Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Recenzii » A-C » Displaying items by tag: 2005
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Daca v-ati pus vreodata intrebarea de unde provine istoria alternativa pe care neoarmanismul o propaga desantat in perioada din urma ca fiind adevarata istorie a “poporului makedonarmân”, iata raspunsul in cele ce urmeaza.

In FYROM traieste un aromân respectabil de 60 de ani, pe numele sau Branislav Stefanoski Al Dabija. Domnia sa este de profesie inginer electronist, si are doua mari iubiri: poezia si pictura. Nu ar deranja pe nimeni daca si-ar face meseria inginereasca la fel ca toti confratii sai din lumea asta, si daca s-ar iubi in secret pe rand, cand cu poezia, cand cu pictura. Dar nu, dumnealui, mare amator de a afla istoria adevarata a neamului sau, care i-a fost refuzata atatia ani de comunisti, a pornit o cruciada impletind pictura, poezia si, nu in ultimul rand, electronica inginereasca, pentru a da la iveala adevarata origine a poporului ales din care se trage. El si cei pe care ii trage dupa el in ceea ce pare sa devina tot mai pregnant un adevarat cult, pentru că, daca ar fi sa dam crezare celor care au avut marea onoare sa corespondeze electronic cu domnul Stefanoski, acesta posteaza la inceputul si la sfarsitul oricarui email, indiferent de subiectul acestuia, cuvantul “Makedon“!

Istoria acestei istorii incepe de fapt mult mai devreme, in 1913, o data cu publicarea celebrei carti “Dacia preistorica” a lui Nicolae Densusianu. Aici apare pentru prima data, izvorat din imaginaţia autorului, termenul de “pelasgi”, popor care ar fi dezvoltat o civilizatie preistorica avansata cu leagănul în spatiul României de astăzi și care ar fi dat nastere întregii civilizatii europene. Cartea este dezavuata imediat de lumea stiintifica (“product al sovinismului si nu unul al stiintei” – Xenopol, “roman fantastic… plin de mitologie și de filologie absurdă” – Vasile Parvan) si apoi, constant, de toate generatiile ulterioare de cercetatori stiintifici, dar, tot instantaneu, creeaza un adevarat cult, adunand in jurul sau diletanti, amatori si nationalisti frustrati. Dupa 1990, teoria, redescoperita, pune bazele unui curent protocronist absurd, centrat in jurul gruparii lui Napoleon Savescu, care nu ii uita pe aromani pentru a-si demonstra ipoteza ca prin ei, poporul român este urmasul direct al acelei unice civilizatii care a construit lumea de azi.

Totul se invarte de fapt in jurul enigmei istorice a originii Imperiului Macedonean, care, prin marele Alexandru, a lasat lumii intregi un simbol revendicat astazi cu substrat vadit politico-nationalist de catre toate popoarele din Balcani (si nu numai), in mitologia fiecaruia existand cate o referire la intaietatea absoluta in zona.

Revenind la domnul Stefanoski, teoria sa este expusa intr-o carte intitulata “Short descriptive history about the origin of the arm’n-macedonians” (from the pre-history to the colonization of Dacia)“. Luati va rog cate un distonocalm, inchideti Winamp-ul, televizorul si celelalte ferestre din Windows si din casa, trageti draperiile, fiti sigur ca nimeni nu vede ce faceti pentru a nu vi se pune la indoiala sanatatea mintala si anuntati-ma cand sunteti gata. Gata? OK, iata cum a luat nastere poporul makedonarmân:

Cica acum 4000 de ani trăiau în estul, sudul, centrul şi anumite părţi ale Europei Vestice, precum şi în Asia Mică, sute de triburi care aveau în comun aceeaşi limbă, cu mici diferenţe regionale. Singura uşoară diferenţă de dialect era cea a dacilor, locuitorii Daciei. Aceste triburi s-au răspândit în diferite teritorii ale Europei, mai întâi în Italia şi Portugalia de azi.

Toţi locuitorii Balcanilor (frigienii, micenienii, tracii, pelasgii, ba chiar şi troienii) vorbeau aceeaşi limbă cu excepţia danailor (numele antic al grecilor) care erau bilingvi. Aceştia din urmă proveneau din Egipt, de unde au adus şi mitologia greacă. După secolul IV î.Hr., când macedonenii lui Alexandru cel Mare au cucerit enorme teritorii din estul Mediteranei până în India, limba greaca adoptată de acesta ca vector de cultură şi administraţie, a devenit limba oficială, însă limba practicată de populaţie în toate aceste zone a continuat să fie Pelasgo-Traco-Ilirica, cu alte cuvinte Arm’n-Macedoneana de azi.

Autorul afirmă, de asemenea, că nenumărate cuvinte Arm’n-Macedonene au infiltrat limba danailor care, de altfel, a evoluat în aşa fel încât azi nu mai are decât puţine contingenţe cu greaca veche. De aceea probabil că, aproape două sute de ani mai târziu, când romanii au ocupat Macedonia în sec. II î.Hr., ei n-au avut nicio dificultate de a se inţelege cu localnicii ce vorbeau deja limba Pelasgo-Traco-Ilirică, limbă care dăduse naştere limbii latine. Aceasta mulţumită colonizării regiunii Latium din Italia de azi de către călătorii şi comercianţii est-mediteraneni efectuată cu vreo patru secole mai înainte, în aceeaşi perioadă cu fundarea Marsiliei, în Franţa, sau Alaliei, în Corsica.

Autorul afirmă că e absurd să ne imaginăm că latinizarea dacilor a putut fi facută de romani. Mai întâi pentru că cei 500.000 colonişti nu aveau nicio şansă să-şi impună limba în faţa celor 4.500.000 localnici. Cu atât mai mult cu cât aceşti colonizatori erau de origine traco-ilirică, deci ei înşişi, in teorie, nu de mult latinizaţi. Mai mult, asemănările uimitoare între dialectul vorbit în Maramureş şi “Arm’na” din Macedonia s-ar datora colonizării acestei regiuni cu trupe venite din Tracia-Iliria sau Frigia, aduse în mod special pentru a asigura protecţia imperiului contra „barbarilor” slavi sau goţi, care-l atacau din est. Sunt menţionate asemănările lingvistice între limba vorbită în Maramureş şi cea arm’nească, ba chiar şi portul local – fustanela – care, după afirmaţia autorului, „nu poate fi întâlnită nicăieri în nordul Dunării”.

