Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Recenzii » D-F » Items filtered by date: Septembrie 2012
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Cântece: Gionli a meu/ GRAMOSTE

Joi, 20 Septembrie 2012 22:43

Gionli a meu – Junele meu


 ñi-asti feată dorŭ di tini 
Di tini-ñi dau io bana mea 
Câtŭ ti voiu feată shtii ghini 
Iñi ti caftâ inima 

(Că mi-este fato dor de tine

Pentru tine îmi dau eu viața mea

Cât te iubesc fato, știi bine

Mi te cere inima)

Refren 1- Refren 1
Ah lăi gione, gionle a meu 
Tsi multu ñi-asti greu 
Pi tini voiŭ s-ti vedŭ 
Singurâ nu potŭ s-shedŭ 

(Ah măi june, junele meu

Cât de mult îmi este greu

Pe tine vreau să te văd

Singură nu pot să stau)

Refren 2 – Refren 2
Seara , somnul nu-ñi mi ia 
Nu s-astindzi lampa 
Di dorlu sh-vrearea mea 
Va-ñi frângâ inima 

(Seara somnul nu mă ia

Nu se stinge lampa

De dorul și de iubirea mea

Mi se va frânge inima)

Lea feată va tsâ iesŭ in cali 
La poarta ta io va ti ashteptŭ 
Ta tsâ bashŭ gura tsea dultsea 
Pi tini cându a ti vedŭ 
(Tu fato, îți voi ieși în cale

La poarta ta eu te voi aștepta

Ca să-ți sărut gura cea dulce

Pe tine când te voi vedea)


Refren 1-
Refren 1

Refren 2 –
Refren 2

 

SURSA

Maria, Gramoste - Gionli a meu, ”giony” / Versuri, GRAMOSTE - Volumul 3, 6 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/gramoste---gionli-a-meu/2527 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Revista ieșeană ”Convorbiri literare” publica în ediția 1989 a almanahului său 5 scrisori adresate de filologul aromân Theodor Capidan (28.041897 Prilep*Imperiul Otoman/Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei – 01.09.1953 București*România). colegului său român Leca Morariu în anii 1924, 1925 și 1936.


T. C. și-a luat doctoratul în filologie romanică (Sufixele nominale în dialectul aromân) cu germanul Gustav Weigand la Leipzig și a fost conferențiar de dialecte transdanubiene la Universitatea din Cluj între anii 1924 și 1937.


Alexandru (Leca) Morariu (25.07.1888 Cernăuți*Imperiul Austro-Ungar/Ucraina – 15.12.1963 Râmnicu Vâlcea*România) și-a luat doctoratul în filologie în 1921 cu Sextil Pușcariu (Morfologia verbului predicativ român) și a fost profesor de limba română la Universitatea din Cernăuți, oraș bucovinean care a aparținut României în 1918-1940.

 

1.)

<C.P. ilustrată

Cluj, 29.8.924

Dragă D-le Colega,

Să nu crezi că am uitat să-ți mulțumesc, felicitîndu-te pentru frumoasa și interesanta lucrare, „Morfologia…”, pe care am primit-o la timp și în care am constatat, nu cu părere de rău, că prea des ai pomenit și de numele meu.Îmi sosise lucrarea tocmai cînd trebuia să plec în vacanță. Nu-ți puteam scrie fără să o fi cetit. Acum după ce o „alepșu”* și am văzut cît de interesantă este, mă grăbesc să-ți exprim sincer expresiunea admirației mele (…) pentru munca ce desfășori.

Să trăiești.

Al D-tale devotat

Capidan>

 

2.)

<Dragă D-le Morar,

Îmi vei face o deosoebită plăcere, dacă vei binevoi să publici în numărul următor din Junimea** alăturata recenzie asupra lucrării din urmă a lui Silviu Dragomir***.

După cîtva timp o să vă trimet un articol asupra celor dintîi cîntece populare aromâne culese aici în Ardeal de către Bărnuț****.

Aș fi vrut să le țin pentru Dacorom*****. IV, însă fiindcă ea va apărea prea tîrziu, m-am gîndit că-i bine să le dau drumul la Junimea.

Cluj, la 9.IX.1924

Rămîn al Dtale cu prietenie,

Capidan>

 

3.)

