Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Localitati » R » Items filtered by date: Septembrie 2011
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Items filtered by date: Septembrie 2011

Ciclul de poezii Macedonele a fost publicat pentru prima dată în volumul Poezii de D. Bolintineanu atît cunoscute cît şi inedite, apărut în 1865 la Tipografia lucrătorilor asociaţi din Bucureşti.

Prefti Mihai – Durut iho / 1987

Miercuri, 21 Septembrie 2011 11:39

În 1987 poetul aromân Mihai Prefti (1953 - ) publica volumul de versuri aromâne Durut iho (Tandru ison).


Volumul a apărut la editura Litera din Bucureşti ’’în regia autorului’’, cu următoarea dedicaţie: Ti-a mea durută mană, Ţaca al Vini şi hil’ilu a meu Alexandru.


Cartea, care are ca subtilu poeme aromâne, am găsit-o în biblioteca mătuşii mele Eugenia Pitu, având următoarea dedicaţie de mână: Ti Emil Culeţu, armânu cu mari livindeaţă şi mintiminili – Cu vreari şi multă tiniy. 23 Cirişaru 1988. M. Prefti.


Cele 56 de pagini ale volumului cuprind 44 de poezii, ale căror titluri româneşti îmi aparţin: Meru ncruţil’at pi hlambură (Mărul cruciat pe steag), Apostol’i tu cridinţă (Apostoli în credinţă), Zboarîli (Vorbele), Dulţea limbă di zîmani (Dulcea limbă strămoşească), Dit sinuri îşi inşi (Din graniţe îşi ieşi), Tilefi nă fîţem (Ne jertfim), Zboară niholti (Cuvinte niholti), Pseftu zghic (Ţipăt fals), Pîlîcîrie (Rugăciune), Ni inşi Sfinxul dininti (Ne ieşi Sfinxul înainte), Aventura chirolui (Aventura timpului), Acl’imarea al Pan (Chemarea lui Pan), Amare veduie (Mare văduvă), Ampirţîri (Împărţiri), Hîrsite Sisif (Fericitule Sisif), Poemi nifapti aşteaptă ducheari s-amintă (Poeme nescrise cer sentimente ca să fie compuse), Frîndzi-ţ mesea (Frânge-ţi mijlocul), Icoană mîrghită (Icoană mîrghită); Aclo, Gordion (Acolo, Gordion); Iho I (Ison I), Iho II (Ison II), Iho III (Ison III), Calea cu pluchi di Cavgagia (Drumul cu lespezi la Cavgagia), Aniversari (Aniversare), Xichi (Neîmplinire), Bană (Viaţă), Tu pîntica noaptil’ei (În miezul nopţii), Braţă cusurăhi (Braţe ),Tisaga cu mîrtii (Desaga cu păcate), Oameni isihisiţ, Defi ş-vise!, Apurie mardzina di-amari, Zivă niastruvisită, Eva (Eva), Thimiseri; Limos, chirolu angl’iti tut (Lacom, timpul înghite tot); Cîntic di jali (Cântec de jale), Luna ’mplină (Luna plină), Muşuteaţă (Frumuseţe), Sirveani (Desfătare), Zilipsiri (Dorinţe), Dor (Dor), Cîţe nu iňi (De ce nu vii), Nat (Prunc).


Coperta spate include aprecierea criticului literar aromân Hristu Cândroveanu (1928 - ): ''Fără a se dezice de restituirea imaginii sociale a etniei - ceea ce a constituit întîa preocupare a poeţilor aromâni mai vechi - nota distinctă a liricii lui Mihai Prefti este metafora încărcată de refelcţie. Modernitatea acestei poezii constînd în trăirea tensionată a cuvîntului, privit el însuşi într-o infinitate de semnificaţii.''


Sirma Guci, o veche şi buna prietenă a autorului, a fost surprinsă de apariţia volumului, pe care îl caracteriza astfel: "E cam rece şi puţin abstract’’. De aceea îşi propune: ‘’Eu dacă aş scrie aş fi mai caldă, mai feminină". În consecinţă, în toamna lui 1988 scrie primele sale versuri în aromână, primul care i le citeşte fiind chiar M. P., care o încurajează în acest sens.

