Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Poze » H » Displaying items by tag: Grecia
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: Grecia

Texte aromâne 36: PAILA ANASTASIA

Luni, 23 Ianuarie 2012 14:53

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în c0adrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţii intervievaţi a fost Paila Anastasia, de 35 de ani, casnică, absolventă a şcolii generale în limba greacă, vorbitoare de aromână şi greacă:

Earamŭ unî featî di trei fraţĭ ş-ninga unî sorî. Earam di unî hoarî ńicî. Aştiptamŭ s-γinî primveara, s-nidzemŭ tu munti, s-nidzemŭ cu oili. Cî earamŭ tu unî hoarî, n-aveamŭ uti (2) apî, ş-dziţeamŭ s-γinî primveara, s-tundemŭ oili, s-nidzemŭ tu munti. Nidzeam tu munti, beam apa-raţi, turţeam, fîţeam trîhînălŭ, nidzeamŭ, tundeamŭ oili,trîdzeam ş-tu ќaptini. S-γinea toamna dapoia, adunăm lucrurĭ. Γineam pali (3) tu hoarîli, ahurheamŭ, pali nu aveamŭ apî. Nidzeam la oi, aştiramŭ măndzîrli toamna, pînî s- γinî oili di tu munti. Dapoia fudzii dit unî hoarî ńicî ş-vinŭ-n-Tricolŭ . Ii! ţi ģ ini trec Tricolŭ! Afu (4) mi mîrtai, nu aveam casa a meauî. Luai casî dapoia.

 

(2) uti conj. ‘’nici’’ < gr.

(3) pali adv. ‘’din nou’’ < gr.

(4) afu conj. ‘’cînd’’ < gr.

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: fudzii.

 

 

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Aveam trei fraţi şi o soră. Trăiam într-un sat mic. Aşteptam să vină primăvara, să mergem pe munte, să mergem cu oile. Că trăiam într-un sat, nu aveam nici apă, şi aşteptam să vină primăvara, să tundem oile, să mergem pe munte. Mergeam pe munte, beam apă rece, torceam, făceam păsat, mergeam, tundeam oile, pieptănam lâna. Apoi venea toamna, strângeam lucrurile. Veneam din nou în sat, începeam, iar nu aveam apă. Mergeam la oi, pregăteam mandrel toamna, până să vină oile de pe munte. Apoi am plecat din satul cel mic şi am venit în Tricala. Ei! ce bine era în Tricala! Când m-am măritat, nu aveam casa mea. Am cumpărat casă după aceea.’’

 

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 54.

 

 

 

 

Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu (1951 Timişoara - ) am intrat în posesia lucrării sale Mic atlas al judeţului Timiş. Din capitolul Dudeştii Noi am extras articolul NăscuţI în Grecia, colonizaţi în Cadrilater, chemaţi în Banat, dislocaţi în Bărăgan:

 

‘’În perioada anilor 1945-1956 au avut loc în România popular massive deplasări de populaţie, ca măsuri punitive concepute de regimul communist al lui Gh. Gheorghiu-Dej, într-o ţară aflată sub ocupaţie sovietică. Printre ‘’duşmanii de clasă’’ ai bolşevicilor s-au numărat şi machedonii veniţi la Besenova Nouă după cel de-al doilea război mondial. Tudor Pundichi s-a născut la 20 ianuarie 1899 în localitatea Cândrovu, Grecia. În 1925 pleacă din Grecia, fiind colonizat cu familiaîn comuna Bubiuc, Durostor, în Cadrilaterul românesc, unde a primit 10 ha de teren arabil. În anul 1940,România este obligată să cedeze Bulgariei Cadrilaterul, iar familia Pundichi, în urma schimbului de populaţie dintre cele două ţări, s-a mutat în comuna Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa. În anul 1947, aceeaşi familie a ajuns în Besenova Nouă (azi Dudeştii Noi), membrii familiei fiind înregistraţi în arhiva primăriei ca şi colonişti, la fel ca şi refugiaţii basarabeni sau bucovineni din fosta URSS. De altfel, şvabii bănăţeni îi numeau pe macedoneni, nu cu foarte multă simpatie, tot colonişti, având în vedere faptul că aromânii au fost aşezaţi cu forţa de autorităţi în casele germanilor din Timiş în anii 1945-1947, primind şi pământurile acestora, câte cinci hectare de familie. Tocmai acele cinci hectare au făcut ca Tudor Pundichi să fie catalogat de comunişti drept chiabur, el şi ai lui fiind dislocaţi (deportaţi) în localitatea Măzăreni , în fosta Regiune Galaţi. Deportarea familiei Pundichi s-a făcut prin Ordinul de deportare din 1951, care prevedea, între altele, două categorii distinct de comunităţi care urmau a fi dislocate în Bărăgan: a) cei originari din Basarabia şi stabiliţi pe teritoriul României după 1 iunie 1940; b) cei de origine macedoneană (cazul aromânilor din Dudeştii Noi).’’

 

SURSA

Dinu Barbu, Mic atlas al judeţului Timiş. Caleidoscop, ediţia a IV a revăzută şi adăugită, Artpress, 2011, p. 194.

ADUNAREA ATSEA MARI A ARMÂNJILORU

15-li di Agustu 2010, Muscopoli

DIMÂNDARI

Noi,

Armânjiljii ditu tuti carturli di iu bânămu, tsi himu vinits la Adunarea Atsea Mari di Muscopoli, dizvârtitâ tu dzuua di Stâ-Mârii, 2010, tra s-yiurtusimu unâ aleaptâ dzuuâ pisimâ sh-tu idyiulu kiro turnarea a noastâ tu aestu locu simbolicu, thimiljisitu di strâpâpânjilji-a noshtâ,

Ma s-luyursimu câ anamisa di veclijli populi evropeani, autohtonji tu Balcanu, Armânjilji suntu paradhiymâ di continuitati istoricâ sh-unâ urnechi di bânaticu deadunu cu alanti populi,

Cândâsits câ adzâ, mashi noi, Armânjilji, putemu sâ spunemu dinintea a lumiljei cari sh-tsi himu sh-câ purtămu unâ ahoryea fortumâ ti ascâparea tsivilizatsiljei a noastâ,

Minduindalui câ Armânjilji au trâ prota oarâ tu istoria loru modernă, shansa tra sâ s-aspunâ a lumiljei cu identitatea a loru dealihea,

