrei 
Nu'nj ts'arãdzã 
di mini 
S'plãngã oclji a tãi 
(Ah măi tu fată

Spune-mi dacă mă iubești

Nu mă păcăli

Ca să plângă ochii tăi)

 

Bis-Bis

 

 

SURSA

Maria, Vrearea Armaneasca - Ah moi tini featã, ”giony” / Versuri, 22 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vrearea-armaneasca---ah-moi-tini-feat--/1360 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


 

În 1937 istoricul român Ioan Lupaș (1880 Săliște / Sibiu * Ungaria – 1967 București * România) publica lucrarea Istoria unirii românilor.


În ultimul capitol I. L. tratează situația și rolul românilor rămași afara granițelor României Mari formate în 1918, în care îi include și aromânii din Peninsula Balcanică.


”(…) Mai sunt români și în Bulgaria, pe lângă Vidin și în județul Plevna (100.000), iar în Peninsula Balcanică românii macedoneni sau aromânii sunt răspîndiți în număr de peste o jumătate de million.


Românii aceștia, așezați în afară de granițele țării noastre, sunt ca niște trupe de pază, ca niște posture înaintate, care au de îndeplinit un rost destul de greu, dar nu mai puțin însemnat și folositor, acela de strajă la porțile României întregite, dând alarma ori de câte ori s-ar ivi vreun început de primejdie din partea unor vecini care nu ar vedea tocmai cu ochi buni țara noastră întregită până aproape de hotarele firești ale graiului strămoșesc. Suntem datori a ne gândi și la soarta grea a românilor rămași în afară de granițele de astăzi ale patriei noastre, ajutându-i de câte ori ni se dă prilej, încurajându-i în luptele lor pentru apărarea credinței și a sufletului românesc, ținând totdeauna seamă de adevărul cuprins în cuvintele: despărțit sau depărtat, fratele-i tot frate.”


SURSA

Ioan Lupaș, Istoria unirii românilor, editura Scripta, București, 1993, pp. 291-292

În 1971 istoricul grec Hélène Ahrweiler (născută Glykatzi în 1926 la Atena ) publica o culegere de studii având ca subiecte structurile administrative și sociale ale Imperiului Bizantin.

 

În articolul referitor la o inscripție grecească din secolul XIV privind statutul administrativ special al tribului slavilor Melingi din regiunea peloponesiacă Laconia (Grecia) face și o comparație cu statutul aromânilor, numiți în textul francez les Valaques. Traducerea din franceză îmi aparține.


”Orice ar fi, totul ne determină să credem că les sebastes-tzaousioi ai Slavilor* din Peloponez** aveau sub ordinele lor un grup etnic distinct, care se bucura de un statut special: ei aveau cu siguranță aceeași jurisdicție ca și le sebaste al Bulgarilor*** din acea epocă. Trebuie să adăugăm la această mică listă Cumanii**** instalați în imperiu de Ioan III Vatatzes***** și menționați un secol mai târziu conduși de un εύγενέστατος? Acest fapt ar fi cu atât mai verosimil cu cât le sebaste-tzaousios du drongue al Melingilor Constantin Spanis avea distincția onorifică de πανευγενέστατος. În orice caz, este probabil că alte grupuri etnice instalate în imperiu în această perioadă, cum sunt Aromânii și Albanezii, se bucurau de același statut administrativ și erau conduși de proprii lor șefi denumiți εύγενέστατοι, σεβαστοί, sau, în cazul în care formau un corp de armată separat, ca tzaousioi. Astfel credem că les φύλαδχι des άβασίλεστοι Άλβανοί din Tesalia******, care recunoșteau autoritatea imperială sub Andronic III******* ar fi putu primi în schimb unul din aceste titluri bizantine care, în afară de onorabilitate, implica recunoașterea de către imperiu a autorității lor asupra propriului popor: o analiză a surselor de la sfârșitul secolului XIII și din prima jumătate a secolului XIV referitoare la Tesalia și Epir******** ar putea fi foarte utilă pentru o mai bună precizare a statutului administrativ pe care imperiul îl acorda străinilor așezați pe teritoriul său și care serveau în armatele sale.”