Yoryi Vrana consacră acestui volum capitolul Unâ thimisiri şi-ndoauâ minduiri ti poezia alu Mihali alu Prefti şi mira armânamilei din articolul Mihali al Prefti shi poezia, postat pe saitul ‘’Tră Armânami’.

 

SURSE:

Mihai Prefti, Durut iho, Litera, Bucureşti, 1987, 56 p.

***, Despre Sirma, ’’Sirma Guci’’, http://www.sirmaguci.ro/despre_sirma/

Yoryi Vrana, Mihali al Prefti shi poezia, ’’Tră Armânami. Association des Francais Aroumains’’, 12 mai 2010, http://www.armanami.org/blog/mihali-al-prefti-shi-poezia/#more-241

Caratana Nicolae – Aşteptu soarile / 1985

Luni, 19 Septembrie 2011 09:08

În 1985 poetul aromân Nicolae Caratana (14.07.1914 Horopani, Grecia - 19.10.1992 Constanţa, România) a publicat volumul de versuri aromâne Aşteptu soarile.


Având subtitlul poeme în dialectul aromân, lucrarea a apărut ’’în regia autorului’’, conform notei de final a editurii Litera din Bucureşti.


Cele 72 de pagini ale cărţii cuprind 42 de poezii (titlurile în română îmi aparţin): Limba-a noastră, Boţ (Voci), Cătră părintele Averchie, Fărţăroţîli, Ligendă, Cum s’ ti agârşescu (Cum să te uit), Plângute tri Muscopule (Plângerea Moscopolei); Macidonie, mi ’mviscui cu tine (Macedonie, m-am împodobit cu tine); Alexandriadă; Dumnidzale, Dumnidzale; Dor, Când va s’ creapă topa Avlona, Nvis, Vine oara tra să ’nviaţ (A venit timpul să înviaţi), Rugăciune către mama, Cătră munte, Horopani, Muntile, Expatriare, Vin să seamin (Vin să semăn), ’Nă dzuă va s’işim ş’ noi tu pade (Într-o zi vom ieşi la liman), Voi s’ ţî hiu hiliu (Vreau să-ţi fiu fiu), Rădăcină, Tri tine nu bănaşi vîrnă oară (Pentru tine nu ai trăit niciodată), Nice ’nă limbă nu-ţ deade arihate (Nici o limbă nu ţi-a dat linişte), Calu, Fără trup, Nu ai lipsă di trup (Nu ai nevoie de trup), Sfinxul, Masturlu Manoli (Meşterul Manole), Plângute tri şcoalile armâneşti înclise (Plângerea şcolilor aromâne închise), Alumta al Iacov cu anghilu (Lupta lui Iacov cu îngerul), Suflit-a meu tu pădure (Sufletul meu în pădure), Di aua pîn’didinde (De aici până dincolo), Tine soare ş’mine lună (Tu soare şi eu lună), Cântic di vreare (Cântec de dragoste), Foame şi seate, Îli zburam un zbor di iarbă (Îi ziceam un cuvânt de iarbă), Cântic, Cânticul al Gârguţa, Cântic fărşirotesc, Blisteame tri aceli ce şi-alasă limba (Blesteme asupra acelora care îşi uită limba).


În final, autorul a redactat următoarea Notă explicativă:

‘’Ç – Se citeşte ţ. Provine dintr-un c latin. Cînd provine dintr-un t latin, a fost redat prin ţ. Etimologizarea nu am putut-o menţine la sfârşitul cuvintelor, cînd consoana suferă alternanţă. Ex. boaçe, plural boţ, Çe faţ? (Ce faci?)

ļ – Se citeşte ca în italiană gli.

ň – Se citeşte ca în italiană campagna. Provine dintr-un n latin sau ň neogrec.

m cu căciuliţă – Se citeşte tot moale. Provine dintr-un m latin.

ĭ – În poziţie intersilabică este mut. Ex. Armânĭļi.

