Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Site-uri » *** » Items filtered by date: August 2012
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Items filtered by date: August 2012

Dumnidzălu`nhi lunjinaDumnezeu îmi lumina

Nu`avea soari, ni lunjinâ 
Cându pi cali nidzeam 
Câtâ poarta ei, lea dado, 
Vruta s`nhi`u videam.. 

(Nu era soare, nici lumină

Când pe drum mergeam

Spre poarta ei, tu mama

Iubita să mi-o văd)

 

Refren-Refren
Hai, hai, Dumnidzălu`nhi lunjina 
Hai, hai, calea pân` la ea, 
Hai, hai, Dumnidzălu`nhi lunjina 
Hai, hai, calea pân` la ea.. 
(Hai, hai, Dumnezeu îmi lumina

Hai, hai, calea pân’ la ea

Hai, hai, Dumnezeu îmi lumina

Hai, hai, calea pân’ la ea)

Tsi videam, tsi`nhi si`arâta 
Tu ubor cându`nhi mutream 
Unâ steau` di pi tser 
Dzâtsea ca`u chier.. 

(Ce vedeam, ce mi se arăta

În curte când priveam

O stea de pe cer

Zicea că o voi pierde)

Refren-
Refren

Mi feci dado  nu`avdzam 
Zboarâli – ca u chiream 
Inima tut î`nhi dzâtsea 
 ea va`nhi mi va.. 

(Mă făceam mamă că nu auzeam

Vorbele că o pierdeam

Inima tot îmi zicea

Că ea mă va iubi)

Refren-
Refren


 

SURSA

D!N4MO g!rl, Stelian Arau - Dumnidzălu`nhi lunjina, ”giony” / Versuri, 1 noiembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/stelian-arau---dumnidz--lu-nhi-lunjina/2896 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Hai Dafină – Hai Dafină

 

Hai Dafină, mas vrei tini, 
Hai Dafină, z`inhi cu mini, 
Hai Dafină, z`inhi cu mini… 
(Hai Dafină, dacă vrei tu

Hai Dafină, să vii cu mine

Hai Dafină, să vii cu mine)


Nu, Mihale, nu yin` mini, 
 nh`iasti arshini di lumi, 
 nh`iasti arshini di lumi.. 

(Nu Mihale, nu vin eu

Că îmi este rușine de lume

Că îmi este rușine de lume)

Va`nhi ti caftu, vrei nu vrei 
Di la pârintsâi a tăi, 
Di la pârintsâi a tăi… 

(Te voi cere, vrei, nu vrei

De la părinții tăi

De la părinții tăi)

S`mi da pârintsâi a mei, 
 shtii  sh`mini va`s voi, 
 shtii  sh`mini va`s voi… 

(De mă dau părinții mei

Să știi că și eu voi vrea

Să știi că și eu voi vrea)

Featsirâ tsi featsirâ, 
Dafina i`u deadirâ, 
Dafina i`u deadirâ … 

(Făcură ce făcură

Dafina o dădură

Dafina o dădură)

Tini gione, îmsheat ficior, 
Io di dorlu a tău va`s mor, 
Io di dorlu a tău va`s mor ! 

(Tu june, frumos flăcău

Eu de dorul tău voi muri

Eu de dorul tău voi muri!)


 

SURSA

D!N4MO g!rl, Stelian Arau - Hai Dafină, ”giony” / Versuri, 14 mai 2011, http://giony.ro/versuri-p/stelian-arau---hai-dafin--/2702 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Tsi s-adar – Ce să fac

 

Î`nhi ti`am tu minti 
Sh`nu shtiu tsi s`adar 
Anfârmâcat i`a meu suflit amar 
Ah vruta mea, câtâ iu hii 
 nh`iasti dor di tini 
Vrută voi  shtii . 
(Mi te am în minte

Și nu știu ce să fac

Întristat e al meu suflet amar

Ah iubita mea, pe unde ești

Că mi-este dor de tine

Iubito vreau să știi)

 

Refren-Refren
Tsi s`adar, lea, tsi s`adar 
A meu suflit iasti amar 
Iasti amar di vrearea ta 
Tsi nhi`angreacâ inima ! 

(Ce să fac, tu, ce să fac

Al meu suflet este amar

Este amar de iubirea ta

Ce-mi stăpânește inima!)


Mash cu tini vrută voi să`nhi shed 
 nh`iasti greu 
Lea feată, io`nhi mi`ntreb 
 tse fudzishi di lângâ mini 
Î`nhi iasti greu lea feată 
Shed io fârâ tini . 

(Doar cu tine iubito vreau să stau

Că îmi este greu

Tu fato, eu mă întreb

De ce ai plecat de lângă mine

Îmi este greu tu fato

Stau eu fără tine)


Refren-
Refren

Ti voi pi tini, lele, vruta mea 
 nh`iasti dor 
Feată, di gura ta 
Di gura ta sh`di ochii a tăi 
S`ti astringu în bratsâ, feată, 
S`ts`aspun cât ti voi . 

(Te vreau pe tine, lele, iubita mea

Că mi-este dor

Fato, de gura ta

De gura ta și de ochi tăi

Să te strâng în brațe, fato

Să-ți spun cât te iubesc)

 

Refren-Refren

 

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Stelian Arau - Tsi s-adar, ”giony” / Versuri, 21 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/stelian-arau---tsi-s-adar-/2598 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Vanghelitsa mea,- Vamghelița mea

Refren 1 – Refren 1

 

Apa aratzi di la moarâ 
Sâ`nhi ti bash, Vanghe,  oarâ. 
Apa aratzi di la moarâ 
Sâ`nhi ti bash, Vanghe,  oarâ. 

(Apa rece de la moară

Să mi te sărut Vanghe o dată

Apa rece de la moară

Să mi te sărut Vanghe o data)

 

Refren 2 – Refren 2
Haidi frândzâ veardi, 
Veardi di ciresh 
Vanghe, va`nhi ti`ashteptu 
La shopat cându a s`hieshi. 

(Haide frunză verde

Verde de cireș

Vanghe, te voi aștepta

La izvor când vei veni)


Ma di cu nhic, 
Ma di cu nhic, Vanghe, ti mutream, 
Vanghe, ti mutream. 
S`creshtsâ mari sâ`nhi mi iai 
Vanghelitsa mea, 
S`creshtsâ mari sâ`nhi mi iau 
Oh lea daileana mea! 

(Dar de mic

Dar de mic, Vanghe, te priveam

Vanghe, te priveam

Să crești mare să mi te iau

Vanghelița mea

Să crești mare să mi te iau

Oh tu mândra mea!)


Refren 1 –
Refren 1

 

Refren 2 – Refren 2

Ma cându mari, 
Ma cându mari`nhi tsâ criscushi 
Vanghe, tsâ criscushi. 
Cu`altu gioni nhi ti mârtashi 
Vanghelitsa mea, 
Cu`altu gioni ti mârtashi 
Oh lea daileana mea! 

(Dar când mare

Dar când mare îmi crescuși

Vanghe ce crescuși

Cu alt june mi te măritași

Vanghelița mea

Cu alt june te măritași

Oh tu mândra mea!)


Refren 1 –
Refren 1

 

Refren 2 – Refren 2

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Stelian Arau - Vanghelitsa mea, ”giony” / Versuri,  7 noiembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/stelian-arau---vanghelitsa-mea-/2451 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 





 

Gionji armânji – Juni aromâni

 

Aidi gionji armânji inshits` tu lumi 
Di la voi s`avdzâm daima lucri buni. 
Aidi gionji armânji inshits` tu lumi 
Di la voi s`avdzâm daima lucri buni. 

(Haideți juni aromâni ieșiți în lume

De la voi să auzim mereu lucruri bune

Haide juni aromâni ieșiți în lume

De la voi să auzim mereu lucruri bune)

 

Refren-Refren
Gionji armânji, tiniri vlâstari, 
Ti voi nu`ari greu anda`i alumtari. 
Di la voi armânamea ashteaptâ 
Îmsheatâ numâ sâ`i dai 
Câ`i mileti aleaptâ ! 

(Juni aromâni, tinere vlăstare

Pentru voi nu e grea lupta

De la voi neamul aromân așteaptă

Frumos renume să-i dați

Că-i neam ales!)


Vini oara s`grim “Dishteaptâ`ti armâne!” 
Shi`s nu minduim mash` la dzâua di mâni. 
Vini oara s`grim “Dishteaptâ`ti armâne!” 
Shi`s nu minduim mash` la dzâua di mâni. 

(Veni clipa să strigăm ”Deșteaptă-te aromâne!”

Și să nu ne gândim doar la ziua de mâine

Veni clipa să strigăm ”Deșteaptă-te aromâne!”

Și să nu ne gândim doar la ziua de mâine)


Refren-
Refren

La mărili sculii` tu mintea noastâ s`hibâ 
An di an s`avdzâm tut anvitsa` s`amintâ. 
La mărili sculii` pri mintea noastâ s`hibâ 
An di an s`avdzâm tut anvitsa` s`amintâ. 