Avândalui tu videalâ câ Armânjiloru lâ si pricadi tra sâ s-hârseascâ di tuti ndrepturli siyurâpsiti di nomurli evropeani shi internatsiunali tri va li tritsemu pi-aradâ: Conventsia Evropeanâ ti Ndrepturli a Omlui (1950); Cundrata ONU tu ligâturâ cu Ndrepturli Tsivili sh’ Polititsi (1966); Cundrata-cadru trâ Avigjlarea a Minoritâtsloru Natsiunali (1994); Carta Evropeanâ a Limbilor Reghionali icâ Minoritari (1992); Declaratsiunea Universalâ ti Ndrepturli a Omlui (1948); Declaratsiunea ONU tu ligâturâ cu Ndrepturli a inshiloru tsi tsânu di minoritătsli natsionali icâ etnitsi, di pisti sh’ lingvistitsi (1992),

Ti tuti aesti itii, Consillu Armânjiloru apufuseashti aestâ

DIMÂNDARI

  • Consillu Armânjiloru caftâ la tuti craturli ditu Balcanu, iu bâneadzâ Armânjilji (Arbinishia, Gârtsia, Rumânia, Ex Ripublica Iugoslavâ Makidunia, Sârbia, Vâryâria) ca factorilji detsizionali, constitutsionali shi autoritătsli publitsi tsi au tu borgi dumenea ti ndrepturli a omlui s-cilâstiseascâ tra s-asiyuripseascâ tinjisearea, avigljearea shi acrishtearea a yishterilor shi a identitatiljei etnicâ, culturalâ, lingvisticâ shi di pisti a Armânjiloru.
  • Consillu Armânjiloru caftâ pricânushterea a Armânjiloru ca populu reghionalu tsi easti autohtonu tu Balcanu.
  • Consillu Armânjiloru caftâ la tuti craturli ditu Balcanu, iu bâneadzâ Armânjilji, s-ljia unâ apofasi tu noima a nomuriloru evropeani sh-internatsiunali cari siyurâpsescu ndrepturli tsi li si pricadu Armâjiloru ca etnii ahoryea.
  • Consillu Armânjiloru caftâ unu dialogu dishcljisu, dimucraticu, ca tuti guvernili a craturli balcanitsi, iu bâneadzâ Armânjili, tra sâ s-aflâ căljiuri trâ yinitorlu a limbâljei sh-a culturâljei armâneascâ, va s-dzâcâ bâgarea a limbiljei tu sculii, mass-media shi bâsearicâ.

Dimândarea apufusitâ adzâ, 15-li di Agustu 2010, Muscopuli, cu furnija Adunariljei Atsea Mari a Armânjiloru.

tu 15-li di Agustu 2010 / Muscopuli, Arbinishii.

 


SURSA

 

‘’Agora’’, Timișoara, nr. 2 / 2010, p. 67.

 

 

 


Versiunea românească de mai jos îmi aparține:

 

MAREA ADUNARE A AROMÂNILOR

 

15 august 2010, Moscopole

 

PETIȚIE

 

Noi, Aromânii din toate statele în care trăim, participanți la Marea Adunare de la Moscopole desfășurată în ziua de Sfânta Marie a anului 2010 pentru a sărbători o importantă și solemnă zi și în același timp întoarcerea noastră în acest loc simbolic, întemeiat de străbunii noștri,

 

Considerând că între vechile popoare europene, autohtoni în Balcani, Aromânii sunt un exemplu de continuitate istorică și un model de conviețuire cu celelalte popoare,

 

Convinși că azi, doar noi, Aromânii, putem să spunem lumii cine și ce suntem și că avem imporatanta sarcină a salvării civilizației noastre,

 

Conștienți că Aromânii au pentru prima dată în istoria lor modernă șansa de a-și afirma adevărata identitate în fața lumii,

 

Având în vedere că Aromânii trebuie să se bucure de toate drepturile prevăzute în legile europene și internaționale, după cum urmează: Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (1950); Pactul ONU cu privire la drepturile civile și politice (1966); Convenția-cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (1994); Carta Europeană pentru Limbile Regionale sau Minoritare (1992); Declarația Universală a Drepturilor Omului; Declarația ONU cu privire la Drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale sau etnice, religioase și lingvistice (1992),

 

Din toate aceste motive, Consiliul Aromânilor adoptă această

 

CERERE

 

Consiliul Aromânilor solicită tuturor statelor din Balcani în care trăiesc Aromânii (Albania, Grecia, România, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Bulgaria) ca factorii decizionali, constituționali și autoritățile publice care au datoria de a proteja drepturile omului să insiste asupra asigurării respectării, protejării și dezvoltării patrimoniului și identității entice, culturale, religioase și lingvistice a Aromânilor.

 

Consiliul Aromânilor solicită recunoașterea Aromânilor ca popor regional autohton în Balcani.

 

Consiliul Aromânilor solicită tuturor statelor din Balcani în care trăiesc Aromânii să ia o decizie în sensul legilor europene și internationale care asigură drepturile ce le revin Aromânilor ca etnie distinctă.

 

Consiliul Aromânilor solicită un dialog deschis, democratic cu toate guvernele statelor balcanice în care trăiesc Aromânii, în scopul de a se stabili modalitățile de protejare a limbii și culturii aromâne, adică de a se introduce limba în școală, mass-media și biserică.

 

Cerere adoptată azi, 15 August 2010, Moscopole, cu ocazia Marii Adunări a Aromânilor.

 

15 August 2010 / Moscopole, Albania

 

 


 


Notă: Semnele de întrebare din paranteze îmi aparțin.

 

Andrei Hristu, 57 ani, născut în Armiro / Grecia, decedat la Brateșu / județ Galați, la 28 septembrie 1954

 

Babu Andrei, 78, Dișnița / Albania, Zagna / Brăila, 30 septembrie 1954

Babu Dumitru, 76, Conița / Albania, Dropia / Călărași, 20 februarie 1955

Babu Maria, 80, Dișnița / Albania, Zagna / Brăila, 16 iulie 1952

Balamace Eugenia, 83, Corița / Albania, Movila Gâldăului / Călărași, 25 mai 1954

Bardu Ianula, 73, Caterina / Grecia, Dâlga / Călărași, 27 martie 1953

Batu (Bațu?) Dumitru, 80, Pleasa /Albania, Movila Gâldăului / Călărași, 13 aprilie 1954

Batu (Bațu?) Haralambie, 75, Pleasa /Albania, Zagna / Brăila, 7 octombrie 1956

Batu (Bațu?) Mărgărit, 2 luni, Movila Gâldăului / Călărași, Movila Gâldăului / Călărași, 4 octombrie 1952

 

Caleșu Anghela, 90, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 25 decembrie 1955

Catrangi Costanda, 69, Corița / Albania, Brateșu / Galați, 26 noiembrie 1953

Caxi Ecaterina, 63, Candrina / Grecia, Măzăreni / Brăila, 28 septembrie 1954

Chendrea Gagu, 53, Beala de Sus / Grecia, spital , 30 octombrie 1955

Chepa Ion, 6 luni, Dâlga / Călărași, Dâlga / Călărași, 24 februarie 1954

Chiacu Vasile, 76, Corița / Albania, Zagna / Brăila, 26 iulie 1951

Cipu Constantin, 84, Pleasa / Albania, Movila Gâldăului / Călărași, 13 iunie 1954