ŭ – În poziţie finală este semivocalic. Ex. hiliŭ, în poziţie intersilabică este mut.Ex. graiŭlu.

dz – Se pronunţă ca în neogreacă tz.

gh – De provenienţă neogreacă, se pronunţă ca în neogreacă γ (gama). Ex. aghre, Vérghia, Stérghia.

th – Se pronunţă ca în engleză think.

ATENŢIE!

Orice i final se pronunţă semivocalic, ca în daco-română. Ex. găini. Se pronunţă vocalic cînd joacă rolul de desinenţă la nominative plural, şi este precedat de un ĭ (mut) sau ŭ (mut). Ex. Armânĭļi, hiļŭlu.

La substantivele terminate în consoană, exceptîbnd pe l şi r, articularea s-a făcut prin l, ca în daco-română. Acest gen de articulare se întîlneşte în unele regiuni din Macedonia. Ex. chieptul, omul. Cele terminate în diftong, prin articolul lu. Ex. boŭlu, arâŭlu. La fel cele terminate în r. Ex. Zborlu. Cele terminate în l, u final rol şi de articol. Ex. calu.

Vocala cu apertură închisă anterioară, cînd provine dintr-un a latin, a fost redat ă prin â, cînd provine din i latin prin î. Cele din fondul limbilor balcanice, tot prin î.

Prin această scriere, oarecum etimologizată, am căutat să demonstrez, cel puţin visual, provenienţa din acelaşi trunchi al celor două dialecte, aromâna fiind rămasă într-un stadiu arhaic.’’

În 1994 profesorul universitar de limba română Matilda Caragiu Marioţeanu (1926-2009) a publicat volumul de versuri Stihuri armâneşti. Di nuntru şi-di nafoară / Stihuri aromâne. Din năuntru şi din afară, în aromână şi română.


Volumul l-am găsit în biblioteca mătuşii mele Eugenia Pitu, iar pe Internet este postat pe saiturile ‘’Scribd’’ şi ‘’Biblioteca Culturală a Aromânilor’’, fiind înregistrat la secţiunea Literatură a saitului meu.


Cartea are următorul motto din gândirea microbiologului francez Louis Pasteur (1822-1895): ‘’Je ne demande pas quelle est ta race, ta nationalite ou ta religion, mais quelle ta souffrance’’. În traducerea mea: ‘’Eu nu te întreb care-ţi este neamul, cetăţenia sau religia, ci care-ţi este durerea’’.


Urmează Precizări în aromână şi română din partea autoarei:

30 di aesti poezii li scoşu întânea oară tu padi tu disculu Di nuntru şi-di nafoară, ELECTRECORD, Bucureşti, 1991. Suntu nali: Scară, Adil’iu, Bârni, Muzică tu amurdzită, Omega, Ghini vinişi!, Toma-Apostallu, Disicatu.

Tu aduţearea tu limba literară, ţânui multu si s-veadă latinitatea şi unitatea a limbil’ei străromâneşti, chirăndalui, di multi ori, muşuteaţa versului armânescu.

Scriarea:

l’ – gl, di-tu italiană (ex.: famiglia)

ń – gn, di-tu italiană (ex.: legno)

ţ – zz, di-tu italiană (ex.: pazzo)

dz – z, di-tu italiană (ex.: zinco)

y – γ, di-tu greacă (ex: γinaika)

th – θ, di-tu greacă (ex.: θeatron)

dh – δ, di-tu greacă (ex.: δramion)

 

‘’30 din aceste poezii au apărut prima oară în discul cu acelaşi titlu, Di nuntru şi-di nafoară, ELECTRECORD, Bucureşti, 1991. Sunt noi: Scară, Adil’iu, Bârni, Muzică tu amurdzită, Omega, Ghini vinişi!, Toma-Apostallu, Disicatu.

În transpunerea în limba literară, am preferat să fiu fidelă litinităţii şi unităţii străromânei, sacrificând, îb acest fel, adeseori, frumuseţea versului aromânesc.’’

 

O notă de subsol a editurii arată că: ‘’Dinraţiuni tipografice se notează prin dz africata dentală sonoră în loc de d + semn diacritic dedesubt, ca în cazul consoanei surde corespunzător ţ.

