Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Recenzii » A-C » Displaying items by tag: Venus
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

În 1994 profesorul universitar de limba română Matilda Caragiu Marioţeanu (1926-2009) a publicat volumul de versuri Stihuri armâneşti. Di nuntru şi-di nafoară / Stihuri aromâne. Din năuntru şi din afară, în aromână şi română.


Volumul l-am găsit în biblioteca mătuşii mele Eugenia Pitu, iar pe Internet este postat pe saiturile ‘’Scribd’’ şi ‘’Biblioteca Culturală a Aromânilor’’, fiind înregistrat la secţiunea Literatură a saitului meu.


Cartea are următorul motto din gândirea microbiologului francez Louis Pasteur (1822-1895): ‘’Je ne demande pas quelle est ta race, ta nationalite ou ta religion, mais quelle ta souffrance’’. În traducerea mea: ‘’Eu nu te întreb care-ţi este neamul, cetăţenia sau religia, ci care-ţi este durerea’’.


Urmează Precizări în aromână şi română din partea autoarei:

30 di aesti poezii li scoşu întânea oară tu padi tu disculu Di nuntru şi-di nafoară, ELECTRECORD, Bucureşti, 1991. Suntu nali: Scară, Adil’iu, Bârni, Muzică tu amurdzită, Omega, Ghini vinişi!, Toma-Apostallu, Disicatu.

Tu aduţearea tu limba literară, ţânui multu si s-veadă latinitatea şi unitatea a limbil’ei străromâneşti, chirăndalui, di multi ori, muşuteaţa versului armânescu.

Scriarea:

l’ – gl, di-tu italiană (ex.: famiglia)

ń – gn, di-tu italiană (ex.: legno)

ţ – zz, di-tu italiană (ex.: pazzo)

dz – z, di-tu italiană (ex.: zinco)

y – γ, di-tu greacă (ex: γinaika)

th – θ, di-tu greacă (ex.: θeatron)

dh – δ, di-tu greacă (ex.: δramion)

 

‘’30 din aceste poezii au apărut prima oară în discul cu acelaşi titlu, Di nuntru şi-di nafoară, ELECTRECORD, Bucureşti, 1991. Sunt noi: Scară, Adil’iu, Bârni, Muzică tu amurdzită, Omega, Ghini vinişi!, Toma-Apostallu, Disicatu.

În transpunerea în limba literară, am preferat să fiu fidelă litinităţii şi unităţii străromânei, sacrificând, îb acest fel, adeseori, frumuseţea versului aromânesc.’’

 

O notă de subsol a editurii arată că: ‘’Dinraţiuni tipografice se notează prin dz africata dentală sonoră în loc de d + semn diacritic dedesubt, ca în cazul consoanei surde corespunzător ţ.

 

Cele 40 de poezii ale volumului sunt structurate în 6 capitole: Adil’eri / Respirări, Praguri /Praguri, In memoriam / In memoriam, Natlu / Natul, Patru yisi cu ocl’i-ncl’işi / Patru vise cu ochii închisşi, Trei blâsteami (ti şicali) / Trei blesteme (de şagă) şi, separat, Cânticu ti ginta latină / Cântul gintei latine (de Vasile Alecsandri).

 

Adil’eri include 10 poezii: Dhyeată ti hil’i-mea / Diată pentru fie-mea, Adil’iu / Respir, Datlu / Datul, Oara a-Nsirăril’ei / Ora Înserării, Adamlu şi Eva /Adam şi Eva, Căpăchi di ocl’I / Pleoape, Venus / Venus, Cruţi maltezi / Răscruci malteze, Muzică tu amurdzită / Muzică în amurg, Omega / Omega. Poezia Omega are următoarea dedicaţie: Ti omlu a meu, Noi şi Omega, tu budză di bană, Măgura, 1987 / Pentru soţul meu, Noi şi OMEGA, Măgura, 1987.

 

Praguri include 9 poezii: Praguri, Mardzini / Margine, Giocu şuţătu / Joc invers, Doru di bană / Dor de viaţă, Zvici / Bice, Scară / Scară, Frică / Frică, Bărni / Brâie (Generaţii), Ghini vinişi! / Bine-ai venit!.