<Scumpe domnule Coleg,

Am primit „Isopia Brașoveană”******, despre care știam ceva de mai nainte tot de (la) DTa. Îți mulțumesc și te rog să mă ierți dacă nu ți-am trimis articolul trimis pentru Junimea. În timpul din  urmă am fost și continuu să fiu pînă după Crăciun foarte ocupat cu Megleniții******* mei. Academia s-a învrednicit, în fine, să mi-i tipărescă. Sînt în ultima corectură și prepar indicele. După apariția ultimului volum, voi avea plăcerea să-ți trimet un exemplar. Tot Academia mi-a tipărit și lucrarea „Influența slavă asupra dialectului aromân”. Sînt la a doua corectură. Cultura Națională********, unde își tipărește Academia lucrările, are curiosul sistem de a tipări întreaga lucrare, chiar cînd ea este de zeci de coale, și numai după aceea o trimite spre a fi corectată. Îți poți închipui că, în lunile din urmă, săptămîni întregi, de dimineață pînă seara, am petrecut numai corectînd.

După ce voi scăpa de toate acestea – și după Crăciun cred că scap definitiv – m-apuc să fac articolul pentru Junimea.

Pînă atunci te rog să ai puțină răbdare și să crezi în sentimentele mele de frățească prietenie.

Cluj, în 4/XII/924

Al D-tale

Th. Capidan>

 

4.)

<Dragă Domnule Morar,

Îți trimit o mica dare de seamă asupra lucrării lui Weigand*********, Etnographie von Makedonia pe care, te rog să o publici în unul din numerile revistei, dacă cumva nu ai altă recenzie asupra aceleași lucrări. În cazul din urmă, vei așa de bun ca să mi-o trimiți înapoi, căci aș vrea să o public în altă parte.

După cum vei vedea din conținutul recenziei mele, Weigand revine asupra vechii lui concepții cu privire la partea de influență ce Românii au exercitat-o asupra celorlalte popoare din Balcani.

Deoarece ideile lui Weigand fuseseră expuse de mine cu un an înainte, profit de această ocaziune ca să relevez deosebirea ce exista între ce scrie Weigand astăzi și între ceea ce a scris și a învățat de pe catedră,acum douăzeci de ani.

Megleniții și Elementul slav îi vei primi cît de curînd.

Cluj, în 31 ian. 1925

Cu cele mai prietenești salutări,

Al Dtale Capidan>

 

5.)

<C.P.

Iubite Domnule Coleg,

N-am putut răspunde imediat, fiindcă lipseam din Cluj. Tabula gratulatoria este o listă cu numele tuturor colegilor, elevilor și prietenilor d-lui Sextil Pușcariu**********, care se asociază cu comemorarea lui. Ea va fi publicată în fruntea volumului omagial.

Cluj, 9.XII.936>

 

SURSA

Petru Froicu & Eugen Dimitriu, Scrisori inedite, Almanah ”Convorbiri literare”, Iași, 1989, p. 59.

 

 

NOTE M.T.

*alepșu= ales-o (aromână)

**„Junimea literară”=Revistă apărută la Cernăuți și Suceva între 1904-1914 și 1923-1939, la care L.M. va fi secretar de redacție din 1924.

***Silviu Dragomir (1888 Gurasada*Ungaria/România – 1962 București*România)=Teolog, istoric, om politic și academician român din 1928.

****Simion Bărnuțiu (1808 Bocșa*Imperiul Habsburgic/România – 1864 Sânmihaiu Almașului*Imperiul Habsburgic/România)=Preot greco-catolic, doctor în drept (Pavia*Italia), profesor la Universitatea Iași (1855-1864), organizator al revoluției române din 1848-1849 din Transilvania.

*****„Dacoromania”=Revistă fondată și editată la Universitatea din Cluj, de Sextil Pușcariu în perioada 1920-1948 cu subtitlu Buletinul „Muzeului limbei române”.

******Isopia brașoveană din 1784=Studiu filologic despre o veche carte religiuosă, publicat de L.M. în 1924 la Cernăuți

*******Meglenoromânii=Trilogie publicată de T. C. în anii 1925, 1928 și 1935.

********Cultura Națională=Editură înființată la București în 1921, desființată probabil după venirea comuniștilor la putere la 6 martie 1945.

