Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Recenzii » A-C » Displaying items by tag: 2003
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

SUTSATA CULTURALĂ ARMÂNEASCÂ din Bucureşti a editat în ianuarie 2003 numărul 10 al publicaţiei ’’HÂBAREA ARMÂNEASCÂ’’, aflată în cel de-al doilea an al existenţei sale.


Emblema de pe pagina 1 a publicaţiei reprezintă un stindard cu un cap de cal ce se termină cu o coadă la extremitatea căreia se află un cap de şarpe.


Cele 2 pagini ale publicaţiei cuprindeau un apel al S.C.A. (p.1), Hâbări (Ştiri din lunile decembrie 2002 şi ianuarie 2003, p. 1-2), Evenimenti ţi va s-facâ tu meslu Shcurtu shi Martsu (evenimente programate în lunile februarie şi martie, p.2), poezia Dimândări cătrâ câpia noastră a lui Dumitru Piceava şi caseta tehnică (p.2).


Apelul SUTSATEI avea ca temă realizarea a ceea ce se numea atsea anγisatâ ‘’Casâ a Armâniloru’’ (acea visată ‘’Casă a aromânilor’’). În acest sens, se amintea că în 2002 se obţinuse un sediu, preconizându-se cumpărarea sa. Apoi se enumerau proiectele legate de acest sediu: vivliotecâ (bibliotecă), videotecă, audiotecă, muzeu etnografic. Pentru dotarea acestora se făcea apel la donaţii de obiecte: cărţi vechi, reviste, ploaci cu muzicâ (discuri musicale), sinie (masă cu trei picioare), cicricâ (vârtelniţă), arâzboiu (război de ţesut), cupănji (copăi), ciubănji (linguri de lemn), cinii (cofe), pociu (ulcior), ghiumi (vase din cupru), iambuli (pături), câprinji (ţesături de păr de capră), ânflucati (cergi), capitâni (perne), cândushi (haine lungi), fustănji (rochii), pârpodz (şosete de lână), televizor, video, casetofon, fax, computer, imprimantă. Se preciza că se aşteptau şi donaţii financiare pentru cumpărarea unora din aceste obiecte.

 

Ştirile aveau ca teme: alegerea conducerii S.C.A. pentru anul 2003 în frunte cu preşedintele Dumitru Piceava (1), publicarea romanului ’’Vulturii Pindului’’ al scriitorului Ionel Zeană în decembrie 2002 (2), serbarea de Crăciun a S.C.A. cu ansamblul PILISTERLU la 14 decembrie 2002 (1), spectacolul ’’Colindi, colindi’’ la 21 decembrie 2002 la Constanţa cu ansamblurile PILISTERLU, MUSHEATA ARMÂNĂ şi LILICI DIT MAIU (1), colindul de Crăciun al ansamblului PILISTERLU la 25 decembrie 2002 (1-2), Revelionul tinerilor la sediul S.C.A. (2), anunţul decesului lui Ionel Zeana la 8 ianuarie 2003 (2), emisiunea S.C.A. la postul tv ETNO la 25 şi 300 ianuarie 2003 (2).


În lunile februarie-martie erau programate următoarele evenimente: lansarea unui CD al cântăreţului Gicu Coadâ, primele două şedinţe ale cercului de istorie al S.C.A. (15 februarie şi 1 martie) consacrate discutării cărţilor Vulturii Pindului şi Chestiunea aromânească a istoricului austriac Max Demeter Peyfuss (2), sărbătorirea Zilei Femeii la sediul S.C.A. la 2 martie (2), participarea S.C.A. la Tîrgul de carte Bucureşti 2003 la 5-9 martie şi Gala a premiiloru ’’Omlu a Anlui 2002’’ organizată la Bucureşti la 15 martie de FUNDAŢIA BANA ARMÂNEASCĂ (2).

 


Dimândări cătrâ câpia a noastă – Cereri către conducătorul nostru


Tini, câpiia-a noastâ aleaptă

Di tuts Armânjlji tsi ti-ashteaptâ

Să-lji duts pri calea atsea ândreaptâ,

S-ai tu minti tsi lâets va s-pats

Strâmba cali di va s-acats:

Tu, conducerea noastră aleasă

De toţi Aromânii care te aşteaptă

Să-i duci pe calea cea dreaptă,

Să ştii ce nenorociri vei păţi

Greşita cale de vei apuca:

’’Di va nâ vindzâ la murlai,

Tî nafimatslji-alu Iuda pâradz,

Tu banâ isihii s–n-ai,

Sh-ocljilj s-tsâ plângâ di caimadz,

De ne vei vinde la ticăloşi,

Pentru blestemaţii lui Iuda bani,

Tu viaţă liniştită să nu ai,

Şi ochii să-ţi plângă de suferinţe,

Di va nâ vindzâ la nioaspits,

Blâsteamili-alu Dumnidză s-ti-acatsâ,

Mâshcatu s-agiundzâ di nipârtits,

Sh-harăi s-nu ai tu aestă yeatsâ.

De ne vei vinde la duşmani,

Blestemele lui Dumnezeu să te ajungă,

Muşcat să fii de vipere,

Şi bucurii să nu ai în această viaţă.

Sh-anda va s-hii tu bitisita di-anji,

Purtatu di laia varcâ-a Harlui,

Suflitlu s-tsâ aggiungâ tu Câtrănji,

Naparti di-vapsa-apă-a Aheronlui.

Şi când vei ajunge la sfârşitul vieţii

Purtat de neagra barcă a Morţii,

Sufletul să-ţi ajungă în Iad,

Departe de nenorocita apă a Aheronului.

Aclo-iu nitsi moartea sh-ni-a ljei nădii,

Nu potu s-lji-aducâ vârâ diznjirdari,

A nafimatlui suflitu di câpii

Tsi di la ncljinatslji-a lui n-avu ljirtari.

Acolu unde nici moartea şi nici ale ei speranţe,

Nu pot să-i aducă vreo mângâiere,

Blestematului suflet al conducătorului

Care de la supuşii săi nu a primit iertare.

Sh-aclo să sta, tu năi di gljetsu sh-piri

Ca itsi suflitu fârâ nchiuluiri.

Şi acolo să stea, în loc cu gheaţă şi foc

Ca orice suflet rătăcitor.

Tini, câpii di Armânji aleaptâ,

Di va s-câidiseshtsâ ta s-nâ vindzâ,

Sh-nu va nâ duts pri calea-atsea ndreaptâ,

Ashi s-tsâ da Dumnidză s-agiundzâ!’’

Tu, conducător de Aromân ales

De vei îndrăzni ca să ne vinzi,

Şi nu ne vei duce pe calea cea dreaptă,

Aşa să-ţi dea Dumnezeu să ajungi!’’

 

Notă M.T.: Versiunea românească îmi aparţine.

 

 

Din caseta tehnică de pe pagina 2 aflam că sediul S.C.A. se afla pe str. Vasile Lascăr nr. 26-28, sector II, Bucureşti. Adresa de e-mail era Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , iar mobilul 0723.609266. Conturile la BCR Sucursala sector 2 erau: 2511.1-11348.1/ROL; 2511.1-11348.2/EURO; 2511.1-11348.3/USD.

În lunile februarie-martie 2003, SUTSATA CULTURALÂ ARMÂNEASCÂ (Societatea Culturală Aromână) a editat numărul 11 al publicaţiei lunare ’’HÂBAREA ARMÂNEASCÂ’’, aflată în al doilea an de existenţă.


Emblema acestui număr, aflată pe pagina 1, este un soare cu 8 raze într-o casetă pătrată.


Cele 2 pagini ale publicaţiei includ 11 articole cu urmăatoarele teme: editorial al preşedintelui S.C.A., Dumitru Piceava, şedinţa din 22 februarie a ULCA de la Freiburg (Germania), cele 2 emisiuni despre aromâni din 8 şi 22 februarie de la postul tv ETNO, cele 2 şedinţe ale cercului de istorie al S.C.A. din 15 februarie şi 1 martie, cele mai noi numere ale revistelor aromâne, S.C.A. la ’’Târgul de carte Bucureşti 2003’’ din 5-9 martie, Gala premiilor revistei ’’BANA ARMÂNEASCÂ’’ pentrul anul 2002 din 15 martie, lista sponsorilor galei, invitaţia adresată ansamblului folcloric ’’PILISTERLU’’ la Târgul Naţional de Turism de la Bucureşti din 13 aprilie, lecţia de dansuri aromâne ţinută de istoricui german Thede Kahl la S.C.A. la 16 martie, conferinţa ţinută de istoricul austriac Max Demeter Peyfuss la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti despre legendele vechiului oraş Moscopole (Albania).


