Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Recenzii » D-F » Displaying items by tag: Enache
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Despre mine Enache Toma

TOMA ENACHE

Regizor artistic, actor, poet, jurnalist

STUDII:

  • 2004-2006 MASTER – ARTA ACTORULUI la ACADEMIA DE TEATRU ŞI FILM BUCUREŞTI
  • 1992-1997 FACULTATEA DE REGIE-TEATRU, Bucuresti
  • 1991-1996 FACULTATEA DE ZOOTEHNIE, Bucuresti

SPECTACOLE REGIZATE:

  • 2010 – “Secta Femeilor” după “Norii” de Aristofan

- Regia spectacolului radiofonic de teatru-document: Toma Caragiu – Pantomima cuvântului şi “Uriaşul Caragiu”, pentru TEATRUL NAŢIONAL RADIO.

  • 2009 – “Amadeus” de Peter Shaffer, la Teatrul Teodor Costescu din Turnu Severin

-”Mincinosul” de Carlo Goldoni, prezentat la Teatrul Nottara din Bucureşti şi in cadrul unui turneu in toata tara

- “Trei povesti americane”, pentru Teatrul Naţional Radio

  • 2008 – Regia spectacolului “Bărbierul din Sevillia” după Beaumarchais, pentru Teatrul Naţional Radio

- Talk show, de Stefan Caraman, pentru Teatrul Naţional Radio

  • 2007 – “Ulciorul sfărâmat” de Heinrich von Kleist, pentru Teatrul Naţional Radio
  • 2006 – Regia spectacolului “Bucureşti Underground” după Orfeu şi Euridice fiind şi coautor al scenariului alături de Saviana Stanescu, pentru Teatrul Naţional Radio
  • 2005 – Regia spectacolului “O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale cu actori ai Teatrului Naţional din Bucureşti, prezentat cu succes in peste 95 de oraşe din ţară şi in Macedonia, Ungaria, Spania, Germania

- “Sodoma si Gomora” de Jean Giraudoux pentru Teatrul Naţional Radio

  • 2003 – “Chantecler” de Edmond Rostand pentru Teatrul Naţional Radio
  • 2001 – “Conu Leonida fata cu reacţiunea”, in aromână, premiera la “Teatrul Naţiunilor” – Skopje, Macedonia, prezentat ulterior în România şi Bulgaria
  • 2000 – “Miniclovnii” la Clubul Copiilor, Bucureşti
  • 1997 – “Alcesta” după Euripide şi alţi autori antici, la Teatrul Dramatic din Constanta.

CARŢI, TRADUCERI, CD-uri:

  • debut editorial cu volumul de poezie “ARTA DESTINULUI”, Bucureşti, 1993 editura Litera
  • publicarea volumului de poezie “LAGĂRELE MINŢII” editura Publistar, Bucureşti 2002
  • publicarea volumului de poezie “ PĂSTORUL IDEILOR / PICURARLU A IDEILOR”, 2004
  • prezent în “SCRIITORI AROMÂNI”, Scopje, Macedonia, 2001
  • traducerea în aromână a poemelor, “LUCEFARUL” de Mihai Eminescu, “CORBUL” de E.A. Poe
  • traducerea in aromâna a pieselor de teatru “Conu Leonida fată cu reacţiunea” şi “O noapte furtunoasă” de I. L. CARAGIALE; Mincinosul de Carlo Goldoni şi “Norii” (Secta femeilor) de Aristofan

PREMII:

  • Marele Premiu, la secţiunea teatru radiofonic cu piesa “Bucharest Underground”, in Croaţia la festivalul “GRAND PRIX MARULIC” – 2007.
  • Nominalizare UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic în anul 2007 cu piesa “Bucharest Underground”
  • Nominalizare la Grand Prix Marulic 2008, cu piesa “Bărbierul din Sevillia”
  • Premiul I cu spectacolul “Alba ca Zăpada si cei şapte pitici” la Festivalul Naţional de Teatru pentru Copii, Orsova, 2001
  • Premiul “pentru regie şi pentru cel mai original spectacol” la Festivalul Naţional de Teatru pentru Copii, Orsova, 2000, cu piesa “Miniclovnii”
  • Premiul “de excelenţă pentru creativitate” la acelaşi festival, Orsova, 2000
  • Premiul “de excelenţă pentru dezvoltarea mişcării teatrale pentru copii”, oferit de Ministerul Educaţiei Naţionale, Orsova, 2000.