Apărând teoria existenţei unei limbi regionale romanice fără origine latină, Branislav Stefanoski afirmă, mai apoi, că în „vaste zone din Ucraina [...] unde romanii n-au pus niciodată piciorul” se mai pot auzi chiar şi azi dialecte romanice. De altfel limba latină, menţinută artificial în viaţă de-a lungul Evului Mediu, de biserică şi administraţia lumii occidentale, a devenit o limbă moartă, pe când Pelasgo-Traco-Iliriana, prin reprezentantele ei contemporane, şi mai ales „arm’na din Macedonia”, cea mai „pură şi veche limbă din Europa”, este încă în viaţă.

De unde concluzia că legătura între romani şi greci se găseşte la Pelasgo-Traco-Ilirici, limba practicată de Arm’n-Macedonienii contemporani. Aceiaşi pelasgi, excelenţi navigatori şi comercianţi, creatorii Greciei antice, autorii mitologiei greceşti, care au pus bazele culturii indo-europene.

 

Daca n-ati inteles, va repet: Branislav Stefanoski afirmă că „Arm’n Macedonienii sunt descendenţii direcţi ai Vechilor Macedoneni (Pelasgo-Traco-Ilirici)” şi că „în limba lor de zi cu zi au salvat aproape complet vechea limba Arm’n-Macedoniana (Pelasgo-Traco-Ilirică)”, iar grecii au „împrumutat lucrările contemporanilor lui Homer, care erau scrise în limba Arm’nian-Pelasgică, le-au tradus în greceşte şi astfel le-au salvat pentru viitor.”

Ei da, dragii mei cititori… Aceasta este teoria unanim acceptata de catre makedonarmânji pentru a-si demonstra separatia de poporul român si pe baza careia solicita statutul de minoritate etnica in Romania. Iar daca ati inteles cumva ca domnul Stefanoski are vreun nume de genul Al Capone sau Al Pacino, v-ati inselat. Domnia sa isi adauga sintagma Al (corect “alu” – al lui) pentru a demonstra ca face parte din neamul lui Dabija, evident un pelasgo-traco-ilir fara nicio legatura cu poporul român


SURSA

Izabela Papazicu, Știți ce-a spus Dabija?, ''Zboară Niangrâpsiti'', 9 iulie 2011, https://daimadeadun.wordpress.com/2011/07/09/stiti-ce-a-spus-dabija/

Saitul ETHNOS

Marţi, 17 Mai 2011 12:40

Revista ETHNOS a şcolilor din judeţul Tulcea în care se preda în limba maternă a fost coordonată de profesorul Nicolae Vicolov, inspector şcolar pentru Minorităţi la I.Ş.J.Tulcea.

 

Publicaţia a apărut şi on-line la adresa http://ethnos.xhost.ro/ în opt numere lunare, neregulat, în anii 2003-2005.

 

În numărul 2 din ianuarie 2004, redatorul-şef TEODORA IONELA SAMOILĂ (cl.a X-a la Liceul Teoretic „Gr.Moisil” din Tulcea) anunţa în editorial înfiinţarea unei secţiuni în aromână: ’’Spre deosebire de primul număr al revistei, in cadrul acestuia a fost introdus dialectul aromân, bogat in tradiţii şi viaţă spirituală; am introdus dialectul aromân indrumaţi de gandul că, astfel, dorinţa noastră – aceea de a sublinia frumuseţea culturii aromane, faptul că sunt oameni mandri că s-au născut şi crescut an spiritul tradiţiei acestei etnii – este devenită realitate’’. Din redacţie făcea parte Iancu Nicoleta Eleonora (clasa X la Liceul Teoretic “Gr.Moisil” Tulcea). În cele două pagini ale secţiunii ‘’Tradiţia aromână - Dialectul aromân’’ au fost incluse: poezia lui Nida Boga TU AVLIA A BISEARICĂL’EI şi varianta în aromână ÎN OGRADA BISERICII de IANCU NICOLETA ELEONORA; poezia DULTSI ARMĂNEASCĂ a lui Theodor Zuca; un scurt text despre ‘’ graiul românesc al aromânilor’’; 4 fotografii alb-negru cu tineri şi bătrâni aromâni în portul naţional.

 

În numărul 3 din aprilie 2004, cele 6 pagini ale rubricii ‘’DIALECTUL ŞI CULTURA AROMÂNĂ’’ cuprind: Doina lui Eminescu în aromână;La steaua de Eminescu ‘’transpunere de Ioan Cutova’’; articolul lui Ion Roşu EMINESCU,descendentul unor aromâni; poezia Lena şi Muntili de Steriuş Cristian (şcoala din Stejaru); poezia Armâne, frate! a lui Paris Şamata (şcoala din Stejaru); articolul DZUANOASTRĂ, ATUTURORU30 DI YINAR (Ziua noastră a tuturor 30 ianuarie); anunţul privind apariţia revistei ‘’Agapi mari’’ (Fericire mare) coordonată de profesoara de latină Tanţa Partnoi; articolul scriitorului Hristu Candroveanu Nu suntem o minoritate. Suntem români şi vrem să rămânem români, precedat de o scurtă prezentare a autorului; o scurtă biografie în aromână şi română a lui Gheorghe Hagi, însoţită de fotografii.

 

Numărul 4 din octombrie 2004 alocă 11 pagini ‘’Dialectului aromân’’: Seara pri dzeană (Sara pe deal) a lui Eminescu, ‘’Transpunere de Ioan Cutova’’; poezia Dumintză a Oanei Lucica Ilaş (clasa XI D la Liceul Grigore Moisil din Tulcea); Isturii cu shicăi (Poveşti cu glume) de Iancu Nicoleta Eleonora; 3 fotografii din spectacolul de la Cernica din 15 mai 2004 cu ocazia Zilei naţionale a aromânilor; Isturia gătunjiei (Povestea gutuii) de Zoia Masaca (clasa XI A la liceul Grigore Moisil Tulcea); Dzăcături

Armăneshtsă (Proverbe aromâne) de Mariana Trandafir (clasa X la liceul Grigore Moisil din Tulcea); articolul lui Hristu Cândroveanu Cine sunt aromânii?; fragment dintr-un interviu acordat de actorul Ion Caramitru ziarului ‘’Ziua’’.

 

În numărul 5 din februarie 2005, cele 6 pagini ale secţiunii ‘’Dialectul aromân’’ includ: articolul AROMÂNII ŞI SENTIMENTUL LOIALITĂŢII LINGVISTICE ŞI AL APARTENENŢEI LA COMUNITATEA BILINGVĂ al profesoarei Argentina Gherasim şi fotografii de la botezul Biancăi Peanci.