(La marile școli tot mintea noastră să fie

An de an să auzim toți învățații să lupte

La marile școli tot mintea noastră să fie

An de an să auzim toți învățații să lupte)

 

Refren-Refren

Armânescul zbor ma nâpoi s`nu armânâ 
Sh`pirifanji s`purtăm hlambura armânâ. 
Armânescul zbor ma nâpoi s`nu armânâ 
Sh`pirifanji s`purtăm hlambura armânâ. 

(Limba aromână să nu fie uitată

Și mândri să jucăm steagul aromân

Limba aromână să nu fie uitată

Și mândri să jucăm steagul aromân)


Refren-
Refren


 

SURSA

D!N4MO g!rl, Stelian Arau - Gionji armânji, ”giony” / Versuri, 13 iunie 2010 , http://giony.ro/versuri-p/stelian-arau---gionji-arm--nji/2219 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


 

 



 

Io ca pui s`tsâ cântu – Eu ca pasărea să-ți cânt

 

M`as iaram  piturnichi 
S`ti vigheam, feată, dit zbor 
S`dipuneam cu multâ vreari 
Tu a tău ubor... 

(Dacă eram o potârniche

Să te veghez, fato, din zbor

Să cobor cu multă dragoste

În a ta curte)

 

Refren-Refren
Io ca pui s`tsâ cântu, 
S`nu`nhi mi batâ vintul 
S`nhi angâlzascâ soarli, feată 
Suflitlu cu vreari. 

(Eu ca pasărea să-ți cânt

Să nu mă bată vântul

Să mă încălzească soarele fato

Sufletul cu iubire) 


M`as iaram  trandafilâ 
Tu gârdina ta s`crishteam 
Pit lilici mash pi tini 
Io va`nhi ti vigheam... 

(Dacă eram un trandafir

În grădina ta creșteam

Printre flori doar pe tine

Eu te vegheam)


Refren-
Refren

M`as iaram un pui di noapti 
S`dipuneam la geamea ta 
S`tsâ hârseam cu a mea mutritâ 
Somnul, vruta mea. 
(Dacă eram o pasăre de noapte

Să cobor la geamul tău

Să-ți mângâi cu a mea privire

Somnul, iubita mea)

 

Refren-Refren


 

SURSA

D!N4MO g!rl, Stelian Arau - Io ca pui s`tsâ cântu, ”giony” / Versuri, 22 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/stelian-arau---io-ca-pui-s-ts---c--ntu/2131 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Cându va z`yinâ primuveara – Când va veni primăvara

 

Î`nhi luai calea s`neg tu muntsâ, 
Tâsh` tu muntsâ la irnat 
Cafi iarnâ tu ahurhitâ 
Nh`iasti dorlu angricat... 

(Am pornit să merg în munți

Tocmai în munți la iernat

La fiecare început de iarnă

Îmi este dorul mai puternic)


Refren-Refren

Cându va z`yinâ, feată, primuveara 
Dit muntsâ a z`yin la tini, vruta mea. 
Agiun va s`hiu, feată, di`a ta bâsheari 
Va`nhi mi satur, feată, di dultseamea ta. 

(Când va veni, fato, primavera

Din munți voi veni la tine, iubita mea

Flămând voi fi, fato, de a ta sărutare

Mă voi sătura, fato, de dulceața ta)

 

Tu`albi stranhi suntu muntsâi 
Tuts` di neau` anvâlits`. 
Nu`ari s`avdzâ puii s`cântâ, 
Puii a muntsâlor duruts`... 

(În albe haine sunt munții

Toți de nea înveliți

Nu vei auzi păsările să cânte

Păsările munților dragi)


Refren-
Refren

Cându soarli as da di`analtu 
Calea, feată, io va`nhi iau 
Tu ahurhit di primuvearâ 
Tu cutar, feată, nu`as dau... 

(Când soarele se va înălța

La drum, fato, eu voi porni

La început de primăvară

La stână, fato, nu voi da)


Refren-
Refren


 

SURSA

D!N4MO g!rl, Stelian Arau - Cându va z`yinâ primuveara, ”giony” / Versuri, 22 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/stelian-arau---c--ndu-va-z-yin---primuveara/2130 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






Ma sâ shtiu  - Dacă aș ști

Lasâ vrearea cu mini 
Lasâ câ`i di la tini 
Suflitlu a meu va `s facâ punti 
Ca s`him noi doi cum iaram ma ninti.. 

(Lasă iubirea cum vine

Las-o că-i de la tine

Sufletul meu se va face punte

Ca să fim noi doi cum eram înainte)

Refren-Refren
Ma sâ`nhi shtiu ti tsi, 
Ma sâ`nhi shtiu ti tsi 
Io ti tini feată 
Î`nhi versu lăcrânjili.. 

(Dacă aș ști pentru ce

Dacă aș ști pentru ce

Eu pentru tine fato

Îmi vărs lacrimile)

Lasâ dultsea mea vreari 
Lasâ  ea nu chiari 
Inima mea shtii s`u ascultâ 
Sâ`nhi hibâ dor, la mini s`u arucâ.. 

(Lasă dulcea mea iubire

Lasă că ea nu piere

Inima mea știe să o asculte

Să-mi fie dor, la mine s-o arunce)

Refren-
Refren


SURSA

D!N4MO g!rl, Stelian Arau - Ma sâ shtiu (BLUES), ”giony” / Versuri, 8 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/stelian-arau---ma-s---shtiu-(blues)/2041 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța a COMUNITĂȚII ARMÂNE DIN ROMÂNIA am intrat în posesia numărului 2/3 din 2005 al revistei ”Insanlik-Omenia”, revistă interetnică dobrogeană editată de Fundația umanitară socială, culturală și științifică și realizată cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României.


În acest număr al revistei, Aurica Văceanu, director adjunct al Școlii nr. 12 ”B. P. Hasdeu” din Constanța, a publicat articolul Mozaic interetnic, în care a făcut referiri și la activitățile culturale conduse de institutoarea aromâncă Mioara Gospodin.


<(…) Un moment important l-au marcat elevii învățătoarei Vuap Kanel, care au prezentat un frumos spectacol alături de elevi aromâni pregătiți de institutoarea Gospodin Mioara și învățătoarea Barzecu Cherața, la Festivalul Internațional de Haiku, din iunie 2005, de la Mamaia, eveniment cultural major pentru spatial tomitan. Cu sensibilitatea vârstei și armonia melodiilor și a dansului ca și frumusețea costumelor, i-au încântat pe participanții europeni, japonezi și americani.

Comunitatea aromână, foarte puternică în orașul nostru, a sprijinit activități desfășurate în școală și extracurricular. Institutoarea Gospodin Mioara și învățătoarea Barzecu Cherața au organizat cu ansamblul aromân de dansuri spectacole de Ziua școlii – 26 Februarie, 23 mai Ziua aromânilor, Festivalul etniilor etc. Cu eforturi deosebite a fost editată revista de specialitate în aromână BANA ARMÂNEASCĂ și un moment crucial l-a constituit participarea la gala organizată de această revistă în scopul acordării premiului ”Omu anului”. Cele două cadre didactice, pe lângă preocuparea pregătirii ansamblului, au în perspectivă înființarea cenaclului literar ”Lutseafirul”  - proză și poezie, în dialectal aromân.

În perioada 25-26 noiembrie 2005 au loc, la Inspectoratul Școlar al Județului Constanța, lucrările grupului de cadre didactice întrunit în vederea elaborării programelor privind cursurile opționale pentru clasele învățământului primar, gimnazial, liceal specific culturii și civilizației aromânilor.

Printre membrii grupului de lucru privind elaborarea programului de cursuri opționale pentru elevii aromâni se numără și câteva cadre didactice din Constanța: conf. univ. dr. Constantin Grasu, asist. univ. dr. Manuela Nevaci, assist. drd. Mirela Zelca, prof. Angela Fuduli, instit. Mioara Gospodin. (…) >


SURSA

Aurica Văceanu, Mozaic interetnic, ”Insanlik-Omenia”, Constanța, nr. 2/3 nov. 2005, p. 13.