SURSA:

***, Despre mine, ''Toma Enache'', http://www.tomaenache.ro/despre-mine

 


A.

1. Natalis (Natalis) 3’57’’ – Preluare Notis Sfakianakis. Aranjament compoziţional OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ (YOU TUBE)

2. Trandafirlu (Trandafirul) 4’23’’ – Tradiţional. Aranjament compoziţional OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ (YOU TUBE)

3. Aňil’i (Anii) 5’16’’ – Tradiţional. Aranjament compoziţional OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ (YOU TUBE)

4. Tramburî Luna (Se cutremură Luna) 3’32’’ – SIRMA GUCI. Aranjament compoziţional OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ (YOU TUBE)

5. Ditu Xeani (Din străinătate) 3’51’’ – STERE CONSTANTIN. Aranjament compoziţional OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ (YOU TUBE)

 

B.

6. Nafoară io Mutream (Afară eu priveam) 4’22’’ - SIRMA GUCI. Aranjament compoziţional OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ (YOU TUBE)

7. Featî Armănî (Fată aromâncă) 3’08’’ - Tradiţional. Aranjament compoziţional OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ (YOU TUBE)

8. Carusel (Carusel) 3’05’’ – Compoziţie OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ

9. Spuni’ňi bre Gione (Spune-mi, măi june) 4’58’’ - Tradiţional. Aranjament compoziţional OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ (YOU TUBE)

10. V’alas cu Ghini (Vă las cu bine) 3’19 - Tradiţional. Aranjament compoziţional OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ (YOU TUBE)

11. Ciocîrlia (Ciocîrlia) 3’11’’ - Tradiţional. Aranjament compoziţional OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ

 

 

Producător muzical: OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ

Interpret vocal: STELU ENACHE

Chitare (solo, acustică, bas): SOLOMON VICTOR

Fanfara ‘’Zece Prăjini’’

Tobe, percuţie: OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ

Inginer de sunet, mastering: GEORGE NEMEZNIC

 

Mulţumiri: George Enache, Avostar IMEX Constanţa, Caralux Bucureşti (Aura Pina), Mihai şi Maria Oancea, Gigi Mărgărit (Club ‘’Phoenix’’ Constanţa), Mihail Acatrinei (Hotel Majestic Bucureşti), Opel Expo Car Constanţa, Grup Servicii Petroliere Constanţa, Columna Tours Constanţa, Vavis Bucureşti, Hotel Delta Tulcea, Inter Macedonia Bucureşti, Damu Fudulea, Laurenţiu Bujdoveanu.

 

Note M.T.:

1.Versiunile româneşti ale titlurilor melodiilor de pe casetă îmi aparţin.

2. La 9 melodii am ataşat fişiere video de pe You Tube.

La „Zilele Culturii Aromâne“

„Unâ noapti furtunoasâ“, „o frumoasă zburătăceală caragielească…“

Cum să vorbeşti despre aromâni şi să nu îl aduci în discuţie şi pe „nenea Iancu“? În cadrul celei de-a treia ediţii a „Zilelor Culturii Aromâne“, organizatorii au adus pe scena Teatrului Fantasio, o distribuţie de zile mari a naţionalului bucureştean într-un spectacol de excepţie – „O noapte furtunoasă“ sau „Unâ noapti furtunoasâ“ di Ion Luca Caragiale. Regizorul spectacolului, şi el un aromân, Toma Enache. Şi nici interpretarea nu putea sfida sărbătoarea celor trei zile de pledoarie pentru păstrarea şi promovarea tradiţiilor aromâne. Ziţa şi Spiridon, în interpretarea unor veritabili aromâni – Dana Pocea şi însuşi regizorul spectacolului Toma Enache, şi-au interpretat rolurile în aromână, pentru un public în exclusivitate aromân. Costumele, de asemenea, tradiţionale armâneşti.

„Acest spectacol este rodul unor întâmplări fericite şi Nenea Iancu ştie de ce!“, îşi prefaţează tânărul şi talentatul regizor spectacolul. „Este o bucurie să mă reîntorc la Constanţa, cu atât mai mult cu cât publicul din seara aceasta va fi numai armânesc, venit la «Zilele Culturii Aromâne» şi pentru care, special numai în această seară, voi juca Spiridon în armâneşte“, ne-a declarat înainte de spectacol regizorul Toma Enache. De ce totuşi un spectacol în care se vorbeşte în aromână? „Având în vedere că Nenea Iancu avea origini armâneşti, că eu sunt aromân şi că aromânii şi-ar dori să vadă aşa ceva dar şi că acum 100 de ani se jucau în şcolile româneşti din Balcani spectacole în aromână, cred că e ceva frumos… Suntem la al 30-lea spectacol. L-am mai jucat la Cluj, Iaşi, Timişoara, Sibiu şi deşi spre exemplu la Timişoara erau în sală doar doi aromâni, spectacolul a fost primit cu acelaşi entuziasm“.