În editorialul său, D. P. a reluat apelul către membrii S.C.A. pentru donaţii în obiecte şi bani pentru dotarea sediului asociaţiei şi pentru realizarea proiectelor acesteia: bibliotecă, videoetcă, audiotecă şi muzeu etnografic. S-a precizat că mărimea cotizaţiei lunare este de 40.000 ROL şi au fost rugaţi părinţii tinerilor din ansamblul folcloric ’’PILISTERLU’’ să confecţioneze costume populare pentru aceştia.


La şedinţa ULCA au participat membri ai asociaţiilor membre ale Uniunii: Iancu Perifan, Nelu Puznava şi Nicolae Caracota (’’TRÂ ARMÂNAMI’’ din Paris), Sotir Bletsa (’’SUTSATA A ARMÂNJLORU DI ATENA’’), Kira Mantsu, Iani Mantsu, Marilena Bara şi Thede Kahl. Cu această ocazie M.D.P. şi S.B. au primit diplome de onoare, iar Vasile Barba, preşedintele Uniunii, a fost sărbătorit la împlinirea a 85 de ani.


La emisiunile de la ETNO au fost prezentate interviuri cu D.P. şi cântăreţul Gică Coadâ, profesorul Iancu Cardula şi-a prezentat cartea Istoria a Armânjloru, iar programul muzical a inclus melodii interpretate de Aurelia Caranicu, Zoe Carabaş, Ianula Gheorghe, Iani Bracea, Hristu Costică, Dani Peanci, Maria Andon, Zoe Gică, Gică Coadâ, Nicu Grameni şi ansamblu ’’PIRIFANJILI’’ din Bucureşti.


La cele două şedinţe din februarie şi martie ale cercului de istorie al S.C.A. au fost discutate romanul istoric al lui Ionel Zeană şi volumul Chestiunea aromânească al lui M.D.P.


Într-un articol special au fost anunţate ultimele numere ale următoarelor 6 reviste aromâne: ’’BANA ARMÂNEASCÂ’’ (Bucureşti, an VII, nr. 31, D.P.), ’’FENIX’’ (Macedonia, an, IX, nr. 61, Nico Popnicola), ’’ZBORLU A NOSTRU’’ (Freiburg, an XVIII, nr. 2/2001, Vasile Barba), ’’DEŞTEPTAREA’’ (Bucureşti, an XIII, nr. 153, Hristu Cândroveanu), ’’DIMÂNDAREA’’ (Bucureşti, an IX, nr. 36, H.C.), ’’NOI ARMÂNJLJI’’ (Bulgaria, Toma Chiurci).


La ’’Târgul de carte Bucureşti 2003’’, S.A.C. a organizat un stand cu cărţi şi reviste aromâne prezentat de Irina Paris.


Revista ’’BANA ARMÂNEASCÂ’’ a acordat premii următorilor alumtâtori ti limba sh-fara armâneascâ (luptători pentru limba şi neamul aromân): Ioan Cardula (România), Jane Gusho (Albania), Zoe Gica (România), Toma Chiurci (Bulgaria), Gheorghe Padiotti (Grecia) şi Vanghea Mihani Stere (Macedonia). Premiul ’’Omlu a anlui 2002’’ a fost acordat lui M.D.P, care are origini aromâne. Premiile au constat din statui de bronz sculptate de D.P.

Bugetul galei a fost de 55.500.000 lei, sponsori fiind: Dima Grasu (15.000.000), Lifteri Naum (10.100.000), Oani Nicolae (2.000.000), Tomiţă Nastu (500.000), Ionel Gheorghe (3.500.000), Iani Stavrositu (2.000.000), Gheorghe Hagivreta (1.000.000), Irina Paris (1.500.000), Aurica Piha (1.500.000), D.P. (18.450.000).


La conferinţa lui M.D.P. au participat filologii Matilda Caragiu Marioţeanu şi Nicolae Saramandu, istoricii Nicolae Şerban Tanaşoca şi Neagu Djuvara.


Din caseta tehnică aflăm că sediul S.C.A. se află pe str. Vasile Lascăr nr. 26-28, sector 2, Bucureşti, că telefoanele sunt 021.3126700 şi 0723609266 şi că programul este 16-19.

    Dobrogea, �ţară de sinteză�, cum o caracteriza Nicolae Iorga a fost (şi oferă) un vast câmp de studiu şi în domeniu etnografic, ca spaţiu în care s-au interferat civilizaţii strălucite şi în care, alături de mereu alte seminţii, s-a plămădit neamul românesc, de milenară prezenţă în sudul Dunării. Prin înfiinţarea Muzeului de Artă Populară din Constanţa, cercetarea etnologică dobrogeană a căpătat un impuls deosebit, bazată, în mare parte, pe bogatele colecţii ale acestuia, alcătuită prin competenţă şi pasiune de muzeografi în circa patru decenii de activitate. Rodul strădaniei lor ştiinţifice s-a manifestat, de-a lungul anilor, prin nenumărate expoziţii, simpozioane, unele cu caracter naţional, conferinţe, publicaţii promoţionale şi, iată, acum, muzeul constănţean prezintă tuturor celor interesaţi, volumul al doilea al unei cercetări mai vaste, cu titlul Dobrogea studiu etnografic (volumul I � Românii autohtoni şi volumul al III-lea � Etniile Dobrogei � sunt în pregătire pentru redactare). Acest al doilea volum este subintitulat Românii balcanici (aromânii).     În �Introducere�, autoarea Maria Magiru precizează: "Demersul nostru ştiinţific urmăreşte cercetarea etnografică şi lingvistică a dezvoltării diferitelor forme de cultură materială şi spirituală ale aromânilor, aflate de-a lungul istoriei în contact cu diferitele forme de cultură ale popoarelor învecinate (greci, albanezi, sârbi, bulgari, turci), impusă de viaţa pastorală, cărăuşie şi negoţ ce-au constituit ocupaţiile de bază ale comunităţii aromâneşti�. Lucrarea este structurată în VII capitole: Cap. I, Consideraţii de ordin istoric şi lingvistic; Cap. II, Consideraţii de ordin etnografic; Cap. III, Expunerea metodologiei de culegere a materialului etnografic şi lingvistic şi a rezultatelor obţinute; Cap. IV, A. Păstorit, B. Industrie casnică textilă, C. Costum � Artă şi meşteşug; Cap. V � Termeni în aromână referitori la prelucrarea fibrelor de origine animală; (lână, păr de capră) � A. Operaţii şi activităţi de prelucrare, B. Fibre de origine animală (lână, păr de capră), C. Ustensile, instrumente, instalaţii de prelucrare a fibrelor de origine animală, D. Textile confecţionate din fibre de origine animală, E. Piese de port popular confecţionate din fibre de origine animală; Cap. VI, Privire comparativă asupra terminologiei prelucrării fibrelor de origine animală; Cap. VII, Planşe. Studiul se încheie cu o substanţială bibliografie.
    Planşele, în număr de 112, prezintă croiuri, velniţe, cergi, obiecte de îmbrăcăminte, de decoraţiuni, fotografii bazate pe piesele muzeului şi pe bibliografie dau greutate acestei întreprinderi ştiinţifice.
    Un �Cuvânt înainte� semnează lectorul univ. dr. Ştefan Lascu, cercetător avizat al istoriei naţionale, îndeosebi a Dobrogei, care trece în revistă etapele evoluţiei aşezării aromânilor în Dobrogea, contribuţia acestora la dezvoltarea economică şi spirituală a acestei provincii, dar şi a României întregi.
    Prin prezentul volum, autoarea contribuie esenţial la evidenţierea şi descifrarea unui fenomen etnic care face parte din marele şi fascinantul proces al naşterii şi evoluţiei neamului românesc.

SURSA
G. Culicea, Aromânii, Biblion, 2003, p. 21.