 

Rubrica ‘’Aromânii’’ din numărul 6 din martie 2005 prezintă: Ansamblul folcloric aromân „Dor“ din Sarighiol de Deal; Învăţăminte din tezaurul înţelepciunii aromânilor; Ghicitori aromâne; Câteva date despre aromânii din judeţul Tulcea; Hora la aromâni; Steagul de nuntă (hlambura) de Paşata George (cl.VI-a, Şcoala Sarighiol de Deal), Caimacan Cristina (cl. VIII-A, Şcoala Sarighiol de Deal) şi Iancu Eleonora Nicoleta.

 

Numărul 7 din mai 2005 reia la secţiunea ‘’Dialectul aromân’’ poeziile lui Steriuş Cristian şi Paris Şamata şi prezintă fotografii de la balul din 26 martie 2005, precum şi un text semnat neconvenţional ‘’Nicky din Constanţa’’ întitulat Vreţi să ştiţi cine suunt aromânii.


În sfârşit numărul 8 din decembrie 2005 nu prezintă nimic despre aromâni.


Toate articolele au fost înregistrate în secţiunile Bibliografie, Literatură şi Cronologie ale blogului meu.

 

Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța al Comunității Armâne din România am intrat în posesia unei agende pe anul 2005 editată de C.A.R. În agenda este publicat în limba română Statutul C.A.R. adoptat de Adunarea generală din 4 aprilie 2004, statut care a suferit câteva modificări la A. G. desfășurată la București la 23 mai 2012 , ce vor fi adăugate ulterior.

 


<COMUNITATEA AROMÂNĂ DIN ROMÂNIA


STATUT


 

I.Dispoziții generale

Art. 1

(1) COMUNITATEA AROMÂNĂ DIN ROMÂNIA (denumită în prezentul Statut Comunitatea) se constituie ca expresie a voinței cetățenilor români, de origine aromână, de a se asocial și organiza institutional pentru a păstra și dezvolta limba aromână, tradițiile și cultura aromână, pentru a facilita contactele umane și legăturile culturale ale acestora, pentru a promova valorile lor spiritual, în contextual unei bune înțelegeri cu popoarele balcanice, cu popoarele altor țări, în mijlocul cărora aromânii trăiesc și își desfășoară activitatea.

(2) Comunitatea este constituită ca asociație, persoană juridică română de drept privat, cu personalitate juridical, fără scop patrimonial, neguvernamentală.

Art. 2

(1) Comunitatea are sediul în București, str. Teiul Doamnei nr. 91, sector 2.

(2) Comunitatea poate înființa filiale, cu personalitate juridică.

(3) Comunitatea se constituie pe perioadă nedeterminată.

Art. 3

(1) Denumirea oficială în limba aromână este: Fara Armânească dit România.

(2) Ștampila oficială a Comunității include denumirea oficială a Comunității în limbile română și aromână.

 


II.Scopurile și obiectivele Comunității

Art. 4

(1) Scopul principal al Comunității constă în păstrarea și dezvoltarea limbii, tradițiilor și a întregului specific spiritual și cultural aromân în România, precum și pe întregul spațiu originar locuit de aromâni. Totodată, Comunitatea își propune să înlesneasă contactele și legăturile între aromânii ce trăiesc în comunități distincte pe întregul spațiu originar din Peninsula Balcanică, precum și cu alte comunități constituite în alte state.

(2) Scopurile Comunității sunt urmărite la nivel local, zonal, regional, national și international.

(3) Scopurile Comunității sunt de interes comunitar.

Art. 5

(1) În vederea atingerii acestor scopuri, principalele obiective ale Comunității sunt:

a) exercitarea de către aromânii din România a drepturilor și libertăților consecrate prin Constituție, precum și prin reglementările organismelor international la care România este parte;

b) recunoașterea oficială a aromânilor ca etnie de limbă neo latină;

c) obținerea de sprijin din partea autorităților publice pentru:

- învățarea aromânei în școli;

- pregătirea de cadre didactice pentru predarea aromânei în școli;

- folosirea aromânei în biserici;

- acces la mijloacele de informare în masă precum și editarea de cărți, reviste și ziare în aromână;

- organizarea și înființarea, în raport de nevoile reale ale populației aromâne, de biblioteci, muzee, biserici, edificii cultural-artistice;

- organizarea de congrese, simpozioane ori alte manifestări carcater științific, cultural, artistic privind patrimonial spiritual al populației aromâne;

d) organizarea de filiale teritoriale;

e) înființarea unui organism reprezentativ la care să poată adera organizații neguvernamentale aromâne din diverse țări;

f) dezvoltarea atitudinilor și comportamentelor responsabile și positive în societate față de problematica conservării și cultivării tradițiilor și culturii aromânilor;

g) contribuirea la cunoașterea trecutului istoric al aromânilor, răspândirea acestora de-a lungul timpurilor;

h) dezvoltarea spiritului de asociere  și de promovare a intereselor commune, prin reprezentarea acestora, precum și a comunicării între aromânii de pretutindeni;

i) atragerea și utilizarea, în condițiile legii, de surse de finanțare și resurse sub formă de donații, subvenții, sponsorizări, legate, subscripții, contribuții, cotizații, contravaloarea prestațiilor, precum și dezvoltarea sistemelor de sprijinire financiară a executării de proiecte, administrarea fondurilor pentru derularea de programe;

j) acordarea de asistență tehnică, expertiză, consultant și alte servicii, legate de scopurile Comunității, persoanelor fizice și juridice;

k) editarea, tipărirea și multiplicarea publicațiilor Comunității și sprijinirea promovării literaturii originale aromâne prin cărți, publicații, presa scrisă și vorbită, internet etc.;

l) facilitarea și realizarea activităților de transfer și dezvoltare de cunoștințe, de educare și de instruire prin organizarea de cursuri de lungă durată, mese rotunde, conferințe, simpozioane și alte asemenea;

m) culegerea, stocarea, prelucrarea și diseminarea de date și informații cu profil socio-cultural privind aromânii;

n) dezvoltarea coeziunii întrte comunități, localități sau zone cu populație aromână;

o) dezvoltarea cadrului institutional, de reglementare, de negociere și de mediere a problemelor socio-culturale care să faciliteze comunicarea și buna înțelegere între aromâni;

p) armonizarea punctelor de vedere ale membrilor Comunității, precum și adoptarea de strategii de acțiune comune, după caz, cu privire la:

I. sprijinirea și reprezentarea intereselor în țară:

- la nivel national;

- la nivel local;

- în relațiile cu autoritățile publice;

- în relațiile cu diverși reprezentanți ai comunității de afaceri;

- în relațiile cu alte structure ale societății civile;

- în relațiile cu reprezentanți ai organizațiilor străine și internaționale;

- în relațiile cu orice alte personae juridice și fizice.