Du`ti pui pan` la cutaru – Du-te pasăre la stână


Refren-Refren
Ma du`ti pui pan la cutaru 
Ca nji-am giony picuraru 
Sh-dzai ca lu`ashteptu 
Cu dor tu cheptu 
Nu stiu tsi-s adar 

(Dar du-te pasăre până la stână

Că mi-am un june păcurar

Și zi-i că-l aștept

Cu dor în piept

Nu știu ce să fac)

Pi numachea di la mer 
Shadi lailu pilister 
Ma du`nji`ti la vrutlu 
Ii dzasi una feata 
Tsi s-anchina la tser 

(Pe ramura mărului

Șade dragul porumbel

Dar du-te la iubitul

Îi zise o fată

Care se închina la cer)

Refren-
Refren

Nu-am ni frati, nu-am ni sora 
Xeana hiu a lumilor.... 
Sh`a mei in hoara.... 
Nu shtiu tsi`adara... 
S`mi isuseasca vor 

(Nu am nici frate, nu am nici soră

Străină sunt în lume

Și ai mei în sat

Nu știu ce să facă

Să mă logodească vor)

Refren-
Refren

 

SURSA

Flory Caragop, Vrearea - Du`ti pui pan la cutaru, ”giony” / Versuri, 25 aprilie 2012, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---du-ti-pui-pan-la-cutaru/3092 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Armaname oaminji vruts – Aromâni iubiți

Armaname oaminji vruts, 
Io va voi armanji pi tuts 
Di-una ieta him armanji 
Di papanji si stri`papanji, de voi armanji 

(Aromâni iubiți

Eu vă iubesc aromâni pe toți

De secole suntem aromâni

Din moși și strămoși, de voi aromâni)


Mseati hoari avura armanjii 
Ma li-asparsira paganjii, voi armanji 
Imseata-i hoara Gramustea... 
U`asparsi Ali Pasha, de voi armanji 

(Frumoase sate avură aromânii

Dar le arseră păgânii, voi aromâni

Frumos îi satul Gramostea

Îl arse Ali Pașa, de voi aromâni)


Moskopole hoara avdzata 
Tora iasti sh-ea chiruta, voi armanji 
Musheata hoara s-asparsi.... 
Na cheatra di ea nu-armasi, voi armanji 
(Moscopole sat renumit

Acum este și el pierdut, voi aromâni

Frumosul sat arse

O piatră din el nu rămase, voi aromâni)

 

Multu shed mi minduiescu 
Plangu nu pot s-danasescu, voi armanji 
Ca armanjii tsi ts-au fapta??? 
Ti ahat di ei au trapta, voi armanji 

(Mult șed și mă gândesc

Plâng, nu pot să mă opresc, voi aromâni

Că ce-au greșit aromânii?

De au pătimit atâta, voi aromâni)


Doamne catse blastimashi 
Hoarali ma li surpashi, de voi armanji 
S-asparsira a noasti hoari 
Multu inima mi doari, voi armanji 

(Doamne de ce ai blestemat

Satele de le surpași, de voi aromâni

Arseră ale noastre sate

Mult inima mă doare, voi aromâni)

 

 

 

 

SURSA

Flory Caragop, Vrearea - Armaname oaminji vruts, ”giony” / Versuri, 11 aprilie 2012, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---armaname-oaminji-vruts/3072 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Di Pilistera pan` la Pindu – Din Pilistera pân’ la Pindu

Di Pilistera pân` la Pindu 
S`dishteaptâ armânlu di harau` 
Câmbănji asunâ apirindu 
Di Pashti – di primuvearâ.. 

(Din Pilistera pân’ la Pindu

Se trezește aromânul cu bucurie

Clopotele răsună la venirea

Paștelui – primăverii)


Ieshi tu migdani vrută soi` 
Ta`s vedz cum treamurâ dushmanjii 
Di`a tali armi, di`a ta boi` 
Di`a tăi ficiori – gionji ca aslanji.. 

(Ieși în față iubit neam

Ca să vezi cum tremură dușmanii

De ale tale arme, de a ta statură

De ai tăi feciori – viteji ca leii)


Lutseashti fatsa ca di soari 
Shi`ambeatâ mintea di harau` 
Shi treamburâ ciudii mari 
Ca vimtul, hlambura `tsea noau`.. 

(Strălucește fața ca de soare

Și îmbată mintea de bucurie

Și tremură minune mare

Ca vântul, steagul cel nou)



 

SURSA

Flory Caragop, Vrearea - Di Pilistera pan` la Pindu, ”giony” / Versuri,  10 martie 2012, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---di-pilistera-pan--la-pindu/3051 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Te-astiptai nu vinisi – Te așteptai, nu veniși

Feata mi giur pi luna sh-pi steali 
Ca pan` la moarti va te-asteptu 
Mi giur cu manjili pi cheptu lea feata 
Ca fara tini va-s landzidzascu 

(Fato, mă jur pe lună și pe stele

Că pân’ la moarte te voi aștepta

Mă jur cu mâinile pe piept tu fato

Că fără tine mă voi îmbolnăvi)


Te-astiptai nu vinisi, te-astiptai mi-agarshisi 
Te-astiptai lea feata zinji snji-adutz prumveara 
Te-astiptai nu vinisi, te-astiptai mi-agarshisi 
Nu stiam feata di dor cum treatsi oara 

(Te așteptai, nu veniși, te așteptai, mă uitași

Te așteptai tu fato să vii și să aduci primăvara

Te așteptai, nu veniși, te așteptai, mă uitași

Nu știam de dor cum trece timpul)

 

Dumanitsli vruta la cor, 
Ts-aduts aminti cand n-adunam 
Dzatseam ca doi noi va na luam 
La dispartsari nu minduiam 

(Duminicile iubito la horă

Ți-aduci aminte când ne întâlneam

Ziceam că noi ne vom lua

La despărțire nu ne gândeam)


Tora lea feata ca tini fudzisi 
Io nu stiu lailu tsi va-s adar 
Te-astiptai sti tornji lea feata 
Sh-inji plangu lailu a meu amar! 

(Acum tu fato că ai plecat

Eu nu știu sărmanul ce voi face

Te așteptai să te întorci tu fato

Și-mi plâng sărmanul al meu amar!)

 

  

 

SURSA

Flory Caragop, Vrearea - Te-astiptai nu vinisi, ”giony” / Versuri, 17 februarie 2012, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---te-astiptai-nu-vinisi/3030 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.







 

Dischidi usa armane – Deschide ușa aromâne

 

Dischidi usa armane - bis 
Cu habari vinim la tine 
S-banedz la multsa anji armane 

(Deschide ușa aromâne

Cu vești venim la tine

Să trăiești la mulți ani aromâne)


Sta Maria ma imna, Sta Maria ma imna 
Loclu bun ea ma-l cafta 
Pi Hristolu s`lu aminta. 
(Sfânta Maria tot mergea, Sfânta Maria tot mergea

Locul bun ea tot îl căuta

Ca să-l nască pe Hristos)

 

Bethleem ea agiundzea - bis 
Tu cutari ea intra, 
Hristolu di lu`aminta 

(Bethleem ea ajungea

În staul ea intra

Pe Hristos îl năștea)


Ca iasti prindu Carciun - bis 
Dischidi usha arman, 
Vinim s-tsa uram an bun 

(Că este ajun de Crăciun

Deschide ușa aromâne

Venim să-ți urăm an bun)


Vinim s-tsa uram an bun - bis 
S-uram cu mirachi mari 
S-baneadza`ntreaga armanami 

(Venim să-ți urăm an bun

Să urăm cu bucurie mare

Să trăiască tot neamul aromân)


Him armanji di eta tuta - bis 
Hristolu daima s-na agiuta 
S-uram armanamea tuta 

(Suntem aromâni de totdeauna

Hristos mereu să ne ajute

Să urăm la tot neamul aromân)


Dischidi usha armane - bis 
Dumnidza iasti cu tine 
S-banedz la multsa anji armane. 
(Deschide ușa aromâne

Dumnezeu este cu tine

Să trăiești la mulți ani aromâne)

 

 

 

 

SURSA

Flory Caragop, Vrearea - Dischidi usa armaneCOLIND, ”giony” / Versuri, 11 decembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---dischidi-usa-armane---colind/2933 (Audio) 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Luna Mea - Luna mea

Cati steali suntu in tseru 
Luna moi,luna mea 
Noaptea ardu,dzaua cheru 
Luna moi,luna mea 

(Câte stele sunt pe cer

Lună măi, luna mea

Noaptea ard, ziua pier

Lună măi, luna mea)


Dzau cheru s-noaptea ardu 
Luna moi,luna mea 
Na mutresc’doi la gardu 
Luna moi,luna mea 

(Ziua pier și noaptea ard

Lună măi, luna mea

Ne privesc pe amândoi la gard

Lună moi, luna mea)


Ochii a tai ca doau steali 
Luna moi,luna mea 
Sunt mira-mirachili-a meali 
Luna moi,luna mea 

(Ochii tăi ca două stele

Lună măi, luna mea

Sunt bucuriile mele

Lună măi, luna mea)


Lutseafir bun more ascumtu 
Luna moi,luna mea 
Tuta bana va ti cantu 
Luna moi,luna mea 
(Luceafăr bun măi ascuns

Lună măi, luna mea

Toată viața te voi cânta

Lună măi, luna mea)

 

 

SURSA

Flory Caragop, Vrearea - Luna mea, ”giony” / Versuri, 17 iulie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---luna-mea/2815 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Apa licuvita – Izvorul tămăduirii

Refren-Refren
Dit keatra apa ia de-azvoami 
Aratzi, dultzi iasti ea 
La tuts na dideshi, na chicuta di bana 
Te-atsea dorlu di tini, pi noi daima na ia 

(Din piatră apa începe să țâșnească

Rece, dulce este ea

La toți ne dăduși o picătură de viață

De aceea dorul de tine pe noi mereu ne ia)


Na dzua di prandzu, mutrii pisti dzeana 
Lea dzeana u mutrii, luai di mi-alacsii 
Anchisii la apa, apa licuvita 
La ea mi danasii, la ea mi danasii 

(Într-o zi la prânz privii dealul

Dealul îl privii, începui să mă îmbrac

Pornii la izvorul, izvorul tămăduirii

La el mă oprii, la el mă oprii)


Refren-
Refren

Tuta hoara plandzi, apa licuvita 
Noi nu-a ti-agarhsim, noi nu-a ti-agarshim 
Cu budzali arsi, di doru-sh di vreari 
La tini va z`inim, la tini va `z`inim 

(Tot satul plânge izvorul tămăduirii

Noi nu te-am uitat, noi nu te-am uitat

Cu buzele arse de dor și de drag

La tine vom veni, la tine vom veni)


Refren-
Refren


 

SURSA

Flory Caragop, Vrearea - Apa licuvita, ”giony” / Versuri,  12 iunie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---inaugurare-restaurant-millena---apa-licuvita/2749 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.