 

Cele 40 de poezii ale volumului sunt structurate în 6 capitole: Adil’eri / Respirări, Praguri /Praguri, In memoriam / In memoriam, Natlu / Natul, Patru yisi cu ocl’i-ncl’işi / Patru vise cu ochii închisşi, Trei blâsteami (ti şicali) / Trei blesteme (de şagă) şi, separat, Cânticu ti ginta latină / Cântul gintei latine (de Vasile Alecsandri).

 

Adil’eri include 10 poezii: Dhyeată ti hil’i-mea / Diată pentru fie-mea, Adil’iu / Respir, Datlu / Datul, Oara a-Nsirăril’ei / Ora Înserării, Adamlu şi Eva /Adam şi Eva, Căpăchi di ocl’I / Pleoape, Venus / Venus, Cruţi maltezi / Răscruci malteze, Muzică tu amurdzită / Muzică în amurg, Omega / Omega. Poezia Omega are următoarea dedicaţie: Ti omlu a meu, Noi şi Omega, tu budză di bană, Măgura, 1987 / Pentru soţul meu, Noi şi OMEGA, Măgura, 1987.

 

Praguri include 9 poezii: Praguri, Mardzini / Margine, Giocu şuţătu / Joc invers, Doru di bană / Dor de viaţă, Zvici / Bice, Scară / Scară, Frică / Frică, Bărni / Brâie (Generaţii), Ghini vinişi! / Bine-ai venit!.

 

In memoriam cuprinde 7 poezii: Cupacilu / Stejarul, Disicatlu / Despicatul, Toma-Apostallu / Toma-Apostolul, Iu-i guşa mea di lelicu? / Unde-i guşa mea de cocor?, Orchestra a munţăloru / Orchestra munţilor, Unu omu / Un om, Caprili di Santorin / Caprele din Santorin. Capitolul are următorul motto din Toma Caragiu, Pome şi alte confesiuni: ‘’Morţii lipsesc de la o vreme dintre noi’’. Poezia Cupacilu are următoarea dedicaţie: Ti fratili a meu, actorlu Toma Caragiu, faptu Hrupişti tu Eladhă, tu 21 di avgustu 1925, tricutu tu bana alantă Bucureşti, tu 4 di marţu 1977, cându s-cutrimbură loclu… / Fratelui meu, actorul Toma Caragiu, născut la Hrupişte, în Grecia, la 21 august 1925, trecut în cealaltă viaţă, la 4 martie 1977, când s-a cutremurat pământul… Poezia Iu-I guşa mea di lilecu are următoarea notă: Mama, ‘’lelicu’’ a meu, nu-I, ma zboarâli aesti a l’ei eara, tu auşaticu: ‘’Oi-i , featili-a meali, iu-I guşa mea di lilecu? / Mama, ‘’cocorul’’ meu, nu mai este, dar aceste cuvinte ale ei sunt, (spuse) la bătrâneţe: ‘’Vai, fetele mele, unde-i guşa mea de cocor?’’ Poezia Orchestra a munţăloru are următoarea notă-dedicaţie: Lucru ţi si-ari faptă, isturisită di tată- ńiu, Nico Caragiu. A lui l’i-u-ncl’inu aestă simfonie / ‘’Lucru real, istorisit de tatăl meu, Nico Caragiu. Lui îi închin această simfonie’’. Poezia Unu omu are următoarea dedicaţie: Ti George Zima. / ‘’Pentru George Zima’’. Poezia Caprili di Santorin are următoarea dedicaţie: Ti Cola Ceara / ‘’Pentru Cola Ceara’’. Aceeaşi poezie are următoarea notă: SANTORIN (gr. THERRA), di-tu Eladhă, locu avdzâtu ti picturili di pi muril’I di piştirei. Ună di eali ari numa ‘’Căprili di Santorin’’. / SANTORIN (gr. THERRA), din Grecia, loc celebru pentru frescele sale rupestre. Una dintre ele este cunoscută sub numele de ‘’Antilopele de la Santorin’’.