Cipu Dumitru, 1 lună, Călărași, Movila Gâldăului /Călărași, 8 octombrie 1951

Cipu Spiru, 4 luni, Zagna / Brăila, Zagna / Brăila, 23 octombrie 1956

Ciupita Anastase, 59, Osani / Grecia, Valea Viilor / Ialomița, 7 mai 1955

Costea Stere, 66, Spanciova / Bulgaria, Măzăreni / Brăila, 22 decembrie 1956

Cricu Anastase, 82, Grebena / Grecia, Măzăreni / Brăila, 20 februarie 1952

Culețu Tanasie, 76, Pleasa / Albania, Măzăreni / Brăila, 31 decembrie 1953

Curumi Zisu,72, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 31 octombrie 1956

 

Dima Pandu, 82, Pleasa / Albania, Dâlga / Călărași, 21 decembrie 1954

 

Fati (Fați?) Dorina, 1 an, Săcălaz / Timiș, Brateșu / Galați, 24 februarie 1952

Fati (Fați?) Vangheli, 70, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 14 decembrie 1956

Fati (Fați?) Vasila, 72, Bilște / Bulgaria, Brateșu / Galați, 3 ianuarie 1955

Fati (Fați?) Vasilica, 30, Corița / Albania, Brateșu / Galați, 24 iunie 1952

Foti Elena, 74, Nicca / Albania, Zagna / Brăila, 4 februarie 1955

 

Gaca Hrisula, 58, Almaia / Grecia, Brateșu / Galați, 9 noiembrie 1953

Geavela Elena, 22 de zile, Brateșu / Galați, Brateșu / Galați, 14 aprilie 1954

Geavela Gheorghe, 57, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 6 august 1956

Geavela Vasilica, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 6 noiembrie 1954

Ghiacu Despina, 90, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, ? ianuarie 1954

Ghiță Hristu, 77, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 23 martie 1953

Gicu Nicolae, 75, Lumnita / Grecia, Viișoara / Ialomița, 7 decembrie 1952

 

Hapa Stere, 85, Nalbald / Bulgaria, Bumbăcari / Brăila, 14 martie 1956

 

Mandoli Pandu, 71, Ecaterina / Grecia, Brateșu / Galați, 26 septembrie 1953

Manganița Spiru,85, Corița / Albania, Zagna / Brăila, 30 decembrie 1954

Mila Despina, 76, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 24 septembrie 1953

Mila Mihai, 6 luni, Săcălaz / Timiș, Zagna / Brăila, 17 iulie 1951

Mita Hristu, 72, Veria / Grecia, Bumbăcari / Brăila, 26 august 1952

Moscu Dumitru, 60, Macedonia, Salcâmi / Călărași, 31 august 1955

Muca Hristu, 16 ani, Bazargic / Bulgaria, Bumbăcari / Brăila, 24 iulie 1951

Muca Nicolae, 52, Grecia, Bumbăcari / Brăila, 30 martie 1952

Mustacă Gheorghe, 98, Dișnița / Albania, Brateșu / Galați, 7 ianaurie 1954

 

Nicola Agora, 80, Corița / Albania, Brateșu / Galați, 28 aprilie 1953

Nicolae Anghela, 71, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 13 aprilie 1955

 

Pacea Vera, 74, Grabova / Albania, Zagna / Brăila, 10 iulie 1953

Pană Constantina, 55, Ohrida / Iugoslavia, Măzăreni / Brăila, 15 ianuarie 1956

Pandichi (Pândichi?) Hristu, 46, Candrova (Cândrova?) / Grecia, Dâlga / Călărași, 9 martie 1952

Pater Dumitru, 74, Salonic / Grecia, Dâlga / Călărași

Poligari Gheorghe, 87, Sapinița / Albania, Măzăreni / Brăila, 8 septembrie 1953

Popescu Ecaterina, 75, Pleasa / Albania, Măzăreni / Brăila, 19 aprilie 1953

Popescu Nicolae, 78, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 16 martie 1953

Pucii Caterina, 75, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 5 mai 1956

Pundichi Olimpia, 35, Candrova (Cândrova) / Grecia, Bumbăcari / Brăila, 22 decembrie 1951

Pupca Verona, 74, Oșani / Grecia, Dâlga / Călărași, 6 ianuarie 1954

 

Rusanda Traică, 63, Macedonia, Viișoara / Ialomița, 19 ianuarie 1954

 

Sola (Șola?) Zoița, 59, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 29 august 1952

Sotir Sota, 74, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 21 aprilie 1954

Statina Hristu, 12 ani, Ilișești / Suceava, Brateșu / Galați, 28 februarie 1954

Statina Spiru, 1 lună, Brateșu / Galați, Brateșu / Galați, 11 ianuarie 1952

Stilu Lenuța, 2 zile, Zagna / Brăila, Zagna / Brăila, 30 martie 1954

Stilu Mihai, 18 zile, Zagna / Brăila, Zagna / Brăila, 8 martie 1952

Stilu Tudora, 63, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 20 aprilie 1952

Stoianovici Dumitru, 72, Skopje / Macedonia, Baldovinești / Brăila, 3 august 1951

Sunda (Șunda?) Eleonora, 7 luni, Săcălaz / Timiș, Zagna / Brăila, 28 august 1951

Suta (Șuta?) Florica, 28, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 23 iulie 1952

 

Talabacu Marcu, 74, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 6 ianuarie 1955

Tașcu Cherața, 2 ani, Salcâmi / Călărași, Salcâmi / Călărași, 12 octombrie 1954

Târziu Petru, 4 luni, Salcâmi / Călărași, Fetești, 26 octombrie 1954

Teja Dumitru, 98, Cawta (?) / Albania, Zagna / Brăila, 30 ianuarie 1952

Tugearu Dumitru, 23, Babuc / Bulgaria, Ezeru / Călărași, 7 octombrie 1955

 

Vasiliu Ion, 87, Chinam / Macedonia, Dropia / Călărași, 1 martie 1954

Vasu Ioan, 74, Candrova (Cândrova?) / Grecia, Dâlga / Călărași, 18 iulie 1952

 

Zica Zoița, 70, Doleni (Doleani?) / Iugoslavia (Bulgaria?, Grecia?), Salcâmi / Călărași, 29 octombrie 1956

Zelca Nicolae, 10 zile, Bumbăcari / Brăila, Bumbăcari / Brăila, 20 iulie 1954

Zottu Zottu, 83, Baiasa (Băiasa?) / Grecia, Viișoara / Ialomița, 22 decembrie 1952

Zotu Leca, 53, Pleasa / Albania, Movila Gâldăului / Călărași, 31 decembrie 1953

 

SURSA

Romulus Rusan (coord.), Morți fără morminte în Bărăgan (1951-1956), Fundația Academia Civică, București, 2011, pp. 16, 19,20, 22, 23, 33, 34, 35, 37-40, 42, 47, 48, 50-53, 58, 81, 86, 89-91, 95, 100, 101, 104, 105, 107, 108, 116, 124, 125, 127, 129, 131, 132, 135, 139, 147, 148, 166-168.