 

Inu vruta moi – Vino iubito măi

Inu, vrută, inu 
Ino` vrută, inu` moi 
La noi tu bâhshceu` , moi, 
La noi tu bâhshce.. 

(Vino, iubito, vino

Vino iubito, vino măi

La noi în grădină măi

La noi în grădină)


La noi tu bâhshce, 
La noi tu bâhshceu` , moi, 
Doii s`n`agiucămu, moi, 
Doii s`n`agiucăm.. 

(La noi în grădină

La noi în grădină măi

Amândoi să ne jucăm măi

Amândoi să ne jucăm)


Nu, nu, nu lăi gione, 
Nu nu nu, lăi gione, moi, 
Vi`nji shi`aseara noaptea, 
Vi`nji shi`aseara noaptea, moi, 

(Nu, nu, nu măi june

Nu, nu, nu măi june, măi

Am venit și aseară

Am venit și aseară măi)


Vi`nji shi`aseara noaptea, 
Vi`nji shi`aseara noaptea, moi, 
Dada`nhi mi`ncâceu, moi, 
Dada`nhi mi`ncâce.. 
(Am venit și aseară

Am venit și aseară măi

Mama m-a certat măi

Mama m-a certat)

 

Nu, nu, nu lăi gione, 
Nu nu nu, lăi gione, nu, 
Mirachi s`nu`ts badz` 
Mirachi s`nu`ts badz` , moi, 

(Nu, nu, nu măi june

Nu, nu, nu, măi june, nu

Să nu te bucuri

Să nu te bucuri măi)


Mirachi s`nu`ts badz` 
Mirachi s`nu`ts badz` , moi, 
Poarta ts`u disfacu, moi, 
Poarta ts`u disfacu.. 

(Să nu te bucuri

Să nu te bucuri măi

Poarta ți-o deschid măi

Poarta ți-o deschid)



 

SURSA

Flory Caragop, Vrearea - Inu vruta moi, ”giony” / Versuri, 21 mai 2011, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---inu-vruta-moi/2719 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Nu shtiu ca tse – Nu știu de ce

 

Nu shtiu ca tse 
Suflit amar, mi pidipsishi 
Ca sa-nji cher inima ti-una feata 
Suflit amar, mi pidipsishi 
Ca sa-nji cher inima ti-una feata 

(Nu știu de ce

Suflet amar, mă pedepsiși

Ca să-mi pierd inima pentru o fată

Suflet amar, mă pedepsiși

Ca să-mi pierd inima pentru o fată)

 

Refren-Refren
Nu shtiu ca tse??? Inima-i amfarmacata 
Nu shtiu ca tse??? inji mi doari ahat 

(Nu știu de ce inima-i întristată

Nu știu de ce  inima mă doare atât)


Da-nji un pahar, dorlu-i amar 
Ta sa-nji treaca araulu dit cheptu 
Da-nji un pahar, dorlu-i amar 
Ta sa-nji treaca araulu dit cheptu 

(Dă-mi un pahar, doru-i amar

Ca să-mi treacă răul din piept

Dă-mi un pahar, doru-i amar

Ca să-mi treacă răul din piept)


Refren-
Refren

Tsigara da-nji, ca nu-i farmac 
Ma arau ca dorlu di la vruta 
Tsigara da-nji, ca nu-i farmac 
Ma arau ca dorlu di la vruta 

(Țigară dă-mi, că nu-i otravă

Mai rea ca dorul de iubita

Țigară dă-mi, că nu-i otravă

Mai rea ca dorul de iubita)


Refren-
Refren

 

 

SURSA

Flory Caragop, Vrearea - Nu shtiu ca tse – BLUES, ”giony” / Versuri, 20 mai 2011, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---nu-shtiu-ca-tse---blues/2715 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Mini soare sh`tini luna – Eu soare și tu lună

Boatsea ta mseata nu iasti boatzi 
Canda-i un izvor cu apa aratzi 
Framteatea imseata nu iasti framti 
Inji si pari lilici dit munti 
(Vocea ta frumoasă nu este voce

 

Parcă-i un izvor de apă rece

 

Fruntea ta frumoasă nu este frunte

 

Mi se pare floare din munte)

 

Refren-Refren

 

Cati steali sunt feata pi tzer 
A tsia tza li dau, pi tini sa-nji ti iau 
Cata vreari nji-am feata sh-cat dor 
Ti tini va li tzan, pi tini snu ti cher 

 

(Câte stele sunt pe cer

 

Ție ți le dau, pe tine să mi te iau

 

Câtă iubire am fato și cât dor

 

Pentru tine le voi ține, pe tine să nu te pierd)

Mini soare, sh`tini feata luna 
Hai s`na grim doi feata na numa 
Una numa imseata di harsafi 
S-aiba hari, tu`armanji tu itsnafi 

 

(Eu soare și tu fato lună

 

Hai să avem fato un singur nume

 

Un nume frumos de izvor

 

Să aibă har între aromâni, în lume)

Refren-
Refren

 

 

 

 

 

SURSA

 

Flory Caragop, Vrearea - Mini soare sh`tini luna,  ”giony” / Versuri, 27 martie 2011http://giony.ro/versuri-p/vrearea---majorat-flory-caragop---mini-soare-sh-tini-luna/2636 (Audio)

 

 

 

NOTĂ

 

Versiune românească de Marius Teja.



În 1997 istoricul român Sorin Mitu (1965 - ) a publicat lucrarea Geneza identității naționale la românii ardeleni. În subcapitolul „Răspîndirea” românilor: nevoia de lărgire a sferei identității naționale, S. M. prezintă scrierile intelectualilor Samuil Micu (1745 Sibiu* Transilvania – 1806 Buda*Ungaria), Gheorghe Șincai (1754 Mureș*Transilvania - 1816) și Eftimie Murgu (1805 Caraș Severin*Transilvania – 1870 Budapesta*Ungaria), care enumeră teritoriile locuite de români în secolele XVIII-XIX, în care sunt îi includ și pe aromânii din Peninsula Balcanică. Parantezele rotunde îmi aparțin.


<Răspîndirea românilor, înșiruirea „țărilor” pe care ei le locuiesc, constituie întotdeauna unul dintre primele capitol în „manualele” destinate să construiască identitatea națională. Samuil Micu, de pildă, în Scurtă cunoștință a istoriei românilor, concepe capitolul întitulat „În ce pământuri locuiesc românii”, în care se spune:  „În Dachia cea veche, în care împăratul Traian așezat pe romani [=români], care se cuprinde cu Tisa, cu Prutul, cu Nistrul și cu Dunărea, mai mulți locuitori sînt români decît toate alte neamuri (…). Precum și peste Dunăre, în Bulgaria. Afară de locurile acestea, mai sînt români care locuiesc în Machedonia și se cheamă vlahi”.


Gheorghe Șincai vehiculează și el această imagine, subliniind ideea răspîndirii noastre chiar într-un sens polemic. Evident, străinii contestă pînă și geografia atunci cînd este vorba de români: „întinderea acestui neam daco-roman […] este mai cuprinzătoare decît ar fi după părerea unora”, scrie în Elementa linguae daco-romanae; ea însumează „întreaga Dacia veche”, delimitată de „Marea Neagră, fluviul […] Nistru, muntele Carpat, fluviile Tisa și […] Dunărea”. Teoria frontierelor naturale, argumentată încă în special pe baze entice și istorice (ele ar fi mărginit Dacia „descălecată de Traian), este deja formulate în toată cuprinderea sa. Perimetrul se lărgește apoi prin zone cum ar fi cele locuite de aromâni la sudul Dunării, pe urmă Podolia, Pocuția și Crimeea, nefiind uitate nici coloniile de negustori români din diferite orașe europene.


(…)

O trăsătură legată de motivul răspîndirii românilor este aceea a caracterului compact al locuirii acestora. Ei nu sînt numai majoritari, dar trăiesc într-un continuum territorial în zonele pe care le populează, aspect care va fi evocat îndeosebi ca argument al revendicărilor naționale.

La Eftimie Murgu, însușirea respective este relaționată cu motivul solidarității collective a românilor, ca și cel al purității etnice: „Românii au fost numeroși și, cu toate că că au fost expuși rînd pe rînd unor împrejurări triste, au rămas în trainică legătură națională; puțini din ei se găsesc răzlețiți, cea mai mare parte trăiesc  în strînsă vecinătate și nu le place să se despartă între ei; astfel este cazul în Banat, Transilvania, Valahia, Moldova, Macedonia”.>

 

SURSA

Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Humanitas, București, 1997, pp. 310-311, 315.

NOTĂ

Versiuni românești de Marius Teja.