„O propunere care îmbogăţeşte prin muzicalitate şi teatralitate tradiţia «nopţilor furtunoase»“, apreciază interpretul rolului Rică Venturiano, nimeni altul decât Claudiu Bleonţ. „A fost un demers pe care ni l-a prezentat la început Toma şi care ne-a cucerit pe toţi. Costumele, ideea, faptul că e acest joc între română – aromână, într-un fel se respectă ceva din adevărul de ADN al lui Caragiale şi partea cea mai frumoasă este lucrul în echipa aceasta de actori şi sub îndrumarea lui Toma. Un spectacol foarte liber, deschis, al momentului acestuia. Dintre cele 30 de spectacole doar unul s-a jucat în Bucureşti, în rest… este o frumoasă zburătăceală caragielească amoroasă de intrigă, mergând prin ţară“, ne-a declarat Claudiu Bleonţ cu câteva minute înainte a se ridica cortina.

Alexandru Georgescu, în rolul lui Jupân Dumitrache, Eugen Cristea, interpretul rolului Nae Ipingescu, Marcelor Cobzariu, Chiriac şi Maria Teslaru, în rolul Vetei au construit într-un stil cu totul original lumea extroardinară a lui Nenea Iancu. Una cu totul specială, de această dată. Armânească.


SURSA

Adina Bocai, ''Toma Enache'', 29.04.2010, http://www.tomaenache.ro/archives/398


1. EVENIMENTU EXTRAORDINAR CU ARTIŞŢĂ EXTRAORDINARI!Enache Caragiale Leonida

Sãmbãtã, pi 03 di Brumar, 2001, EVENIMENTU EXTRAORDINAR cu ARTIŞTĂ EXTRAORDINARI!
Scopia, la Teatrul-a naţionalităţlor “fu djucată“ piesa “Lali Nida s-ampuliseaşti cu strănghil’i” şi trădusã pi armãneaşti di actorlu şi rejiser Toma Enache di Bucureşti.
Echipa n’icã (Toma Enache – “Nida“, Aurica Piha – “Kira, nicuchira alui” şi Irina Paris – “huzmicheara“) u feaţiră publica, prota s-ciuduseascã, deapoaia s-hãrseascã şi dip tu soni egzaltatã sã ntreabã: cum?, ţi s-aştipta pãn tora?, va-s poatã iara?, va-s aibã nica?… ş-bãtea pãln’ili, nu dãnãsea niti cãndu reflectoarili s-asteasirã. Ma “biss“ nu-avu (ca nu putea s-aibã)! Vidzui ocl’i lãcãrmats di harauã, vidzui oamin’i (armãn’i) emotionaţ păn ti ciudii ma tut unã oarã pãnã actorl’i “djuca” pi stenã, ”contacta” cu el’i canda di totna şi di-aradã suntu la teatru pi armãneaşti.
Vidzum un mari talentu di artistu (Toma Enache) cu mãsturlãchi s-ti treacã dit un chiro tu altu şi s-tã si parã ca oara tutã eştă “aclo”, cu sensu şi puteari ti lişoară şi trãoarã transformari şi unã limbã curat armãneascã“ ca di un chiro“, canda cu an’i di dzãli cafi dzuã djoacã pi armãneaşti. (Avdzãi un di nigã mini cari nu paraputea s-aravdã cum comenta: “canda avdu auşlu a meu cum zburaşti cu dadã-mea…“).
Ş-cara s-nu hibã ti ciudii tu ti rolã l-vidzum Toma, nã ciudusim tut cari li şteam di ma ninti Irina Paris şi Aurica Piha (pãnã tora maş jurnalisti la Redactsia armãneascã di la Radio Romãnia Internaţional) di Bucureşti. Cu siguranţa cu cari călcarã pi stena di teatru shi lishureatsa cu cari “djucarã” prezentarã un nãu talentu.
Aurica Piha djuca pi sţenă ca dzãnã n-cor, tãsea pi-n casã canda cafi dzuã sã scoalã şi s-bagã tu stran’ili armãneşti. Rolja u-adusi cu mari siguranţă di actor profesional (ti ciudii!) şi tuţ noi nă dusi tu eta cãndu “buna nicuchirã armãnã“ avea maşi dulti zboarã ti nicuchirlu a l’ei. “Aşi soare, aşi soare…“ li avdzãi s-diftursea ahãnti ori dupu spectaclu di armãnili moderni di azã.
Şi s-nu fac alatusi, sã spun ca nu-u aduc aminti tu soni ca nu eara ahãt bunã ma ti-atea că rol’ia l’i-eara ma n’ică: Irina Paris!
Dumidzalim, ţi transformari! Irina mulaca, cu dulţi zbor, intră pi sţenă cu poala mplinã di leamni ma din gurã scutea foc ş-pirã. Mãtina ca cãcifoarticã (ca cum ş-l’i-undzeaşti-a unãl’ei huzmichearã) şi-l’i deadi nauã tonalitati şi dinamicã-a spectaclului (“pam-pam! pam – pam!“)
Ş-tu dipisitã: “S-bãneadzã Armãnamea!“
S-BANEADZĂ ACTORL’I CARI LU ANYEARĂ TEATRUL ARMÂNESCU!