 

Natlu cuprinde 6 poezii: Cheatra treaţi, apili armânu / Piatra trece, apele rămân, Imnu ti mumili armâni / Imn pentru mamele aromâne, Apa yie / Apa vie, Si-ncurună zboarâli / Se cunună cuvintele, Merlu şi ńedzlu a loclui / Mărul şi miezul pământului (morcovul şi cartoful), Luna şi-meslu / Luna şi ‘’mes’’-ul (luna calendaristică). Poezia Cheatra treaţi, apili armânu are următoarea notă: Optuli versuri din capu suntu turnati di mini tu grailu a nostru după poezia ’’Pe glob’’, di Mihai Codreanu (1876-1957) / ’’Aceste opt versuri sunt din Mihai Codreanu (1876-1957), poezia ’’Pe glob’’’’.

 

Patru yisi cu ocl’i-ncl’işi cuprinde 4 poezii: Yisu di primâveara / Vis de primăvară, Yisu di veara / Vis de vară, Yisu di toamna / Vis de toamnă, Yisu di iarna / Vis de iarnă.

 

Trei blâsteami (ti şicae) cuprinde3 poezii: Blăsteami di mumă ţi u creapă ficiorili / Blesteme de mamă pe care o necăjesc copiii, Blăsteami di-nveastă ţi-l’I fudzi bărba-su tu Amirichie / Blesteme de nevastă căreia i-a plecat bărbatul în America, Blăstemu di dadă ţi-l’I fudzi ficiorlu si s-facă yeatru / Blestem de mamă căreia i.a plecat băiatul să se facă doctor.

 

Cânticu ti ginta latină are următoarea notă în aromână: Poezia aestă fu scriată di Vasile Alecsandri tu maiu, 1878. Poetlu u dzâsi la ‘’Concursul Felibrilor’’, di Montpellier, Franţa, la ‘’Societatea limbilor romanice’’. Năsu fu încurunatu aclo cu premiulu ti ma buna şi ma muşata poezie încl’inată ti latinitati. CÂNTUL GINTEI LATINE fu adusu tu limbili: latină, franceză, italiană (1878), provensală (1885), retoromană (1896), spaniolă, portugheză (1978, tu 100 di ani), şi după 110 ani u aduşu-şi mini tu limba a noastră (si-avdză-ntâńea oară tu 1989, la VI-lu Congresu a Armâńiloru di Bridgeport, U.S.A.). Redau eu în româneşte: Această poezie a fost scrisă de Vasile Alecsandri în mai 1878. Poetul a citit-o la ‘’Concursul Felibrilor’ din Montpellier, Franţa, la ‘’Societatea limbilor romanice’’. El a fost încununat acolo cu premiul pentru cea mai bună şi mai frumoasă poezie închinată latinităţii. CÂNTUL GINTEI LATINE a fost tradus în limbile: latină, franceză, italiană (1878), provensală (1885), retoromană (1896), spaniolă, portugheză (1978, la aniversarea a 100 de ani), şi după 110 ani am tradus-o în limba noastră (a fost citită prima dată în 1989, la cel de-al VI-lea Congres al Aromânilor de la Bridgeport, SUA).

 

Gheorghe Vrană, Matilda Caragiu Marioţeanu şi poezia polimorfă / Alexandru Gica, Carti di vreari trâ Matilda, Editura Sammarina, Bucureşti, 2003 (Biblioteca Culturii Aromâne, pp. 1-12)

 

Gheorghe Vrană, Poezia aromână între tradiţie şi modernitate / Istorie şi civilizaţie românească, Fundaţia Culturală Andrei Şaguna, 1998 (Biblioteca Culturii Aromâne).

 



SURSA:

Matilda Caragiu Marioţeanu, Stihuri armâneşti. Di nuntru şi-di nafoară / Stihuri aromâne. Din năuntru şi din afară, Cartea Românească, Bucureşti, 1994, 120 p.

 


Matilda Caragiu s-a născut în 1927 în localitatea Hrupişti / Aryos Orestikon din Macedonia grecească.