Peninsula Istria este exponenta unui conglomerat de naŃionalităŃi si
grupuri etnice care interferează lingvistic si cultural, între acestea
remarcându-se în mod deosebit, de mai bine de un mileniu si jumătate,
elementul slav si cel romanic. Aceste două componente ale unui spaŃiu
intercultural prin excelenŃă, grefate pe gene autohtone, si-au disputat cu
asiduitate arealul, graniŃa dintre acestea modificându-se de foarte multe ori.
În acest spaŃiu, lingvistica romanică si slavistica au găsit de multe ori
puncte comune în ceea ce priveste obiectul de studiu, în apanajul
cercetărilor acestora fiind cuprinse si enclavele lingvistice de mici
dimensiuni. În această situaŃie se află dialectul istroromân, într-o perioadă
în care filologia slavă meridională marchează un moment de răscruce prin
formarea unor noi scoli naŃionale, ca urmare a schimbărilor politice
profunde ce au avut loc în această zonă a Europei în ultimul deceniu al
secolului al XX-lea.
Presiunile exercitate de idiomurile cu influenŃă în zonă au fost preluate
si de micul idiom românesc care s-a manifestat, încă de la stabilirea
grupului de români sud-dunăreni pe aceste meleaguri, ca un barograf al
tuturor schimbărilor istorice, politice, economice, sociale, culturale
petrecute în regiune înregistrându-le, normal, în lexic. Mai puŃinprestigioasă, istroromâna a manifestat o influenŃă extrem de redusă printre
limbile istriote, fiind în schimb deosebit de receptivă (în contextul actual
geo-politic, la croată) mai ales de când numărul celor care o utilizează s-a
redus drastic în ultimele decenii.
Pe măsură ce numărul vorbitorilor de istroromână se reduce într-un
ritm terifiant, am putea spune, mica insulă lingvistică stârneste interesul,
parcă mai viu ca oricând. Cercetători neobosiŃi ai romanităŃii balcanice,
români si străini, îsi concentrează, si chiar îsi unesc eforturile în salvarea,
măcar în formă scrisă, a acestui idiom, printre acestia numărându-se
Richard Sârbu si Vasile FrăŃilă2, dintre români, sau August Kovačec3 dintre

158
cei croaŃi, ilustrând în paginile lor microuniversul românesc din Peninsula
Istria, surprinzând aspectele esenŃiale ale vieŃii si spiritualităŃii localnicilor,
dovezi incontestabile ale originii noastre comune.
Goran Filipi, profesor la Universitatea din Pola, CroaŃia, a închinat o
serie de studii ornitonimiei din arealul istriot, fără a omite nici una din
limbile vorbite în zonă4. Pe lângă unele lucrări care îsi propun să apropie
limbile română si croată5, acestuia îi datorăm Atlasul lingvistic istroromân6
publicat anul trecut, lucrare care oferă noi perspective de cercetare, fiind în
esenŃă, după afirmaŃia lui Petru Neiescu, semnatarul prefeŃei în limba
română, „cel mai complet material comparabil asupra dialectului
istroromân”7, acesta fiind redactat în limbile croată, română si italiană. Tot
în această parte a lucrării sunt amintiŃi o serie de cercetători care au avut
contribuŃii majore în domeniul studierii idiomului istroromân: Iosif
Popovici, Sextil Puscariu, Leca Morariu, Traian Cantemir, Emil Petrovici,
Gustav Weigand, Artur Byhan, Matteo Bartoli, Petar Skok, Richard Sârbu,
Vasile FrăŃilă, August Kovačec, Goran Filipi si, evident, Petru Neiescu
care ne anunŃă că se pregăteste să publice un DicŃionar al dialectului
istroromân8.
Structura lucrării scoate la iveală încă o prefaŃă, în croată, semnată de
August Kovačec, si următoarele secŃiuni trilingve: Cuvânt înainte (cu
probleme legate de chestionar, transcriere, structura întrebărilor si a
răspunsurilor, observaŃii asupra informaŃiilor obŃinute, mulŃumiri), Hartă,

159
Abrevieri, Informatori, Câteva observaŃii asupra istroromânei actuale,
după care urmează chestionarul si răspunsurile consemnate.
Atlasul, pe care ni-l dăruieste cu generozitate autorul, printre puŃinii,
dacă nu chiar singurul cercetător croat care întreprinde eforturi reale pentru
salvarea istroromânei, constituie un nou punct de plecare în cercetarea
acestui dialect supus astăzi unor presiuni tot mai mari, dar normale, din
partea graiurilor croate cu care acesta intră în contact zi de zi datorită
relaŃiilor sociale, economice si culturale care devin inevitabile într-o lume
din ce în ce mai activă sub toate aspectele ei.
Bogatul material furnizat se referă la realităŃi lingvistice istroromâne
(din 11 localităŃi), croate (din două localităŃi) si românesti (localitatea
Rudna Glava din Serbia în care se vorbeste un grai dacoromân) strânse cu
ajutorul unui chestionar care are 1898 de poziŃii, pe care cercetătorul croat
l-a clasificat onomasiologic în 23 de secŃiuni9: fenomene atmosferice;
configuraŃia terenului; tradiŃii si instituŃii; corpul si simŃurile; calitatea si
cantitatea percepŃiei; scurgerea timpului si calendarul; viaŃa, căsnicia si
familia; casa si averea; îmbrăcăminte si accesorii; hrană si băuturi;
animale: mamifere, reptile si amfibieni, păsări, insecte; agricultură: lucrări
si unelte, viticultură, cresterea animalelor, apicultură, cultivarea măslinelor,pomi fructiferi, plante cultivate; floră spontană: copaci si tufisuri, plante;
ciuperci.
Un studiu mai atent al chestionarului ne conduce la ideea că
cercetătorul croat, din dorinŃa de a publica materialul si a-l pune la
dispoziŃia tuturor celor interesaŃi, a optat pentru un mod de structurare mai
simplu si l-a redat aparent într-o ordine aleatorie. Putem observa că Goran
Filipi pune în prim-plan fenomenele meteorologice, abordare care Ńine, în
bună măsură, chiar dacă autorul a constientizat sau nu, de una din
dimensiunile existenŃei si ale spiritului uman: dorinŃa de cunoastere a unor
noi arealuri, specifică tânărului care acumulează experienŃă si, nu în
ultimul rând, contemplarea si uimirea permanentă în faŃa miracolelor
prezentate de natură, care l-au preocupat pe om încă de la crearea sa.
În articolul de faŃă nu ne-am propus efectuarea expresă a unei recenzii
a Atlasului, care s-a bucurat de o primire foarte bună în rândul
specialistilor, dar având în vedere importanŃa acesteia am remarcat, la o
parcurgere mai atentă, că în ceea ce priveste consilierea pentru limba
română, aceasta nu s-a ridicat la nivelul asteptat, dorind să tragem un
semnal de alarmă în acest sens. Lucrarea prezintă numeroase erori de
tehnoredactare, si nu numai, în ceea ce priveste unii termeni ai căror
corespondenŃi au fost redaŃi în limba română literară (nu consecvent) si pe
care îi însirăm mai jos cu numărul de ordine al poziŃiei ocupate în Atlas,