Cu mari tin’ii şi vreari frãteascã! Santa Djica – Scopjie

 

2. Un spectacol – eveniment, în aromână

2002 – un centenar şi jumătate de la naşterea lui I.L. Caragiale, în acelaşi timp 90 de ani de la moartea dramaturgului. Intr-o seară de iulie, vechea şi de memorie stradă a Lipscanilor trăia sub felinare freamătul din adânc al aromânilor, care soseau la sala Rapsodia Română pentru un spectacol de teatru în limba lor: ”Lali Nida s-ampuliseaşti cu strânghil’ii”, “Conu’ Leonida fată cu reacţiunea” de I.L. Caragiale, piesă transpusă în aromână de scriitorul şi regizorul Toma Enache, căruia de asemenea îi aparţin regia artistică şi rolul titular. Transpunerea, de excepţie, inspirată, suplă, este făcută într-o deplină conştiinţă bilingvă, nealterând fidelitatea faţă de limba literară şi păstrând totodată prin expresiile idiomatice şi exprimările specifice, savoarea atât de proprie aromânei.
Toma Enache lucrează binenţeles tot cu comicul (gradat pe ironie şi umor) îndeosebi comicul caracteriologic şi de situaţie: chiar la momentele de spaimă ale eroilor, în nota râsului caragelian, grotescul emană duioşie. Lali Nida este un naiv, cu o excelentă părere despre sine în faţa consoartei, mai ales cănd îi explică actul poliţiei. Contrazis de realitate, se reechilibrează repede, neândurând penibilul. Cu o intuiţie familială desăvărşită, Toma Enache restituie discreţia caragialescă, creează portretul unui soţ poruncitor şi tandru, convins de calităţile sale spirituale, morale, care urmăreşte cu indulgenţă dar afectiv, stângăciile soţiei, întrutotul supusă lui.
Efimiţa, varianta aromână Chira, interpretată cu talent şi înţelegere ascunsă, fină, de Aurica Piha, respiră prin gândurile şi gesturile bărbatului ei. Când i se iveşte personalitatea şi vrea să-şi clarifice nişte idei în raport cu discursul lui Nida, eroina se retuşează urgent într-un comic de tipul ticului verbal: “dip aşi”, “cum dzăţ”, “aşi soare”. Scena de familie este adăugită de prezenţă Saftei, “huzmicheara”, interpretată cu umor, în reala cunoaştere a apariţiei sale în piesă de Irina Paris.
In scenografia Danielei Steriadis, în fluxul muzical ilustrat de Vasile Manta, piesa de I.L. Caragiale este o cortină deschisă la care însăşi genialul dramaturg s-ar simţi bine, în decorul de acasă s-ar simţi.Trebuie amintit că piesa a fost prezentetă cu mare succes pentru publicul aromân la Teatrul Naţiunilor din Skopje (Macedonia), Velingrad (Bulgaria), Mulovişte, Gopeş (Macedonia), Bucureşti, Constanţa, Tulcea, Arad (Romănia).

de Mariana Nuşi Vintilă


SURSE:

Santa Djica, Evenimentu extraordinat cu artişţî extraordinari, Skopje/Macedonia, 03.11.2001, ''Toma Enache'', http://www.tomaenache.ro/spectacole-regizate/aromana/lali-nida-s-apuliseashti-cu-stranghilj