A fost sora celebrului actor Toma Caragiu.


În 1928 familia a fost colonizată în satul Sârsânlar din Cadrilater, sudul Dobrogei, azi în Bulgaria.


Şcoala primară o face în Sârsânlar, iar studiile liceale le-a urmat la Silistra (Durostor/Cadrilater, România), Bacău şi Ploieşti. Apoi a absolvit în 1951 cursurile Facultăţii de Limba şi Literatura Română (agenţia Mediafax) sau Litere şi Filosofie (saitul ‘’Poezia armănească’’) a Universităţii Bucureşti. În 1967 şi-a luat doctoratul cu lucrarea Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structural.


Cariera de cadru didactic universitar la Facultatea de Litere o începe ca asistent la Secţia de dialectologie a profesorului aromân Tache Papahagi, urcând în ierarhie până la gradul de profesor univesitar. A susţinut cursuri şi seminarii de istoria limbii române, gramatică istorică, dialectologie generală şi română (nord şi sud-dunăreană), limba română contemporană şi limba română pentru străini. De asemenea, a fost profesor invitat la universităţi din Salzburg (Austria) şi Frankfurt am Main (Germania). A colaborat la realizarea a trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini. De asemenea, în 2005 a publicat la editura Academiei un Manual de aromână. Carti tră înviţari armâneaşti.


Activitatea de cercetător s-a materializat cu studii ca: Liturghier aromânesc – un manuscris anonym, distins cu premiul Ministerului Educaţiei pentru editarea celui mai vechi text bisericesc în limba aromână, Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie aromână, Compendiu de dialectologie română, distins cu premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române. De asemenea, a colaborat la la tratatul de Istorie a limbii române şi Crestomaţia romanică. În 1997 a publicat la editura Enciclopedică din Bucureşti monumentala lucrare Dicţionar aromân (macedo-vlah) DOARO. A-D. Comparativ (român literar-aromân), contextual, normativ şi modern.


Şi-a publicat credoul său despre aromâni şi aromână Dodecalog al aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice şi actuale asupra aromânilor şi asupra limbii lor în: revista ‘’România literară’’, nr. 33/1993; într-un volum cu versiuni franţuzeşti şi englezeşti la editura Sammarina din Constanţa în 1996; în volumul colectiv Aromânii – istorie, limbă – destin la editura Fundaţiei Culturale Române în 1996; în Dicţionarul aromân din 1997; în franceză în ‘’MicRomania’’, 3/1998, Belgia.


Ca scriitor a publicat volume de basme şi povestiri pentru copii şi două cărţi de poezii aromâne: Stihuri armâneşti. Di nuntru şi-di nafoarâ / Stihuri aromâne. Din năuntru şi din afară (1994) şi Neuri/ Zăpezi/ Neiges. 13 Poemi/Poeme/Poemes (2002). Primul volum de versuri a apărut şi în Belgia, la Charleroi, în 1999. Cele două cărţi de poezii sunt postate pe Internet pe saitul ‘’Bibliotecii Culturii Aromâne’’ şi sunt înregistrate în secţiunea Literatură a saitului meu. Primul volum de versuri este postat pe Internet şi pe saitul ‘’Scribd’’, iar pe saitul ‘’Poezia armănească’’ sunt postate poeziile Bisearica a mea şi Oara a-nsirăril’ei. În memoria fratelui Toma a publicat în 2003 cartea-album Toma Caragiu – Ipostaze.


A fost aleasă membru corespondent al Academiei Române în 12 noiembrie 1993 şi membru titular în 2004.


Fiica sa, Brânduşa Niro, a fost consultant la ‘’The New Yorker’’.


La momentul decesului, Cristina Bazavan o aprecia pe blogul ei pe M. C.M. ca ‘’lingvist remarcabil’’.


Blogul aromân Zboară niangrâpsiti îi consacră postarea din 31.07.2011, în contextul polemicii cu ‘’makedonarmânj’’.

