Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Recenzii » A-C » Cândroveanu Hristu şi Iorgoveanu Kira - Un veac de poezie aromână / 1985
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
28-07-2011

Cândroveanu Hristu şi Iorgoveanu Kira - Un veac de poezie aromână / 1985

Rate this item
(0 votes)

În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau la editura Cartea Românească din Bucureşti volumul Un veac de poezie aromână.

Cele 496 de pagini ale antologiei cuprind o Introducere de H.C., o Notă asupra ediţiei de K.I., poeziile a 23 de poeţi aromâni cu biografiile lor, Note bibliografice şi o Bibliografie selectivă.

În Introducere, H.C. precizează că prima publicaţie aromânească a apărut în regiunile balcanice de baştină ale aromânilor în 1880, fiind urmată de altele care au apărut şi în România, unde tineri aromâni se aflau la studii. Din acel moment, s-au format generaţii de poeţi aromâni, unii dintre ei remarcându-se şi în literatura română, aşa cum au fost traducătorul homerid G. Murnu sau umoritstul Nicolae Batzaria, cunoscut ca Moş Nae în literatura pentru copii.
Un subcapitol al Introducerii este intitulat Cultură şi literatură aromână.
Ultimul subcapitol al Introducerii se întitulează Un veac de poezie aromână.

Cei 23 de poeţi aromâni antologaţi sunt: Constantin Belimace (1848-1934) (17 poezii), George Murnu (1868-1957) (26), Nuşi Tulliu (1872-1941) (38), Nicolae Batzaria (1874-1952) (19), Zicu A. Araia (1877-1948) (9), George Ceara (1880-1939) (3), Marcu Beza (1882-1949) (19), Nicolae Velo (1882-1924) (3), Tache Caciona (1885-1971) (4), Nida Boga (1886-1974) (1), Ion Foti (1887-1946) (3), Nacu D. Scrima (1900-1941) (7), Nicolae Babu (1901-1967) (3), Constantin Colimitra (1910-2001) (8), Atanasie Nasta (1912-1996) (10), George Perdichi (1913-1957) (7), Nicolae Caratană (1914-1992) (8), Costa Guli (1916-1985) (9), Teohar Mihadaş (1918-1996) (7), Ioan Cutova 1919-1992) (12), Hristu Cândroveanu (1928-) (21), Kira Iorgoveanu (1948-) (18), Vasile Tode (1958-) (6). Cele 258 de poezii au ataşate ''transpuneri'' româneşti realizate de H.C. sau K.I. De asemenea, creaţiile fiecărui poet sunt precedate de biografia acestuia realizuată de H.C.

În Notă asupra ediţiei, K. I. arată că volumul cuprinde creaţii reprezentative ale tuturor poeţilor aromâni clasici şi contemporani. Au fost cercetate publicaţii aromâne publicate începând cu 1880 şi volume de poezie cultă aromână. Notele de subsol oferă explicaţii asupra localităţilor şi personalităţilor aromâne. Editorii au încercat o unificare a ortografiilor autorilor. Pentru transcrierea unor sunete specifice ''graiului aromân'' s-au folosit următoarele semne grafice: dh - pronunţat ca englezul th; dz -pronunţat ca românescul dziuă sau italianul mezzo; th - pronunţat ca grecescul fi; gh - pronunţat ca grecescul gamma pentru cuvintele de origine latină şi greacă; ni - pronunţat ca italianul gn ca în cuvântul signore; l' - pronunţat ca italianul gli în cuvântul cogliere. Textele autorilor mai noi au fost uşor adaptate tradiţiei autorilor mai vechi, contribuindu-se astfel la ''unificarea graiului aromân''.

La Note bibliografice se precizează prima publicare a fiecărei poezii.

