Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Recenzii » A-C » Displaying items by tag: Fudulea
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

În 1985 a fost publicat la editura Litera din Bucureşti volumul Trec anil’i şulinar.al poetului aromân Cola Fudulea (1940 Dobrogea - )

 

Subîntitulată ‘’poeme în grai aromân’’, cartea a apărut ‘’în regia autorului’’.

 

Saitul ‘’Societatea Culturală Aromână’’ caracterizează opera sa literară ca fiind marcată de ‘’lirismul, nostalgia, dar şi forţa şi umorul spiritului armânesc’’.

 

În Cuvînt înainte, scriitorul aromân Hristu Cândroveanu (1928 - ) dezvăluie că C.F. a început să scrie poezii încă din tinereţe, însă şi-a amânat debutul editorial pentru anii maturităţii. H.C. apreciază buna cunoaştere a ‘’dialectului’’ aromân de către poetul debutant, subliniind că acesta ‘’scrie, deci gîndind închiar graiul aromân, mai arhaic, parcă de cronică veche, dar tocmai de aceea mai cu sevă, făcut anume pentru poezie (…)’’. Poeziile lui C.F. au ca teme evenimentele importante ale comunităţii (O, sărbători), altele sunt reflexive (Trec  anil’I şulinar), iar altele au caracter de ‘’stampă’’, trimiţând la locuri şi chipuri ‘’de-acasă’’ (Noapte di Pind, Pita).

 

Cele 64 de pagini ale cărţii, pe care am găsit-o în biblioteca vărului meu Cristian Culeţu, cuprind un număr de 43 de poezii scurte: Lumbardha (Lumânarea), Bînăm ti daima (Trăim pentru totdeauna), Alatră cînil’i (Latră câinii), Anăpudhil’e (Strâmbătate), Bîrnuri (Plante căţărătoare), Dhoarle a meale (Darurile mele), Cundil’lu (Condeiul), Polim stihiu (Fantoma războiului), Ursiţ! (Destinaţi!), Oh,lele, caimo (Oh, dragă, dor), Trec anil’i şulinar (Trec anii ca apa izvorului), Noaptea ca dzuă (Noaptea ca zi), Pi şcreta (Blestemata), Cîntic di jale (Cântec de jale), Dialog (Dialog), Paplu (Bunicul), Vramă laie, vramă corbă (Carte neagră, carte nenorocită), Oamini dit munti (Oamenii din munţi), Noapte di Pind (Noapte în Pind), Thimel’ilu (Temelia), Di vîr-chiro (Dintr-un timp), Pita (Plăcinta), Noi (Noi), Vrearea mail’ei (Dragostea bunicii), Armîni cu ghine (Rămâi cu bine), Propoziţii (Propoziţii), Cîntic di nuntă (Cântec de nuntă), Cîntic  tră vruta mea (Cântec pentru iubita mea), Di-ahînte ori (De atâtea ori), Bate vimtul (Bate vântul), Aide,lea feată (Haide, tu fată), Un di bichearl’i (Unul dintre holtei), Feata văşil’elui  Vasile Lupu (Fata domnitorului Vasile Lupu), O, sărbători (O, sărbători), Numţle a noastre (Nunţile noastre), Părmith (Basm), Limba nu are agîrşare (Limba nu se uită), Cartea noastră (Cartea noastră), Hoara noastră (Satul nostru), Ponlu (Durerea), Cîntic ti mana (Cântec pentru mama), Mirache (Dorinţă) şi Cît ti voi (Cât te iubesc).

În luna iunie a anului 2011 filiala județeană Tulcea a COMUNITĂȚII AROMÂNE DIN ROMÂNIA a publicat la societatea ‘’Karograf’’ din Tulcea numărul 15 al revistei ’’Daima’’ (Totdeauna).


Revista este este fondată de prof. Gică Gică și este distribuită gratuit. G. G. este coordonatorul unei echipe redacționale formate din Elena Nurciu, Simona Pufleni, Alina Rafticu, Cristiana Șacu și Sterică Fudulea.


Acest număr poate fi găsit pe Internet pe saitul ‘’Scribd’’ la adresa http://www.scribd.com/doc/59894956/Daima-iunie2011


Cele 61 de pagini ale acestui număr cuprind 20 articole și un album foto (49-60).