160
redând în paranteze drepte formele corecte sau inexistente, care ar fi trebuit
să apară în textul original. MenŃionăm că pentru cuvintele redate în alfabet
fonetic, am înlocuit doar semnul grafic folosit de Goran Filipi pentru
fonemul român ă (!).
1 zråka soreluj Raza [rază] de soare. 2 Vedrε se. Vremea se
însenineaza [înseninează]. 5 plira lura Luna plina [Lună plină]. 6 mlåj,
nova lura Luna noua [Lună nouă]. 9 micu vuoz Ursa mica [mică]. 10 stεla
Danitsa Luceafarul [Luceafărul]. 12 Sverńåča Steaua polara [polară]. 13
stεla de sεrε Luceafar [Luceafăr]. 15 stεla če kadavε Stea cazatoare
[căzătoare]. 17 Zija se lukrε. Lura jεše. Se face ziua [ziuă]. Rasare [răsare]
luna. 18 domarεca, podne, de la podne, sεra, nopte Perioade (părŃi) de [ale]
zilei. 19 grumbε vreme Astazi [astăzi] este o vreme urâtă. 22 måre măγla
Vreme ceŃtoasă [ceŃoasă]. 26 Livε ka ši din kăbăl. Plouă ca [cu] găleata.
125 o kropilnica Acheasmatar [agheasmatar]. 137 ăn kărst Batez [botez].
140 sveto uľe Malu [maslu]. 133 bărsica SaculeŃ [săculeŃ] pentru a aduna
de pomană. 161 Križu me dore. Lumbagă [lumbago]. 236 o supåzuha
Axilă, subŃioară [subsuoară]. 254 ăn boš Testicol [testicul]. 246 părdi - vb.,
jo părdes Vânt, Băsimă [băsină]. 251 ăn bok Latură [latura] stângă sau
dreaptă a corpului. 265 ăn žerunkľu Gerunchi [genunchi]. 271 o peta
Câlcăi [călcâi]. 290 Verit-a samo ăn fečor. A venit numai un baiat [băiat].
312 narančast Portocalui [portocaliu]. 349 ľut Astringent, aspru (ca un
frupt [fruct] necopt). 379 novo leto Perioada dintre Craciun [Crăciun] si
Babotează [Bobotează], Sveta tri kraľa Babotează [Bobotează]. 395 Telova
Corpu [Corpul, Trupul] Domnului. 406 o rodiľa Lănză [lăuză]. 420 ăn
lεγer Cos penru [pentru] nou-născut [leagăn]. 482 ăn rod Familia mai largă
[lărgită]. 496 ăn rejăc Infiat [înfiat], adoptat. 509 o teta Sora [soră] a
mamei. 542 o sutla NaŃă [nasă]. 555 kanåle Îgheab (jgheab). 567 o kućica
[lipsă corespondent în limba română literară a), căsuŃă n.n.]. 575 o štåńada
Oală, cazană [cazan]. 669 raskuc DescalŃ [desculŃ]. 672 ăn firtuh SorŃ
[sorŃ]. 680 o kotula Furon [furou]. 686 o kărpa Petec [petic]. 691 ăn kăbăl
Cadă pentru spălatur [spălatul] rufelor. 697 kopań a) Capaie [copaie]; b)
Partea superioară a căpăii [copăii]. 719 un ńoketo Un fel de găluscă pentru
supa [supă]. 751 o žaba Broatec [brotac]. 772 o guska Gâska
[gâscă]sălbatică. 777 o patka RăŃoi sâlbatic [sălbatic]. 801 ăn bekačin
BecaŃina [becaŃină]. 802 ăn γaleb Pescăr [pescărus]. 809 o gugutka
Gugustine (gugustiuc). 813 ăn ćuk Cucuveia [cucuvea]. 833 o råtovica
Codobatără [codobatură] albă. 834 o råtovica Codobatatură [codobatură].
837 un sarakoc Sfrancioc [sfrâncioc] rosu. 881 o ćorina Cioacă [cioară].
Cioară gulerată, 884 o vråna Cioră [cioară] vânătă. 900 ăn čvărčăk Greiere
[greier]. 915 muska de kå Muscă [musca] calului. 923 ăn čvărčăk Greiere
[greier] de câmp. 924 ăn skakavăc Lâcustă [lăcustă]. 936 o dăska Carmană
[cormană]. 939 kolicele de pluγ CăruŃă [căruŃa] plugului. 953 kåpu de voz

161
Partea din faŃă si cea din spatele căruŃii [căruŃei]. 956 kåpicele SpiŃele asiei
[osiei] carului. 975 o kľuka Stegar subŃire pentru acordul de strâns cu laoru
[laorul]. 978 Kum ăj nekărcęjt cesta brižan åsir. Ce încărcat e amărâtal
[amărâtul] de măgar. 987 γărni ku lopata A sapa [săpa] cu lopata. 1007
škårele de obrižui Foerfecă [foarfece] de altoit. 1011 prijuvi A îngropa
butacii [butucii] de viŃă de vie [viŃă-de-vie]. 1038 b) o sita [sită pentru
făină n.n.]. 1041 vijεj a plivi, a curăŃa gâul [grâul] de pleavă. 1050 o
sinokošε O grâmăjoară [grămăjoară] [de] fân abia cosit. 1068 mica semna
U [un] semn mic, 1100 ăn grunăt Gospodărie pe lângă casa sateanului
[săteanului]. 1135 o stεva Claie (snopuri sprijinite [snopi sprijiniŃi] vertical
unul de altul după seceris pentru a se usca. 1148 måc de fεrmentin Legătura
[legătură] de porumb. 1151 muli fεrmentinu A curaŃa [curăŃa] (dezghioca)
boabele de pe cocean. 1163 tuči grăvu A îmblăci [îmblăti] cerealele
[grâul]. 1185 hitεj ku lopåta A arunca cu lopată [lopata]. 1202 Obreźite
loźε plănźe. Lăstări tăiat [lăstarii tăiaŃi] plâng. 1203 Mladicele se ovijeskuokloli de kolăc. MladiŃele [mlădiŃele] se încolăcesc în jurul araculi
[aracului]. 1219 o cărhuľe Strugure aproape fără boabe care rămâne pe
butac [butuc] după cules. 1231 pobiruj A spicui (a strănge [strânge]
resturile după cules). 1233 očisti A curaŃa [curăŃa] ciorchinele de boabele
putrde [putrede]. 1235 o måkina Tease [teasc] manual. 1251 o băčva Butoi,
butie [bute]. 1295 ăn kăbăl DoriŃă [doniŃă], putină. 1298 bocun Damigeană
împletita [împletită]. 1317 o polica BeŃe pe care stau găinule [găinile] în
coteŃ. 1319 o γajba Cuscă pentu claponii [claponi]. 1347 čofεj A cinguli
[ciuguli]. 1350 kakå A caca [se căca]. 1360 cikε łâfnâ [Ńâfnă] (boală a
găinilor). 1361 Gaľira šľapakε. Găina scliopătă [schioapătă]. 1366 puľću
čiokε Piul [puiul] piuie, 1367 guska gregurε Gáscă [gâsca] gâgâie. 1369
Golubu gragurε. Porumbelul gângure [gângureste]. 1370 purmanu scapkε
Curcanu [curcanul] ciurâe [cârâie]. 1374 ăn părkat Loc îngradit [îngrădit]
pentru porci în grajdulm [grajdul] de vite. 1379 ăn rilăc Răt [rât]. 1397
părkåtu de oj Loc îngrădit pentru oi ín [în] grajdul de vite. 1047 škårele de
oj Foarfeci [foarfece] de tuns oi. 1448 o škuta Colastră [coraslă] primul
lapte după fătat. 1450 ăn vicelić ViŃel care înca [încă] suge. 1479 kanalu de
γnojnica Cnalul [canalul] prin care se scurge pisatul vitelor. 1515 o sårčira
Povară, somar [samar]. 1525 ăn štriγăľ łesală (perie de metal pentru a
Ńesălat [Ńesăla] calul). 1532 ăn šimeľ Cal cenusin [cenusiu]. 1552 åsiri tules
Măgari [măgarii] rag. 1553 o tarnica Seana [seaua] măgarului. 1582
skorca de ulika Coajă [coaja] măslinii [măslinei]. 1583 kårna de ulikε
Carnea măslinii [măslinei]. 1590 o våskε PorŃiunea vasului pentru olive
[măsline]. 1603 o lodricε Vas de piatră pentru păstrarea oleiului [uleiului].
1628 divľa čerešńa Cires sâlbatic [sălbatic]. 1636 o kuńε a) Gututi [gutui].
1663 b) batica b) Căpătână [căpăŃână] de usturoi. 1681 kopa Capere
[caper]. 1694 o rukola Planta [plantă] din familia cruciferelor. 1697