*********Gustav Weigand (1860-1930)=Filolog german. A înființat în 1893 la Leipzig Institutul pentru Studiul Limbii Române. A călătorit în anii 1887-1909 în zonele locuite de aromâni în Balcani. Prin publicarea în 1894-1895 la Leipzig a lucrării Die Aromunen a promovat termenul „aromân”. Din 1892 a fost membru corespondent al Academiei Române. Etnographie von Makedonia a fost publicată în 1924.

**********Sextil Pușcariu (1877 Brașov*Ungaria/România – 1948 Bran*România)=Studii universitare la Leipzig, Paris și Viena. Doctor în filosofie și în filologie. Profesor universitar. Academician din 1905. Continuator al Dicționarului Limbii Române (1913-1948), început de B. P. Hasdeu (1887-1898) și terminat în 2010.

Cântece: Ţi ţ-ai tini feată / Ioryi Nicolae

Marţi, 18 Septembrie 2012 21:06

Ţi ţ-ai tini feată - Ce ai tu fato


Ţi ţ-ai tini feată 
Perlu neali neali 
Pisti frâmti arcati, feată 
Ş-dauli sufrânţeali

(Ce ai tu fato

Părul inele, inele

Peste frunte aruncate fato

Și amândouă sprâncenele)
Bis


Ţi ţ-ai tini featâ 
Boia ca fidanâ 
Va-ñ ti iau pi tini feată 
Dol’i s-triţemŭ banâ 

(Ce ai tu fato

Trupul ca un vlăstar

Te voi lua pe tine fato

Amândoi să trecem viața)
Bis


Ţi ţ-ai tini feată 
Perlu neali neali 
Pisti frâmti arcati, feată 
Ş-dauli sufrânţeali 
(Ce ai tu fato

Părul inele, inele

Peste frunte aruncate fato

Și amândouă sprâncenele)
Bis


Ţi ţ-ai tini feată 
Budzâli di ñeari 
Sâ-ñi ti başŭ pi gurâ feată 
S-mi saturŭ di vreari 
(Ce ai tu fato

Buzele de miere

Să mi te sărut pe gură fato

Să mă satur de iubire)
Bis


SURSA

Maria, Ioryi - Ţi ţ-ai tini feată, ”giony” / Versuri, 17 iulie 2010, http://giony.ro/versuri-p/ioryi-----i----ai-tini-feat--/2284 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța a COMUNITĂȚII ARMÂNE DIN ROMÂNIA am intrat în posesia lui ”Krusevo navigator”, un ghid turistic în limbile macedoneană și engleză publicat de primăria orașului Krushevo / Crușova (SV Macedoniei) pentru evenimente locale din perioada iulie-august 2011.


Conform capitolului Basic Info (p. 6), populația orașului era estimată în 2002 la 5330 de locuitori, majoritatea macedoneni și aromâni (Vlachs / Bлacи).

 

În secțiunea What to visit este inclus Meckin Kamen (p. 10):

<Visit Meckin Kamen to see ”The rebel with a stone”, which is highly elevated above the flat ground to remind us Pitu Guli and his heroic band who died defending Krushevo and his freedom.>

(Vizitați Meckin Kamen pentru a vedea ”Rebelul cu o piatră”, ținută de acesta deasupra capului pentru a ne reaminti de Pitu Guli și eroicul său detașament, care a murit pentru a apăra Krushevo și libertatea orașului.) (Traducere de M. T.)

 

În capitolul Galleries, museums and monuments este inclus Museum of NLW (p. 12):

<Opened in 1989 and it houses exhibits that recall the National Liberation War of 1941-1945 year. In the Museum through a number of photos is accopampanied revolutionary way of Krushevo detachment ”Pitu Guli” during the war and also numerous exponents (original objects and weapons to the partisans of this detachment).

Gumenje, +389(0)48/477-126

Tue-Sun 10.00-14.00>

(A fost deschis în 1989 și găzduiește expoziții care amintesc de Războiul Național de Eliberare din anii 1941-1945. Muzeul descrie campania detașamentului ”Pitu Guli” din Krushevo în timpul războiului printr-un număr mare de fotografii și, de asemenea, prin numeroase exponate (obiecte și arme originale ale partizanilor detașamentului.