 

SURSA

Hélène Ahrweiler, Etudes sur les structures administratives et sociales de Byzance, Varioum Reprints, London, 1971, pp. 37-38. (XV. Une inscription méconnue sur les Mélingues du Taygète pp. 35-38)

 

 

NOTE M. T.

*Slavii – Popor din răsăritul Europei care în secolul VI s-a instalat în Câmpia Română de unde efectua incursiuni peste Dunăre, în Imperiul Roman de Răsărit sau Bizantin. În timpul atacului din 602, profitând de criza politică din imperiu, slavii au început să se așeze în provinciile balcanice ale imperiului, împingând în cursul secolului pe bizantini spre țărmurile peninsulei.

**Peloponez – Peninsulă din sudul Greciei legată de restul țării de istmul Corint.

***Bulgarii - Poporul turanic venit din steeple nord-pontice care s-a așezat în 679-681în peninsula balcanică. Ei au fost asimilați de o parte a slavilor, devenind elita lor militară și dîndu-le numele ca popor. După creștinarea în rit orthodox din 863, bulgarii au proclamat țaratul (țar / cezar / împărat) în 917. În 971 bizantinii au început contraofensiva pentru recucerirea Peninsulei Balcanice, desființînd țaratul bulgar în 1018, dar nereușind să dizloce sau să asimileze imediat pe slavii din peninsulă.

****Cumanii – Popor turcic care a venit din stepele nord-pontice și s-a așezat pe teritoriul României în secolele XI-XIII. De aici au efectuat incursiuni în Imperiul Bizantin și după înfrîngerea în fața expansiunii tătarilor în prima jumătate a secolului XIII o parte au fost acceptați în Imperiul Bizantin.

*****Ioan III Vatatzes (1222-1254) – Împărat al Imperiului Bizantin cu capitala la Niceea (Iznik / Turcia), stat format după cucerirea Constantinopolului de către cavalerii catolici ai Cruciadei IV.

******Tesalia – Regiune din centrul Greciei.

*******Andronic III (1328-1341) – Al treilea împărat din dinastia Paleologilor (1261-1453), întemeiată de Mihail VIII, cel care a recucerit Constantinopolul în 1261.

********Epir – Regiune în nord-estul Greciei, la granița cu sudul Albaniei.

 

Bum bum bumbuneadza - Bum, bum, tună

 

Bum bum bumbuneadzâ 
Ploaia dipriunâ da, 
Bum bum bumbuneadzâ 
Anchisii la vruta mea... 

(Bum, bum, tuna

Ploaia continua să cadă

Bum, bum, tuna

Pornii spre iubita mea)

Bum bum bumbuneadzâ 
Io pi ploai îi dau ninti, 
Bum bum bumbuneadzâ 
Ca ciâcârdâsii tu minti... 

(Bum, bum, tuna

Eu pe ploaie merg înainte

Bum, bum, tuna

Parcă mi-aș fi pierdut mintea)

Bum bum bumbuneadzâ 
Io pi ploai nu`am tsâva, 
Bum bum bumbuneadzâ 
Voi s`u bash pi vruta mea... 
(Bum, bum, tuna

Eu pe ploaie n-am nimic

Bum, bum, tuna

Vreau s-o sărut pe iubita mea)

Bum bum bumbuneadzâ 
Cu astrindzeri sh`cu bâsheri, 
Bum bum bumbuneadzâ 
Cu naima îmsheati hări... 