 


SURSE:

***, Academicianul Matilda Caragiu Marioţeanu a decedat, Mediafax, Bucureşti, 11 martie 2009, http://www.mediafax.ro/cultura-media/academicianul-matilda-caragiu-marioteanu-a-decedat-4040234

***, Matilda Caragiu-Marioţeanu, ’’Poezia armănească’’, 17 decembrie 2007, http://poeziarmaneasca.blogspot.com/2007/12/matilda-caragiu-marioeanu.html

Cristina Bazavan, Matilda Caragiu Marioţeanu, ’’Blogul Cristinei Bazavan’’, 14 March 2009, http://bazavan.tabu.ro/2009/03/14/matilda-caragiu-marioteanu/

Isabela Papazicu, Scrisoare deschisă pentru deschiderea creierelor, ’’Zboară niangrâpsiti’’, 31.07.2011, http://daimadeadun.wordpress.com/tag/matilda-caragiu-marioteanu/

Poezii de C. Colimitra în română

Vineri, 16 Septembrie 2011 14:54

În 1994 scriitorul aromân Constantin Colimitra publica în SUA volumul Mozaic cu 106 poezii în română, din care am selectat următoarele 30: Mozaic, Te caut, Sire Mihai, Eva, Părinte Sat, Prietenie, Statuia libertăţii, Americă, Venus, Galateia II, Prometeu, Iia, Smerită Tismană, Brâncuşi, Unire, Ţie, Ovidiu; Are papu, Hristos a înviat, Manol; Ţie, John Wayne; Crăciunul e, Prietene,Întâia temelie, Eu sunt Roşiorul, Plecat-am nouă, Mi-e Ţara cu mâinile- cătuşe, Ce-Ţi doresc, Cadrilaterul II, Frae Ioane, Balada Luceafărului.

 


Mozaic


Poezii – Mozaic, idei diferite

Aşa cum de muză au fost inspirate,

Apoi în cuvinte-n expresii î-mbrăcate

Şi-n stihuri cu rimă şi ritm, rânduite.

 

Poetul fiinţă de Domnul aleasă

Să umble cu capul prin nori, printre stele

S-asemuie-ndată cu una din ele

Iubita-i de suflet, iubita mireasă.

 

Tot lui hărăzit-îi să cânte din liră

Eroice fapte, viaţa în toate

Şi doruri şi vise, dar fără-a socoate

Că ei: muritorii l-admiră.

 

Păşeşte pe-o cale, pe-un drum care-ndreaptă

Spre cea ce se cheamă de mult veşnicie.

Divina scânteie din vreme, el ştie

Că e har şi e dată de-o minte-nţeleaptă.

 

Nu-i pasă de viaţă, nu-i pasă de soartă

La muza- icoană adesea se-nchină,

Să aibă în vers cât mai multă lumină

Ce şi-acest Mozaic cu fală o poartă.

(Sublinierea aparţine autorului – n. n.)

Colimitra Constantin – Mozaic / 1994

Joi, 15 Septembrie 2011 14:22

Poetul aromân Constantin Colimitra (1912-2001) publica în 1994 în SUA volumul de poezii în limba română Mozaic, titlul cărţii fiind dat de titlul ultimei poezii.


Cartea este închinată soţiei sale, Evghenia Jurebie-Colimitra, ’’pentru a-i cinsti şi eterniza numele şi memoria’’. De asemenea, o fotografie alb-negru din tinereţea celor doi este inclusă în carte.


Volumul, găsit în biblioteca vărului meu Cristian Culeţu, are o dedicaţie scisă de mână a autorului: ’’Lui Nicolae (Coli) Pitu cu dragoste aceste rânduri la volumul meu de poezii ’’MOZAIC’’ pentru a cinsti memoria străbunilor lui care au fost celnici fărşeroţi. C. Colimitra. U.S.A. Dec. 1994’’.