Gumenje, +389(0)48/477-126

Marți-Duminică 10.00-14.00) (Traducere de M.T.)

 

În același capitol este inclus Monument of Pitu Guli (p. 13):

<Under the beech forest on the north side of Krusevo there is a small park where proudly upright stand the monuments of the legendary Rebel from Krusevo – Pitu Guli. With the look directed to the town, you think he is here and even now takes care of our little town. The park is a great place where you can spend the afternoons and enjoy in the view towards the city.>

(Lângă pădurea de fag situate la nord de Krushevo se află un mic parc where stă mândră în picioare monumentul legendarului Revoluționar din Krusevo – Pitu Guli. Cu privirea ațintită spre oraș, ați crede că el este prezent și chiar acum s-ar pregăti să apere micul nostru oraș. Parcul este un loc minunat unde vă puteți petrece după-amiezile și v-ați bucura de priveliștea orașului.) (Traducere de M.T.)

 

La secțiunea Restaurants găsim Restaurant Pitu Guli (p. 19)

<National

Gumenje

+389(0)72/779-001, +389(0)75/727-399

08.00-01.00

The restaurant Pitu Guli offers pleasant ambiance and is perfect for receptions, weddings and birthday parties.

Recommended: Krusevo sausage>

(Național

+389(0)72/779-001, +389(0)75/727-399

08.00-01.00

Restaurantul Pitu Guli oferă o ambianță plăcută și este perfect pentru reuniuni, nunți și petreceri aniversare.

Recomandat: Cîrnatul de Krushevo.) (Traducere de M. T.)

 

În capitolul Calendar of events (p. 31) al manifestării ”Krusevo ethno town 2011” (16-31 iulie) era inclus și următorul eveniment:

<20 july: 20.30 Choir music nights (Vlach night) – City Park>

(20 iulie: 20.30 Seri de muzică de cor (Seară aromână) – Parcul orașului) (Traducere de M. T.)

Cântece: De'alargu vruta mea ts'ascriu / KAVALLA

Duminică, 16 Septembrie 2012 16:58

De'alargu vruta mea ts'ascriu – De departe iubita mea îți scriu

 

De'alargu vruta mea tsã ascriu 
S'ni aspuni di acasã voi  stiu 
Di multu vdzishi ma nu'aspuseshi 
Ia ca tricura trei meshi, lele 
Ia ca tricura trei meshi 
(De departe iubita mea îți scriu

Să-mi spui de acasă vreau să știu

De mult plecași dar nu spuseși

Ia că trecură trei luni, lele

Ia că trecură trei luni)


Ma Dumnidzãlu tsi'ni adrã 
Cu greu blastem mi blastimã 
Un cani arau ca mi mascã 
Avdzai ca vruta si martã 

(Dar Dumnezeu ce ne făcu

Cu greu blestem mă blestemă

Un câine rău parcă mă mușcă

Auzii că iubita se mărită)

Di arsini acasã nu potu s'negu 
Tru xinitie io va'nhi shedu 
Tsi ni'iaram gione ca stihiu 
Chirut tru xeani io va'ni hiu, lele 
Chirut tru xeani io va'ni hiu 
(De rușine acasă nu pot să merg

În străinătate eu voi sta

Că-mi eram june ca zmeu

Pierdut în străinătate eu îmi voi fi, lele

Pierdut în străinătate eu îmi voi fi)


Tora armaname na murishi 
Frati cu sora dispartsashi 
Ah lai xeana corbã s'mori 
 luasi di acasa a nostsa fciori, lele 
 luasi di acasa a nostsa fciori 

(Acum neam aromânesc ai murit

Frate cu soră se despărțiră

Ah nenorocită străinătate blestemată să mori

Ne luași de acasă ai noștri feciori, lele

Ne luași de acasă ai noștri feciori)


 

SURSA

Mihai Adam, Kavalla - De'alargu vruta mea ts'ascriu, ”giony” / Versuri, 27 mai 2012, http://giony.ro/versuri-p/kavalla---de-alargu-vruta-mea-ts-ascriu/3108 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța a COMUNITĂȚII ARMÂNE DIN ROMÂNIA am intrat în posesia unui ghid turistic în limba engleză al orașului Crușova (Krusevo) din Republica Macedonia. Publicat de municipalitate după 2007, ghidul cuprinde 11 obiective turistice, dintre care 3 au legătură cu aromânul Pitu Guli, unul din liderii revoltei antiotomane din 1903. Traducerile îmi aparțin.