(Bum, bum, tuna

Cu îmbrățișări și cu sărutări

Bum, bum, tună

Cu cele mai frumoase însușiri)


SURSA

Geoga Rafte, Pindu & Lupci - Bum bum bumbuneadza, 15 februarie 2011, ”giony” / Versuri, http://giony.ro/versuri-p/pindu---lupci---bum-bum-bumbuneadza/2588 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


 


 

Haidi vini oaraHaide a venit momentul 

Haidi vini oara s'nã fudzimu 
Maro, Maro moi mushatã 
Haidi vini oara s'nã fudzimu 
Maro, Maro moi mushatã 
(Haide a venit momentul să plecăm

Maro, Maro, măi frumoaso

Haide a venit momentul să plecăm

Maro, Maro, măi frumoaso)

 

Haidi shi s'nã njeamu tru loclu a nostru 
Maro, Maro moi mushatã 
Shi s'nã njeamu tru loclu a nostru 
Maro, Maro moi mushatã 

(Haide și să mergem la locul nostru

Maro, Maro, măi frumoaso

Și să mergem la locul nostru

Maro, Maro, măi frumoaso)

 

Haidi more veara , primuvearã 
Maro, Maro moi mushatã 
Haidi more veara , primuvearã 
Maro, Maro moi mushatã 

(Haide măi vara, primăvara

Maro, Maro, măi frumoasă

Haide măi vara, primăvara

Maro, Maro, măi frumoasă)

 

Haidi aclo sh'kiru lea, aclo muri ea 
Maro, Maro moi mushatã 
Aclo sh'kiru lea, aclo muri ea 
Maro, featã cu oclju laiu 
(Haide acolo s-a pierdut, acolo a murit ea

Maro, Maro, măi frumoaso

Acolo s-a pierdut ea, acolo a murit ea

Maro, fată cu ochii negri)

 

Haidi vini oara s'nã fudzimu 
Maro, Maro moi mushatã 
Haidi vini oara s'nã fudzimu 
Maro, featã cu oclju laiu 

(Haide a venit momentul să plecăm

Maro, Maro, măi frumoaso

Haide a venit momentul să plecăm

Maro, fată cu ochii negri)

 

 

SURSA

 Stefan Popi, Pindu & Lupci - Haidi vini oara, ”giony” / Versuri,  9 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/pindu---lupci---haidi-vini-oara/1292

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 

 

 

Dornji scumpul a`li mani – Dormi scumpul mamei

 

Dornji scumpul a`li mani 
Dornji scumpa 
mea fidani… 
Dornji pânâ dimineatsa 
Va`nhi ti leagăn nani, nani… 

(Dormi scumpul mamei

Dormi scumpul  meu vlăstar

Dormi până dimineață

Te voi legăna, nani, nani)

Va`s creshtsâ calesh ca tata, 
`nalt la trup, mushat la fatsâ… 
Ca trandafilâ mushatâ, 
Ca lutseafir dimineatsa… 

(Vei crește ca oacheș tata

Înalt la trup, frumos la față

Ca trandafirul frumos

Ca luceafărul dimineața)

Va`s creshtsâ calesh ca tata, 
`nalt la trup, mushat la fatsâ… 
Ca icoanâ zugrâpsitâ 
Ca lutseafirlu` dimineatsa… 

(Vei crește oacheș ca tata

Înalt la trup, frumos la față

Ca icoana pictată

Ca luceafărul dimineața)

Dornji albul a`li mani 
 îi noapti shi`arcoari… 
A ts`angheatsâ a tali coati 
Mirginos` io hiu 
di soari… 

(Dormi nevinovatul mamei

Că e noapte și frig

Îți vor îngheța ale tale mâini

Departe eu sunt de soare)

Va`s creshtsâ calesh ca tata, 
`nalt la trup, mushat la fatsâ… 
Ca icoanâ zugrâpsitâ 
Ca lutseafirlu` dimineatsa… 

(Vei crește oacheș ca tata

Înalt la trup, frumos la față

Ca icoana pictată

Ca luceafărul dimineața)

Lângâ pat îshi veagi mana 
Nidurnitâ ca shidani… 
Dornji somnu fârâ yisi 
Dornji scumpul a`li mani.. 
(Lângă pat veghează mama

Nedormită demult

Dormi somn fără vise

Dormi scumpul mamei)



SURSA

D!N4MO g!rl, Pindu & Lupci - Dornji scumpul a`li mani, ”giony” / Versuri,  19 august 2009, http://giony.ro/versuri-p/pindu---lupci---dornji-scumpul-a-li-mani/196 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 2 din 4

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required