II. sprijinirea și reprezentarea intereselor lor în străinătate;

III. colaborarea cu organizații similar active în alte țări  sau pe plan regional, European și international;

(2) În vederea atingerii scopurilor și realizării obiectivelor, Comunitatea gestionează patrimonial, realizează procedure și întreprinde acțiuni, în condițiile legii, prin care: conduce programe / proiecte și administrează fonduri, ajutoare nerambursabile și altele asemenea; desfășoară activități economice și organizează cursuri de lungă și scurtă durată, seminarii, mese rotunde, conferințe, congrese; efectuează donații, sponsorizări și acordă burse, contribuții, ajutoare sociale, premii, diplome, medalii, titluri de onoare și altele asemenea; sprijimnă înființarea și dezvoltarea de organisme și organizații cu și fără scop patrimonial, în condițiile legii; înființează organisme și organizații cu și fără scop patrimonial; se afiliază la organisme și organizații care promovează tradițiile și cultura aromânilor; atrage și utilizează surse de finanțare și resurse patrimoniale și realizează venituri în condițiile legii.

 


III. Componența Comunității

Art. 6

Membru al Comunității poat efi orice persoană fizică care îndeplinește cel puțin unul din criteriile de admitere, conform regulamentului de funcționare a Comunității,și care cunoscând Statutul acesteia, este de acord cu toate prevederile acestuia, pe care se obligă să le respecte, și participă cu cotizații sau alte contribuții și/sau în bani la constituirea sau creșterea patrimoniului Comunității precum și la realizarea scopurilor și obiectivelor de activitate ale acesteia.

Art. 7

Calitatea de membru al Comunității se obține pe baza confirmării, de către Consiliul director al Comunității, a persoanei fizice respective.

Calitatea de membru al Comunității este netransmisibilă.

Art. 8

(1)Membrii Comunității sunt:

-membri titular fondatori: asociații care și-au exprimat voința de asociere prin actul constitutive initial al Comunității, pe care l-au semnat, și care au depus aportul în natură și / sau în bani la patrimoniul Comunității și care au obținut confirmarea Consiliului director, în această calitate, pe baza criteriilor stabilite de Adunarea generală.

(2)Persoanele fizice care doresc să sprijine și să susțină scopurile și obiectivele Comunității în concordanță cu prevederile statutare pe care se obligă în scris să le respecte pot dobândi calitatea de susținător, pe baza confirmării Consiliului director.

Art. 9

(1)Titlu de Membru de onoare al Comunității poate fi acordat de Adunarea generală a Comunității, unor personae fizice recunoscute ca personalități ale vieții sociale, politice, economice, științifice sau culturale, din țară ori din străinătate, care prin activitatea lor, sprijină scopurile și / sau obiectivele Comunității.

(2)Membri de onoare ai Comunității nu plătesc cotizații și pot participa la lucrările Adunării generale a Comunității fără a avea drept de vot sau de a fi aleși în organelle de conducere, administrație și control ale Comunității.

(3)Membrii Comunității pot cumuli și titlul onorific de la alin. (1), caz în care nu le sunt afectate drepturile câștigate potrivit prezentului Statut.

Art. 10

(1)Membrii Comunității au următoarele drepturi:

-să aleagă și să fie aleși, direct sau prin delegați, după caz, în organele de conducere, administrație sau de control ale Comunității, cu excepțiile prevăzute în prezentul Statut;

-să participe la activitatea Comunității, să facă propuneri, să consulte bilanțul contabil, procesele verbale ale organelor de conducere și control ale Comunității;

-să beneficieze de reduceri de la taxele și tarifele practicate pentru unele servicii efectuate de Comunitate.

(2)Susținătorii pot participa la activitatea Comunității fără drept de vot.

Art. 11

(1)Membrii Comunității au următoarele obligații:

-să respecte prevederile Statutului și hotărârile organelor de conducere și administrare ale Comunității;

-să acționeze pentru creșterea prestigiului Comunității;

-să achite cotizația stabilită;

- să nu întreprindă acțiuni care, prin natura lor, pot leza scopurile sau interesele Comunității;

(2) Susținătorii au obligațiile prevăzute la alin.1 lit. a), b) și d).

Art. 12

(1) Calitatea de membru al Comunității, respectiv de delegat al acestuia, precum și, după caz, calitatea ca susținător sau titlu onorific, se pierd:

a) la cerere, comunicată Președintelui Consiliului director, cu cel puțin 15 zile înainte de data solicitată;

b) ca urmare a pierderii capacității civile ori a decesului, sau altele asemenea;

c) prin excludere, în următoarele situații:

- producerea de prejudicii morale și materiale Comunității;

- angajarea persoanei respective în activități ce contravin Statutului și hotărârilor organelor de conducere și administrare ale Comunității;

- condamnarea pentru fapte penale care îl fac incompatibil cu calitatea de membru al Comunității, cu cea de susținător sau membru onorific;

d) prin retragerea mandatului, în aceleași condiții în care a fost acordat, în cazul delegatului care nu respectă termenii mandatului.

(2) Suspendarea din una din calitățile prevăzute la alin. 1 poate interveni în situațiile prevăzute la lit.c) de la același alineat.

Art. 13

(1) Excluderea, respectiv suspendarea, se stabilește în Consiliul director al Comunității și se comunică motivat, în scris, celor interesați, în termen de 7 zile de la luarea hotătârii.

(2) Cel în cauză  poate face contestație în scris, în termen de 15 zile de la primirea comunicării.

(3) Excluderea se aprobă de către Adunarea generală, iar suspendarea se aprobă, după caz, de către Adunarea generală sau de către Consiliul director.

(4) Hotărârea Adunării generale este definitivă.

(5) Pierderea calității de membru al Comunității nu dă dreptul la pretenții asupra contribuției aduse, respectiv asupra patrimoniului Comunității, și nici nu exonerează de răspundere persoana respectivă privind eventualele prejudicii aduse Comunității.

(6) În cazul de la alin. (1) al art. 12, ultima liniuță, Consiliul director poate hotărî suspendarea din funcția de membru a persoanei în cauză, pe data începerii urmării penale, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești.

