Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Recenzii » A-C » Bajdechi Mihaela & Corduneanu Ioana – Mâncați pe limba voastră! / 2011
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
18-02-2012

Bajdechi Mihaela & Corduneanu Ioana – Mâncați pe limba voastră! / 2011

Rate this item
(3 votes)

În 2011 economista aromână Mihaela Bajdechi (08.02.1972 București - ) și Ioana Corduneanu publicau la București lucrarea de Bajdechigastronomie aromână Mâncați pe limba voastră!


Cele 76 de pagini ale lucrării cuprind: prefața Bucatele aromânilor – De la maie la nepoată (p.1), 37 de rețete de mâncăruri din bucătăria aromână (p.2-75) și două articole de postfață cu titluri cu valoare de îndemnuri Mâncați pe limba voastră, frați armâni! (p. 76) și Îmbogățiți bucătoria voastră, frați români (p.76).


‘’Bucatele aromânilor

De la maie la nepoată

Pentru unii poate părea pretențios spus că au și aromânii o gastronomie a lor; iar gurmandul obișnuit cu mâncărurile rafinate și sofisticate ale altor neamuri va fi ușor descumpănit de simplitatea și facilitatea bucatelor noastre.

Și totuși, de vreme ce noi, aromânii, mai conservatori de felul nostru, continuăm să existăm și să ne afirmăm identitatea, putem spune că am știut și mai știm încă să ne preparăm bucatele în felul nostru propriu.

Este o parte din zestrea noastră culturală pe care o prețuim și o transmitem din generație în generație, de la maie la nepoată, de la mană la hiie.

Unele rețete sunt atât de vechi și totuși actuale, fiind ușor de gătit,cu ingrediente naturale la îndemână, și chiar nu necesită mult timp de preparare.

Rețetele de bucate prezentate aici sunt proprii etniei noastre, răspândită prin toată Peninsula Balcanică, locul nostru de baștină, dar și în diaspora, la Nord de Dunăre și chiar pe alte continente. Aromânii, numiți la noi în România și machedoni sau macedoneni,au identitate culturală distinctă în mozaicul geografic balcanic și, mai nou acum, într-o Uniune Europeană care unește frații pe nedrept despărțiți.

Oriunde sunt și cu orice accent ar vorbi între ei, aromânii se strâng cu drag la o pită armânească, piesă de rezistență a bucătăriei noastre. Pita are o varietate de rețete: de la renumita pită cu caș, la cea de praz, cu dovleac, cu lapte, cu peturi (foi de plcăintă copate, uscate). Se servește atât caldă, gata scoasă din cuptor, dar și rece, mergând foarte bine cu iaurtul din lapte de capră sau de oaie, sau cu un pahar de lapte cald. Vinul alb o însoțește de asemenea foarte bine, dar nu mai puțin, și berea...

Este apoi vechi de când lumea, târhanalu, sau trahanaua, cuvânt care era folosit în vechime și pe meleagurile valahe, dar care acum nu mai apare nic măcar în DEX-ul limbii române.

Așadar, vă invităm la o incursiune în arheologia culinară a unei nații, dezvăluind unele rețete gastronomice, cunoscute încă de majoritatea gospodinelor armâne.’’

 

Rețetele sunt structurate în 4 capitole, determinate de culorile chenarului paginii:

  • Pită anvârtită cu cashu (Plăcintă învârtită cu brânză), Pită salarii cu cashu (Plăcintă cu brânză), Pită di veardză (Plăcintă cu urzici/spanac), Pită di prashi (Plăcintă cu praz), Pită di curcubetă (Plăcintă cu dovleac), Pită di meari (Plăcintă cu mere), Pită di cashu dultsi (Plăcintă cu brânză dulce), Ipurachi, Tărhănă (Trahana)
  • Piperchi dinijicati (Ardei mărunțit), Piperchi cu cashu (Ardei cu brânză), Piperchi coapti (Ardei copți), Arizu cu veardză (Orez cu spanac), Arizu cu urdzăts (Orez cu urzici), Papadyiu di fisulj (Fasole), Salată di seleană (Salată de țelină), Salată di pitligeani (Salată de vinete), Pitligeani tsărgăsiti (Vinete prăjite), Ghiză cu pătrăgeani (Urdă cu roșii), Culishicu (Terci)
  • Njelu la cireapu (Miel la cuptor), Ciurbă di njelu (Ciorbă de miel), Ahnii di njelu (Iahnie de miel), Yianomati di njelu cu arizu (Măruntaie de miel cu orez), Drob di njelu (Drob de miel), Căvărmă, Prashi cu cărni di porcu (Praz cu carne de porc), Combari cu cărni di porcu (Cartofi cu carne de porc), Chiftadz (Chiftele), Limba cu măsini (Limbă cu măsline), Puljiu ncireapu (Pui în cuptor), Pescu cu arizu (Pește cu oriz)
  • Arizu cu lapti (Orez cu lapte), Compotu di purni (Compot de prune), Băclăvă (Baclava), Cozonacu (Cozonac), Plătsintă (Plăcintă)