Mariana Nuşi Vintilă, Un specatacol - eveniment, în aromână, Bucureşti, 07.2002, ''Toma Enache'',http://www.tomaenache.ro/spectacole-regizate/aromana/lali-nida-s-apuliseashti-cu-stranghilj




 

Primul film aromân Nu hiu faimos ama hiu armân / Nu sunt faimos, dar sunt aromân are un site pe Internet la adresa http://iamaromanian.tomaenache.ro


Contributorii sunt împărțiți în patru categorii: Sponsori principali (Sponsori di prota tesi), Sponsori, Donații și Mulțumiri (Haristuseri).


Cei 10 sponsorii principali sunt  (ordine alfbetică):  Octavian Barba, Gigi Becali, Ioan Becali, Victor Becali, Daniel Budeșu, Costicã Canacheu, Niculaki Caracota  (AFA Paris - Association des Francais Aroumaines),  fraţii Inge din Lăstuni (Hagilarea) / Mihail Kogălniceanu / Tulcea, Iancu Perifan (AFA Paris) .


Categoria Sponsori include 51 de persoane (ordine alfabetică): Nelu Bara, Mike Bileca, Cristi Bituleanu, Maria Blacioti, Ion Bucuvala, Stere Budeș, Nicolae Calagiu, Gica Caraman, Hrista Caraman, Mitica Caraman, Iancu Cepi, Mitica Chilili, Cristi Culeţu, Dima Cusu, Iani Cuşu, Constantin Damov, Nicolae Dimaca, Nicu Doga, Nache Dumitru, Stere Farmache, Claudiu Faţi, Damu Fudulea, Sterica Fudulea, , Mircea Grosu, Gheorghe Hagi, Daniel Liuta, Iani Mantsu, Kira Mantsu, Stere Masaca, George Muhcina, Oani Nicolae, Lefterie Naum, Costica Nurciu, Daniel Pandele, Antonel Parteca, Mihai Peanci, Enache Pelican, Costin Pitu, Claudiu Prevenda, Hrista Prevenda, Mihai Pufleanu, Teia Sponte, Cristi Stavrositu, Magda Stavrositu, Dima Samata, Aurica Tegusi, Stelian Tegusi, Dini Trandu, Panait Iota Trantu, Nicolae Zicu,.


Donații au oferit formațiile de muzică aromână PINDU și ARMÂNAME din Constanța și următoarele 35 de personae (ordine alfabetică): Liuba Alexandrescu, Costa Arău, Costica Arău, Stelian Arău, Hristu Bichi, Florica Blacioti, Stelian Bucuvala, Vlad Buzea, Nicolaie Caramihai, Mihai Ciamata, Cristi Cușa, Calin Gheondici, Gigi Ghiuri, Stelian Grasu, Sirma Enache Guci, Georgiana Ianuș Capraru, Lenus Ianuș, Ramona Ianuș, Stelica Ianuș, Marko Lenz, Anda Mihoc, Gheorghe Minga , Lucian Papacostea, Titi Papacu, Valentin Papacu, Irina Paris, Andrei Perceleanu, Teodor A. Pistalu, Mitica Pufleanu, Stelian Terzi, Iota Trantu, Nicolae Zardova, Dumitru Constantin – Coti, Santa al Todi.


Realizatorii filmului mulțumesc firmei Square 2 Design  și următoarelor 9 persoane (ordine alfabetică): Steliana Bajdechi, Nicu Baturi, Doina Levintza, Sorin Marcus, Rita Mureșan, Camelia Nastu, Yioryi Prapas, Aura Preda, Geanina Punkosti

 

 

Parteneri generali (30):