<7.) Muzeul Revoltei Ilinden și al Republicii din Crușova

Este găzduit într-o clădire din orașul vechi datând din secolul XIX și care a aparținut fraților Naum și Gheorghe Tomalevski. Aceasta a fost clădirea în care a fost proclamată Republica din Crușova în 1903. Deschiderea muzeului la 2 august 1953 a marcat a 50 a aniversare a Revoltei Ilinden și a Republicii din Crușova și prezintă cronologic evenimente legate de Revolta Ilinden: cele mai importante documente despre întemeierea orașului și spiritul său revoluționar, pregătirea Revoltei Ilinden împotriva Imperiului Turc (expoziție cu arme, hărți și fotografii originale), fotografii originale ale membrilor Guvernului Provizoriu, Consiliului și detașamentelor revoluționare, obiecte aparținând lui Nikola Karev și Pitu Guli, manechine, texte, Manifestul din Crușova, evoluția Revoltei Ilinden și a Republicii din Crușova în presa străină, documente ale bisericii ”Sf. Nicolae” care au fost arse în timpul reprimării revoltei. Aici se găsesc informații despre pierderile umane și materiale cauzate orașului de către soldații turci.>

 

<11.) Meckin Camen

Doar la câteva mile depărtare de Crușova, ascuns în mijlocul pădurii, veți găsi monumentul „Răsculatul cu piatra”. El vă va duce înapoi în timp în 1903, când, în acest loc, detașamentul răsculaților condus de Pitu Guli, respectând jurământul „Libertate sau moarte”, s-a sacrificat pentru poporul său și libertatea națională. (…)>

 

<6.)Muzeul Luptei Antifasciste

Muzeul Războiului de Eliberare se află în apropierea platoului Monumentului Makedonium în zona Gumenje. A fost deschis în 1989 și găzduiește expoziții care amintesc Războiul de Eliberare Națională din anii 1941-1945. Pornind de la tradițiile revoluționare ale Revoltei Ilinden și a Republicii din Crușova, Muzeul prezintă prin fotografii acțiunile din timpul războiului ale detașamentului ”Pitu Guli” din Crușova și de asemenea numeroase exponate (obiecte și arme originale aparținând partizanilor din această unitate) din această perioadă. Muzeul este vestit prin fresca „Mural” (pictură murală pe peretele frontal) care descrie războiul, pictată de marele maestru al culorii Borko Lazeski. >

 

 

Dischidi`nhi lea vrută – Deschide-mi tu iubito

 

Dischidi`nhi, dischidi`nhi lea vrută, 
Un zbor ca s`ts`aspun 
Dischidi`nhi, dischidi`nhi lea vrută, 
Noi doi s`him deadun... 

(Deschide-mi, deschide-mi tu iubito

Un cuvânt ca să-ți spun
Deschide-mi, deschide-mi tu iubito

Noi amândoi să fim împreună)

 

Refren-Refren
Haidi dischidi, io pi`agalea 
Ta`s tsâ spun un zbor 
Budzâli a tali, cireashi coapti, 
Au dultseamea lor... 

(Haide deschide-mi, eu încet

Ca să-ți spun  un cuvânt

Buzele tale, cireșe coapte

Au dulceața lor)

Sâ`nhi dischidz, vruta mea, 
Iasti multu amânat 
Sâ`nhi dischidz, vruta mea, 
Ta`s nu shed anvirnat... 
Sâ`nhi dischidz, vruta mea, 
Usha anchisâ s`nu alashi 
Sâ`nhi dischidz, vruta mea, 
mea frâmti sâ`nhi bashi! 

(Să-mi deschizi, iubita mea

Este foarte târziu

Să-mi deschizi, iubita mea

Ca să nu stau întristat

Să-mi deschizi, iubita mea

Ușa închisă să n-o lași

Să-mi deschizi, iubita mea

A mea frunte să-mi săruți!)

Dischidi`nhi, dischidi`nhi lea vrută, 
Cu ochi mâslinii 
Dischidi`nhi, dischidi`nhi lea vrută, 
 a mea va s`hii... 