Fiecare rețetă este redactată pe pagina din stânga atât în aromână cât și în română, pagina din dreapta conținând o imagine colorată a produsului. Sub fiecare rețetă este plasat un proverb aromân. Versiunile românești ale titlurilor rețetelor îmi aparțin.


’’Mâncați pe limba voastră , frați armâni!

În Metsovo – Munții Pindului – patronul vlah de cârciumă ne agață din drum și ne trage înăuntru. Restaurantul e plin; înaintăm printre mese la care se vorbește zgomotos, doar grecește.

În drum, patronul schimbă câteva vorbe pe șoptite în aromână cu băiatul lui care tocmai servea un cuplu. Pricepem ce spune și, prinzând curaj, îi spunem de und evenim și folosim dialectul nostru cu gândul să socializăm puțin.

Ne măsoară bine din cap până în picioare cu o privire atentă, profesională, după care ne oferă o masă lângă șemineul în care ardea focul. Ne poftește la masă atent și serviabil, zâmbind profesional dar vorbele vin în grecește... Apoi, când s-a dumiritcă nu înțelegem mare lucru, ne întinde un meniu în... engleză.

Puțin jenați, comandăm specialitatea casei – leek-pita (în engleză), pită de praz. Pita e bună, puțin diferită de cum o facem noi, în sensul că acolo se amestecă prazul cu spanac. Noutatea rețetei și vinul dintr-o carafă adus de gazdă din partea casei a destins atmosfera și la masa noastră.

Am plecat mulțumind până la urmă cu ’’haristo’’ gazdei care și-a dus mâna la inimă și a bătut de două ori discret. Aveam să înțelegem apoi că în restaurantele din Pind, limba vlahilor, cum spun ei, nu are circulație decât la bucătărie și între comeseni, în mod discret.’’

 

’’Îmbogățiți bucătăria voastră, frați români!

Anul trecut, în februarie, Mihaela ne-a invitat la masă, pentru a serba ziua ei de naștere. La prima înghițitură de piperchi dinjicati m-am îndrăgostit de gustul incredibil de bun, simplu și inedit în același timp.

Punând întrebări, am aflat că este nevoie de doar trei ingrediente și cîteva minute pentru preparare; și că mai sunt și alte rețete, și mai grozave. Dar cum să facem să le împărtășim tuturor?

Cadoul meu, o carte de bucate tradiționale elvețiene era pe masă, chiar lângă noi, și legătura s-a făcut imediat: vom încerca să adunăm aceste rețete simple și gustoase într-o carte. Chiar de săptămâna următoare ne-am pus serios pe treabă.

Sub îndrumarea maiei Bajdechi ne-am luptat cu primele noastre foi pentru pite; teta Flora ne-a ajutat cu sfaturi și rețete. Împreună cu mama Mihaelei, plină de energie, am gătit 4 feluri deodată. Tata ne-a ajutat să dovedim mielul. Fetele noastre au așteptat flțmâne dar cuminți, de fiecare dată, să terminăm întâi de pozat și apoi să trecem la mâncat.

Îi mulțumim mult Florentina Costea pentru răbdarea cu care a verificat șia corectat textul în aromână. Am așezat împreună româna și aromâna pentru cei cae doresc să le compare din pură curiozitate, dar și pentru cei ce vor să învețe ceva nou despre ceva care este de fapt foarte, foarte vechi. ’’

Last modified on Marţi, 22 Mai 2012 19:13
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required