 

In memoriam cuprinde 7 poezii: Cupacilu / Stejarul, Disicatlu / Despicatul, Toma-Apostallu / Toma-Apostolul, Iu-i guşa mea di lelicu? / Unde-i guşa mea de cocor?, Orchestra a munţăloru / Orchestra munţilor, Unu omu / Un om, Caprili di Santorin / Caprele din Santorin. Capitolul are următorul motto din Toma Caragiu, Pome şi alte confesiuni: ‘’Morţii lipsesc de la o vreme dintre noi’’. Poezia Cupacilu are următoarea dedicaţie: Ti fratili a meu, actorlu Toma Caragiu, faptu Hrupişti tu Eladhă, tu 21 di avgustu 1925, tricutu tu bana alantă Bucureşti, tu 4 di marţu 1977, cându s-cutrimbură loclu… / Fratelui meu, actorul Toma Caragiu, născut la Hrupişte, în Grecia, la 21 august 1925, trecut în cealaltă viaţă, la 4 martie 1977, când s-a cutremurat pământul… Poezia Iu-I guşa mea di lilecu are următoarea notă: Mama, ‘’lelicu’’ a meu, nu-I, ma zboarâli aesti a l’ei eara, tu auşaticu: ‘’Oi-i , featili-a meali, iu-I guşa mea di lilecu? / Mama, ‘’cocorul’’ meu, nu mai este, dar aceste cuvinte ale ei sunt, (spuse) la bătrâneţe: ‘’Vai, fetele mele, unde-i guşa mea de cocor?’’ Poezia Orchestra a munţăloru are următoarea notă-dedicaţie: Lucru ţi si-ari faptă, isturisită di tată- ńiu, Nico Caragiu. A lui l’i-u-ncl’inu aestă simfonie / ‘’Lucru real, istorisit de tatăl meu, Nico Caragiu. Lui îi închin această simfonie’’. Poezia Unu omu are următoarea dedicaţie: Ti George Zima. / ‘’Pentru George Zima’’. Poezia Caprili di Santorin are următoarea dedicaţie: Ti Cola Ceara / ‘’Pentru Cola Ceara’’. Aceeaşi poezie are următoarea notă: SANTORIN (gr. THERRA), di-tu Eladhă, locu avdzâtu ti picturili di pi muril’I di piştirei. Ună di eali ari numa ‘’Căprili di Santorin’’. / SANTORIN (gr. THERRA), din Grecia, loc celebru pentru frescele sale rupestre. Una dintre ele este cunoscută sub numele de ‘’Antilopele de la Santorin’’.

 

Natlu cuprinde 6 poezii: Cheatra treaţi, apili armânu / Piatra trece, apele rămân, Imnu ti mumili armâni / Imn pentru mamele aromâne, Apa yie / Apa vie, Si-ncurună zboarâli / Se cunună cuvintele, Merlu şi ńedzlu a loclui / Mărul şi miezul pământului (morcovul şi cartoful), Luna şi-meslu / Luna şi ‘’mes’’-ul (luna calendaristică). Poezia Cheatra treaţi, apili armânu are următoarea notă: Optuli versuri din capu suntu turnati di mini tu grailu a nostru după poezia ’’Pe glob’’, di Mihai Codreanu (1876-1957) / ’’Aceste opt versuri sunt din Mihai Codreanu (1876-1957), poezia ’’Pe glob’’’’.

 

Patru yisi cu ocl’i-ncl’işi cuprinde 4 poezii: Yisu di primâveara / Vis de primăvară, Yisu di veara / Vis de vară, Yisu di toamna / Vis de toamnă, Yisu di iarna / Vis de iarnă.

 

Trei blâsteami (ti şicae) cuprinde3 poezii: Blăsteami di mumă ţi u creapă ficiorili / Blesteme de mamă pe care o necăjesc copiii, Blăsteami di-nveastă ţi-l’I fudzi bărba-su tu Amirichie / Blesteme de nevastă căreia i-a plecat bărbatul în America, Blăstemu di dadă ţi-l’I fudzi ficiorlu si s-facă yeatru / Blestem de mamă căreia i.a plecat băiatul să se facă doctor.