Tini lună anghilicioasâ – Tu lună strălucitoare

Tini lună anghilicioasâ,
Eshtsâ analtâ, dipârtoasâ,
Tsi vedz` oaminji, tsi vedz` lumi,
Nu`l vidzushi pi gionli a meu ?!

(Tu lună strălucitoare

Ești sus, departe

Ce vezi oameni, ce vezi lumi

Nu-l văzuși pe junele meu?!)

Refren-Refren
Ts`ul vidzui, ts`ul cânâscui,
Lea mushată anvirinată…
Ts`ul vidzui, ts`ul cânâscui,
Lea mushată anvirinată…

(Îl văzui, îl cunoscui

Tu frumoasă necăjită

Îl văzui, îl cunoscui

Tu frumoasă necăjită)


Tini lună, tini bună,
Dzâ`i lea tini, acasâ z`yinâ
lu`ashteaptâ a lui ficiori,
Înveasta, lunâ dit niori…

(Tu lună, tu bună

Zi-i tu acasă să vină

Că-l așteaptă al lui feciori

Nevasta, lună din nori)

Refren-
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Tini lună anghilicioasâ , ”giony” / Versuri, 7 martie 2012, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---tini-lun---anghilicioas--/3047 (Audio)

 


 

Suflit amar – Suflet amar

Suflit amar, mi pidipsishi
Ca sâ`nhi chier inima ti`unâ featâ
Suflit amar, mi pidipsishi
Ca sâ`nhi chier inima ti`unâ featâ..

 (Suflet amar, mă pedepsiși

 Ca să-mi pierd inima pentru o fată

Suflet amar, mă pedepsiși

 Ca să-mi pierd inima pentru o fată)

 

Refren-Refren
Nu shtiu tse inima nhi`anfârmâcatâ
Nu shtiu tse î`nhi mi doari ashi..
Nu shtiu tse inima nhi`anfârmâcatâ
Nu shtiu tse î`nhi mi doari ashi..

 (Nu știu de ce inima mi-e întristată

 Nu știu de ce mă doare așa

Nu știu de ce inima mi-e întristată

 Nu știu de ce mă doare așa)


Dă`nhi un pahar, dorlu`i amar,
Ca sâ`nhi treacâ arăulu dit chieptu
Dă`nhi un pahar, dorlu`i amar,
Ca sâ`nhi treacâ arăulu dit chieptu..

 (Dă-mi un pahar, doru-i amar

 Ca să-mi treacă durerea din piept

Dă-mi un pahar, doru-i amar

 Ca să-mi treacă durerea din piept)


Refren-
Refren

Tsigarâ dă`nhi, nu`i fârmac
Ma arău ca dorlu di la vruta
Tsigarâ dă`nhi, nu`i fârmac
Ma arău ca dorlu di la vruta…

 (Țigară dă-mi că nu-i otravă

 Mai rea ca dorul de iubita

Țigară dă-mi că nu-i otravă

 Mai rea ca dorul de iubita)


Refren-
Refren

Itrii dă`nhi, vrută s`mi vrei,
Ca s`tsâ spun cânticlu a meu di vreari
Itrii dă`nhi, vrută s`mi vrei,
Ca s`tsâ spun cânticlu a meu di vreari..
(Leac dă-mi iubito să mă iubești

 Ca să-ți spun cântecul meu de iubire

 Leac dă-mi iubito să mă iubești

 Ca să-ți spun cântecul meu de iubire)

 

Refren-Refren
 

 

 

SURSA

 

D!N4MO g!rl, Vlahos - Suflit amar (BLUES), ”giony” / Versuri, 30 ianuarie 2012, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---suflit-amar-%28blues%29/2999 (Audio)

 



 

Di Pilistera pân` la Pindu,- Din Pilistera până în Pind

Di Pilistera pân` la Pindu 
S`dishteaptâ armânlu di cum avdi 
Câmbănji asunâ apirindu 
Di Pashti sh`di primuvearâ.. 

(Din Pilistera până în Pind

Se trezește aromânul cum aude

Clopotele sunând venirea

Paștelui și a primăverii)


Lutseashti fatsa ca di soari 
Shi`ambeatâ mintea di harau` 
Shi`nhi treamburâ, ciudii mari, 
Cu vintu, hlambura `tsea noaua`.. 

(Strălucește fața ca soarele

Și îmbată mintea de bucurie

Și-mi tremură, minune mari

Cu vântul, steagul cel nou)


Ieshi tu migdani vrută soi` 
Ta`s cutreamurâ dushmanjii 
Di`a tali armi, di`a ta boi` 
Di`a tăi ficiori – gionji ca aslanji.. 

(Ieși în față iubit neam

Ca să tremure dușmanii

De ale tale arme, de a ta statură

De ai tăi feciori, viteji ca leii)


S`avdza fluiarâ di harau` 
Noaptea tricu shi soarli deadi 
Shi`analtsâ hlambura `tsea noaua` 
 lumea adzâ iar ti veadi.. 

(Se auzi fluier de bucurie

Noaptea trecu și soarele răsări

Și înalță steagul cel nou

Că lumea azi iar te vede)

 

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Di Pilistera pân` la Pindu, ”giony” / Versuri, 1 decembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---di-pilistera-p--n--la-pindu/2930 (Audio)

 

 


 

Nu voi s-ti ved cu altu bârbat – Nu vreau să te văd cu alt bărbat

Ti vidzui lea vruta mea, 
Ti vidzui mini iara… 
Inima tsi`nhi lâcrâma, 
Suschira, ti câfta… 

(Te văzui tu iubita mea

Te văzui eu iar

Inima ce-mi lăcrima

Suspina, te căuta)

 

Refren-Refren
Nu, nu, nu voi s`ti ved cu altu bârbat 
 tse vrută`nhi mi`arâseshi, 
Hiu anfârmâcat… 
Nu, nu, nu voi s`ti ved cu altu bârbat 
 tse vrută`nhi mi`arâseshi, 
Hiu anfârmâcat… 

(Nu, nu, nu vreau să te văd cu alt bărbat

De ce iubito mă înșelași

Sunt nefericit

Nu, nu, nu vreau să te văd cu alt bărbat

De ce iubito mă înșelași

Sunt nefericit)


S`nu`nhi tsâ parâ vrută arău, 
Di mini sh`suflitlu a meu 
Tsi`i ca apa di izvor, 
Va seacă di a tău dor… 
(Să nu-ți pară iubito rău

De mine și sufletul meu

Ce-i ca apa de izvor

Va seca de al tău dor)

 

Io vrută când ti videam, 
Mari arău io ma nhi`adram, 
Inima tsi`nhi lâcrâma, 
Suschira, ti câfta… 

(Eu iubito când te vedeam

Mare rău eu îmi făceam

Inima ce-mi lăcrima

Suspina, te căuta)


Refren-
Refren

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Nu voi s-ti ved cu altu bârbat, ”giony” / Versuri, 18 noiembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---nu-voi-s-ti-ved-cu-altu-b--rbat/2920 (Audio)

 

 


 

Feata mea shi steaua mea - Fata mea și steaua mea

Yina lea feată, yina tin` cu mini, 
Yina lea feată, nu mutrea lumea, 
Yina lea feată shi`alasâ arshinea, 
Cu arshinea nu adari tsiva.. 
(Vino tu fato, vino tu cu mine

Vinou tu fato, nu te uita la lume

Vino tu fato și lasă rușinea

Cu rușinea nu faci nimic)

 

Refren-Refren
Feata mea shi steaua mea 
Yina lea feată, nu mutrea, 
Yina tini, feata mea, 
Shi`alasâ arshinea.. 

(Fata mea și steaua mea

Vino tu fato, să nu-ți pese

Vino tu, fata mea

Și lasă rușinea)


Gione,  shtii mi minduii la tini, 
La atseali zboarâ greali tsi`nhi dzâseshi, 
Va z`yin mâni sâ`nhi mi`adun cu tini, 
Sum aumbra atsea di la ciresh.. 

(June, să știi că mă gândii la tine

La acele vorbe grele ce-m ziseși

Voi veni mâine să mă întâlnesc cu tine

Sub umbra cea de la cireș)


Refren-
Refren

Tsi`alargu nhi si pari dzâua di mâni, 
Ca soarli sh`ca luna di pi tser, 
Va`nhi ti`ashteptu aclo iu apa curâ 
Iu săltsili adarâ cârunâ.. 

(Ce departe mi se pare ziua de mâine

Te voi aștepta acolo unde râul curge

Unde salciile fac cunună)


Refren-
Refren

  

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Feata mea shi steaua mea, ”giony” / Versuri, 4 octombrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---feata-mea-shi-steaua-mea/2866 (Audio)

 

 


 

Lândzâdzâi câ`nhi ti`am tu vreari – M-am îmbolnăvit pentru că te iubesc

 

Yislu tsi searâ di searâ 
Câtâ inima mea yini 
Nu`nhi mi`alasâ, nu`nhi mi`ascultâ 
Î`nhi ti caftâ mash pi tini... 