 


IV. Conducere și administrare

Art. 14

Organele Comunității sunt:

1) Adunarea generală;

2) Consiliul director

3) Comisia de cenzori

Art. 15

(1) Organul de conducere al Comunității este Adunarea generală.

(2) Adunarea generală este organizată pe baza principiului teritorialității, în sensul cuprinderii tuturor membrilor Comunității în filiale teritoriale.

(3) Adunarea generală este alcătuită din totalitatea membrilor Comunității, reprezentați prin delegați aleși din rândul acestora, în condițiile prezentului Statut. La Adunarea generală participă, de drept, membrii Consiliului director și membrii Comisiei de cenzori.

(4) Delegații se aleg, pe durata mandatului Consiliului director al Comunității – cu excepția precizată la art. 12 alin. (1) lit. d) – de către membrii Comunității în adunările ținute în cadrul filialelor de care aparțin.

(5) Numărul de delegați este dat de raportul dintre numărul de membri ai Comunității existenți la sfârșitul fiecărui an calendaristic, actualizat, și norma de reprezentare.

(6) Norma de reprezentare este de 7 membri ai Comunității la un delegat, pentru un total de până la 1000 de membri ai Comunității și crește proporțional cu un număr de 3 membri la un delegat, din 1000 în 1000. 

Art. 16

(1) Adunarea generală se întrunește odată pe an, de regulă în primul trimestru, în adunare ordinară și, ori de câte ori este cazul, în adunare extraordinară. Convocare Adunării generale ordinare a Comunității se face de către președintele Consiliului director, de regulă, în scris sau prin publicarea anunțului de convocare într-un ziar de mare tiraj, cu cel puțin 20 de zile înainte. Convocatorul trebuie să conțină ziua, ora și locul unde se desfășoară adunarea, precum și ordinea de zi.

(2) Adunarea generală extraordinară a Comunității se convoacă, de regulă, cu cel puțin 7 șapte zile înainte, la inițiativa președintelui Consiliului director, a jumătate plus unu din membrii Consiliului director sau a cel puțin o treime din numărul delegaților.

Art. 17

(1) Adunarea generală a Comunității este statutar întrunită în prezența a minimum jumătate plus unu din numărul delegaților. Dacă la prima convocare nu se întrunește numărul statutar de participanți, se stabilește un nou termen de maximum 7 zile, convocarea putându-se realiza cu orice mijloc. La a doua convocare, Adunarea generală a Comunitățiilucrează statutar în prezența a cel puțin o zecime din numărul delegaților.

(2) Ședințele Adunării generale a Comunității sunt conduse de președintele Consiliului director sau, în lipsa acestuia, de către înlocuitorul său de drept. Dezbateriule și hotărârile sunt consemnate, într-un registru special, de către secretariatul desemnat de Adunarea generală și vor certificate de semnătura Președintelui și a doi delegați desemnați de cei prezenți. În lipsa Președintelui, semnează înlocuitorul său de drept.

(3) Toți membrii Comunității au dreptul să fie reprezentați în Adunarea generală prin delegați. Fiecare delegat are dreptul la un singur vot. Dreptul de vot se exercită în cadrul Adunării generale numai prin delegați și prin membrii de drept ai acesteia.

Art. 18

Mandatul de reprezentare se acordă delegaților, în următoarele condiții:

- mandatul se poate da fie prin semnarea procesului-verbal al ședinței membrilor care au decis, prin votul lor, să acorde mandatul, fie sub semnătură privată în fața a doi martori, sau, după caz, în formă autentică în fața notarului public;

- mandatul să fie acceptat, în scris, de către delegatul respectiv, semnarea fără obiecții a procesului-verbal menționat la lit. a) se consideră acceptare tacită a mandatului.

Art. 19

Adunarea generală a Comunității are următoarele competențe:

- modificarea Actului constitutiv și a Statului Comunității;

- stabilirea strategiei și a obiectivelor generale ale Comunității;

- alegerea și revocarea membrilor Consiliului director și confirmarea pe funcții a acestora;

- alegerea și revocarea, în condițiile legii, a membrilor Comisiei de cenzori;

- aprobarea de programe de activitate ale Comunității;

- stabilirea criteriilor, precum și cunatumul cotizațiilor, periodicitatea și modul de plată a acestora;

- aprobarea Regulamentului de funcționare al Comunității, inclusiv criteriile de admitere a membrilor titulari ai Comunității, la propunerea Consiliului director;

- aprobarea acordării titlului de membru de onoare, la propunerea Consiliului director;

- aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a situațiilor financiare anuale ale Comunității, pe baza propunerilor Consiliului director și raportului Comisiei de cenzori;

- aprobarea, după caz, a modului și cuantumului remunerării pentru membrii Consiliului director și pentru cei ai Comisiei de cenzori ai Comunității;

- confirmarea afilierii Comunității la alte organisme naționale, regionale sau internaționale;

- aprobarea constituirii de filiale, aprobarea limitelor de competență și a altorreglementări de organizare și funcționare, precum și alocarea patrimoniului inițial, ale acestora, alegerea și revocarea membrilor Consiliului director al filialei;

- confirmarea hotărârii Consiliului director priivnd desfășurarea de activități în organisme de lucru și / sau în reprezentanțe în străinătate, fără personalitate juridică;

- aprobarea dizolvării și lichidării Comunității, precum și stabilirea destinației bunurilor rămase după lichidare; exercită orice alte atribuții necesare realizării scopurilor Comunității, în acord cu prevederile prezentului Statut și ale legilor în vigoare.

Art. 20

Hotărârile se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul delegaților prezenți la Adunarea generală a Comunității; în cazurile prevăzute la art. 19 lit. a) și o) hotărârile se iau cu votul „pentru” a două treimi din numărul delegaților prezenți.

Art. 21

(1) Pe lângă Adunarea generală a Comunității, în situația în care aceasta hotărește astfel, poate fi constituit un Comitet de Încredere, organism consultativ având în principal urmare a componenței membrilor săi rolul de a constitui la asigurarea, în percepția publică și, în general, în lume, a încrederii în Comunitate și aimaginii publice pozitive a acesteia în scopul creșterii prestigiului ei. În componența Comitetului de Încredere vor putea face parte membri de onoare ai Comunității, cât și alte personalități ale vieții publice, științifice, culturale de înalt prestigiu național sau internațional, precum și reprezentanți marcanți ai altor organizații de apărare și promovare a intereselor aromânilor. La manifestările acestuia pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai unor organisme sau organizații regionale și internaționale sau ale altor țări, alte personalități ale vieții publice străine.