Editorialul coordonatorului este întitulat Daima – cei șase ani de acasă (1) și reprezintă o scurtă trecere în revistă a celor șase ani de sinuoasă existență a revistei.


Articolul Manifestările culturale DAIMA (2) este semnat Redacția și anunță reluarea acestor evenimente.


Următorul articol este de fapt un extras din lucrarea lui Anastase Hâciu premiată în anii 30, Aromânii. Comerț. Industrie. Arte. Civilizație. Expansiune, fragment întitulat Contribuții la stabilirea psihologiei poporului aromânesc (3-6).


Apoi este preluat din revista ’’Familia română’’ (decembrie 2010) din Baia Mare articolul ‘’E o mândrie să poți afirma: sunt prietenul unui aromân‘’, semnat de Cornel Cotuțiu. Autorul se referă la prietenii săi aromâni Teohar Mihadaș și Ioan Cutova, scriitori a căror viață a fost legată de zona Bistriței. La o ședință a cenaclului ’’Saeculum’’ desfășurată în 1983 la Beclean și consacrată împlinirii a 65 de ani de către T. M., călugărul Nicolae Steinhardt și-a încheiat cuvântul astfel: ‘’E o mare satisfacție, e o mândrie să poți afirma; sunt prietenul unui aromân‘’.


Paginile 8-11 sunt alocate unui extras din lucrarea lui A. Hâciu, cu titlul Moscopole – Mecca Aromânilor.


Tot pe pagina 11 începe articolul Contribuții la studiul armânei literare al filologului Mariana Bara. După ce comentează câțiva poeți aromâni contemporani (G. Vrană, G. Godi, S. Fuchi, K. Iorgoveanu-Mantsu), autorul discută problematica limbii și literaturii aromâne în secolele XIX-XX. Articolul se încheie pe pagina 15 cu o listă de 15 editori de cărți și periodice aromâne și o listă de 14 jurnaliști aromâni (călătorie, eseu, corespondență, pamphlet, analiză).


Dumitru Carabaș face O scurtă prezentare a onomasticii aromânilor din România (16-19). Articolul, a cărui parte a doua urma să fie publicată în numărul viitor al revistei, este structurat pe capitole: Prenume, Nume de familie și Supranume. Al treilea capitol, considerat ‘’caracteristica cea mai distratictivă a antroponimiei aromâne’’, acoperă trei pătrimi din text.


În prima parte a articolului Colonizarea aromânilor în Cadrilater (20-22), istoricul Nicolae Cușa discută problema colonizării în anii ‘20-’30 a aromânilor din statele balcanice în județele dobrogene Durostor și Caliacra, retrocedate Bulgariei în 1940.


În prima parte a articolului Aromânii din Grecia (22-24), istoricul german Thede Kahl (1971-) analizează chestiunea identității aromânilor din Balcani șa cum a început să se pună la începutul secolului XIX.


Paginile 25-26 sunt dedicate textelor a 4 poezii ale lui Gică Godi: Moskopoli (Moscopole), Moskopoli dadă agărshită (Moscopole mamă uitată), Anyisătoru (Visătorul) și Dultsi pidimo (Dulce chin).


Versiunile română și aromână ale textului rezoluției adoptate la adunarea aromânilor de la Moscopole / Albania la 15 august 2010 se găsesc la paginile 27-28. În document Consiliul Aromânilor înaintează statelor din Balcani (Albania, Grecia, Macedonia, România, Serbia, Bulgaria) patru cereri privind protejarea și afirmarea ’’ identității etnice, culturale, religioase și lingvistice’’ a aromânilor, proclamați ’’popor regional și autohton în Balcani’’.


Poezia Moscopolea publicată de Kira Iorgoveanu-Mantsu în 1983 în volumul ’’Steaua di dor’’ acoperă pagina 29.


Yiani Mantsu, președinte al Consiliului MakedonArmânilor, și Niculaki Caracota, secretar general al organizației, sunt semnatarii documentului Academia Română recidivus! , dat publicității la 2 iunie 2011 în versiune română și aromână (30-33). Ei polemizează cu Academia Română, SOCIETATEA MACEDO-ROMÂNĂ din București și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României pe tema identității aromânilor.