(Visul care seară de seară

Spre inima mea vine

Nu mă lasă, nu mă ascultă

Mi te caută doar pe tine)

 

Refren-Refren
Lândzâdzâi câ`nhi ti`am tu vreari 
Nu shtiu cum s`ti aduc nâpoi 
Mash di adun va n`avem hari 
Can nu a s`hibâ ca noi doi… 

(M-am îmbolnăvit pentru că te iubesc

Nu știu cum să te aduc înapoi

Doar împreună vom avea har

Nimeni nu va fi ca noi doi)


Yislu tsi searâ di searâ 
Câtâ tini mi pitreatsi 
Di dealihea vâr  oarâ 
Va`l biem ca apa aratsi… 

(Visul care seară de seară

Spre tine mă trimite

Cu adevărat vreodată

Îl vom bea ca apa rece)


Refren-
Refren

Dorlu di la tini vrută 
Câtâ inima mea yini 
Nu`nhi mi`alasâ, nu`nhi mi`ascultâ 
Î`nhi ti caftâ mash pi tini... 

(Dorul de tine iubito

Spre inima mea vine

Nu mă lasă, nu mă ascultă

Mi te caută doar pe tine)


Refren-
Refren

  

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Lândzâdzâi câ`nhi ti`am tu vreari (BLUES), ”giony” / Versuri, 22 mai 2011 , http://giony.ro/versuri-p/vlahos---l--ndz--dz--i-c---nhi-ti-am-tu-vreari-(blues)/2721 (Audio)

 

 

 

O lăi munte, o lea dzeană – O, măi munte, o, măi deal

 

O lăi munte, shi`o lea dzeană, 
Pleacâ`nhi ti nica niheamâ.. 
O lăi munte, shi`o lea dzeană, 
Pleacâ`nhi ti nica niheamâ… 

(O, măi munte și o, măi deal

Apleacă-mi-te încă puțin

O, măi munte și o, măi deal

Apleacă-mi-te încă puțin)


Pleacâ`ti shi fă`ti în padi 
Ta sâ`nhi ved casa ali dadi… 
Pleacâ`ti shi fă`ti în padi 
Ta sâ`nhi ved casa ali dadi… 

(Apleacă-te și fă-te câmpie

Ca să-mi văd casa mamei

Apleacă-te și fă-te câmpie

Ca să-mi văd casa mamei)


Fă`nhi`ti padi, fă`nhi`ti locu 
Ta sâ`nhi ved vatra cu focu.. 
Fă`nhi`ti padi, fă`nhi`ti locu 
Ta sâ`nhi ved vatra cu focu.. 

(Fă-mi-te cîmpie, fă-mi-te șes

Ca să-mi văd vatra cu foc

Fă-mi-te cîmpie, fă-mi-te șes

Ca să-mi văd vatra cu foc)


S`mi fâtseam azbuirâtor 
Ta`s azboir la niori.. 
S`mi fâtseam azbuirâtor 
Ta`s azboir la niori.. 

(Să mă fac pasăre

Ca să zbor la nori

Să mă fac pasăre

Ca să zbor la nori)


S`neg la dada tu ubor 
Ta sâ`nhi plângu a meu dor.. 
S`neg la dada tu ubor 
Ta sâ`nhi plângu a meu dor.. 

(Să merg la mama în curte

Ca să-mi plâng al meu dor

Să merg la mama în curte

Ca să-mi plâng al meu dor)


 

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - O lăi munte, o lea dzeană, ”giony” / Versuri, 30 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---o-l--i-munte--o-lea-dzean--/2673 (Audio)

 

 

 

Mutâ nune hlambura – Sus nașule steagul

 

Vini dzâua di harau` 
Hiija s`fatsi înveastâ noau` 
Plângu chicutli din casâ 
Feata cuiblu a ei shi`alasâ. 

(Veni ziua nunții

Fiica se face mireasă

Plâng cu lacrimi acasă

Fata cuibul ei își lasă)

 

Refren-Refren
Mutâ nune hlambura 
Treili meari aroshi 
Shi purtati cu`a tăi sots` 
Trâdzedz` corlu pi`un cicior. 

(Sus nașule steagul

Cu trei mere roșii

Și purtate cu ai tăi prieteni

Trageți hora pe un picior)


Pi fatsa a ta curatâ 
Voi tas curâ bunâteatsi 
Shi din grailu a tău di njiari 
Voi s`aduts harau` mari. 

(Pe fața ta curată

Vreau să văd bunătate

Și cu vocea ta de miere

Vreau să aduci bucurie mare)


Refren-
Refren

Cu giuldănjili di flurii 
Shi`aliveii di aruveii 
Va`s ascapiri ca  steau` 
Hiija mea albâ ca neau`. 

(Cu salbele de galbeni

Și  de

Vei scânteia ca o stea

Fiica alba ca neaua)


Refren-
Refren


 

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Mutâ nune hlambura, ”giony” / Versuri, 17 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---mut---nune-hlambura/2655 (Audio)

 

 

 

Un câti un – Unul câte unul

 

Bati vintul, bati more, 
Bat fluieri pit munts` 
Deadi iarba, deadi more, 
Ies armânjii tuts`… 

(Bate vântul, bate măi

Cântă fluiere prin munți

Răsare iarba, răsare măi

Ies aromânii toți)

 

Refren-Refren
Un câti un, s`ti ia haraua, 
Sâ`i zâlipseascâ tutâ dunjiaua. 
Un câti un, s`ti ia haraua, 
Sâ`i zâlipseascâ tutâ dunjiaua. 

(Unul câte unul, să te bucuri

Să-i invidieze toată lumea

Unul câte unul, să te bucuri

Să-i invidieze toată lumea)


Bati vintul, bati more, 
Bati shi`s dirinâ 
Ies musheatili armâni 
Tâsh di Samarina… 

(Bate vântul, bate măi

Bate și se împrăștie

Ies frumoasele aromâne

Tocmai din Samarina)


Refren-
Refren

Tsi mushat î`shi pascu 
Primuveara oili 
Ies îmsheatili aromâni 
Tâsh di pirivoli.. 

(Ce frumos pasc

Primăvara oile

Ies frumoasele aromâne

Tocmai din Perivole)


Refren-
Refren


 

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Un câti un, ”giony” / Versuri, 3 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---un-c--ti-un/2641 (Audio)

 

 


 

Gramustea - Gramustea

Mi`anghisedz, tut ma`nhi ved 

Gramustea cu pirifanji 
Casi analti ca palati 
Înveasti îmsheati cu hârsafi.. 

(Visez, tot mi te mai văd

Gramustea mândră

Case înalte ca palate

Gospodine frumoase)

 

Refren-Refren
Gramustea noastâ`i alâvdatâ 
Iu chirushi cu mushuteatsâ 
Ti tini plângu, jilescu, 
Shi armânjii tora tsâ grescu.. 

(Gramustea noastră lăudată

Unde ai dispărut cu frumusețea ta

Pentru tine plâng, jelesc

Și aromânii acum te amintesc)


Mi`anghisedz, tut ma`nhi ved 
Aushii a noshtsâ iu mai shedu 
Uidisits` shi`armâtusits` 
Tinjisits` shi zâilipsits`.. 

(Visez, tot mi te mai văd

Bătrânii nostri unde mai șed

Perechi frumoase

Cinstite și invidiate)


Refren-
Refren

Mi`anghisedz, tut ma`nhi ved 
Numtsâ, corlu, feati, înveasti, 
Ardâpsiti ca daileani 
Gionji aleptsâ tuts` cu anami.. 

(Visez, tot mi te mai văd

Nunți, hoeă, fete, neveste

Mândre împodobite

Juni aleși toți cu renume)


Refren-
Refren


 

SURSA

D!N4MO g!rl, VlahosGramustea, ”giony” / Versuri, 30 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---gramustea/2638 (Audio)

 

 


 

Lea musheata armânâ – Tu frumoaso aromână



Lea musheata armânâ, 
La shopatlu din vali 
Totna` când nedz` 
Î`nhi badz` mirachi mari. 

(Tu frumoaso aromână

La izvorul din vale

Mereu când mergi

Îmi faci o bucurie mare)

 

Refren-Refren
Oh lele le oh, 
Cât î`nhi ti`am tu vreari 
Oh lele le oh, 
Dă`nhi si`unâ bâsheari! 

(Oh lele le oh

Cât te iubesc

Oh lele le oh

Dă-mi și o sărutare!)

 

Ah armâna mea, 
Stai s`tsâ dzâc un zbor 
 tora cu tini 
Mini voi s`mi ansor. 
(Ah aromâna mea

Stai să-zic o vorbă

Că acum cu tine

Eu vreau să mă însor)

 

Refren-Refren

Ah armâna mea, 
Trup di fidanâ 
Cum sâ`nhi fac s`tsâ dzâc 
Pi suflit nhi`am  rana. 

(Ah aromâna mea

Trup ca vlăstar

Cum să fac să-ți zic

În suflet îmi am o rană)


Refren-
Refren

Mas vrei tini gione 
S`hiu înveasta tau` 
Hai la mini acasâ 
Tas fâtsem harau`. 
(Dacă vrei tu june

Să fiu nevasta ta

Hai la mine acasă

Ca să facem nuntă)

 

Refren-Refren

 


SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Lea musheata armânâ, ”giony” / Versuri, 23 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---lea-musheata-arm--n--/2632 (Audio)

 

 

 

 

 

Gura ta - Gura ta

Gura ta, gura ta more lea feată, 
Pari câ`i, pari câ`i cireashâ coaptâ! 
Gura ta, gura ta more lea feată, 
Pari câ`i, pari câ`i cireashâ coaptâ! 