Bibliografia selectivă cuprinde patru categorii de autori: istorici, călători-cerceători în locurile de origine ale aromânilor, filologi şi antologii de literatură aromână scrisă.
În categoria istorici au intrat următorii autori în ordine alfabetică::
Ion Arginteanu, Istoria Românilor Macedoneni, Bucureşti, 1904.
Victor Berard, La Turquie et l'Hellenisme Contemporain, Paris, 1893.
Ami Boue, La Turqie d'Europe, Paris, 1840.
Ion Caragiani, Studii istorice asupra Românilor din Peninsula Balcanică, Bucureşti, 1929.
Vasile Diamandi Aminceanul, Românii din Peninsula Balcanică, Bucureşti, 1938.
Sterie Diamandi, Oameni şi aspecte din istoria Aromânilor, Bucureşti, 1940.
Sergiu Georgiade, Cercetări despre Românii de dncolo de Dunăre, Craiova, 1867. (trad. din lb. greacă).
Anastase Hâciu; Aromânii. Comerţ, industrie, arte, expansiue, cicvlizaţie, Bucureşti, 1936.
N. Iorga, Istoria Românilor din Peninsula Balcanică, Bucureşti, 1919.
G. Murnu, Istoria Românilor din Pind  ''Vlahia Mare'', Bucureşti, 1913.
Victor Papacostea, Civilizaţie românească şi civilizaţie balcanică, Eminescu, Bucureşti, 1983,
Pericle Papahagi,, Scritori aromâni în secolul al XVII lea (Cavalioti, Ucuta, Daniil), Bucureşti, 1922.
Tache Papahagi, La Românii din Albania, Bucureşti, 1920.
Valeriu Papahagi, Aromânii moscopoleni şi comerţul veneţian, Bucureşti, 1935.
D. I. Popovici, Despre aromâni, Bucureşti, 1934 (trad. din lb. sîrbă).
Gh. C-tin Roja, Cerceări despre Românii de dincolo de Dunăre, Pesta, 1808 (trad. din lb. germană, Craiova, 1867).
St. Romansky, Macedoromânii, Sofia, 1925 (trad. din lb. bulgară, Bucureşti, 1943).
Virgiliu Stoicescu, Românii din Macedonia, Bucureşti, 1901.
Johann Thunmann, Untersuchungen uber die Geschichte des ostichlen europaischen Volker, Leipzig, 1774.
S. Ţovaru, Problema şcoalei româneşti din Balcani, Bucureşti, 1934.
G. Weigand, Die Aromunen, Leipzig, 1895.
În categoria călătorilor-cercetători au fost incluşi următorii autori în ordinea alfabetică:
C.N. Burileanu, I Romeni di Albania, Bologna, 1912.
Th. Capidan, Macedoromânii, Bucureşti, 1942.
Th. Capidan, Românii nomazi, Cluj, 1926.
E. M. Cousinery, Voyage dans la Macedoine, I, II, Paris, 1831.
N. Iorga, În Serbia de după război, Bucureşti, 1927.
William Martin-Leake, Travels in Northern Greece, I-IV, London, 1835.
Vintilă Mihăilescu, Excursia Societăţii regale române de geografie prin Jugoslavia şi Albania, Bucureşti, 1940.
Guşu Papacostea Goga, În zilele redeşteptării macedo-române, Bucureşti, 1927.
E.G.H.L. Pouqueville, Voyage dans la Grece, II, Paris, 1820.
A.I.B. Wace and M.S. Thompson, The nomads of the Balkans, London, 1913.
În categoria filologi au fost incluşi următorii autori în ordine alfabetică:
Th. Capidan, Aromânii, Bucureşti, 1932.
Th. Capidan, Fărşeroţii, Bucureşti, 1931.
Th. Capidan, Romanitatea balcanică (în Discursuri de recepţie la Academia Română, Bucureşti, 1980)
William Martin-Leake, Researches in Greece, London, 1814.
Matilda Caragiu Marioţeanu, Compendiu de dialectologie română, Bucureşti, 1975.
Matilda Caragiu Marioţeanu, Fono-morfologie aromână, Bucureşti, 1968.
C. Recatas, L'etat actuel du bilinguisme chez les Macedo-Roumains du Pinde et le role de la femme dans le language, Paris, 1934.
Gh. C-tin Roja, Măiestria ghiovăsirii româneşti cu litere latineşti care sunt literele Românilor ceale vechi, Buda, 1809.
Nicolae Saramandu, Cercetări asupra aromânei vorbite în Dobrogea, Bucureşti, 1972.
Elena Scărlătoiu, Relaţii lingvistice ale aromânilor cu slavii de sud, Bucureşti, 1980.
G. Weigand, Die Sprache der Olympo-Walachen, Leipzig, 1888.
În categoria antologii aromâne scrise au fost incluse următoarele patru volume:
Tache Papahagi, Antologie aromânească, Bucureşti, 1922.
Hristu Cândroveanu, Antologie lirică aromână, Univers, Bucureşti, 1975.
Hristu Cândroveanu, Antologie de proză aromână, Univers, Bucureşti, 1977.
Chiraţa Iorgoveanu, Antologie de poezie populară aromână, Minerva, Bucureşti, 1976.

SURSA:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, 496 p.

 

 



Last modified on Marţi, 04 Octombrie 2011 10:59
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required