Pagina 34 găzduiește textul Administrației Prezidențiale de la București cu titlul: Mesajul E. S. Traian Băsescu, Președintele României, rostit cu ocazia ’’Zilei Naționale a Armânilor’’, București, 23 mai 2011. Pe aceeași pagină sunt plasat două fotografii cu președintele Traian Băsescu în mijlocul aromânilor din comuna tulceană Stejaru în 2009.


Articolul Nuntă armânească la Călărași (35), semnat de Fani Valentin Pavel, descrie nunta Alexandrei și a lui Nicu, desfășurată în octombrie. La evenimentul familial găzduit de Costel și Haidița Barba au participat aromâni din București, Slobozia, Tulcea și Constanța.


Textul interviului luat de coordonatorul redacției prof. univ. dr. Emilian Bold de la Universitatea din Iași este întitulat ’’Istoria – parte a sufletului neamului românesc’’ (36-37). Convingerea lui E. B. este fermă: ’’Aromânii au rezistat peste două mii de ani și nu cred că sunt pe cale de dispariție’’.


În articolul Armânii și civilizația vedică (38-39), Gheorghe Șeitan încearcă să găsească legături între aromâni și civilizația indiană.


Problemele curente ale limbii și identității aromânilor sunt analizate de scriitoarea Kira Iorgoveanu-Mantsu în articolul Armânii / Makedonarmânii – Recuperarea identității în mileniul III (39-43). Articolul cuprinde capitolele Statutul limbii armâne, Identitatea comunității etnice și lingvistice a armânilor, Lingviști și istorici români și străini despre armâni.


Redactorul Elena Nurciu, care este și bibliograf la Biblioteca Județeană Tulcea, prezintă o primă parte a unei liste cu cărți și reviste aromâne deținute de bibliotecă (44-47). Printre autori întâlnim numele Matildei Caragiu, Nicolae Caraiani, Nicolae Saramandu, Hristu Cândroveanu, Nicolae Cușa, Cola Fudulea, Dumitru Garofil, Kira Iorgoveanu, Gheorghe Merca, Mihai Prefti.


Pe pagina 48 este publicată lista Consiliului Director al Comunității Armâne din Tulcea: președinte – Constantin Popescu; prim-vicepreședinte – Sterică Fudelea; vicepreședinți – Sadâca Iancu (economic), Partnoi Tanța (educație-cultural), Șacu Stere (social), Dumitru Enache (relații interetnice), Gaea Stere (juridic), Șacu Mihai (mediu de afaceri); secretar general - Iorgoveanu Geoga. Lângă fotografiile lui C. Popescu, S. Fudulea și D. Enache au fost plasate cele ale lui Constantin Hogea – primarul municipiului Tulcea, Nicolaea Chichi – vicepreședinte al Consiliului Județean Tulcea și Sirmei Caraman – director Finanțe.


Albumul este dedicat profesorului Constantin Popescu, președintele filialei Tulcea a C. A.R. și fondator al ansamblului ’’Daima’’, cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani. Întitulat ’’UN ARMÂN TI ARMÂNAMI’’, albumul conține 42 de fotografii realizate cu ocazia diverselor evenimente desfășurate în județ la Tulcea, Cogealac, Beidaud, Sarighiol de deal, Stejaru, Delta Dunării, Baia, Hagilari (Lăstuni), precum și la filiala Călărași și la Balcic (Bulgaria).


Articolul de pe ultima pagină, cu tilul Primul film artistic armânesc , este dedicat biografiei regizorului Toma Enache și demersului său de a realiza filmul Nu hiu faimos ama hiu armân / Nu sunt faimos, dar sunt aromân.

 

 

Imshata preachi – Frumoasa pereche

 

tsa spun vrearea ti u am ti tini 
nu pot dzac zboara ahat di ghini 
vruta mea tsi imshata hii 
ti voi feata voi sa stii 
tuta tuta bana mea 
ti tini o dau vruta mea 

(Îți mărturisesc iubirea pe care ți-o port

Nu pot să vorbesc așa de bine

Iubita mea ce frumoasă ești

Te iubesc fată vreau să știi

Toată, toată viața mea

Ție ți-o dau iubita mea)

smi'asdrindza gione nica nauara 
vai mi tuchescu di a tale zboara 
gionle a meu tsi imshat hii 
cat ti voi tini sa stii 
tuta tuta bana mea 
ti tini o dau vrearea mea 