(Deschide-mi, deschide-mi, tu iubito

Cu ochii măslinii

Deschide-mi, deschide-mi tu iubito

Că a mea vei fi)

Refren-
Refren

Dischidi, dischidi lea vrută, 
Trandafilâ hii 
Dischidi, dischidi lea vrută, 
 î`nhi lândzâdzâi... 

(Deschide-mi, deschide-mi tu iubito

Trandafir ești

Deschide-mi, deschide-mi tu iubito

Că mă îmbolnăvii)

Refren-
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, 29 august 2012, Lupci - Dischidi`nhi lea vrută, ”giony” / Versuri, http://giony.ro/versuri-p/lupci---dischidi-nhi-lea-vrut--/3133 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 

În jurnalul publicat pe blogul său, scriitorul român Liviu Ioan Stoiciu (1950 Piatra Neamț - ) face referiri la bunicul patern aromân:


<Vineri, 18 februarie 2011 (…)

Dinspre familia de origine a tatălui meu, lucrurile sunt mai complicate: tatăl tatălui meu Milea / Milia Stoiciu / Stoicev a fost un macedonean aromân (din vatra istorică a Macedoniei lui Alexandru cel Mare) prigonit de autorități după ce a participat la o mișcare de eliberare înăbușită în sânge la începutul secolulu 20, urmărit cu arma până la Dunăre, pe care a trecut-o sub burta unui măgar (el a murit la începutul sau la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, nu se știe, în Oltenia, detașat pe șantier; tatăl tatălui meu era meșter în „lucrări de artă”, în construcția de de poduri de căi ferate, copiii lui au fost toți ceferiști, de la șefi de gară la strungari în atelierele Grivița; eu nu l-am cunoscut)>

 

 

SURSA

Liviu Ioan Stoiciu, Cantonul 248, http://www.liviuioanstoiciu.ro/2011/02/m-am-nascut-cu-noaptea-in-cap-pe-19-februarie-intre-orele-4-si-6-intr-un-canton-cfr-de-ce-mi-mai-numar-anii/

Cânticlu a Câlâgeadzanjilor – Cântecul Câlâgeazanilor

Câlâgeadzanji` alâvdats` 
Unsprăts` di frats` voi iarats`. 
Unsprăts` di frats` iarats` tuts` 
Cu 28 di nipots`.. 
(Călâgeazani lăudați

Unsprezece frați voi erați

Unsprezece frați erați toți

Cu 28 de nepoți)


Vini oara câlâgeadz` 
Naima njiclu s`lu ansurats` 
Naima njiclu sh`naima gioni 
Sorin – nipotlu dit soni.. 

(Veni timpul Câlâgeazi

Pe cel mai mic să-l însurați

Pe cel mai mic și cel mai june

Sorin – ultimul nepot)

Câlâgiulu crutsea`shi fatsi 
Iancu, socru ti mirachi. 
Cu soacra Lena de`adun 
Ei l`u ansoarâ pi Sorin.. 

(Călâgiulu crucea își face

Iancu, socru bucuros

Cu soacra Elena împreună

Ei îl însoară pe Sorin)

N`adunăm cu nhic, cu mari, 
Ti al Iancu ihtibari. 
Soacra Lena`i cu harau` 
Bagâ`nveastâ tu ghuneau`.

(Ne-am strâns cu mic, cu mare 

În cinstea lui Iancu

Soacra Elena e bucuroasă

Pune haina lungă miresei)

Tsi mâritâ`i soacra Lena 
Cu doii fciori si mâreashti. 
Sorin cu fratili Tase 
I`adusirâ doau`nveasti.. 
(Ce stimată-i soacra Elena

Cu amândoii băieți se mândrește

Sorin cu fratele Tase

I-au adus două nurori)


Cum gioacâ doauli cumnati 
Ana sh`Costina cu`agapi. 
De`adun cu socrii sh`nunia 
Pânâ s`i`acatsâ hârghia.. 
(Cum joacă amândouă cumnatele

Ana și Costina fericite

Împreună cu socrii și nașii

Până se face dimineață)


Gioni avdzât, cu ihtibari 
Avocat ca el nu ari. 
Cu Sorin Lena s`mâreascâ 
I`adutsi Costina`nveastâ. 