Dinu Barbu – Țara lui Tache Culina

Duminică, 12 Februarie 2012 10:59

Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia articolului său Țara lui Tache Culina, în care se referă la serbarea zilei Sfintei Marii de către aromâni în anul 2010 la Moscopole, în Albania, și în anul 2011 la Livadia, în Grecia.

 


15 August 2010. De Sfânta Maria Mare, la Moscopole, străveche așezare armânească aflată nu departe de orașul Korcea, în munții Albaniei, mii de oameni s-au strâns într-o Mare Adunare a Consiliului Armânilor din Balcani pentru a-și revendica identitatea pe cale de a se pierde în următoarele generații. Au venit atunci la Moscopole armâni din Grecia, Serbia, Bulgaria, România, Macedonia (Skopjie), urmași ai grămoștenilor din Munții Gramosta, ai fărșeroților cu rădăcini în satul Frașari, dacă nu cumva din orașul grecesc Farsala, acolo unde Caius iulius Cezar l-a învins pe Pompei. Ai megleniților din munții Megleniei, Pajik și Caraciov (după războiul civil din Grecia 1946-1949 ’’unele comune meglenoromâne au fost incendiate, o bună parte din populația meglenoromână a luat drumul exilului, stabilindu-se în aproape toate fostele țăroi socialiste europene, ba chiar și în fosta Uniune Sovietică’’).

Să nu-i uităm pe urmașii olimpianilor din Săruna (Salonic), Veria, Pretori, Caterino-Cochinoplo, care locuiau ’’pe plaiurile muntelui Olimp și ramurile sale’’, despre care munte Olimp istoricul D. Nenițescu scria la anul 1912 că ’’a încetat de mult de a mai fi lăcașul zeilor mitologiei grecești’’, asta poate și datorită faptului că acolo armânii erau pe atunci tare mulți, cu toții creștini, nu păgâni închinători la chip cioplit.

Ori descendenți ai arnăuchenilor (arvaniților) de pe coasta albaneză a Adriaticii, din Tirana, Scutari, Kavaia (așezare altădată pur armânească), Niucastru (Elbasan), Valona (Avlona), Vilardi (Berat). Apoi cei ai epiriaților, armânii din Epir, din Albania de Sud, din Zagori, ori din munții Pindului, din Ianina, Metzovo, Săracu, Furca, Privoli, Cuci etc.

Cei mai mulți au fost urmașii voscopolenilor, ai celor plecați din Moscopole, 60 000 de armâni răsfirați prin Balcani și în tot restul Europei , aceasta dup distrugerea marelui oraș armânesc de hoardele pașei din Ioanina, Ali Tebelin, în veacul al XVIII lea. Moscopole, mare oraș armânesc care ni l-a dat pe Andrei Șaguna, Mitropolitul Ardealului, cel de la care ’’ne-au rămas școli răspândite în toată Transilvania, societatea Astra, gândirea că unirea poporului român se face prin cultură și educație’’. Marele Andrei Șaguna, canonizat de BOR la 29 octombrie 2011 la Catedrala Mitropolitană din Sibiu. Sfântul Andrei Șaguna!

S-au adunat în marginea satului Moscopole, de Sfânta Maria anului 2010 descendenții voscopolenilor ajunși la Scopia (Skopje), Bitule (Monastir), Gheorghea, Kornița, Ohrida, Crușova, Magarova etc. Iar din Banatul românesc, din județul Timiș, a făcut cale lungă pînă la Moscopole (Voscopole) o delegație condusă de Steriu Toza, președintele Comunității Armâne din Fălcarea Banat, delegație în care s-au aflat, printre alții, grămoștenii Gheorghe Duma și Stere Duma din Sânandrei, fărșeroții Caxi Veronica, Mihaela Sabău și Atanase Muși din Dudeștii Noi, megleniții Marius Manca, Ștefan Poța și familia Ferestrăoaru (mamă și fiu) din Jimbolia.

 

15 august 2011. Satul armânesc Livadia, la câțiva kilometri de orășelul grecesc Polikastro, nu departe de granița Republicii Macedonia de la Gevgelja cu cea a Republicii Elene de la Evzoni). Livadia se află așezată pe un platou întins, la peste 1500 de metri altitudine. E slujbă la biserica ’’Sfântul Nicolae’’ din sat și se află acolo numeroși credincioși. De altfel, de la Polikastro, aflat la poalele muntelui, și până sus, la Livadia, zeci de autoturisme și autobuze pline ochi au urcat pantele abrupte dis-de dimineață. A fost una din acele zile frumoase când fiii satului grămoștean se adună la biserică, apoi, spre prânz, petrec în centrul așezării cu cântece și dansuri tradiționale, cu batal la proțap, cu uzo, rezina și cafe în fața tavernei ’’Moskopole’’, cea mai veche clădire din sat.

Iar cel mai important fiu al Livadiei este vărul lui Gheorghe Duma din Sânandreiul timișan: Take Culina. Născut la 18 aprilie 1947 la Livadia (Kăliva, cum îi spune satului grămoștean Steriu Toza), Take Culina, un bărbat nu prea înalt, smead, liniștit, a făcut carieră politică. La 41 de ani, în 1978, a fost ales primar al orășelului Polikastro (oraș în care s-a născut și Anton Tanev Dontcho Yugov, prim-ministru al Bulgariei între anii 1956-1962). Municipiul Polykastro, cu cele 23 de sate aparținătoare acestuia, are 12 000 de locuitori dintre care doar câteva sute sunt armâni (grămoșteni și megleniți). Tuturora, greci și armâni, le-a fost primar Tache Culina mulți ani, iar în vara anului 2011 l-am găsit viceprimar la Polikastro.