(Să mă strângi june încă o dată

Mă vor topi ale tale vorbe

Junele meu ce frumos ești

Cât te iubesc tu să știi

Toată, toată viața mea

Ție ți-o dau iubirea mea)

lelele tsi imshata preachi 
cand'u ii vedzi lele mi lilischachi 
gionli o asdzrindza in bratsi 
pi imsheata feata analta 
feata ii deadi basheari 
lelele tsi vreari 

(Lelele, ce frumoasă pereche

Când îi vezi, lele,

Junele o strânge în brațe

Pe frumoasa fată înaltă

Fata i-a dat o sărutare

Lelele ce iubire)

 

 

SURSA

Stere Ardeleanu, Teo Fudulea - Imshata preachi, ”giony” / Versuri, 25 mai 2012, http://giony.ro/versuri-p/teo-fudulea---imshata-preachi/3106 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Armanji cu ghini – Rămâi cu bine

 

Cu ochii`n vatrâ câtucini, 
Mi`ai angâldzâtâ ahânti ori 
Di nhi`ai adratâ dzâli cherni 
Di naima mărli sârbâtori 

(Cu ochii-n vatră ca tăciunii

M-ai încălzit atâtea ori

De mi-ai făcut zile frumoase

La marile sărbători)


Di nhi`ai adratâ dzâli cherni 
Di naima mărli sârbâtori 
(De mi-ai făcut zile frumoase

La marile sărbători)

 

Refren-Refren
Armânji cu ghini, vruta mea 
Cum poati bana s`nâ da minti, 
Di aoati shi ninti stim  tut 
Iasti nâpoi, tsâva dininti 
Iasti nâpoi, tsâva dininti 

(Rămâi cu bine iubita mea

Cum poate viața să ne învețe

De acum înainte știm că totul

Este înapoi, nimic în față

Este înapoi, nimic în față)

 

Cu mânjili a tali hrisusiti 
Cum li tritseai pisti a mea frâmti 
Cu mânjili tuti li umpleai 
Di`armâneam fârâ di minti 

(Cu mâinile tale aurite

Cum le treceai peste a mea frunte

Cu mâinile toate le umpleai

Că rămâneam fără de minte)


Cu mânjili tuti li umpleai 
Di`armâneam fârâ di minti 
(Cu mâinile toate le umpleai

Că rămâneam fără de minte)


Refren-
Refren

Cu gura ta tsi dultsi zboară 
Nhi`arcai tu ahâti sihăts 
Chirolu tuti li asparsi, 
Tsi caldzâ fum,  him arăts 

(Cu gura ta ce dulci vorbe

Mi-aruncai în atâtea ore

Timpul toate le-a uitat

Ce calzi am fost, ce reci suntem)


Chirolu tuti li asparsi, 
Tsi caldzâ fum,  him arăts 

(Timpul toate le-a uitat

Ce calzi am am fost, ce reci suntem)

 

Refren-Refren

 

 

SURSA

Stere Ardeleanu, Teo Fudulea - Armanji cu ghini, ”giony” / Versuri, 15 mai 2012, http://giony.ro/versuri-p/teo-fudulea---armanji-cu-ghini/3104 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Noapti di veara – Noapte de vară

Aproapi easti hoara mea 
Shi'n hoarã tutã lumea doarmi 
Ficiorii tsi dormu sh'anyiseadzã 
Cum luna s'priimnã pi tseru 

(Aproape este satul meu

Și-n sat toată lumea doarme

Feciorii care dorm și visează

Cum luna se plimbă pe cer)


Noapti di vearã , cu'nã kitharã 
Io va ti cãntu tutã bana mea 
Noapti di vearã , cu'nã kitharã 
Io va ti cãntu tutã bana mea 

(Noapte de vară, cu o chitară

Eu te voi cânta toată viața mea

Noapte de vară, cu o chitară

Eu te voi cânta toată viața mea)


Ah stealili inj lunjneadzã 
Calea pãnã la vruta mea 
Cu perlu laiu , cu oclji verdzã 
Cu tsi miraki ashteaptã ea 

(Ah stelele îmi luminează

Calea până la iubita mea

Cu părul negru, cu ochii verzi

Cu ce bucurie așteaptă ea)