 

Cânticu ti ginta latină are următoarea notă în aromână: Poezia aestă fu scriată di Vasile Alecsandri tu maiu, 1878. Poetlu u dzâsi la ‘’Concursul Felibrilor’’, di Montpellier, Franţa, la ‘’Societatea limbilor romanice’’. Năsu fu încurunatu aclo cu premiulu ti ma buna şi ma muşata poezie încl’inată ti latinitati. CÂNTUL GINTEI LATINE fu adusu tu limbili: latină, franceză, italiană (1878), provensală (1885), retoromană (1896), spaniolă, portugheză (1978, tu 100 di ani), şi după 110 ani u aduşu-şi mini tu limba a noastră (si-avdză-ntâńea oară tu 1989, la VI-lu Congresu a Armâńiloru di Bridgeport, U.S.A.). Redau eu în româneşte: Această poezie a fost scrisă de Vasile Alecsandri în mai 1878. Poetul a citit-o la ‘’Concursul Felibrilor’ din Montpellier, Franţa, la ‘’Societatea limbilor romanice’’. El a fost încununat acolo cu premiul pentru cea mai bună şi mai frumoasă poezie închinată latinităţii. CÂNTUL GINTEI LATINE a fost tradus în limbile: latină, franceză, italiană (1878), provensală (1885), retoromană (1896), spaniolă, portugheză (1978, la aniversarea a 100 de ani), şi după 110 ani am tradus-o în limba noastră (a fost citită prima dată în 1989, la cel de-al VI-lea Congres al Aromânilor de la Bridgeport, SUA).

 

Gheorghe Vrană, Matilda Caragiu Marioţeanu şi poezia polimorfă / Alexandru Gica, Carti di vreari trâ Matilda, Editura Sammarina, Bucureşti, 2003 (Biblioteca Culturii Aromâne, pp. 1-12)

 

Gheorghe Vrană, Poezia aromână între tradiţie şi modernitate / Istorie şi civilizaţie românească, Fundaţia Culturală Andrei Şaguna, 1998 (Biblioteca Culturii Aromâne).

 



SURSA:

Matilda Caragiu Marioţeanu, Stihuri armâneşti. Di nuntru şi-di nafoară / Stihuri aromâne. Din năuntru şi din afară, Cartea Românească, Bucureşti, 1994, 120 p.

 


Poezii de C. Colimitra în română

Vineri, 16 Septembrie 2011 14:54

În 1994 scriitorul aromân Constantin Colimitra publica în SUA volumul Mozaic cu 106 poezii în română, din care am selectat următoarele 30: Mozaic, Te caut, Sire Mihai, Eva, Părinte Sat, Prietenie, Statuia libertăţii, Americă, Venus, Galateia II, Prometeu, Iia, Smerită Tismană, Brâncuşi, Unire, Ţie, Ovidiu; Are papu, Hristos a înviat, Manol; Ţie, John Wayne; Crăciunul e, Prietene,Întâia temelie, Eu sunt Roşiorul, Plecat-am nouă, Mi-e Ţara cu mâinile- cătuşe, Ce-Ţi doresc, Cadrilaterul II, Frae Ioane, Balada Luceafărului.

 


Mozaic


Poezii – Mozaic, idei diferite

Aşa cum de muză au fost inspirate,

Apoi în cuvinte-n expresii î-mbrăcate

Şi-n stihuri cu rimă şi ritm, rânduite.

 

Poetul fiinţă de Domnul aleasă

Să umble cu capul prin nori, printre stele

S-asemuie-ndată cu una din ele

Iubita-i de suflet, iubita mireasă.

 

Tot lui hărăzit-îi să cânte din liră

Eroice fapte, viaţa în toate

Şi doruri şi vise, dar fără-a socoate

Că ei: muritorii l-admiră.

 

Păşeşte pe-o cale, pe-un drum care-ndreaptă

Spre cea ce se cheamă de mult veşnicie.

Divina scânteie din vreme, el ştie

Că e har şi e dată de-o minte-nţeleaptă.

 

Nu-i pasă de viaţă, nu-i pasă de soartă

La muza- icoană adesea se-nchină,

Să aibă în vers cât mai multă lumină

Ce şi-acest Mozaic cu fală o poartă.

(Sublinierea aparţine autorului – n. n.)

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required