Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Recenzii » P-S » Papacioc Arsenie - Veşnicia ascunsă într-o clipă / 2004
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
07-05-2011

Papacioc Arsenie - Veşnicia ascunsă într-o clipă / 2004

Rate this item
(0 votes)
În 2004 apărea la editura Reîntregirea din Alba Iulia cartea Veşnicia ascunsă într-o clipă a arhimandritului Arsenie Papacioc. Volumul era al XII lea din colecţia ’’Isvoare duhovniceşti’’ şi fusese ’’Tipărit cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului ANDREI Arhiepiscop al Alba Iuliei’’, din 2011 mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, şi prin grija părintelui Benedict Stancu.
Cele 168 de pagini ale cărţii sunt structurate astfel: Cuvântul Înalt Prea Sfinţiei Sale Andrei, Cuvânt înainte, Partea I: Crâmpeie biografice şi cuvinte de folos, Partea II:Direcţii şi nuanţe duhovniceşti şi Partea a III: Trei scrisori inedite.
În Cuvântul Înalt Prea Sfinţiei Sale Andrei, întitulat Părintele Arsenie Papacioc - mărturisitor pentru Hristos, arhiepiscopul descrie prima sa întâlnire cu părintele A.P. Aceasta a avut loc în 1973, pe când arhiepiscopul era inginer şi i-a făcut o vizită ‘’vestitului duhovnic’’ de la Mănăstirea ’’Dintr-un lemn’’ din comuna Frânceşti, situată la 25 km de municipiul Râmnicu Vâlcea. Amintirea acestei întâlniri a reprezentat-o o maximă repetată în franceză de părinte: ‘’Dacă tinereţea ar şti şi dacă bătrâneţea ar putea’’. ÎPS a recunoscut că valididatea acestei idei a experimentat-o ulterior. Apoi, ÎPS trece în revistă reperele biografice ale părintelui, născut în 1914 cu prenumele Anghel. Din 1976 A.P. este arhimandrit la Mănăstirea de maici ‘’Sf. Maria’’ din Techirghiol. Când ÎPS l-a întâlnit într-un pelerinaj din august 2004, părintele i-a dezvăluit la fel de plin de har ca întotdeauna că ‘’Orice clipă e un timp şi orice suspin o rugăciune’’ (sublinierea autorului) şi că ‘’ieşirea din armonie creează stridenţe’’.(sublinierea autorului)
În Cuvântul înainte, datat ‘’26 septembrie, la Adormirea Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan’’ şi semnat de Ierom. Benedict Stancu, se relevă scopul acestei cărţi: ‘’Dacă prin antologia de faţă,plină de evocări şi pilde ale Părintelui Arsenie, se va aduce un spor celor care care sunt atinşi de văpaia focului iubirii de frumuseţe, rămâne vădită lucrarea Duhului care suflă unde voieşte,uimindu-ne pe fiecare dintre noi. (…) Cele ce s-au petrecut cu Părintele Arsenie n-au fost urmarea iniţiativelor lui, ci Dumnezeu,prin Providenţa numai de El cunoscută, a binevoit să-l cerceteze şi să-I îngăduie a se atinge de veşnicia Lui. ’’ B.S. remarcă faptul că în discursul părintelui nu găsim multe trimiteri la Sfinţii Părinţii ai Biserici, deoarece dânsul le-a asimilat şi ni le redă simplificate, ‘’având predilecţie în a tâlcui calea şi taina Crucii, ceea ce ne insuflă curajul dea urma această cale ce duce la Înviere.’’ B.S. reliefează importanţa paradoxului în ortodoxie,aşa cum o prezintă A.P.: ‘’Nimic nu putem pricepe din creştinism şi din cuvintele sau faptele Mântuitorului nostru Isus Hristos, dacă nu ne referim neîncetat la noţiune de paradox. Numai astfel vom simţi mireasma ortodoxiei,a cărei modalitate de asimilare Părintele Arsenie o sintetizează printr-un dialog cu o frunză: <Eşti trandafir?...o întreabă. Nu,nicidecum,sunt o frunză!Ba nu, eşti un trandafir, pentru că miroşi ca unul! Nu, sunt o frunză, dar am stat cândva lângă un trandafir! >’’
Partea I cuprinde momente din biografia părintelui, inclusiv originea sa aromână (vezi articolul),  asociate cu ‘’cuvinte de folos’’.
El face diferenţa între scopul omenesc în viaţă şi ideal: ‘’Problema care se pune este ca în fiecare zi să putem cuceri Veşnicia. Ăsta este idealul. A avea cineva gândul să ajungă ceva în viaţă – profesor etc. e un scop omenesc, nu un ideal. Dacă tu nu ştii că slujeşti lui Dumnezeu, Care e Veşnic, ai să te împotmoleşti. Trebuie să fii atent: stai, că asta nu ţine de Veşnicie, deci nu o fac!’’
Prima detenţie a părintelui Arsenie (1941-1946) a avut loc pe vremea când era încă mireanul Anghel Papacioc, fiind condamnat de regimul generalului Ion Antonescu pentru apartenenţă la Mişcarea Legionară. Momente din  această perioadă sunt reliefate în amintirile lui Virgil Maxim (1922-1997).
Părintele îşi prezintă propriile amintiri şi reflecţii din a doua detenţie, cea din anii 1958-1964, din timpul regimului comunist, pe motiv că a fost membru al grupului de spiritualitate creştină ‘’Rugul Aprins’’.
Apoi, Părintele  Papacioc abordează diverse teme legate de viaţa sa de slujitor al Domnului: călugăria, suferinţa omului şi a neamului, relaţia specială cu arhimandritul Ilie Cleopa, perioada de la mânăstirea Antim din Bucureşti , lupta cu diavolul.
Partea a II a cuprinde sfaturi şi gânduri duhovniceşti referitoare la diverse teme creştine: Liturghie, preoţie, mântuire, rugăciune, pomenirea cuiva, cele 12 trepte ale păcatului, cele 6 feluri de ispită, trăirea momentului, pocăinţă, smerenie şi mândrie, iubire, pericolul Satanei, Dumnezeu, poziţia creştină, darurile lui Hristos pentru om, păcatele lipsirii şi punţile de intrare a diavolului în om, rolul smereniei în mântuire, rolul smereniei în pocăinţă, faptele din timpul vieţii şi moartea, evlavie, moartea şi dreptatea lui Dumnezeu, clipă şi suspinare, teama de Înviere, speranţa în mântuire la ortodocşi, timpul petrecut bine, clipa înfricoşată la Judecata de Apoi şi cele 4 greşeli pentru care vom fi judecaţi.
Partea a III a include trei scrisori cu sfaturi duhovniceşti adresate tinerei măicuţe E.
Pe coperta spate este redat un scurt citat din înţelepciunea  Părintelui Arsenie Papacioc: ''Să ştim să murim şi să înviem în fiecare zi...''
SURSE
Evdochimov Paul, Iubirea nebună a lui Dumnezeu,ed. Anastasia
Maxim Virgil, Imn pentru crucea purtată, 2 vol. , ed. Gordian, Timişoara, 1997
Papacioc Arsenie, Cuvânt despre bucuria duhovnicească, ed. Eikon, 2003, p.7, 81
Ne vorbeşte Părintele Cleopa,10, ed. Episcopiei Romanului, 2000
Cuviosul Siluan Athonitul, Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei, ed. Deisis, sibiu, 2001, p.241
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required