 

SURSE

Constantin Maliu, Teo Fudulea - Noapti di veara, ”giony” / Versuri, 20 decembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/teo-fudulea---noapti-di-veara/2940 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Pi calea cu lilicii – Pe calea cu flori

 

Pi calea cu lilici 
Tu noptsâ fârâ steali 
Luna cându nu iasi 
S-tsâ vedu a tali fatsâ 
Luna cându nu iasi 
S-tsâ vedu a tali fatsâ 

(Pe calea cu flori

În nopți fără stele

Când nu iese luna

Să-ți văd a ta față

 

Când nu iese luna

 

Să-ți văd a ta față)

Vimtul da pirdeadzii 
Adzâ ca alti ori 
Tini di dupu eali 
Ti vedzâ niscânti ori 
Tini di dupu eali 
Ti vedzâ niscânti ori 

(Vântul sulfa perdeaua

Azi ca alte ori

Tu de după ea

Te vezi uneori

Tu de după ea

Te vezi uneori)


Altă tsâ-i fatsa ta 
Altsâ tsâ-s ocl’ii a tăi 
Io tutŭ atselŭ armashŭ 
Tutu atsea cali-ñi batŭ 
Io tutŭ atselŭ armashŭ 
Tutu atsea cali-ñi batŭ 

(Alta ți-i fața ta

Alții ți-s ochii tăi

Eu tot același am rămas

Tot acea cale-mi bat

Eu tot același am rămas

Tot acea cale-mi bat)

 

 

SURSE

Constantin Maliu, Teo Fudulea - Pi calea cu lilicii, ”giony” / Versuri,  20 decembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/teo-fudulea---pi-calea-cu-lilicii/2939 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 



 

Inima ti tini bati – Inima pentru tine bate

 

Inima ti tini' nj bati, ti tini featã 
Lea mavrumatã, a mea dultsi featã 
Inima ti tini' nj bati, ti tini featã 
Lea mavrumatã, a mea dultsi featã 

(Inima pentr tine îmi bate, pentru tine bate

Tu fată cu ochi negri, a mea dulce fată

Inima pentr tine îmi bate, pentru tine bate

Tu fată cu ochi negri, a mea dulce fată)

 

Spuni featã njcãdzancã, hai spuni tini 
Cãndu s' inu s' ti caftu nveastã s' ti iau la mini 
Spuni featã njcãdzancã, hai spuni tini 
Cãndu s' inu s' ti caftu nveastã s' ti iau la mini 

(Spune fată mititică, hai spune tu

Când să vin să te cer de nevastă, să te iau la mine

Spune fată mititică, hai spune tu

Când să vin să te cer de nevastă, să te iau la mine)


Nj' am un dor di oclj a tãi, di oclj a tãi 
Di gura ta , dultsi easti ea 
Nj' am un dor di oclj a tãi, di oclj a tãi 
Di gura ta , dultsi easti ea 

(Îmi am un dor de ochii tăi, de ochii tăi

De gura ta, dulce este ea

Îmi am un dor de ochii tăi, de ochii tăi

De gura ta, dulce este ea)



 

SURSA

Constantin Maliu, Teo Fudulea - Inima ti tini bati, ”giony” / Versuri, 20 decembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/teo-fudulea---inima--ti-tini-bati/2937 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.




 

Estu-an veara – Acest an vara

 

Est' an vearã, 
Primuveara 
Dultsea mea, mushata mea 

(Aces an vara

Primăvara

Dulcea mea, frumoasa mea)


'clo iu' shi cãntã, 
Puii veara 
Dultsea mea, mushata mea 

(Colo unde-și cântă

Păsările vara

Dulcea mea, frumoasa mea)


Tini' nj tsã cãfta' i 
Mãrtarea 
Dultsea mea, mushata mea 

(Tu îți cauți

Măritișul

Dulcea mea, frumoasa mea)


Cari gioni, tsu' l vreai 
Tini 
Dultsea mea, mushata mea 
(Pe care june ți-l iubești

Tu

Dulcea mea, frumoasa mea)

 


 

SURSE

Teo Fudulea, Teo Fudulea - Estu-an veara, ”giony” / Versuri, 3 iulie 2011, http://giony.ro/versuri-p/teo-fudulea---estu-an-veara/2810 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Lele lea dado tsi'nj fãtseshi – Lele, tu mamă ce-mi făcuși