Viceprimarul Culina e invitat să vorbească la ceremonia din centrul satului Livadia, satul său natal. El, dar și alte oficialități, unele venite în creierul munților taman de la Salonic, de pe malul Mării Egee, pentru a onora sărbătoarea Livadiei. Discursurile sunt ținute în limba greacă. Doar în greacă... Abia mai târziu, când s-a terminat falnicul dans al junilor armâni, la mesele de pe terasa restaurantului Moscopole se aud gratulări între băștinași ’’La mulți ani! Sânteți ghini?’’ Acolo, la masa din taverna cea bătrână, Take Culina începe, încet-încet, să vorbească cu noi armânește, uneori vorbele lui fiind aproape românești, așa că le înțelegi ’’din prima’’. Altele sunt mai greu de priceput, dar reușim cu răbdare să ghicim sensul cuvântului atât de vechi. Nevasta domnului Tache, Elena, o armâncă mândră, și eleganta fiică a viceprimarului, domnișoara Gheorghia, se așează la o masă învecinată, alături de alte doamne grămoștene. Conversează în grecește, așa că renunți să tragi cu urechea la cele ce vorbesc și asculți povestea loculu rostită de viceprimarul Culina. Ce a auzit de la părinți, și anume faptul că în anul 1944, cu doar trei ani înainte ca el să se nască, satul Livadia a fost bombardat cumplit de nemți. ’’Au dat cu bombe! Din Stukasuri!’’, povestește Tache Culina. Satul a fost distrus, au fost morți și răniți și lumea, grămoștenii, adică, s-a risipit care încotro, așa au mai rămas în picioare două sau trei case...

’’Apoi...’’, dă să povestească mai departe viceprimarul din Polikastro, însă e întrerupt de prieteni, neamuri, de consăteni care țin să dea mâna cu cel mai important fiu al Livadiei din acel moment. Se oprește la masa noastră și părintele Mihail, născut și el la Livadia, dar cu casa la Polikastro și parohie la... Livadia. Se bucură sincer când aude că suntem din România și că venim din partea lui Steriu Toza care, iată, aflăm că e nepotul său de sânge! ’’Eu sunt armân!’’ se mândrește pe față părintele Mihail.

Părintele ne binecuvântează și ne lasă mai departe în grija viceprimarului Tache Culina. Care își amintește de anul 1970, atunci când satul a renăscut. Cu bani adunați cu trudă și cu sprijin de la trapeza, banca grecească, au fost înălțate în Livadia 60 de case, făcute din piatră și lemn. Apoi numărul lor a crescut. Nu a stat elsă numere averea celor din Livadia și împrejurimi, dar crede că în urmă cu 30-40 de ani pe culmile munților de acolo pășteau peste 250 000 de oi de-ale grămoștenilor. Se ținea pe atunci la Livadia târg mare de două oriu pe săptămână și se vindeau de toate: caș, telemea, lână, fructe, mai ales cireșe.

Acum, lucrurile stau altfel. Oamenii rămân la Livadia cam ține școala copiilor, din 15 martie și pînă la 15 octombrie. ’’Iarna cade neauă multă’’, continuă domnul Culina și ne bucurăm că am reușit să pricepem așa de bine armâneasca grămoștenului. Iar peste iarnă rămân la Livadia doar trei-patru palicari, înarmați cu puști, nu că s-ar teme ei de lotri, ci ca să oprească mistreții să facă prăpăd prin gospodăriile sătenilor lăsate în grija lor...

Pe scurt, fragmente din povestea Țării lui Tache Culina, viceprimarul din Policastro, vărul grămoșteanului Gheorghe Duma din satul timișan Sânandrei...

 

SURSA

Dinu Barbu, Țara lui Tache Culina, Agora, Timișoara, nr. 3 / 2011, pp. 77-79.

În 2009 interpreta de muzică populară aromână Florentina Costea lansa la București CD-ul ’’Miraki’’ (Pasiune).

Cele 14 melodii clasice ale CD-ului au fost înregistrate la Salonic / Grecia. Formația care a acompaniat-o, formată din aromâni și greci, a utilizat instrumente clasice: Dimitris Paraschos (clarinet), Antonis Papadopoulos (tobă), Rubos Thanos (vioară) și Kostas Papadimitriou (cobză).

 

Versiunile românești ale titlurilor cântecelor îmi aparțin.

1.Ia bagăts stulia tini! – Ia puneți podoaba tu!

2.Ficiori di Samarina – Feciori din Samarina

3.Dosprădzats di gioni – Doisprezece juni

4.Tsi-nj si-aură lea dado! – Ce mi s-a urât tu mamă!

5.Stau nă dzuă tu livadi – Stau într-o zi în livadă

6.Bună-ts oara, picurare – Bună ziua, păcurare

7.Dado lea-nj chirui ciuprachea – Mamă îmi pierdui agrafa

8.Avutlu gioni s-ansură – Bogatul june se însură

9. O lăi munte sh-o lea dzeană – O, tu munte și o, tu deal

10.O, ts-i cu aestă seară – O, ce este cu această seară

11.Ore lea dado ts-nj fătseshi – O ,tu mama ce-mi făcuși

12.Mintimena – Deșteapta

13.Scoal-lea Marushe – Scoală, tu Marușe

14.Căndu va s-yină primveara – Când va veni primavera

 

Melodiile pot fi ascultate pe saitul de muzică aromână ‘’giony’’ la adresa http://giony.ro/mp3player-p/muzica-download-florentina-costea---miraki/6

În 1994 editura bucureșteană Eminescu publica volumul Lumea la început de veac. Cartea este o culegere a articolelor de presă scrise la începutul secolului XX de omul politic liberal I. G. Duca (1879-1933) pentru ziarul ”Universul” din București și revista ”Viața Românească” din Iași.

În două din aceste articole având ca subiect evenimente de pe scena politică internațională, deputatul Duca a făcut referire și la aromânii din teritoriile deținute încă de Imperiul Otoman în Peninsula Balcanică.


1.)Articolul Criza orientală și România, publicat în 1908 în ”Viața românească”, are ca subiect reinstituirea unui regim politic constituțional la Istanbul de către organizația naționalist-reformatoare a Junilor Turci. Aceste eveniment intern din Imperiul Otoman a avut trei consecințe în plan extern în Peninsula Balcanică: Bulgaria s-a proclamat independentă față de sultanul Abdul-Hamid II (1876-1909), Austro-Ungaria a anexat provincia otomană Bosnia-Herțegovina pe care o avea sub administrare în urma Congresului de pace de la Berlin din 1878 și Grecia a anexat insula Creta. Analizând situația creată, deputatul Duca trăgea următoarele concluzii în privința poziției pe care ar fi trebuit să o adopte guvernul liberal condus de Dimitrie Sturdza în această nouă criză a ”omului bolnav”, cum era denumit de un secol imperiul sultanilor în cancelariile europene:

”(…) Dacă nu ne putem pune nici pe terenul revendicărilor teritoriale, nici pe terenul recunoașterii faptelor îndeplinite în Balcani, nu e mai puțin adevărat că se pot ridica cu ocazia crizei orientale trei chestiuni, în care interesele noastre fiind direct în joc, ele nu se pot rezolvi în afară de noi; aceste chestiuni sînt: chestia Dunării, chestia Dardanelelor și chestia Macedoniei. (…)

Iar în chestia macedoneană, dacă n-avem teritorii de revendicat, avem interese românești de apărat și grija noastră neîncetată și stăruitoare trebuie să fie îndreptată înspre stabilirea acolo a unui regim care să asigure fraților nostri deplina egalitate cu toate celelalte naționalități.și care să nu împiedice prin nimic libera dezvoltare etnică și culturală a unei naționalități, care a fost întotdeauna în Peninsula Balcanică  un element de ordine și un factor de civilizațiune.