Irina Lucia Mihalca

Irina Lucia Mihalca mi-a trimis prin e-mail următoarele poezii în versiune română şi aromână: Tu... Eu - Tini... Mini, Culegătoarea de stele... - Adunâtoarea di steali..., Atât de aproape şi totuşi departe... - Ahâtu di aproapi şi ahâtu di alargu..., Priveşte marea întâmplare - Mutrea marea fţiari, Timp de-amintire, timp de uitare... - Chiro di aminteari, chiro di agârâşeari..., În lacrimă e împletită iubirea...-Tu lacrimâ-i împlititâ vrearea..., O fată ţi-a traversat timpul - Unâ featâ ţâ tricu pri chirolul a tău

 


 

Tu... Eu


Alunecăm ca două iluzii,
Suntem în acelaşi gand şi nu ne vedem,
Traversăm aceeaşi undă scăldată-n câmpiile din vis
Şi flăcările ei în faţa noastră se înalţă….


Dincolo de tânguirea trestiilor, dincolo de pietre,
Doar forţa singurătăţii în mireasma vântului şi a ierbii…

 

Uşor ţi-e numele, ca briza mării,

 

Totul începe cu marea, acea sălbatică mare,
Calmă, dar în adâncuri de nestăvilit!
Un ţărm de mare pe care valurile
Se sparg în mii de bucăţi-destin!

 

Ştiu că dacă mi-ai strânge mana ai fi fericit,
Ştii că dacă te-aş zări aş plânge…

 

Tu…Eu
Poem nocturn plutind într-un vis,
Fără a şti cum lacrima mea te-ar reda întreg
Iar moartea ar mirosi a salcie,
Mereu prea devreme,
Mereu prea târziu…


 

Tini... Mini


Aşchişurăm doii aşi nâ si pari,
Himu tu unâ minduiri şi nu nâ videmu
Triţemu tut unâ undâ spilata tu câmpurli ditu ghisi,
Şi foclu a ei tu faţa noastră creaşti….


Ma înclo de alegânarea treastiilor, ma înclo di cheţari
Maşi putearea cându ti afli singuru tu nghiuzma vintului şi a iarbâiei…


Peanâ ţâi numa, ca avra amariei.
Tuti ahurhescu cu marea, aţea iermâ mari!
Aştirnuta, ma tu mesi ti niupreari
Un peaticu di amari pi cari valurli
Sfrângu tu nhii di cumaţâ-soartâ!


Ştiu câ m-as mi acaţâ di mâna a seşţâ hârsitu
Ştii câ m-as ti vedu va-s plângu…


Tini…Mini
Primitu di noapti ţi s-alasâ tru ghisu
Fârâ ca sâ ştiibâ cumu a mea lacrimâ vanhi ti da întregu
Şi moartea v-a sarnutzeascâ salţâi
Dipriunâ multu ahonea
Dipriunâ multu amânatu…

Costica Canacheu

Deputatul Costica Canacheu s-a nascut pe 15 octombrie 1958, in comuna Budesti, judetul Calarasi si este necasatorit.Conform CV-ul sau, acesta a absolvit numai liceul Industrial Electroenergetic, lucrand apoi ca tehnician electroenergetic la I.D.E. Bucuresti, pana in anul 1989.

Participa activ la evenimentele care au condus la rasturnarea regimului comunist in perioada 21 decembrie1989 - 3 ianuarie1990, pentru ca, in februarie 1990 sa participe la infiintarea Frontului Salvarii Nationale.

 

Nicolae BatzariaNicolae Constantin Batzaria s-a născut la 20 noiembrie 1874 în Cruşova (Kruşevo), inclus atunci în provincia otomană Macedonia şi astăzi în fosta republică iugoslavă a Macedoniei.

Acest târguşor în terase, situat la 1200 m altitudine în munţii Macedoniei, era descris astfel în anii '80 de scriitorul aromân Hristu Cândroveanu, care-l compara cu bulgărescul Tîrnovo: ''Un noian de acoperişuri de ţiglă roşie, case cu unul sau două caturi, uliţe arhaice, înguste, pietruite cu bolovani de rîu, urcînd în pante circulare, parcă de amfiteatru antic''. Pe o înălţime ce domină localitatea a fost ridicat un monument în onoarea aromânului Pitu Guli, care în 1903 a condus revolta antiotomană ce a dus la efemera Republică liberă de la Cruşova.

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 3 din 3

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required