(2) Calitatea de membru al Consiliului director, precum și cea de cenzor este incompatibilă cu calitatea de membru al Comitetului de Încredere.

(3) Alte reglementări privind componența numerică și nominală, rolul și structura, precum și regulile de funcționare ale acestuia se stabilesc de Comitetul de Încredere și se confirmă de Adunarea generală.

Art. 22

Membrii Comunității pot desfășura activități în organisme de lucru și / sau consiliere ale Comunității, dar nu ca persoane juridice. Organismele de lucru la nivel local sunt denumite în prezentul statut puncte de lucru, iar cele cu locația în străinătate sunt denumite reprezentanțe.

Art. 23

Prin Regulamentul de funcționare al Comunității se pot stabili modul de constituire și funcționare, obiectivele și sarcinile organismelor de lucru și / sau consiliere, precizate la art. 22, precum și procedurile de lucru cu filialele, cât și alte reglementări necesare aplicării prevederilor statutare și funcționării corespunzătoarea a Comunității.

Art. 24

(1) Consiliul director, denumit în continuare Consiliul, asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării generale a Comunității și funcționează în baza prevederilor prezentului Statut și a propriului regulament intern de funcționare.

(2) Consiliul este compus din 21-35 membri, persoane fizice, aleși de către Adunarea generală a Comunității, dintre care fac parte, de drept, președinții consiliilor directoare ale filialelor teritoriale. Înlocuitorii de drept ai președinților consiliilor directoare ale filialelor teritoriale, în calitate de vicepreședinți, sunt membri supleanți ai consiliului,  calitate în care pot participa la ședințele Consiliului, cu drept de vot, în situația imposibilității prezentării titularului sau vacantării funcției respective.

(3) Delegații cu domiciliul sau reședința în localitatea / județul unde va avea sau își are sediul filiala respectivă ori în localități / județe menționate în Actul constitutiv  al filialei și care participă la Adunarea generală a Comunității, propun acestei adunări pe membrii Consiliului director al filialei în vederea desemnării acestora.

(4) Președintele și vicepreședinții consiliului director al unei filiale se aleg de către membrii Consiliului director al filialei respective, din rândul lor.

(5) Consiliul împuternicește, din rândul membrilor săi, persoanele ce vor exercita funcția de președinte, 6 vicepreședinți, secretar general, al Consiliului, care, împreună cu membrii de drept ai acestui Consiliu, vor rezolva problemele activității curente ale Comunității, întruniți îăntr-un Birou executiv al Consiliului. Totodată, Consiliul mai poate împuternici cu funcții executive și alte persoane, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat sau sunt străine de asociație, pentru a exercita atribuțiile prevăzute la art. 25, lit. b) și o).

(6) Hotărârea Adunării generale privind alegerea unui membru al Consiliului este valabilă dacă există acceptul scris al persoanei în cauză pentru respectiva calitate.

(7) Consiliul este statutar întrunit în prezența a cel puțin o treime din numărul membrilor săi.

(8) Consiliul se întrunește în ședință, de regulă, trimestrial sau ori de câte ori este necesar.

(9) Convocarea Consiliului se face în scris, de regulă, cu cel puțin 5 zile înainte, de către președintele Consiliului sau, în caz de imposibilitate, de către viceprședintele desemnat de acesta, ca înlocuitor de drept al său. Convocarea conține informații despre data, ora și locul întrunirii, precum și ordinea de zi. Dacă după convocare nu s-a mîntrunit numărul de statutar de membri ai Consiliului, atunci în termen de cel mult 48 de ore, se face o nouă convocare prinorice mijloace. La a doua convocare, Consiliul lucrează cu numărul de membri întruniți, dar nu mai puțin de 3, din care cel puțin unul va trebui  să fie președintele sau înlocuitorul de drept al acestuia.

Art. 25

Consiliul, în exercitarea competenței sale, are următoarele atribuții principale:

- prezintă, spre aprobare, Adunării generale a Comunității raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri și cheltuieli și proiectul programelor Comunității;

- încheie acte juridice în numele și pe seama Comunității;

- aprobă organigrama, politica de personal, schemele de organizare, salarizare, premii și indemnizații ale personalului Comunității;

- împuternicește Președintele, vicepreședinții și secretarul general, ai Consiliului, și, după caz, alte persoane, să exercite atribuțiile de la lit. b), c) și h);

- numește și eliberează din funcție, după caz, directorul executiv, căruia îi stabilește nivelu de remunerare și atribuțiile;

- confirmă solicitările de a deveni membru al Comunității sau susținător al acesteia și, respectiv, propune acordarea titlului de membru de onoare;

- propune înființarea Comitetului de Încredere, numit în continuare Comitet;

- propune spre aprobare sau, după caz, aprobă proiecte / programe / investiții și informează Adunarea generală asupra situației programelor / proiectelor / investițiilor din cadrul Comunității;

- aprobă propriul regulament de funcționare;

- îndrumă și verifică activitatea filialelor;

- aprobă desfășurarea de activități în organisme de lucru sau reprezentanțe în străinătate, fără personalitate juridică, urmărind realizarea scopurilor Comunității, hotărâre ce se supune confirmării Adunării generale;

- aprobă afilierea Comunității la alte organisme și organizații, regionale sau internaționale, și supune hotărârea respectivă, spore confirmare, la prima Adunare generală;

- aprobă rapoartele prezentate de Președintele Consiliului sau înlocuitorul de drept al acestuia, precum și, după caz, pe cele ale directorului executiv numit;

- poate aproba schimbarea sediului Comunității / filialelor;

- realizează și alte atribuții, necesare îndeplinirii obiectivelor Comunității, în conformitate cu scopurile acesteia.

Art. 26

(1) Consiliul hotărăște numai în cadrul întrunirii sale în ședință statutar constituită, precum și în cadrul prevăzut de alin. (3).

(2) În cadrul întrunirii în ședință, Consiliul hotărăște cu voturile majorității participanților  care formează cvorumul statutar al ședinței, iar în caz de egalitate de voturi decide votul Președintelui Consiliului sau, în lipsă, al înlocuitorului de drept al acestuia.