(Gura ta, gura ta, măi tu fato

Pare că-i, pare că-I cireașă coaptă

Gura ta, gura ta, măi tu fato

Pare că-i, pare că-I cireașă coaptă)


Nu mutrea, nu mutrea gione la mini 
 nh`iasti,  nh`iasti arshini di lumi! 
Nu mutrea, nu mutrea gione la mini 
 nh`iasti,  nh`iasti arshini di lumi! 

(Nu te uita, nu te uita june la mine

Că-mi este, că-mi este rușine de lume

Nu te uita, nu te uita june la mine

Că-mi este, că-mi este rușine de lume)


Mas nu vrei, mas nu vrei s`tsâ ies în cali 
Feată dă`nhi, feată dă`nhi sh`unâ bâsheari! 
Mas nu vrei, mas nu vrei s`tsâ ies în cali 
Feată dă`nhi, feată dă`nhi sh`unâ bâsheari! 

(Dacă nu vrei, dacă nu vrei să-ți ies în cale

Fato dă-mi, fato dă-mi și o sărutare!

Dacă nu vrei, dacă nu vrei să-ți ies în cale

Fato dă-mi, fato dă-mi și o sărutare!)


Armână, armână s`tsâ dzâc un zboru 
Io cu tini, io cu tini voi s`mi ansoru! 
Armână, armână s`tsâ dzâc un zboru 
Io cu tini, io cu tini voi s`mi ansoru! 

(Aromânco, aromânco să-ți zic și un cuvânt

Eu cu tine, eu cu tine vreau să mă însor!

Aromânco, aromânco să-ți zic și un cuvânt

Eu cu tine, eu cu tine vreau să mă însor!)

·

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Gura ta, ”giony” / Versuri, 19 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---gura-ta-/2628 (Audio) 

 

 


 

Ghin` vinit oaspitsii a mei – Bine ați venit oaspeții mei

 

Ghin` vinit oaspitsii a mei 
Cu`ncherdu a voasti harei 
S`vâ bâneadzâ preachea noau` 
Sânâtati multâ a voau`.. 

(Bine ați venit oaspeții mei

Cu câștig să fie a voastră nuntă

Să vă trăiască noua pereche

Multă sănătate vouă)


Eu di la pârintsâ yin` 
Yin` cu suflit, nu cu schin 
Cu cumnati sh`cu cumnats` 
Nhi`alâsai surori sh`frats`.. 

(Eu de la părinți vin

Vin cu suflet, nu cu spin

Cu cumnate și cu cumnați

Îmi lăsai surori și frați)


Dada cându mi pitricu 
Deadi stani cât putu 
Bair galbin di flurii 
Urnimii pistii urnimii.. 

(Mama când m-a trimis

Dădu oi cât a putut

Salbă de galbeni

Sfaturi peste sfaturi)


A lăi oaminji mult cu dor 
Oarâ s`nu`nhi bâgats` la zbor, 
La mâcari sh`la huzmets` 
Cara`s vrets` ghinets` s`avets`.. 

(Măi oameni cu mult dor

Să nu țineți de seamă la vorbă,

La mâncare și la treburi

Dacă vreți fericire să aveți)


SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Ghin` vinit oaspitsii a mei, ”giony” / Versuri, 3 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---ghin--vinit-oaspitsii-a-mei/2611 (Audio)

 

 


 

Arucâ-ti tu bratsâli a meali – Aruncă-te în brațele mele

Nu shtiu  tse pi minduiari cându`nhi shed 
Nu shtiu, nu shtiu  tse mash pi tini voi s`ti ved. 
Nu shtiu  tse pi minduiari cându`nhi shed 
Nu shtiu  tse mash pi tini voi s`ti ved. 

(Nu știu de ce pe gânduri eu când stau

Nu știu, nu știu de ce doar pe tine eu vreau să te văd

Nu știu de ce pe gânduri eu când stau

Nu știu, nu știu de ce doar pe tine eu vreau să te văd)

 

Refren-Refren
Feată cari noptsâli le`adrashi cu hari 
Steauâ di vreari… 
Arucâ-ti tu bratsâli a meali 
S`ti ved cât te`am tu vreari 
 ti voi ta si`hii a mea, 
Si`hii a mea ti niturnari 
Va si`hii a meaaa... 

(Fato care nopțile le-ai făcut placate

Steaua iubirii

Aruncă-te în brațele mele

Să te văd cât te iubesc

Că te vreau să fii a mea

Să fii a mea fără întoarcere

Vei fi a mea)


Atumtsea io, pi minduiari cându`nhi shed 
Nu shtiu  tse mash pi tini voi s`ti ved 
Atumtsea io, pi minduiari cându`nhi shed 
Nu shtiu  tse mash pi tini voi s`ti ved 

(Atunci eu când pe gânduri când îmi stau

Nu știu de ce doar pe tine vreau să te văd

Atunci eu când pe gânduri când îmi stau

Nu știu de ce doar pe tine vreau să te văd)


Refren-
Refren
Ti ved lea vrută pi valea`n plinâ cu lilici 
Cum alâgai aclo tu`msheata pâdurici 
Ti ved lea vrută pi valea`n plinâ cu lilici 
Cum alâgai aclo tu`msheata pâdurici. 

(Te văd tu iubito în valea plină de flori

Cum alergai acolo în frumoasa pădurice

Te văd tu iubito în valea plină de flori

Cum alergai acolo în frumoasa pădurice)


Refren-
Refren


 

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Arucâ-ti tu bratsâli a meali, ”giony” / Versuri, 13 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---aruc---ti-tu-brats--li-a-meali/2569 (Audio)

 

 



 

Agapi multâ – Multă fericire

 

Un pui tsi azboairâ pit niori 
Mutreashti mash la ei 
La  featâ, lele, la  fcior 
La scumpa agapi a lor. 

(O pasăre care zboară printre nori

Privește doar la ei

La o fată, lele, la un băiat

La scumpa fericire a lor)


La  featâ, lele, la  fcior 
La scumpa agapi a lor. 
(La o fată, lele, la un băiat

La scumpa fericire a lor)

 

Refren-Refren
Agapi multâ, agapi multâ 
Voi doii s`avets 
Agapi multâ, agapi multâ 
Bana s`u tritsets`. 

(Multă fericire, multă fericire

Voi amândoi să aveți

Multă fericire, multă fericire

Viața s-o treceți)

 

Puilu pi veargâ shidea 
Sh`la ei ma`shi mutrea 
Ascultâ feată lilicea mea 
Ma z`yinhi cu agapea ta. 
(Pasărea pe o ramură stătea

Și doar la ei se uita

Ascultă fato floarea mea

Dacă vii cu fericirea ta)

 

Ascultâ feată lilicea mea 
Ma z`yinhi cu agapea ta. 
(Ascultă fato floarea mea

Dacă vii cu fericirea ta)

 

Refren-Refren

Feată, doii  cânâscum 
Sh`multu noi  vrum 
Feată, doii a  luăm, lele 
Sh`bana s`u bânăm. 
(Fato când ne-am cunoscut

Și mult ne-am iubit

Fato noi doi să ne luăm

Și viața s-o trăim)

 

Feată, doii a  luăm, lele 
Sh`bana s`u bânăm. 
(Fato noi doi să ne luăm

Și viața s-o trăim)

 

Refren-Refren

SURSA

 

D!N4MO g!rl, Vlahos - Agapi multâ, ”giony” / Versuri, 13 decembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---agapi-mult--/2490 (Audio)

 


 

Lilicea atsea imsheatâ iasti ea – Floarea aceea frumoasă este ea

Aclo sus nalt` tu munti 
Unâ crutsi pi murmintu 
Ninga crutsi  lilici 
Ligânatâ mash di vintu. 

(Acolo sus înalt în munte

O cruce pe mormânt

Lângă cruce o floare

Legănată doar de vânt)


Turmili di oi sh`di căpri 
Tahinărli u`anjiurdzescu 
Pascu iarba di`anvârliga 
Ma picurarii nu`l cârtescu. 

(Turmele de oi și capre

Diminețile o miros

Pasc iarba împrejur

Dar păcurarii nu le deranjează)

 

Refren-Refren
Lilicea atsea 
Îmsheatâ iasti ea 
Ca mirgeana dit amari 
Pi murmintul di pi munti 
Siminatâ`n Grailu Mari. 

(Floarea aceea

Frumoasă este ea

Ca mărgeanul din mare

Pe mormântul de pe munte

 

Semănată în Graiul Mare)
Siminatâ`i di`unâ featâ 
Albâ, analtâ ca  dzânâ 
Shi udatâ cu gâleata 
Unâ`ntreagâ sâptâmânâ. 

(Semănată-i de o fată

Albă, înaltă ca o zână

Și udată cu găleata

O întreagă săptămână)


Ninga caplu a picurarlui 
Vâtâmatâ sus la stani 
Siminatâ`i fu lilicea 
Di`armâna ca fidanâ. 