MELODY / Mamaia – Sică Mita

ALEKSANDAR PALACE / Macedonia – Steryiu Nakov

SUTSATA ARMĂNJILOR DI VERIA – Yioryi Tsiris

CONSILIUL TINERILOR AROMÂNI / România – Nuși Calențaru

FRATELLI SOCIAL EVENTS / România

Hotel OXFORD / Mamaia * România – Costel Zelca

Hotel DEL MAR / Constanța * România – Antonel Parteca

Hotel ROYAL / București * România

Hotel ALCOR – Cristi Stavrositu

Hotel FLORIDA – Ionuț Ciota

Hotel IAKI / Mamaia * România – Gheorghe Hagi

Pensiunea MELBA / Golful Dubova * România

FABARIA IAKI / Mamaia * România – Cristi Cușa

Restaurant GARLIC / București * România – Gelu Tușu

Restaurant ZORBA GRECUL – Gelu Gheorghe

Restaurant HARLEQUIN / Mamaia * România – Stelu Enache

ROYAL EVENTS PALACE – Tomiță Nastu

TEATRUL PENTRU COPII ȘI TINERET / Constanța * România

CREATIVE HAIR SALON / Constanța * România – Tincuța Stamule

STAGIO STILE / București * România – Georgiana Stavrositu

ZE BE HAIR DESIGN / România

TRENDS BY ADINA BUZATU – Personajul Toni Caramușat este îmbrăcat de A. Buzatu

IULIA DIMA – Personajul Haida este îmbrăcat de I. D.

IRIS ȘERBAN FASHION DESIGNER / România

TOTAL REISEN & JAGD / București * România – Ionel Bara

Club BUCKINGHAM  - Gelu Gheorghe

CONSILIUL TINERILOR AROMÂNI / Albania – Kustika Poci

R.N.P. ROMSILVA ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURAL PORȚILE DE FIER – director Marian Jiplea

Spitalul SFÂNTUL PANTELIMON / București * România

Universitatea HYPERION Facultatea de Arte / București * România



 

Parteneri Media (5):

1)FOTO STORY / Constanța * România – Mary Camburu

2)MTV * TELEVIZIUNEA DIN MACEDONIA / Departamentul în aromână – Jana Mihailova

3)Radio ZZZ / Melbourne * Australia

4)HAS ADVERTISING – Hașoti Enache

5)ORGANIZAȚIA SCRIITORILOR ȘI ARTIȘTILOR AROMÂNI / Macedonia – Vanghea Mihanji-Steryiu


 

Cei 12 membri ai echipei de producție sunt:

1)Toma Enache - Facultatea de regie şi film. Master arta actorului. Coordonator Redacția Armâneascâ la Radio România Internaţional

2) Florentina Costea – Comunicare / Relații publice. Intrepretă muzică aromână. Actriță în piese aromâne.

3) Ianula Gheorghe – Relații Internaționale.Managementul proiectelor. Ansamblul PILISTERLU. Interpretă muzică aromână. Actriță în piese aromâne.

4) Nicolae Vrana – Inginer calculatoare. Membru al CONSILILUI TINERILOR ARMÂNI şi al Consiliului Director al COMUNITĂȚII ARMÂNE DIN ROMÂNIA

5) Maria Vrana – Turism. Actriță în piese aromâne.

6) Georgiana Cerchezan – Inginerie chimică. Științe politice. Consilier RNP-Romsilva.

7) Nași Calențaru – Științe Politice. Consultant parlamentar in cadrul Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, Camera Deputaţilor. Preşedinte al CONSILILUI TINERILOR ARMÂNI (2011-2012). Membru al departamentului de Politică al YOUTH EUROPEAN NATIONALITIES.

8) Teodora Calagiu Garofil – Actriță profesionistă.

9) Alexandra Agavriloaiei – Studentă an II Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică.

10) Stere Stamule – Management. Marketing. Preşedinte al CONSILILUI TINERILOR ARMÂNI (2010-2011). Membru al departamentului de Comunicare al YOUTH EUROPEAN NATIONALITIES.

11) Sorin Anagnoste – Management. Marketing

12) Tănase Stamule – Management. Marketing

 

 

Locații de filmare: Constanța / România, Moscopole / Albania, Washington & Hollywood / SUA.

 

 

Contact:

ASOCIAȚIA CULTURALĂ CLA ”LA STEAUA”

Înfiinţată prin Sentinţa Civilă nr.313, pronunţată în Şedinţa publică din 22.06.1999 a Tribunalului Bucureşti Secţia a III-a Civilă,

Președinte: Toma Enache

Adresa: Bucureşti, str. Periş nr. 45, sector 2

Cod fiscal: nr.12708800

Cont bancar LEI: RO92RNCB0072049696250001 / BCR, sucursala Sector 1, București

Cont bancar USD: RO65RCNB0072049696250002 / BCR, sucursala Sector 1, București

 

 

La rubrica Noutăți (Hăbări nali) sunt postate două articole din ziarul bucureștean ”Jurnalul Național”, semnate de Tudor Cireș (30.07.2011 și 12.01.2012), și un articol din ziarul bucureștean ”România Liberă”, semnat de Cristian Hagi (30.06.2011).




 

 

 

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required