Punîndu-ne pe acest teren, singurul solid și singurul serios, putem vorbi și cu tărie și cu demnitate. Necomițînd greșeala de a încăleca pe ficțiuni, Europa va avea datoria să ne asculte, și opinia publică a lumii civilizate nu va putea să nu fie de partea noastră. (…)”

SURSA

[”Viața Românească”, 1908, an III,vol. X, nr. 9, p. 418-423] / I. G. Duca, Lumea la început de veac, editura Eminescu, București, 1994, p. 156.

 

2.) În articolul Un moment greu pentru Tinerii Turci , publicat în 1910 în ”Viața Românească”, Duca apreciază impactul pozitiv al celor doi ani de guvernare a Junilor Turci asupra situației naționalităților din Macedonia, în pofida problemelor imperiului în domeniile finanțelor, justiției, armatei și administrației:

”Nenorocirea este că aceste greutăți îmbărbătează pe toți cei ce au vreo pretenție asupra Imperiului otoman. Macedonia, - în care iarăși Tinerii turci nu sînt vinovați cu nimic, căci au găsit-o așa cum e azi, - nu așteaptă decît un gest de slăbiciune de la Constantinopole pentru ca să se puie iarăși în mișcare. Bulgarii, sîrbii, grecii, cuțo-vlahii se simt mai fericiți sub regimul constitutional, decît sub despotismul hamidian. Tinerii turci le asigură tuturora o autonomie națională mai desăvîrșită, dar în sufletul lor arde încă pofta de a scutura jugul otoman și a se alipi fraților lor, care sînt grupați la hotare în state neatîrnate.”

SURSA

[”Viața Românească”, 1910, an V, vol. XVII, nr. 5 (mai), p. 237-241] / I. G. Duca, Lumea la început de veac, editura Eminescu, București, 1994, p. 205

 

 

 

Așadar, după ce a respins ”politica revendicărilor teritoriale” ca fiind ”o politică de aventuri”, Duca s-a pronunțat pentru susținerea egalității în drepturi a aromânilor, pe care îi numește ”frații noștri”, cu celelalte naționalități din Macedonia otomană.

Aromânii sau cuțo-vlahii, cum îi numesc grecii (vlahi șchiopi), erau singura naționalitate din cele patru menționate în Macedonia otomană, care nu avea un stat protector la granițele Imperiului otoman.

Ca urmare, după cele două războaie balcanice din 1912-1913, Serbia, Grecia și Bulgaria și-au împărțit teritoriul Macedoniei otomane. Guvernul român condus de conservatorul Titu Maiorescu a intervenit împotriva Bulgariei în cel de-al doilea război balcanic și a obținut prin tratatul de pace de la București Cadrilaterul bulgar, dar nu a reușit să includă în document problema drepturilor aromânilor deveniți minoritari în statele naționale balcanice.

Scriitoarea română Elvira Iliescu (1937 Constanța - ) a recenzat pentru ”Jurnalul literar” romanul Basarabia, publicat în 2002 de scriitorul român Paul Goma (1935 România - ).


Născut în Basarabia în epoca când acest teritoriu aparținea României Mari, P. G. a emigrat în 1977 în Franța deoarece era un opozant al regimului comunist de la București.


E. I.  a reținut în articol și referirile pe care P. G. le-a făcut la originile sale aromâne.


<(…) Fiindcă rădăcinile îi sunt aromânești, nu va da uitării nici Macedonia, de la vremurile de glorie sub Alexandru cel Mare, până la fărâmițarea în timp: „… centrele tradiționale aromâne au fost izolate prin instituirea de frontiere naționale* – de pildă Bitolia, Ohrid**, Totovo*** „au căzut” în Serbia (azi Republica Macedonia), Korco**** în Albania, iar Florina, Veria, Avdela, Ianina, Pella***** – în Grecia.


Goma amintește că „macedonenii” „au dat culturii române un mare număr de intelectuale – numai dintre scriitorii de primă mărime, la întâia, la a doua generație, am numărat doisprezece: Ion Barbu******, Blaga*******, Bolintineanu********, Dosoftei*********, Eftimiu**********, Goga***********, Macedonski************, Maiorescu*************, Marino**************, Murnu***************, Gellu Naum****************, Stere*****************…”, iar „Faptul că nu m-am introdus pe lista scriitorilor cu origine „macedoneană” nu se datorează (numai) modestiei mele legendare. Ci și purei superstiții: aș fi fost al treiprezecelea… adaugă scriitorul cu un strop de autoironie.>

 

SURSA

Elvira Iliescu, Basarabia… și nu numai, ”Jurnalul literar”, București, 2003, iul.-aug. (nr. 13-16) / Elvira Ionescu, Paul Goma – 70, Criterion Publishing, Norcross / USA, 2005, p. 98.

 

 

NOTE M.T.

*În urma celor două războaie balcanice din anii 1912-1913, Macedonia otomană a fost împărțită de Bulgaria, Grecia și Serbia (din 1929 Iugoslavia).

**Ohrida  - Oraș în sud-vestul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

***Tetovo – Oraș în nord-vestul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

****Korçë – Oraș în sud-estul Albaniei (Corceaua în aromână).

*****Cinci orașe în nord-vestul Greciei.

******Ion Barbu (1895 Câmpulung Muscel – 1961 București) – Pseudonimul poetului și matematicianului Dan Barbilian.

*******Lucian Blaga (1895 Lancrăm / Sibiu – 1961 Cluj) – Filozof, poet, dramaturg, traducător, journalist, profesor universitar și diplomat.

********Dimitrie Bolintineanu (1819 / 1825 Bolintin Vale / București – 1871 București) – Poet, politician, diplomat.

*********Dosoftei Barilă (1624 Suceava * Moldova – 1693 Jovkva * Polonia / Ucraina) – Mitropolit al Moldovei, poet, traducător, canonizat ca sfânt în 2005 de Biserica Ortodoxă Română.

*** *** *** *Victor Eftimiu (1889 Boboshtice * Albania – 1972 România) – Poet, dramaturg, povestitor, traducător, colecționar de artă, mason și academician.