(June renumit, stimat

Avocat ca el nu există

Cu Sorin Elena se mândrește

I-a aduce pe Costina noră)


Iancu sh`Lena si hârsescu 
Pi nunjii ei tinjisescu. 
Tase sh`Tanta ancurunarâ 
Costina sh`Sorin si luarâ. 

(Iancu și Elena se bucură

Pe nași ei îi cinstesc

Pe Tase și Tanța îi cununară

Costina și Sorin se luară)

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Makidonia - Cânticlu a Câlâgeadzanjilor, ”giony” / Versuri, 12 mai 2012, http://giony.ro/versuri-p/makidonia---c--nticlu-a-c--l--geadzanjilor-/3100 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Regretatul jurnalist și scriitor român Radu Anton Roman (1948-2005) s-a preocupta din 1997 și de domeniul gastronomiei. În 2010 i-a fost publicată postum de editurile bcureștene Jurnalul și Paideia o antologie a gastronomiei românești. În secțiunea referitoare la Dobrogea, el a făcut referiri la contribuția aromânească la rețeta vestitei plăcinte din această regiune a României.


<Plăcinta dobrogeană

Poate cea mai celebră plăcintă românească, „cocătura” kir*-ilor tomitani**, dar și a oierilor ardeleni și aromâni din podișul Casimcei*** se plimbă prin toată țara, oprindu-se mai ales prin gări și bufetele piețelor sau oriunde mai dă de țuică. Nemții îi zic aiurea, mocanstrudel**** (creând confuzii supărătoare și culturale, căci mocanstrudelul lor altceva), iar tătarii îi spun mocanborek (n-am aflat cum îi spun ceilalți dobrogeni: italienii, turcii, grecii, polonezii, armenii, grecii, evreii, albanezii, bulgarii, lipovenii, haholii*****, țiganii, turiștii și necunoscuții).

Aluat:

  • 500 grame făină
  • 2-3 pahare de apă călduță (câtă primește)
  • puțină sare
  • untură, câtă primește

 

  • Se frământă bine, din făină, apă, untură și un praf de sare, o cocă potrivit de tare și se lasă 1 ceas, să se răcorească

 

Umplutură:

Greco-armână la rădăcină: o bucată de telemea, câteva linguri de griș, 3-4 ouă, mărar, mentă

 

  • Brânza se rade, grișul se fierbe separt cam 100 g la 1 jumătate chil de brânză, verdeață se toacă și toate se amestecă bine

Turco-tătară, cândva: carne toccata de vită sau de oaie, o farfurie plină și mai bine, 1-2 cepe tocate, 2 ouă, 2 linguri de smântână, sare, piper, cimbru, mentă, totul amestecat cum o da Allah

Plăcintă:

  • Carnea și ceapa se rumenesc în untură, apoi se freacă cu celelalte, ouă, smântână, condiment și ierburi tocate.
  • Se împarte aluatul în 6 părți egale (vă rog ca de aici încolo să lăsați poznele și chicotelile și să citiți atent, teaba e a naibii de complicate, dacă nu vă concentrate o să ratați lamentabil totul și o să dați, ca de obicei, vina pe mine, treabă oribilă de care eu, unul, m-am săturat, nu pentru asta m-am născut eu, ca să vină oricine și să mă tragă de izmene, să mă beștelească cum și de ce apucă, că iar plouă și că își uită Iuliana Ciugulea-Stănescu****** copiii la mare, dacă nu era soțul, Claudiu, ar fi uitat și cum o cheamă, în fond, am și alte rațiuni de a trăi, decât să tai plăcinta-n șase și nimănui să nu-i pese, poate am visat și eu cândva, poate că am iubit și am fost iubit, la rându-mi, poate că mi-am făcut planuri și iluzii, poate că n-am fost întotdeauna un ratat al teoriei sosurilor de anghinare, un „luzăr” al pedagogiei rântașului, dar cui îi pasă, trăiam într-o mare de singurătate și indiferență, Cristi Tabără a trecut la știri, în praimtaim, m-a lăsat singur cu Mișu Predescu, care, deși e de departe cel mai bun producător teve de la noi, inginer de motoare reci de la ei și mai știe și franțuzește, în afară de grătare nu recunoaște nimic din valorile lumii acesteia, ba mai rău, mănâncă supa de lășcuțe cu pâine, cui să las eu atâta rafinată cultură culinară, atâta subtilă artă gastronomică, atâta profundă și cuprinzătoare filozofie nutriționistă-alimentară dacă pe voi nici măcar plăcinta dobrogeană nu vă interesează?)
  • Se rotunjește cu podul palmei, apăsat, fiecare bucată, apoi se îmbracă în untură sleită și se mai lasă încă 1 oră, să se odihnească
  • Se unge masa, îmbelșugat, cu untură, și se întind pe rând 6 foi (de mărimea unei farfurii) se scaldă fiecare în untură și se astern una peste alta
  • Cu merdeneaua*******, se întind (unesc) 2 foi într-una singură (să limpezim: am avut 6 gogoloașe de aluat, le-am întins 6 foi unsuroase, din care, acum, unind câte 2, vom face 3 foi e cineva care n-a-nțeles?)
  • De-acum începe greul: deci, în clipa asta, avem 3 foi, perfect, o primă foaie se întinde… prin rotire prin aer! Da, da, așezând-o pe podul palmelor, foaia se rotește ca-ntr-o jonglerie chinezească până devine transparentă (nu-i de mirare că în familiile de plăcintari din Constanța – adevărate caste și dinastii – o fată ucenicește pe lângă mumă-sa până spre … patruzeci de ani!)
  • Se unge foaia iar cu untură (secretul acestei „cocături” cu origini aromâno-greco-ardeleano-turco-lipoveano-armeano-tătaro-germano-italiano etc. – Dobrogea fiind mai pestriță decât Balcanii și Levantul******** la un loc – e grăsimea multă, mereu întinsă peste tot) și se împăturește ca o batistă, cam de mărimea tăvii (tăvile tulceano-babadago*********-mangaliote sunt rotunde, uriașe și din aramă)
  • A doua foaie se întinde la fel, apoi se așază pe masa bine stropită cu făină
  • Pe mijlocul ei se potrivește prima foaie, cea împăturită, iar peste aceasta se întinde umplutura
  • Marginile largi ale foii de-a doua se ridică și acoperă, ca un sac, și foaie primă, și umplutură
  • Se întinde și foaia a treia, transparentă și imponderabilă ca o cupola de medusa, și se pune peste plăcintă – marginile se strecoară dedesubt –, am obținut în sfârșit acea roată care face din Dobrogea un simbol al pefecțiunii și bunului gust (sărat)
  • Se unge tava cu untură, se pune plăcinta, se scaldă și ea în grăsime și se dă la cuptor, pe foc bun

Plăcinta dobrogeană e de neconceput fără iaurt rece, gros să-l spargi cu picamerul. Și trebuie data mesei fierbinte, neapărat fierbinte, ca vârful Pricopanului**********în zilele de iulie din Mezozoic*********** și sânul domnișoarei Gulnaz (Trandafir delicat) în orice caz!>

 

SURSA

Radu Anton Roman, Poveștile bucătăriei românești, vol. I: Dobrogea și Câmpia Română, editura Jurnalul & editura Paideia, București, 2010, pp. 34-35.

 

 

NOTE M.T.

*kir – domn (limba greacă)

**Tomis – Denumirea antică grecească a orașului dobrogean Constanța.

***podișul Casimcea – podiș din județul dobrogean Tulcea

****mocani – Denumire data oierilor din sudul Ardealului care veneau în transhumanță în Dobrogea otomană din secolul XIX.

*****haholi – Denumire data de ruși rutenilor din sud-vestul Ucrainei.

******Iuliana Ciugulea – Realizatoare de emisiuni culturale tv.

*******merdenea - Rolă cilindrică din lemn, folosită la întinderea aluatului în foi. Spre deosebire de sucitorul simplu ca o vergea cilindrică și subțire, aceasta este mai groasă și prevăzută lateral cu mânere.

********Levant – Altă denumire pentru regiunea asiatică a Orientului Apropiat.

*********Babadag – Mic oraș din județul Tulcea.

**********Pricopan – Vârf în Munții Dobrogei, în apropierea orașului dunărean Măcin.

***********Mezozoic – Perioadă geologică care începe acum 250 milioane de ani și se încheie acum 65 milioane de ani.

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 2 din 3

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required