162
glavåta de salåta O căpătână [căpăŃână] de salată. 1713 o žalfija Salbie
[salvie], iales [jales]. 1718 ăn koren Ridicini [rădăcină]. 1734 pupki
Mugure [mugur]. 1739 otseči ši oγoli γråna A tăia [o] ramură si a o coji.
1743 Stăbile cvetes. Copaci [copacii] înfloresc. 1748 ăn gråbru Carpin
[carpen]. 1779 o vărba Rachită [răchită]. 1785 un stolisnik Coadă [coada]
soricelului. 1815 ăn šafran Safrănas [sofrănas], brândusă de toamnă. 1816
ăn šafran Safran [sofran]. 1820 ăn karanfil Garoafă sălbatica [sălbatică].
1823 [lipsă corespondent în limba română literară]. 1825 ăn zvončić [lipsă
corespondent în limba română literară], 1841 o urzika [lipsă corespondent
în limba română literară]. 1852 γåbile rožice Ciubotica-cucului [ciuboŃicacucului].
1859 o bucvica Dragavel [dragavei]. 1866 [lipsă corespondent în
limba română literară]. 1869 o kiselica Fluerătoare [fluierătoare]. 1880 o
lepreńa Stirigoaie [stirigoaie]. P.739 floră spontanee [spontană]. La
acestea se adaugă si alte câteva erori strecurate în prima parte până la
consultarea materialului lingvistic supus anchetei.
Goran Filipi nu este însă singurul cercetător din spaŃiul fostei
Iugoslavii care si-a propus să realizeze o lucrare de acest gen, cercetătorul
belgrădean Radu Flora redactând Micul atlas lingvistic al graiurilor
istroromâne, conceput pentru 274 de realităŃi lingvistice10, scriere care va
apărea postum sub egida Academiei Române.
Lexicul istroromân în ansamblul său a mai constituit un segment
important al studiilor legate de o anumită limbă, fiind încorporat în atlase
lingvistice de mare anvergură, anchetele iniŃiate fiind rezultatul unei
revigorări a cercetării lingvistice în contexte geo-politice propice acestui
gen de activitate. Astfel, pe lângă mai noul Atlas, amintit mai sus, au văzut
lumina tiparului Atlasul lingvistic Român I11 si II12 si Atlante Linguistico
Italiano (al cărui chestionar a fost de asemenea publicat13), lucrări care
conŃin fiecare 2160, 4800, respectiv 7659 de poziŃii (mai bogat cu 699 de
circumstanŃe). Realizatorii anchetelor pentru istroromână, cuprinse în

163
atlasele menŃionate, au fost: Sever Pop (ALR I), Stefan Pasca (ALR II) si
Ugo Pellis (ALI)14.
Completarea zestrei lingvistice atestate a istroromânei, la care si-a
adus contribuŃia si Atlasul, constituie un bun prilej pentru realizarea unei
clasificări onomasiologice cu o scală de discriminare mult mai largă a
faptelor de limbă. În această privinŃă, credem că un model, care de departe
s-ar potrivi cel mai bine acestui scop, ar putea constitui o taxonomie
realizată în Istoria limbii române15, care reflectă o concepŃie realistă, bine
închegată, ce porneste în mod firesc de la om si cunoasterea trebuinŃelor
sale, trecând la cunoasterea si stăpânirea naturii, la înŃelegerea nevoilor lui
din punct de vedere economic, social, spiritual si cultural, viziune benefică

în activitatea de cercetare.
Pe baza aspectelor evidenŃiate de către noi până în acest punct, putem
spera că o analiză mult mai aprofundată a materialelor care au fost
publicate până în prezent, inclusiv Atlasul lui Goran Filipi, va arunca o
nouă lumină asupra volumului de termeni cu provenienŃă diversă în
istroromână, putându-se urmări dinamica dezvoltării acestui „bagaj” prin
vectorii cu ajutorul cărora o multitudine de fapte de limbă au penetrat cel
mai puŃin răspândit dialect al limbii române. Lingvistii români si străini au
în faŃă dificila sarcină de a clarifica problemele care s-au ivit în stabilirea
originii unora dintre lexeme, constrânsi să acŃioneze contra-cronometru
asupra unei enclave lingvistice care, din păcate, se va stinge într-un viitor
relativ scurt, o dată cu ultimul ei vorbitor.

 

1 Goran Filipi, Istrorumunjsku lingvističeski atlas. Atlasul Lingvistic Istroromân. Atlante
Linguistico Istrorumeno, Pula, Znanstvena Udruga Mediteran, Societas Studiorum
Mediteraneum, 2002.
2 Richard Sârbu, Vasile FrăŃilă, Dialectul istroromân, Timisoara, Editura Amarcord, 1998.

3 Kovačec, August, Istrorumunjsko-hrvatski rječnik (s gramatikom i textovima), Pula,
Znanstvena Udruga Mediteran, 1998.
4 Goran Filipi, Istarska ornitonimija škrjanci, în „Annales. Anali Koprskega primorja in
bližnjih pokrajin / Annali del Litorale capodistriano e delle regioni vicine”, nr. 2/’92,
Koper, 1992, p. 6-13.
Goran Filipi, Ornitonimia istriana: i nomini popolari della pavoncella (Vanellus,
vanellus), în „Annales. Anali za istrske în mediteranske študie / Annali di studi istriani e
mediterranei / Annals for Istran and Mediterranean Studies, nr. 22/2000, Koper, p. 284-285.
Goran Filipi, Ornitonimia istriana: i nomi di tipo Mazorin per la specie anas
Platyrhynchos − un relitto mediteraneo?, în „Linguistica”, anul XXXIV, nr. 2, Ljubliana,
1994, p. 69-72.
Goran Filipi, Ornitonimi u novom rječniku rovinjskoga idioma oca i sina Pellizzer, în
„Folia onomastica croatica”, Zagreb, Hrvatska Akademia Znanosti i Umjetnosti, 1995, nr.
4, p. 30-56.
Goran Filipi, Ornitonimi u rukopisom rječniku Fra Josipa Jurina, în „Čakavska rič”,
anul XXVII (1999), br.1, siječanj-lipanj, Split, p. 5-28.
5 Goran Filipi, Florin Ionilă, Rumunjsko−hrvatski razgovorni priručnik, Zagreb,
Dominovič d.o.o., 2001.
6 Vezi nota 1.
Pentru această lucrare a lui Goran Filipi vom utiliza sigla Atlas.
7 Goran Filipi, Atlas, p. 12.
8 Id., ibid., p. 11.

9 Id., ibid., p. 61-780.

10 Vasile FrăŃilă, Studii lingvistice, Timisoara, Editura Excelsior, 1999, p. 81.
11 Atlasul lingvistic român, publicat de Muzeul Limbii Române din Cluj sub conducerea
lui Sextil Puscariu. Partea I, de Sever Pop, vol. I, Cluj, 1938; vol. II Sibiu / Leipzig; 1942.
12 Atlasul lingvistic român, publicat de Muzeul Limbii Române din Cluj sub conducerea
lui Sextil Puscariu. Partea a II-a (ALR II), vol. I: A. Corpul omenesc, boale (si termeni
înrudiŃi). B. Familia, nasterea, copilăria, nunta, moartea, viaŃa religioasă, sărbători. C.
Casa, acareturile, curtea, focul, mobilierul, vase, scule, de Emil Petrovici, Sibiu / Leipzig,
Muzeul Limbii Române / Otto Harrassowitz, 1940; si ALR II. Suplement. Termeni
consideraŃi obsceni, Sibiu / Leipzig.
13 Bartoli, M.; Terracini, B.; Vidossi. G.; Grassi, C., Atlante Linguistico Italiano.
Questionario. 1, a Testo, edizione definitiva sul testo originario di M. Bartoli e U. Pellis a
cura di A. Genere, S. Campagna e L. Massobrio e con la colaborazione del Centro
Nazionale Universitario di Calcolo Elettronico, în „Supplementi al Bollettino delľ Altante
Linguistico Italiano”, nr. 3, Torino, 1969.

14 Vasile FrăŃilă, op. cit., p. 81.
15 I. Fischer, Clasificarea semantică a lexicului latinei dunărene, în Istoria limbii române,
vol. al II-lea, coordonator Ion Coteanu, Bucuresti, Editura Academiei, 1969, p. 129-173.


BEMERKUNGEN ZUM HISTRORUMÄNISCHEN SPRACHATLAS
(ATLASUL LINGVISTIC ISTROROMÂ N)
(Zusammenfassung)
Dieser Bericht unterstreicht die Wichtigkeit für das Studium und für die
Behaltung dieses Dialekt in schriftlicher Form des Istro-rumänischen
lingvistischen Atlases gerausgegeben von Goran Filipi.
Hier sind auch bestimmte Grenzen dieser Arbeit aufgezählt worden, die aus
einer inkorrekten Herausgebung einiger Wortsinne in der rumänischen
literarischer Sprache entstanden sind. Was dieses Thema betrifft wurde die
Verfassungsberatung ungenügend realisiert.
Schließlich wurden auch andere Arbeiten erwähnt, die die Problematik
dieses Studiums behandelt haben. Auch das Werk Der kleine lingvistische Atlas
der istro-rumänischen Mundarten von Radu Florea ist hier gemeint, das noch
nicht erschienen ist.