(3) Consiliul hotărăște și fără a fi întrunit în ședință, cu condiția ca Președintele Consiliului să solicite – în scris sau prin alt mijloc care asigură dovada transmiterii – tuturor persoanelor care au calitatea de membru al Consiliului, exprimarea votului și să precizeze data până la care acest vot trebuie să-i fie comunicat în scris sau prin alt mijloc care asigură dovada transmiterii. Hotărârea astfel luată este valabilă dacă întrunește majoritatea voturilor membrilor Consiliului și acestea sunt exprimate în termenul stabilit. În caz de egalitate de voturi, votul Președintelui Consiliului este decisiv.

(4) Consiliul poate hotărî categoriile de probleme care fac obiect al sistemului de adoptare a hotărârilor prevăzut de alin. (3), proceduri detaliate corespunzătoare și alte aspecte necesare bunei funcționări a acestui sistem.

(5) În situația de imposibilitate a exercitării atribuțiilor de către Președinte sau de vacantare a acestei funcții, unul dintre vicepreședinții desemnat de Președinte, de regulă, cu ocazia alegerilor, în calitate de înlocuitor de drept, va prelua atribuțiile președintelui, temporar, până la încetarea situațiilor de mai sus, dar nu mai mult de 4 luni.

Art. 27

Consiliul poate decide să invite la lucrările sale, reprezentanții unor organisme su organizații, din țară sau din străinătate. Aceștia nu vor avea drept de vot.

Art. 28

(1) Calitatea de membru al Consiliului se poate pierde în situațiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a), b) și c) din prezentul Statut, care se aplică în mod corespunzător.

(2) În caz de pierdere a calității de membru al Consiliului, din orice motiv, se va aplica procedura de alegere statutară.



 

V. Comisia de cenzori

Art. 29

(1) Controlul financiar intern al Comunității și al filialelor este asigurat de către Comisia de cenzori, ca organ de control al acestora; Comisia de cenzori se compune din 3-7 persoane fizice, din care majoritatea este formată din membrii Comunității, iar cel puțin una trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile legii. Membrii Comisiei de cenzori trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie cetățeni români, să aibă studii superioare economice, să nu fie rudă până la gradul Iv, inclusiv, cu vreunul din membrii Consiliului director al Comunității sau al filialelor.

(2) Membrii Comisiei de cenzori aleg dintre ei un președinte al acestei comisii.

(3) În realizarea competențelor sale, Comisia de cenzori:

- verifică semestrial și inopinant modul încare este administrat patrimoniul Comunității și cel al filialelor;

- întocmește rapoarte și le prezintă Adunării generale;

- poate participa la ședințele Consiliului, fără drept de vot;

- îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Adunarea generală.

(4) Membrii Comisiei de cenzori pot primi pentru activitățile efectuate, o indemnizație care se va stabili în funcție de resursele financiare și legislația în vigoare, de către Adunarea generală. 



 

VI. Venituri și patrimoniu

Art. 30

(1) Veniturile Comunității provin din:

- cotizații ale membrilor;

- dobânzi și dividend rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiții legale;

- dividendele societăților comerciale înființate de Comunitate;

- resurse dobândite de la bugetul de stat și / sau bugetele locale;

- donații, sponsorizări, legate;

- contribuții ale filialelor la patrimonial Comunității, conform Actelor constitutive ale acestora;

- alte contribuții;

- venituri realizate din activități economice directe, inclusive servicii de conducere de programe / proiecte și administrarea de fonduri pentru micro-credite și alte asemenea;

- alte venituri prevăzute de lege.

(2)Toate veniturile vor fi utilizate în conformitate cu scopurile Comunității.

Art. 31

(1) La data constituirii Comunității, patrimonial initial al Comunității constă din suma, în lei, depusă de fondatori în acest sens.

(2) Patrimoniul initial se completează cu donații, subvenții, sponsorizări, contribuții, legate și altele asemenea, cu venituri provenite în condițiile legii conform art. 30, precum și cu orice alte categorii de resurse patrimoniale prevăzute de lege, incluzând, fără a se limita la acestea, bunuri mobile, immobile, în numerar, titluri de valoare, drepturi de autor și alte asemenea forme prevăzute de lege.

(3) Operațiunile financiare ale Comunității se fac cu cel puțin două semnături: cea a președintelui Consiliului director saua vicepreședintelui înlocuitor de drept al acestuia, pentru prima semnătură, și respectiv, cea a secretarului general al Consiliului, sau, după caz, a directorului executive, pentru a doua semnătură.



 

VII. Dizolvarea și lichidarea Comunității

Art. 32

(1) Comunitatea se dizolvă în condițiile legii.

(2) În cazul dizolvării Comunității lichidarea patrimoniului său se face în condițiile legii.

(3) În cazul dizolvării Comunității, bunurile și sumele rămase în urma lichidării se transmit în modalitatea și către persoanele juridice române de drept privat, cu scop nepatrimonial identic sau asemănător, stabilite de către Adunarea generală în conformitate cu prevederile prezentului Statut și potrivit procedurii prevăzute la art. 33.

Art. 33

(1) Lichidatorii, numiți în condițiile legii, vor proceda, în lipsa desemnării nominale prevăzute la art. 32 alin. (3), la stabilirea concretă a persoanelor juridice, aplicând în ordine, următoarele criteria principale de selecție:

- persoane juridice, înființate sau la care s-a afiliat Comunitatea prin hotărâri ale Adunării generale. În cadrul acestui criteriu, vor fi selectate doar cele care îndeplinesc, în ordine, unul din următoarele criterii:

- sunt asociații, fundații sau federațiicare au ca principal obiectiv susținerea de programe / proiecte urmărind promovarea intereselor comunității de aromâni din România;

- sunt asociații, fundații sau federații care au ca scop principal educarea și promovarea în cadrul comunității de aromâni din Româniade atitudini și comportamente pozitive față de problematica aromânilor;

- sunt asociații, fundații sau federații ale aromânilor din România, persoane juridice cu care Comunitatea, în baza unor convenții sau acorduri și alte asemenea, la data dizolvării a desfășurat activități în comun;

- alte persoane juridice fără scop patrimonial.

(2) Ordinea criteriilor se va aplica astfel încât numai dacă nu există nici o persoană juridică care să corespundă la primul criteriu să se treacă la următorul criteriu și așa mai departe.

Art. 34

(1) După stabilirea, potrivit art. 32, sau, după caz, art. 33, a persoanelor juridice respective, lichidatorii le vor transmite acestora, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a bilanțului, conform legii, atât lista cu datele de identificare a persoanelor juridice în cauză, cât și lista completă a bunurilor și valorilor ce se oferă spre preluare, cu precizarea termenului de transmitere a opțiunilor.