*** *** *** **Octavian Goga (1881 Rășinari / Sibiu * Ungaria – 1938 Ciucea * România) – Poet, academician, politician de extremă dreaptă și prim-ministru în decembrie 1937 – februarie 1938.

*** *** *** ***Alexandru Macedonski (1854 București – 1920 București) – Poet, prozator, dramturg și publicist.

*** *** *** *** *Titu Maiorescu (1840 Craiova * Țara Românească – 1917 București * România) – Avocat, critic literar, estetician, pedagog, filozof, fondator al societății literare Junimea și al Academiei Române, prim-ministru conservator în 1912-1914.

*** *** *** *** **Adrian Marino (1921 Iași – 2005 Cluj) – Eseist, critic literar, istoric și teoritician literar, laureat al premiului Herder în 1985.

*** *** *** *** ***George Murnu (1868 Veria * Imperiul Otoman / Grecia – 1957 București *România) – Istoric, poet, traducător și profesor universitar aromân.

*** *** *** *** *** *Gellu Naum (1915 București – 2001 București ) – Poet, prozator și dramaturg, cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist european.

*** *** *** *** *** **Constantin Stere (1865 Ciripcău / Basarabia * Imperiul Rus -1936 Bucov * România) – Jurist, scriitor și politician.

Spre sfârșitul vieții stolnicul muntean Constantin Cantacuzino (1639 Țara Românească – 1716 Istanbul*Imperiul Otoman) începea redactarea lucrării sale istorice Istoria Țării Rumânești între care se cuprinde numele cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci. Cartea nu a fost terminată din cauza executării autorului de către otomani, fiind publicată prima dată abia în 1858. Descendent din vechea familie bizantină (grecească) a Cantacuzinilor, Constantin a fost educat în spirit umanist la Brașov, la școlile grecești din orașele otomane Edirne și Istanbul și la universitatea din orașul italian Padova. Cu rangul boieresc de stolnic, C. C. a jucat un rol politic și cultural important în timpul domniilor în Țara Românească ale fratelui său Șerban Cantacuzino (1678-1688), nepotului Constantin Brâncoveanu (1688-1714) și fiului său Ștefan Cantacuzino (1714-1716).


În opera sa stolnicul face referire și la aromânii din Balcani, considerând că ei au fost așezați acolo de împărații romani și explicând de ce grecii îi numesc cu termenul peiorativ de ”coțovlahi”.


<(…) Și aceasta încă să mai socotește că nicăiri urme de ale acelora romani ce au fost în Dachia, ca să nu fie mutate cu totul într-altă parte, nu iaste; că de-ar fi undevași în Elada*, și astăzi, au limba, au alte semen de ale romanilor s-ar vedea și s-ar cunoaște, cum și în Ardeal și pe aicea și pe unde au fost aceia, până acum aiave sunt.

Însă, aceasta nu să tăgăduiaște, cum viind greu de alte părți, sau de alte neamuri călcându-se țări ale unii împărății, sau măcară acea împărăție vrând să facă oaste mare ca să meargă asupra altora, cum du pen toate părțile și du pen toate ținuturile ei nu adduce și nu strânge oaste? Cum și atunce acelui Galien** au altui măcar împărat să va fi întâmplat, de va fi trimis și aici de va fi ridicat ostași, ca să meargă să scoață pe acei goți*** ce călca și împresura cele ținuturi ce s-au zis, în Elada și Misia****. Care de crezut iaste că și de aici oaste s-au dus, și pe unii doară ca să-i așaze acolo, însă carii mai sprinteni și de așezat vor fi fost. Căce iată și semnu chiar avem pe cei coțovlahi, cumle zic grecii, ce vedem că și pănă astăzi se află și sunt, însă puținia cum rămași, pentru care viand cuvântul, gândiiu că nu fără cale va fi a mai întinde de ei voroava, ca să știe ce sunt.

Sunt dară acești coțovlahi, cum ne spun vecinii lor și încă cu dintr-înșii am vorbit, oameni nu mai osebiți, nici în chip, nici în obicine, nici în tăriia și făptura trupului, decât rumânii, ceștea, și limba lor rumânească ca acestora, numai mai stricată și mai amestecată cu de ceastă proastă grecească și cu turcească, pentru că foarte puțini, cum s-au zis, au rămas la niște munți trăgându-se de lăcuiesc. Carii să tind în lung de lângă Ianina Ipirului***** pănă spre arbănași****** lângă Elbasan*******, în sate numai lăcuind, săvai că și mari unele sate. Zic că sunt și oameni cu putere în hrana lor, de carii și mare minune, iaste, cum și pănă astăzi să află păzindu-și și limba, și niște obiceie ale lor. Aceștea dară și limba ș-au mai stricat, și ei s-au împuținat, derept că și ei desăvârșit supt jugul turcescu cu acei greci dupre acolo s-au supus, unde și stăpânire, și blagorodnia, și tot ș-au pierdut. Și poate fi că nice dintâi așa mulțime nu va fi fost de dânșii. Că iată acum și câți suntu, mojici și țărani sunt, și locurile lor cu greu de hrană fiind, să împraștie și să duc mai mulți pen cele orașe mari turcești de să hrănescu; și pe acolo mai mulți amestecându-se, și limba, cum am zis, foare ș-au stricat, și ei puțini au rămas. Zic și aceasta că de-i întreabă pre ei neșticine: Ce ești? el zice: vlahos********, adecăte rumân; și locurile lor unde lăcuiesc le zic Vlahia.

Pare-mi-se, zic, că ei grăind, mai mult îi înțeleg ceștea rumâni decât ceștea grăind ceia să înțeleagă; însă și unii, și alții cu puținea vreme într-un loc aflându-se și vorbind adese, pe lesne pot înțelege. De crezut dară iaste că și acei coțovlahi, dintre-acești rumâni sunt și să trag; și într-acele vremi Galian au alt împărat, au rădicat o seamă dintr-înșii de aici și i-au așezat pe acolo, au rămas și pănă acum.