Lele lea dado tsi'nj fãtseshi 
Dado,lea dado 
Cu bãrbatlu tsi'nj dideshi 
Hiiljlu ali lai 

(Lele tu mamă ce-mi făcuși

Mamă, tu mama

Cu bărbatul ce-mi dăduși

Fiul nenorocului)


Nji'u'l dideshi ca tivichelu 
Dado,lea dado 
Di sh'arãdu lumea di elu 
Hiiljlu ali lai 

(Mi-l dăduși ca un naiv

Mamă tu mama

De-și râde lumea de el

Fiul nenorocului)


Pitricui s'ducã'mpãzari 
Dado,lea dado 
Ta s'ia un chilo di sari 
Hiiljlu ali lai 

(Îl trimisei să se ducă-n piață

Mama, tu mama

Ca să ia un kil de sare

Fiul nenorocului)


Nu sh'lo sari cã'sh lo meari 
Dado,lea dado 
Sh'atseali li mãcã'n cali 
Hiiljlu ali lai 

(Nu luă sare că luă mere

Mamă, tu mama

Și alea le mâncă-n cale

Fiul nenorocului)



 

SURSE

Teo Fudulea, Teo Fudulea - Lele lea dado tsi'nj fãtseshi, ”giony” / Versuri,  23 iunie 2011, http://giony.ro/versuri-p/teo-fudulea---lele-lea-dado-tsi-nj-f--tseshi/2792 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Moskopole - Moscopole

 


Tsi viñi laie hâbari 
Di Moskopolea ‘tsea mari 
Cumandŭ Ali Pasha 
Vrea s-ardâ Moskopolea 

(A venit o veste rea

Din Moscopolea cea mare

Ordonă Ali Pașa

Vrea să ardă Moscopolea)


Tu-armânescu câsâbă 
Multă aveari s-adună 
Pagâñi-i bagâ yinati 
S-hiba a lorŭ, n-au arâhati 

(În aromânescul oraș

Multă avere se adună

Păgînii îi puseră gând rău

Să fie a lor, n-au răbdare)


Greashti caval’iotŭ cu seati 
Bâgatsâ mâna pi armati 
Sculatsâ-vâ gioñi armâñi 
 hitsâ câlcatsâ di păgâni 

(Grăiește Cavalioti cu sete

Puneți mâna pe arme

Sculați-vă juni aromâni

Că sunteți călcați de păgâni)


Tutâ Moskopolea plândzi 
Tu armâñi inima s-frândzi 
Yini pisti noi tufañi 
Di tufeki, sh-di iatagani 

(Toată Moscopolea plânge

În aromâni inima se frânge

Vine peste noi vijelie

De puști și de iatagane)


S-alumtâ ficiori, s-alumtî ml'eri 
Cu pâgânili ashkeri 
Ca frâmdza erau păgânii 
Cu ñi'li câdzurâ armâñii 

(Se luptă feciori, se luptă femei

Cu păgânele armate

Ca frunza erau păgânii

Cu miile căzură aromânii)


Ditŭ câsâbălu armânŭ 
Armasi cinushi, scrumŭ 
Doamne tsi-s a voasti prâxeari 
Di-ngrâpsishi  mirâ ahtari 
Di-ngrâpsishi  mirâ ahtari 
Di Moskopolea ‘tsea mari 
(Din orașul aromân

A rămas cenușă, scrum

Doamne, ce-i cu a ta voință

De ai scris așa soartă

De ai scris așa soartă

Pentru Moscopolea cea mare)



 

SURSA

Teo Fudulea, Teo FuduleaMoskopole, ”giony” / Versuri,  23 iunie 2011, http://giony.ro/versuri-p/teo-fudulea---moskopole/2788 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 





 

Feata imsheata – Fată frumoasă

 

Cãtu ti voiu lea featã lea, ti gura ta 
Cafi searã io'nj mi minduiamu la ea 
Cãtu ti voiu lea featã lea, ti gura ta 
Cafi searã io'nj mi minduiamu la ea 

(Cît te iubesc tu fată tu, pentru gura ta

În fiecare seară eu mă gândeam la ea

Cît te iubesc tu fată tu, pentru gura ta

În fiecare seară eu mă gândeam la ea)