(2) Dacă până la împlinirea termenului de transmitere, lichidatorii au primit de la mai multe personae juridice în drept opțiuni fără divergențe sau suprapuneri, atunci aceștia vor proceda la împărțirea bunurilor și valorilor în loturi valorice egale sau, compatibil evaluabile, în funcție de preferințele precizate în scris.

(3) Dacă preferințele sunt divergente sau se suprapun, lichidatorii, în termen de 15 zile de la data limită de transmitere a opțiunilor, vor convoca în scris și vor conduce o ședință cu persoanele juridice cărora li s-a trimis solicitarea de opțiune, în vederea negocierii și punerii de accord între acestea a divergențelor.

(4) În caz că în urma ședinței de negociere și punctaj nu s-a ajuns sub nici o formă la o soluție acceptabilă tuturor celor în cauză, atunci lichidatorii vor decide component loturilor, ținând seama de preferințele asupra cărora s-a ajuns la un accord, trecându-se la transmiterea bunurilor respective către cei în drept, pe bază de proces-verbal de predare-primire.

(5) Pentru bunurile sau valorile rămase în dezacord sau în situația în care lichidatorii nu au primit nici o acceptare de preluare a bunurilor, atunci aceștia vor proceda la selectarea de alte personae juridice după criteriul următor din ordinea prevăzută la art. 33, aplicându-se în mod similar procedura din prezentul articol, până la trasnmiterea tuturor bunurilor.

Art. 35

Bunurile rămase după lichidarea Comunității vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanțelor Publice numai în situația dizolvării acesteia printr-o hotărâre judecătorească, pentru motivele expres prevăzute de lege care atrag această preluare.


 

VIII. Dispoziții finale

Art. 36

Comunitatea are ștampilă, sigiliu, însemne și imn, proprii.

Art. 37

Modificare sau completarea Statutului Comunității se face în formă scrisă și cu îndeplinirea condițiilor de fond și formă.

Art. 38

Prevederile prezentului Statut, adoptat de către Adunarea generală a Comunității, din data de 4 aprilie 2004, intră în vigoare pe data înscrierii, conform legii, a modificărilor aduse Statutului inițial adoptat de către Adunarea generală de constituire a Comunității, din data de 19 septembrie 1990, și se completează cu celelalte dispoziții legale în materie.>

Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța a COMUNITĂȚII ARMÂNE DIN ROMÂNIA am intrat în posesia numărului 2/3 din 2005 al revistei ”Insanlik-Omenia”, revistă interetnică dobrogeană editată de Fundația umanitară socială, culturală și științifică și realizată cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României.


În acest număr al revistei, Aurica Văceanu, director adjunct al Școlii nr. 12 ”B. P. Hasdeu” din Constanța, a publicat articolul Mozaic interetnic, în care a făcut referiri și la activitățile culturale conduse de institutoarea aromâncă Mioara Gospodin.


<(…) Un moment important l-au marcat elevii învățătoarei Vuap Kanel, care au prezentat un frumos spectacol alături de elevi aromâni pregătiți de institutoarea Gospodin Mioara și învățătoarea Barzecu Cherața, la Festivalul Internațional de Haiku, din iunie 2005, de la Mamaia, eveniment cultural major pentru spatial tomitan. Cu sensibilitatea vârstei și armonia melodiilor și a dansului ca și frumusețea costumelor, i-au încântat pe participanții europeni, japonezi și americani.

Comunitatea aromână, foarte puternică în orașul nostru, a sprijinit activități desfășurate în școală și extracurricular. Institutoarea Gospodin Mioara și învățătoarea Barzecu Cherața au organizat cu ansamblul aromân de dansuri spectacole de Ziua școlii – 26 Februarie, 23 mai Ziua aromânilor, Festivalul etniilor etc. Cu eforturi deosebite a fost editată revista de specialitate în aromână BANA ARMÂNEASCĂ și un moment crucial l-a constituit participarea la gala organizată de această revistă în scopul acordării premiului ”Omu anului”. Cele două cadre didactice, pe lângă preocuparea pregătirii ansamblului, au în perspectivă înființarea cenaclului literar ”Lutseafirul”  - proză și poezie, în dialectal aromân.

În perioada 25-26 noiembrie 2005 au loc, la Inspectoratul Școlar al Județului Constanța, lucrările grupului de cadre didactice întrunit în vederea elaborării programelor privind cursurile opționale pentru clasele învățământului primar, gimnazial, liceal specific culturii și civilizației aromânilor.

Printre membrii grupului de lucru privind elaborarea programului de cursuri opționale pentru elevii aromâni se numără și câteva cadre didactice din Constanța: conf. univ. dr. Constantin Grasu, asist. univ. dr. Manuela Nevaci, assist. drd. Mirela Zelca, prof. Angela Fuduli, instit. Mioara Gospodin. (…) >


SURSA

Aurica Văceanu, Mozaic interetnic, ”Insanlik-Omenia”, Constanța, nr. 2/3 nov. 2005, p. 13.

În 2005, profesoară aromână Zoe Gică din Constanța a publicat un articol despre muzicienii aromâni în revista constănțeană ”Insanlik-Omenia”, publicată cu sprijinul financiar al Departamentului de Relații Interetnice al Guvernului României.


<Frumusețea costumelor și dansurilor aromâne sunt prezentate de formații și grupuri folclorice ale acestei etnii. Ca mesageri ai portului și dansului armânesc, acești tineri, cu seriozitatea și dragostea de neam ce-i caracterizează se mândresc cu ceea ce fac și nu contenesc să povestească tot ce știu de la bătrâni și de la părinți despre tradițiile neamului lor.

Un farmec aparte îl adduce solista de muzică ușoară Marina Scupra, care prin glasu-i cald, te cucerește și te poartă pe culmi de vis și bucurie. Plină de elantineresc ce nu pălește niciodată, cu zâmbetul deschi sși binevoitor strânge în jurul ei lumină și viață. Este și va străluci mereu această stea a muzicii ușoare.

Alături de ea, în peisajul muzicii populare aromâne, etnia noastră se poate mândri cu nume consecrate ale genului, care au încântat mii de spectatori și au înveselit inimi îndurerate, printre aceștia numărîndu-se solista Sirma Granzulea, solistul Cristian Ionescu, formația de muzică populară aromână Vlahos. >


SURSA

Zoe Gică, Tezaur cultural, ”Insanlik-Omenia”, Constanța, nr. 4, dec. 2005, p. 15.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required