Coțovlahi le zic grecii, râzându-i și batjocură făcându-și de dânșii, adecăte, șchiopi, orbi, blestemați, hoți, și ca acestea le zic că sunt. Și câți au fost de acel feliu pe undevași, i-au adunat de i-au dus pe acolo; precum și de ceștea rumâni dupre aici râd și încă destule cuvinte grozave le zic și de nimic îi fac, și că din hoți să trag povestesc și bănuiesc între ei. Ci de aceasta, căci grecii cesti dupre acum râd de rumâni și grăiesc așa de rău, au socoteală mare; pentru că văzând și ei pe toată alaltă lume râzând de dânșii și batjocorindu-i, au stătut și au oboist și ei pen gunoaiele lor, ca cocoșii, părându-le că au mai rămas cevași vlagă și de ei: unde văd zugrăviturile celor vechi ail or, ei întru dânșii își fac mângâiare și bucurie, soții părându-le că au pe cinevași batjocorii lor. Căce cu direptul neștiind aceștea și necitind cele ce oarecând și stăpânii lor au avut mare ajutoare și folosuri împotriva vrăjmașilor lor de aceștea rumâni, când și Odriiul********* l-au izbăvit din mâna frâncilor**********, carii îl ocolise și-l lua, și iară grecilor l-au dat, cum scrie Bonfinie*********** într-a doao decade-i, cartea a șaptea. Și alte multe bune ajutoare le-au făcut, cum mai nainte voi arăta. Ei grăiesc cele ce le par în ochi și în placer că sunt cevași și nu știu ce zic. Au doară căci sunt nemulțămitori și ei, cum istoriile arată. Și și pănă astăzi ori în ce țară merg, cum să zice zicătoarea, ”arama-și arată”, faptele lor cinstea micșorând și împilând; au mai bine să zic să-i iertăm și să ne fie milă de ei, căce fiind ei scăzuți den toate și lipsiți, și supărați sunt foarte. Deci asemenea fac și ei ca ceia ce sunt au în robie, au la închisori, au în strânsori de alte nevoi, au la sărăcie, au la alte norociri și mai strâmtori, cum obiciuiaște lumea de aduce; și atâta le aduce, cât niciodată nu lipsesc de la neamul omenescu ca acelea, când unuia, când altuia descărcându-se; decii de marea-i supărare îi pare că toți oamenii îi strică, și așa pe toți și bănuiaște, și hulește, părându-i că cu acelea își mai oteșaște și-și răcorește doar patimile sufletului și simțirile trupului. Că nimeni nici nu s-au mai aflat în lume asemenea lui Iov, carele toate acele rele și mai multe să-i vie pe lume și să rabde, și să tacă la toate, pe nimeni vinuind , pe nimeni blăstemând pănă în săvărșit, cum Biblia sfântă în viața lui scrie și adeverează.

Ci dară, grecii acelea pătimind, de supărare părându-le că alții ar fi în pricină, nu ei însăși, de a fi așa, hulesc și grăiesc pe alții de rău, neuitându-se să vază p edânșii, ce și cum sunt. Dirept acest dară, iaste să-i iertăm și să le credem, pentru că zic dascălii și înțelepții că cred și tiranic lucru iaste și foarte fără de minte neștine să mai mustreze și să mai pedepsească pe unul ce în pedeapsă și în nevoie au căzut. Că destul îi iaste aceluia aceia; nu trebuie rău pentru rău a mai adaoge, ce într-aceia lăsându-l, încă mângâiare decât să poate și ocrotire să-i arătăm, asemenea pătimași și nenorociți socotindu-ne, că putem ajunge și putem fi fără de zăbavă și fără veste.>

 

SURSA

Constantin Cantacuzino stolnicul, Istoria Țării Românești, editura Litera, Chișinău, 1997.

 

 

NOTE M. T.

*Elada – Grecia

**Galien – Gallienus (253-268) – În timpul domniei sale criza Imperiului Roman din secolul III a atins apogeul, ca urmare a revoltelor militare interne și repetatelor atacuri ale popoarelor migratoare.

***Goți – Popor migrator germanic originar din Peninsula Scandinavică, care au început în 238 atacurile împotriva granițelor europene ale Imperiului Roman, așezându-se în teritoriile italice și hispanice ale acestuia secolul V.

****Misia = Moesia Superior și Inferior – Provincii romane delimitate la nord de Dunăre și la sud de munții Balcani (nordul Bulgariei de astăzi și Dobrogea).

*****Ipir = Epir – Regiune în nord-vestul Greciei și sud-estul Albaniei, al cărei cel mai important oraș este Ianina (Grecia).

******arbănași – albanezi

*******Elbasan – Mare oraș în centrul Albaniei.

********vlahi – denumire dată romanilor de către popoarele germanice de la granița imperiului, de la care au preluat-o slavii în secolul VI și de la aceștia bizantinii (Imperiul Roman de Răsărit cu capitala la Constantinopol) în secolul X.

*********Odriu=Adrianopol – Mare oraș în Imperiul Bizantin, azi Edirne în Turcia europeană.

**********frânci – denumire data popoarelor catolice din Europa Occidentală, după ce regale franc Carol cel Mare s-a proclamat împărat în anul 800 la Roma.

***********Bonfinie=Anton Bonfini (1434-1503) – Istoric umanist italian de la curtea regelui maghiar Matei Corvin, la cererea căruia a scris o istorie a regatului Ungariei.

<NO. 1 BUCUREȘTI,  IANUARIE 1921 ANUL LIII

În ziua de 13 ianuarie 1921 a încetat din viață bătrânul profesor de limba și literatura elină la Universitatea din Iași, Ioan Caragiani.

Născut în ziua de 11 fevruarie 1841 i-a lipsit numai o lună ca să împlinească vârsta de 80 de ani. Studiile secundare și superioare Caragiani le-a făcut la Atena și era un bun cunoscător al istoriei și literaturii vechi eline, pentru care avea o dragoste deosebită. Totuși el n-a voit să rămîie în Grecia, ci, bun Român de origine și sentimente, el a emigrat în 1864 în România unde i s-a încredințat catedra care a ocupat-o mai bine de jumătate de secol.

La înființarea Academiei Române în anul 1867, printre membrii din toate provinciile locuite de Români care aveau a reprezenta unitatea culturală și națională a României a fost numit și Caragiani, apoi, ultim supraviețuitor al celor ce compuseseră instituțiunea în 1867, a avut mulțumirea să asiste la serbarea solemnă pe care a organizat-o Academia la împlinirea unei jumătăți de secol.

Așezîndu-se în Iași în 1865, el făcu parte din membrii societății „Junimea”, frecventând regulat ședințele ei hebdomadare timp de 20 de ani; în „Convorbiri literare” Caragiani a publicat un șir de traduceri din Homer, Aristoteles și Theocrit, precum și articole originale despre Românii din Macedonia și poezia lor populară. El a făcut parte și dintre membrii societății „Junimea” care țineau prelegeri populare, filosofice, literare și istorice la Universitatea din Iași.

Caragiani avea un caracter egal, plăcut și totdeauna vesel. Vestit din cauza anecdotelor pe care le povestea cu o artă și un humor extraordinar, chiar pînă la bătrînețe. Caragiani era apreciat de toți cunoscuții săi și lasă o amintire dureroasă în cercul numeroșilor săi prieteni. >

 

SURSA

Al. Tzigara-Samurcaș, Necrologul unui junimist. Ioan Caragiani, Almanah „Convorbiri literare”, Iași, 1981, p. 16.

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 7 din 8

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required