 

Refren 1- Refren 1
Cãtu ti voi lea featã lea 
Voi ta s'hii nveasta mea 
Ti mirakea ta lea featã, doji s'him 
 doji featã ndreptsã  him 

(Cât te iubesc tu fată tu

Vreau să fii nevasta mea

Pentru bucuria ta tu fată împreună să fim

Că amândoi fată potriviți suntem)

 

Refren 2 – Refren 2
Featã , featã msheatã , 
Di vrearea tsi'nj ts'u portu 
Inima'nj mi doari , 
La tini minduescu 

(Fată, fată frumoasă

Din iubirea ce ți-o port

Inima mă doare

La tine mă gândesc)


Cãtu ti voiu lea featã lea, ti ochii a tai 
Cafi searã io'nj mi minduiamu la ei 
Cãtu ti voiu lea featã lea, ti ochii a tai 
Cafi searã io'nj mi minduiamu la ei 

(Cât te iubesc tu fată tu, pentru ochii tăi

În fiecare seară eu mă gândeam la ei

Cât te iubesc tu fată tu, pentru ochii tăi

În fiecare seară eu mă gândeam la ei)

 

Refren 1- Refren 1

Refren 2 –
Refren 2

Cãtu ti voiu lea featã lea, ti njata ta 
Cafi searã io mi minduiamu la ea 
Cãtu ti voiu lea featã lea, ti njata ta 
Cafi seara io mi minduiamu la ea 

(Cât te iubesc tu fată tu, pentru frumusețea ta

În fiecare seară eu mă gândeam la ea

Cât te iubesc tu fată tu, pentru frumusețea ta

În fiecare seară eu mă gândeam la ea)

 


Refren 1-
Refren 1

Refren 2 –
Refren 2


 

SURSA

Teo Fudulea, Teo Fudulea - Feata imsheata , ”giony” / Versuri, 23 iunie 2011 , http://giony.ro/versuri-p/teo-fudulea---feata-imsheata/2776 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Marie – Marie

 

Seara somnulu nu mi ia 

Dzua mintea tut la tini iasti vruta mea 
Sa`nji dai vara semnu s`tsa vedu fatsa ta 
S`tsa bashu a ta gura dultsi ca njiarea 
Sa`nji dai vara semnu s`tsa vedu fatsa ta 
S`tsa bashu a ta gura dultsi ca njiarea 

(Seara somnul nu mă ia

Ziua mintea tot la tine este iubita mea

Să-mi dai un semn să-ți văd fața ta

Să-ți sărut a ta gură dulce ca mierea

Să-mi dai un semn să-ți văd fața ta)

 

Refren-Refren
Marie , Marie iu vdzisi Marie 
Lele va ti caftu iu tsi do tu lumi 
Marie , Marie iu vdzisi Marie 
Lele va ti caftu iu tsi do tu lumi 
(Marie, Marie unde ai plecat Marie

Lele te voi căuta oriunde în lume

Marie, Marie unde ai plecat Marie

Lele te voi căuta oriunde în lume)


Ditu atsea dzua tut asi armash 
Candu carti vidzui ca mi alasash 
Doamne tsi am fapta s`am ahtari soarta 
S`cheru una marie tsi nui ca alta 
Doamne tsi am fapta s`am ahtari soarta 
S`cheru una marie tsi nui ca alta 

(Din acea zi tot așa am rămas

Când scrisoare am văzut că mi-ai lăsat

Doamne ce-am făcut să am așa soartă

Să pierd o Marie care nu-i ca alta

Doamne ce-am făcut să am așa soartă

Să pierd o Marie care nu-i ca alta)


Refren-
Refren

Aidi Marie lele cat ti voi 
Adari tsi vrei cu mini mas ti torni napoi 
Doamne tsi am fapta s`am ahtari soarta 
S`cheru una marie tsi nu ii ca alta 

(Haide Marie lele cât te iubesc

Fă ce vrei cu mine doar să te întorci înapoi

Doamne ce-am făcut să am așa soartă

Să pierd o Marie care nu-i ca alta)


Refren-Refren


 

SURSA

damy levendi, Teo FuduleaMarie, ”giony” / Versuri, 14 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/teo-fudulea---marie/2538 (Audio)

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.



Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required