 

SURSA

Miclăuş Lucian, Asupra Atlasului Lingvistic Istroromân, ''Analele Universităţii de Vest din Timişoara. Seria Ştiinţe Filologice'', XLI, 2003, pp. 157-163

271

NICOLAE SARAMANDU, Studii aromâne si meglenoromâne, Constanţa,
Editura Ex Ponto, 2003, 258 p. + 2 h.
Autor si coautor a numeroase lucrări de referinţă din domeniul dialectologiei
si folclorului, Nicolae Saramandu a avut iniţiativa adunării în volum a unor studii
si articole (inedite sau apărute în publicaţii de specialitate din ţară si din
străinătate) consacrate dialectului aromân si, într-o măsură mai mică, celui
meglenoromân.
Volumul pe care îl prezentăm este structurat pe două secţiuni: în cea dintâi
sunt incluse, după cum precizează autorul însusi în Cuvânt înainte, “studii
referitoare, în general, la aspecte lingvistice (adăugându-se o lucrare din domeniul
folclorului: MIORIŢA la aromâni)” si altele în care este prezentată “contribuţia la
cercetarea aromânei (sau a meglenoromânei) a unor reprezentanţi de frunte din
trecut si de azi” (p. 7); cea de-a doua parte cuprinde prezentări ale unor lucrări
consacrate aromânei si meglenoromânei dar si ale unor lucrări de lingvistică
balcanică.
Studiul Aromânii din Dobrogea si graiul lor (p. 11-31), cu care debutează
prima parte, oferă informaţii importante privind numărul si răspândirea
aromânilor în Dobrogea, data colonizării acestora, precum si locul lor de
provenienţă. Pe baza materialului lingvistic înregistrat prin anchete la faţa locului,
autorul, preluând repartiţia pe ramuri, “în funcţie de regiuni sau centre regionale”,
efectuată de T. Papahagi (Aromânii. Grai, folklor, etnografie (curs litografiat),Bucuresti, 1932, p. 11), identifică în Dobrogea patru grupuri principale de

272
aromâni: grămostenii, fărseroţii, pindenii si moscopolenii. Acestora li se adaugă
muzăchearii, care, însă, “fiind foarte puţin numerosi, nu sunt consideraţi ca grup
aparte de către ceilalţi aromâni, care îi confundă fie cu fărseroţii, fie cu
moscopolenii” (p. 28).
Materialul lingvistic cercetat (în acest studiu nu sunt analizate decât
răspunsurile primite pentru termenii mamă (întrebarea 464), veri (496), veri
primari (498), veri al doilea (500), copil (509), băiat (515), gemeni (544), fin
(553) din Chestionarul NALR, capitolul Familia; pentru o prezentare mai
detaliată a aromânei din Dobrogea si a diferenţelor dintre graiuri vezi Nicolae
Saramandu, Cercetări asupra aromânei vorbite în Dobrogea. Fonetică.
Observaţii asupra sistemului fonologic, Bucuresti, Editura Academiei, 1972) îi
permite autorului să concluzioneze: “[…] graiurile aromânesti din Dobrogea nu
reprezintă o altă realitate faţă de cele vorbite de aromâni în ţările balcanice, de
unde acestia le-au adus, în urmă cu câteva decenii, în ţinuturile românesti dintre
Dunăre si mare. În Dobrogea, graiurile aromânesti reproduc într-un spaţiu restrâns
realitatea lingvistică întâlnită, în spaţii mult mai întinse, în Peninsula Balcanică”
(p. 31).
Si al doilea articol cuprins în acest volum – Influenţă a dacoromânei sau
evoluţie paralelă în aromâna din Dobrogea? (p. 33-35) – conţine observaţii
privind anumite particularităţi ale graiului aromânilor stabiliţi în Dobrogea, mai
precis, ale moscopolenilor. Este vorba de trecerea lui i neccentuat la ă, atât în
silabă protonică (băút), cât si în silabă posttonică (scápăr), realizarea diftongului
§a ca e (parţial, acest fenomen este întâlnit si la fărseroţii originari din Albania,
anchetaţi de autor în localitatea Palazu Mare, municipiul Constanţa), precum si
redarea consoanei ľ prin ¯ (care apoi dispare) în graiul grămostenilor curtuveáţ (p.
33). Analizând fenomenele fonetice amintite, N. Saramandu apreciază că avem a
face cu inovaţii paralele si, deci, nu cu o influenţă a dacoromânei, desi, “Contactul
direct între vorbitorii celor două dialecte, realizat pentru prima oară în Dobrogea,
a putut să favorizeze schimbările fonetice din graiurile aromânei. ‘Direcţia’,
modul specific în care se realizează aceste schimbări în aromâna din Dobrogea nu
au fost, însă, modificate în urma contactului cu dacoromâna” (p. 35).
În cadrul cercetărilor dialectale efectuate în Dobrogea, autorul a înregistrat
apariţia unui nou termen (mucánÉ, mucán (plural mucáţ)) cu care aromânii si
meglenoromânii stabiliţi aici îi numesc pe dacoromâni, cauzele si semnificaţiile
acestui fapt din punct de vedere etnolingvistic fiind expuse de autor în articolul
Arom., megl. mucán “dacoromân”. Câteva aspecte etnolingvistice (p. 37-42).
Alături de termenul în discuţie, care a înlocuit termenii mai vechi mglr. vla,
ar. român, vlăhút (p. 39), N. Saramandu a notat si următoarele derivate: mucánâ
(plural mucáni) “dacoromâncă”, adj. mucânéscu “dacoromânesc” (fem. mucâneáscâ),
adv. mucâneásti “dacoromâneste”, diminutivul mucâníĉÉ (fem. mucâníĉi).
Un alt articol este consacrat prezentării sistemului formelor verbale compuse
în aromână (p. 43-50) prin prisma “contactelor pe care acest dialect le-a avut cu
limbi ca neogreaca, albaneza, bulgara, slava macedoneană” (p. 43), perspectivă
indispensabilă studierii dialectelor românesti sud-dunărene, care, de la un moment
dat, si-au continuat evoluţia exclusiv în mediul balcanic, fapt ce a avut numeroase
urmări în plan lingvistic si nu numai.

273
Tot în prima secţiune a lucrării este inclus si un studiu de sintaxă
(Coordonarea cu conjuncţii a propoziţiilor în aromână) (p. 51-63) în care sunt
expuse modalităţile de realizare a raportului de coordonare copulativă, disjunctivă
si adversativă în aromână, cu precizarea similitudinilor, dar si a diferenţelor care
există, în această privinţă, între idiomul în discuţie si celelalte dialecte românesti.
Volumul de faţă cuprinde si două articole în care sunt abordate anumite
aspecte de ordin lexical: în primul, Note etimologice si lexicale (p. 65-66), autorul
analizează câţiva termeni înregistraţi în cursul cercetărilor efectuate în Dobrogea,
termeni care, fie nu sunt înregistraţi în dicţionare, sau, dacă sunt, apar cu alte
sensuri; cel de-al doilea, Câteva consideraţii privind raporturile lingvistice
româno-slave (p. 67-69), conţine “câteva observaţii cu caracter general” (p. 67)
privind împrumuturile slave comune celor patru dialecte românesti, precum si
“contactele româno-slave la nivelul fiecărui dialect” (pentru acest ultim aspect
N. Saramandu se opreste asupra aromânei, mai precis, asupra posibilităţilor de
delimitare a împrumuturilor “care se explică prin bulgară de cele care se explică
prin slava macedoneană” (p. 68)), observaţii în baza cărora autorul conchide: “În
ceea ce priveste vechile împrumuturi slave din limba română, trebuie să admitemun teritoriu vast pentru contactele lingvistice româno-slave. Dat fiind că asemenea
contacte există si astăzi în diferite regiuni, este necesar să stabilim o periodizare
mai nuanţată a împrumuturilor slave în română. La nivelul dialectelor, trebuie să
stabilim, pentru fiecare caz particular, idiomul (dialectul) slav din care provine
termenul împrumutat în română” (p. 69).
Tot în acest volum este inclus si Proiectul Atlasului lingvistic aromân
(AliA) (p. 71-76), realizat în colaborare cu Johannes Kramer. De fapt, elaborarea
unui atlas al dialectelor românesti sud-dunărene constituie un deziderat formulat
încă din 1958 în cadrul Conferinţei dialectologilor de la Bucuresti, deziderat care,
din păcate, nu a fost realizat nici azi. Cu toate acestea, dialectul aromân a fost
consemnat în atlasul romanistilor germani Johannes Kramer si Wolfgang Dahmen
si a colaboratorilor lor, Klaus-Jürgen Fiacre, Rainer Schlösser si Beate Wild,
Aromunischer Sprachatlas. Atlasul lingvistic aromân, din care au apărut două
volume, precum si de Micul atlas al dialectului aromân din Albania si din fosta
Republică Iugoslavă Macedonia, publicat în 1997 de P. Neiescu.
În momentul de faţă dispunem de un material deosebit de bogat –
monografii, studii mai mult sau mai puţin ample, dicţionare etc. – privind
dialectele românesti sud-dunărene, însă, după cum remarca si N. Saramandu,
cercetările, efectuate cu precădere în sec. al XX-lea, au avut în vedere aproapeexclusiv comunităţile rurale. Prin prisma acestui fapt, includerea articolului
Cercetarea aromânei vorbite în mediu orăsenesc (p. 77-81) în volumul pe care îl
prezentăm apare ca fiind dublu motivată: conţine, după cum sugerează si titlul, o
expunere a unor aspecte importante ale aromânei vorbite în mediul urban, “cu
referire specială la mediul românesc” (p. 81), reprezentând totodată si o
modalitate “de a atrage atenţia asupra utilităţii studierii aromânei din perspectiva
dialectologiei urbane si a sociolingvisticii” (ibidem).
Dintre populaţiile românesti sud-dunărene, doar aromânii au “un trecut
cultural” (Matilda Caragiu Marioţeanu, Stefan Giosu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu,
Romulus Todoran, Dialectologie română, Bucuresti, EDP, p. 173), dialectul

274
aromân fiind singurul care a fost fixat în scris. O expunere a sistemelor de scriere
a acestui idiom o găsim si în articolul lui Nicolae Saramandu, Sisteme de scriere a
aromânei (p. 83-88) (vezi în acest sens si Gh. Carageani, Reflecţii asupra
sistemelor ortografice cu litere latine în aromână, în “Buletinul Bibliotecii
române”, XVI (XX), Freiburg, 1990-1991, p. 47-95, apud Nicolae Saramandu,
Studii aromâne si meglenoromâne, p. 88, nota 12).
Tot în prima parte a acestui volum autorul a inclus studiul MIORIŢA la
aromâni (Elemente mioritice în poezia aromână) (p. 89-96), precum si articole în
care este prezentată activitatea stiinţifică a unor învăţaţi si lingvisti aromâni:
Gheorghe Constantin Roja (Gheorghe Constantin Roja si Scoala Normală a
Naţiei Românesti din Pesta, Ungaria (1808-1810) (p. 97-103)), Mihail G. Boiagi
(Gramatica aromână a lui Mihail G. Boiagi (începutul secolului al XIX-lea) (p.
105-110)), Theodor Capidan (p. 111-118), Tache Papahagi (p. 119-128), Matilda
Caragiu-Marioţeanu (p. 129-134).
Lucrările pe care le prezintă autorul în cea de-a doua parte a acestui volum(p. 135-224) (primul volum din revista “Balkan-Archiv. Neue Folge”,
herausgegeben von Johannes Kramer, Köln, I, 1976 (p. 137-140), Beate Wild,
Meglenorumänischer Sprachatlas. Mit 14 Fotos, Hamburg, 1983 (p. 141-146),
Gheorghe Carageani, La subordinazione circostanziale ipotattica nella frase del
dialetto aromeno (macedoromeno), Istituto Universitario Orientale, Napoli, 1982
(p. 147-152), H. Mihăescu, Influenţa grecească asupra limbii române până în
secolul al XV-lea, Bucuresti, EA, 1966 (p. 153-157), George G. Murnu,
Rumänische Lehnwörter im Neugriechischen, mit historischen Vorbemerkungen.
Mit einem Nachtrag herausgegeben von H. Mihăescu, Bucuresti, 1977 (p. 159-
162), Tache Papahagi, Paralele folclorice. Traduceri din poezia populară greacă,
Bucuresti, 1970 (p. 165-169), N. Kastanēs, K. Dinas, Grammatikē tēs Koinēs
Koutsovlahikēs [Gramatica aromânei comune], Salonic, 1990 (p. 171-173), Elena
Scărlătoiu, Relaţii lingvistice ale aromânilor cu slavii de sud, Bucuresti, 1980 (p.
175-177), Zbigniew GoŢąb, The Aromunian Dialect of Kruševo in SR Macedonia,
SFR Yugoslavia, Skopje, 1984 (p. 179-182), Iancu Ianachieschi-Vlahu,
Gramaticā armāneascā, simplā shi practicā, Crushova, 1993 (p. 183-185),
Božidar Nastev, Aromanski studii, Skopje, 1988 (volum îngrijit de Petar
Atanasov) (p. 187), Kleanti Liaku-Anovska, Socijalnata pripadnost na narodnite
raskažuvači Vlasi. The origin of the Vlach Folk Story Tellers, Skopje, 1995 (p.
189-191), Toma Kiurciev, Nicolai Kiurciev, Dictsionar armân-bulgar, Sofia,
1994 (p. 193-195), Emil Vrabie, An Englisch-Aromanian (Macedo-Romanian)
Dictionary, with two introductory sketches on Aromanian, Statford, 2000 (p. 197-
198), Gr.Brâncus, Vocabularul autohton al limbii române, Bucuresti, 1983 (p.
199-201), idem, Cercetări asupra fondului traco-dac al limbii române, Bucuresti,
Institutul Român de Tracologie, Bibliotheca Thracologica VIII, 1995 (p. 203-
205), Cătălina-Ioana Vătăsescu, Vocabularul de origine latină în albaneză în
comparaţie cu româna, Bucuresti, Institutul de Tracologie, 1997 (p. 207-211),
Helmut Wilhelm Schaller, Die Balkansprachen. Eine Einführung in die
Balkanphilologie, Heidelberg, 1975 (p. 213-217), Emanuele Banfi, Linguistica
balcanica, Bologna, 1985 (p. 217-221), Max Demeter Peyfuss, Die Aromunische
Frage (p. 223-224)), sunt, în cea mai mare parte, indispensabile cercetătorului

275
care este interesat de studiul anumitor aspecte privind dialectele românesti suddunărene,
istoria limbii române sau de evoluţia mult controversatei lingvistici
balcanice. Expunerea faptelor este permanent completată de observaţii si sugestii
valoroase care pot constitui puncte de plecare pentru cercetări ulterioare.
În Harta graiurilor aromâne si meglenoromâne din Peninsula Balcanică (p.
225-242) autorul realizează un scurt istoric al contribuţiilor aduse, prin întocmirea
unor hărţi, la cunoasterea asezărilor populaţiilor românesti din Peninsula
Balcanică, precum si o prezentare, “pe ţări [a] localităţi[lor] aromâne (cu aromâni)
si meglenoromâne (cu meglenoromâni), cuprinse în harta anexată, cu precizarea,
în ceea ce-i priveste pe aromâni, a grupurilor dialectale la care aparţin vorbitorii –
după denumirile cunoscute în literatura de specialitate: pindeni, grămosteni,
fărseroţi, moscopoleni – si delimitarea grupurilor izolate: a) din masivul Olimp
(Grecia); b) din Beala de Sus si Beala de Jos (R. Macedonia); c) din Gopes si
Muloviste (R. Macedonia)” (p. 229).
Volumul conţine si o bogată bibliografie (p. 243-256) în care autorul a
inclus, după cum însusi precizează, lucrări “consacrate dialectelor românesti suddunărene
apărute în străinătate în perioada 1939-1990 […], studii cu caracter mai
general care oferă date (material lingvistic) sau informaţii utile pentru cunoasterea
situaţiei actuale a dialectelor, […], reeditări [ale] unor opere importante din trecut, ca
si unele culegeri de literatură populară (ca surse de material dialectal)” (p. 243).
Sunt anexate si două hărţi: una a localităţilor din Dobrogea populate de
aromâni (situaţia existentă în anul 1968) si cealaltă, a localităţilor aromâne si
meglenoromâne din Peninsula Balcanică. Aceasta din urmă corectează sau
completează hărţile elaborate anterior.
Studii aromâne si meglenoromâne constituie o valoroasă contribuţie pentru
dialectologia românească sud-dunăreană, folcloristică si pentru istoria culturii
românesti (nord si sud-dunărene) si, totodată, o iniţiativă extrem de utilă, care,
sperăm, va fi preluată si de alţi lingvisti.

Ana-Maria POP

 

SURSA

Ana Maria Pop, Nicolae Saramandu, Studii aromâne şi meglenoromâne, Ex Ponto, Constanţa, 2003, 258 p., ''Analele Universităţii de Vest din Timişoara'', Seria Ştiinţe Filologice, XLI, 2003, pp. 271-275.



Bedivan Maria, Pe urmele unui colonist aromân, editura Semne, Bucureşti, 2003, 64 p. (Dan. C. Mihăilescu, ''Omul care aduce cartea'', PROTV, 25.09.2006)

http://www.protv.ro/video/omul-care-aduce-cartea_322_pe-urmele-unui-colonist-aroman_8061.html


Saitul ETHNOS

Marţi, 17 Mai 2011 12:40

Revista ETHNOS a şcolilor din judeţul Tulcea în care se preda în limba maternă a fost coordonată de profesorul Nicolae Vicolov, inspector şcolar pentru Minorităţi la I.Ş.J.Tulcea.

 

Publicaţia a apărut şi on-line la adresa http://ethnos.xhost.ro/ în opt numere lunare, neregulat, în anii 2003-2005.

 

În numărul 2 din ianuarie 2004, redatorul-şef TEODORA IONELA SAMOILĂ (cl.a X-a la Liceul Teoretic „Gr.Moisil” din Tulcea) anunţa în editorial înfiinţarea unei secţiuni în aromână: ’’Spre deosebire de primul număr al revistei, in cadrul acestuia a fost introdus dialectul aromân, bogat in tradiţii şi viaţă spirituală; am introdus dialectul aromân indrumaţi de gandul că, astfel, dorinţa noastră – aceea de a sublinia frumuseţea culturii aromane, faptul că sunt oameni mandri că s-au născut şi crescut an spiritul tradiţiei acestei etnii – este devenită realitate’’. Din redacţie făcea parte Iancu Nicoleta Eleonora (clasa X la Liceul Teoretic “Gr.Moisil” Tulcea). În cele două pagini ale secţiunii ‘’Tradiţia aromână - Dialectul aromân’’ au fost incluse: poezia lui Nida Boga TU AVLIA A BISEARICĂL’EI şi varianta în aromână ÎN OGRADA BISERICII de IANCU NICOLETA ELEONORA; poezia DULTSI ARMĂNEASCĂ a lui Theodor Zuca; un scurt text despre ‘’ graiul românesc al aromânilor’’; 4 fotografii alb-negru cu tineri şi bătrâni aromâni în portul naţional.

 

În numărul 3 din aprilie 2004, cele 6 pagini ale rubricii ‘’DIALECTUL ŞI CULTURA AROMÂNĂ’’ cuprind: Doina lui Eminescu în aromână;La steaua de Eminescu ‘’transpunere de Ioan Cutova’’; articolul lui Ion Roşu EMINESCU,descendentul unor aromâni; poezia Lena şi Muntili de Steriuş Cristian (şcoala din Stejaru); poezia Armâne, frate! a lui Paris Şamata (şcoala din Stejaru); articolul DZUANOASTRĂ, ATUTURORU30 DI YINAR (Ziua noastră a tuturor 30 ianuarie); anunţul privind apariţia revistei ‘’Agapi mari’’ (Fericire mare) coordonată de profesoara de latină Tanţa Partnoi; articolul scriitorului Hristu Candroveanu Nu suntem o minoritate. Suntem români şi vrem să rămânem români, precedat de o scurtă prezentare a autorului; o scurtă biografie în aromână şi română a lui Gheorghe Hagi, însoţită de fotografii.

 

Numărul 4 din octombrie 2004 alocă 11 pagini ‘’Dialectului aromân’’: Seara pri dzeană (Sara pe deal) a lui Eminescu, ‘’Transpunere de Ioan Cutova’’; poezia Dumintză a Oanei Lucica Ilaş (clasa XI D la Liceul Grigore Moisil din Tulcea); Isturii cu shicăi (Poveşti cu glume) de Iancu Nicoleta Eleonora; 3 fotografii din spectacolul de la Cernica din 15 mai 2004 cu ocazia Zilei naţionale a aromânilor; Isturia gătunjiei (Povestea gutuii) de Zoia Masaca (clasa XI A la liceul Grigore Moisil Tulcea); Dzăcături

Armăneshtsă (Proverbe aromâne) de Mariana Trandafir (clasa X la liceul Grigore Moisil din Tulcea); articolul lui Hristu Cândroveanu Cine sunt aromânii?; fragment dintr-un interviu acordat de actorul Ion Caramitru ziarului ‘’Ziua’’.

 

În numărul 5 din februarie 2005, cele 6 pagini ale secţiunii ‘’Dialectul aromân’’ includ: articolul AROMÂNII ŞI SENTIMENTUL LOIALITĂŢII LINGVISTICE ŞI AL APARTENENŢEI LA COMUNITATEA BILINGVĂ al profesoarei Argentina Gherasim şi fotografii de la botezul Biancăi Peanci.

 

Rubrica ‘’Aromânii’’ din numărul 6 din martie 2005 prezintă: Ansamblul folcloric aromân „Dor“ din Sarighiol de Deal; Învăţăminte din tezaurul înţelepciunii aromânilor; Ghicitori aromâne; Câteva date despre aromânii din judeţul Tulcea; Hora la aromâni; Steagul de nuntă (hlambura) de Paşata George (cl.VI-a, Şcoala Sarighiol de Deal), Caimacan Cristina (cl. VIII-A, Şcoala Sarighiol de Deal) şi Iancu Eleonora Nicoleta.

 

Numărul 7 din mai 2005 reia la secţiunea ‘’Dialectul aromân’’ poeziile lui Steriuş Cristian şi Paris Şamata şi prezintă fotografii de la balul din 26 martie 2005, precum şi un text semnat neconvenţional ‘’Nicky din Constanţa’’ întitulat Vreţi să ştiţi cine suunt aromânii.


În sfârşit numărul 8 din decembrie 2005 nu prezintă nimic despre aromâni.


Toate articolele au fost înregistrate în secţiunile Bibliografie, Literatură şi Cronologie ale blogului meu.

 

 

1.Aidi lea tetă (Haide măi mătuşe)

2.Dor di hoară (Dor de sat)

3.Duti lena

4.Prezentare

5.Cara s-armîneam în hoară (Dacă am fi rămas în sat)

6.Dusi feata la pîduri (Se duse fata în pădure)

7.Spuni-ňi tini lilici (Spune-mi tu floare)

9.Ore pi mîhucă

10.Piturnichi pit pîduri (Potârniche prin pădure)

11. Cum s-adar (Cum să fac)

 

 

Solist vocal: STELICĂ BICĂ

Armonică: NICU CEARĂ

Clape: VICTOR CAPSALI

Chitară, voce şi procesare sunet: GIGI RUŞA

 

Producător şi distribuitor: GEORGE NĂSTASE

 

Notă: Versiunile româneşti ale titlurilor melodiilor de pe casetă îmi aparţin.

În 2003 criticul de artă constănțean Doina Păuleanu (1948 -) publica lucrarea Constanța. Aventura unui proiect european.


În partea III, întitulată Axa Mord-Sud, în capitolul Axa nord-sud. Linie mediană, D. P. Se referă și la clădirea magazinului lui Petre Tanașoca din perioada interbelică.


{Petre Tanașoca pare a prospera prin anii ‘920, cu magazinul său din strada Carol numărul 34 („lipit de Hotel Comercial”), în care desface, cu precădere pentru sezonul băilor, dar nu numai atunci, <O pudră bună ori săpun, un rouge de Theatre sau parfum O mie și una de „Colonii”, Bonete foarte chic de băi, etc., etc. (…) Hotelul Comercial este izolat de Hala Unirii prin străzile Școalei, respective I. C. Brătianu, Callatis, Brașovenilor-Unirii și Germană (desființată), având desigur fațada către strada Carol I: în harta din 1921, la care am făcut repetate referiri, hotelul este individualizat și evident, localizat; strada Germană, care figurează cu acest nume pe harta din 1903, pare să-l fi pierdut în intervalul de timp menționat.}


 

SURSA

Doina Păuleanu, Constanța. Aventura unuui proiect european, Ex Ponto, Constanța, 2003, p. 355


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 1 din 2

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required