(Lângă capul păcurarului

Ucis sus la stână

Semănată-i fu floarea

De aromânca ca vlăstarul)


Refren-
Refren

Ti`atsea turmi nu u pascu 
Pi lilicea ali vreari 
Cari a u pascu tu minutâ 
Pi murminti analtu chiari. 

(De aceea turmele nu o pasc

Floarea iubirii

Cele care o pasc într-un minut

Pe mormânt sus piere)


Refren-
Refren


 

SURSA

 

D!N4MO g!rl, Vlahos - Lilicea atsea imsheatâ iasti ea, ”giony” / Versuri, 23 noiembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---lilicea-atsea-imsheat---iasti-ea/2460 (Audio)

 

 


 

Tu inimâ eu ti purtam – În inimă eu te purtam

Tu inimâ eu ti purtam 
Sh`mutream lea Marie 
Naca ti videam..

(În inimă eu te purtam

Și priveam, tu Marie

Încercam să te văd)

 

Refren-Refren
Spuni lea Marie un lai zbor 
 tse tini mi alâsashi, 
Mi agârshishi.. 
De si nu mi vreai 
Mintea nhi`u videai 
Naca ni pârintsâi la mini 
Nu`nhi ti da... 
(Spune tu Marie un nefericit cuvânt

De ce tu m-ai lăsat

M-ai uitat

Deși nu mă iubeai

Mintea mi-o vedeai

Încă însă părinții

Mie nu mi te dau)

 

Io ca soari, tini ca luna 
Doii noi Marieee 
Lumea lâcrâmam.. 

(Eu ca soare, tu ca luna

Amândoi noi Marie

Lumea lăcrima)


Refren-
Refren


 

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Tu inimâ eu ti purtam, ”giony” / Versuri,28 septembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---tu-inim---eu-ti-purtam/2403 (Audio)

 

 



 

Xeanili - Străinătatea

 

Cântâ cuclu pisti tser 
La atsei muntsâ, muntsâ xenji 
Multsâ anji tu xeani adrai 
Io aveari nhi`amintai. 
Xeanili cari li tricui 
Dzuuâ albâ nu vidzui 
Tut cu cântic anchiseau 
Ma cu plângu si turnau. 

(Cântă cucul peste cer

În acei munți, munți străini

Mulți ani în străinătate am stat

Eu avere multă am făcut.

În străinătatea în care am stat

Zi albă nu am văzut

Tot cu cântec începea

Dar cu plâns se termina.)

 

Refren 1 – Refren 1
Io tu xeani nu pot shed 
Hoara mea io voi s`u ved 
Ma sh`mârata dada mea 
Tsi cu plângu mi`ashtipta. 
(Eu în străinătate nu pot să stau

Satul meu eu vreau să o văd

Dar și biata mama mea

Care plânsă mă aștepta)

 

Refren 2 – Refren 2
Nu pot cama mini shed 
Isusita voi s`u ved 
Voi s`avem tut tsi`i mai bun 
Sh`bana s`u bânăm de`adun! 

(Nu mai pot eu să stau

Logodnica vreau să o văd

Vreau să avem tot ce-i mai bun

Și viața s-o trăim împreună!)


Cali lungâ, voi nu voi, 
Ditu` xeani yin nâpoi 
Oarâ bunâ sh`cali ambar 
Cu bineclu ancâlar. 
Mi turnai tu hoara mea 
Shopatlu iu curlidza 
Vruta mea iu`nhi mi`ashtipta 
Shi cu arâslu mi hârsea. 

(Cale lungă vreau, nu vreau

Din străinătate vin înapoi

Să fie într-un ceas bun și drum bun

Pe calul înșeuat

M-am întors în satul meu

Unde izvorul susura

Unde iubita mea mă aștepta

Și cu râsul ei mă bucura.)


Refren 1 –
Refren 1

Refren 2 –
Refren 2


 

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos – Xeanili, ”giony” / Versuri, 27 septembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---xeanili/2395 (Audio)

 

 

 

Cafi dzâu ti videam - În fiecare zi te vedeam

Cafi dzâu ti videam 
Pi la poarta mea tritseai 
Cafi dzâu ti videam 
Vream s`tsâ grescu sh`nu puteam. 

(În fiecare zi te vedeam

Pe la poarta mea treceai

În fiecare zi te vedeam

Vream să-ți grăiesc și nu puteam.)

 

Refren 1 – Refren 1
Inima`nhi cripa, 
Tini nu î`nhi greai 
Inima`nhi cripa, vrută, 
 ti vream sh`muream. 

(Inima-mi crăpa

Tu nu-m grăiai

Inima-mi crăpa, iubito,

Că te iubeam și muream)

 

Refren 2 – Refren 2
Nu ti arshuneadzâ vrută 
Nu mutrea sub ocli tini 
Spuni`nhi numa ta 
Iau vrearea mea. 

(Nu te rușina iubito

Nu privi sub ochi tu

Spune-mi numele tău

Ia iubirea mea)

 

Cafi dzâu ti videam 
Pi la mini când tritseai 
Cafi dzâu ti mutream 
Ochii a tăi io îi câftam. 

(În fiecare zi te vedeam

Pe la mine când treceai

În fiecare zi te priveam

Ochii tăi îi căutam)


Refren 1 –
Refren 1

Refren 2 – Refren 2

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Cafi dzâu ti videam, ”giony” / Versuri, 19 septembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---cafi-dz--u-ti-videam/2380 (Audio)

 

 

 

Noaptea cându yini –Noaptea când vine

 

Noaptea cându yini 
La firida mea 
Tu yis î`nhi ti`adutsi 
Pi tini steaua mea. 

(Noaptea când vine

La fereastra mea

În vis mi te adduce

Pe tine steaua mea.)

 

Lilici aroshi ditru mai 
Dultsea mea featâ cu perlu lai. 
Lilici aroshi ditru mai 
Dultsea mea featâ cu perlu lai. 
(Flori roșii din mai

Dulcea mea fată cu părul negru

Flori roșii din mai

Dulcea mea fată cu părul negru.)


Luna ti analtsâ 
Un cântic ts`adutsi 
Cu bratsâli caldi 
Pi chieptu ca  crutsi. 

(Luna te înalță

Un cântec ți-aduce

Cu brațele calde

Pe pieptul ca o cruce.)


Dă`nhi tini feată mâna ta 
Mas` vrei ca s`hii înveasta mea. 
Dă`nhi tini feată mâna ta 
Mas` vrei ca s`hii înveasta mea. 

(Dă-mi tu fată mâna ta

Dacă vrei să fii nevasta mea.

Dă-mi tu fată mâna ta

Dacă vrei să fii nevasta mea.)


Pi bratsâli a meali 
Vruta mea sâ`nhi shedz` 
Tserlu c`un lutseafir 
Vruta mea su`l vedz`. 

(Pe brațele mele

Iubita mea să-mi șezi

Cerul ca un luceafăr

Iubita mea să-l vezi.)


Doii lea feată s`anghisăm 
 banâ`msheatâ   bânăm. 
Doii lea feată s`anghisăm 
 banâ`msheatâ   bânăm. 

(Amândoi fată să visăm

Că viață frumoasă vom trăi

Amândoi fată să visăm

Că viață frumoasă vom trăi)



 

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Noaptea cându yini, ”giony” / Versuri, 10 iulie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---noaptea-c--ndu-yini/2269 (Audio)

 

 


Lilici di vreari – Floarea iubirii

Mi`alinai în sus, 
Pi dzeana musheatâ 
Vruta ta sâ`nhi ved 
Aclo ea mi`ashteaptâ. 

(Mă urcai sus

Pe dealul frumos

Iubita ca să-mi văd

Acolo ea mă așteaptă.)

Aclotsi`n dzeanâ 
Vruta mi`ashtipta 
Lilici galbini ma nhi`arupea 
Di vreari dado, lea dado, dada mea. 

(Acolo sus

Ea mă aștepta

Flori galbene îmi rupea

Din iubire mamă, tu mamă, mama mea.)

Refren - Refren
Dada mea,  tse lea dado 
Î`nhi bati ashi inima, 
 tse, lea dado, î`nhi plângu 
Lailu uhtedz, 
Serili cu vruta, dado, va`nhi mi`anghisedz. 

(Mama mea, de ce tu mama

Îmi bate așa inima

De ce, tu mamă, îmi plâng

Nefericitul oftez

Serile cu iubita, mama, mă voi visa)

Vruta nhi vidzui 
Arâsi a ei fatsâ, 
Zboarâ luai sâ`i dzâc 
Shi`nhi s`arcă pi bratsâ. 

(Iubita îmi văzui

Râse a ei față,

Vorbe începui să-i zic

Si mi se aruncă în brațe.)

Pi bratsâ vruta 
Cându niu tsâneam 
Lilici galbini ma nhi`arupea 
Di vreari dado, lea dado, dada mea. 

(În brațe iubita

Când mi-o țineam

Flori galbene ea îmi rupee

Din iubire mama, tu mamă, mama mea.)

Refren -
Refren

Feată io ti voi, 
Voi ta  shtii thini 
Inima mi doari 
Sh`uhtedz io ti tini. 

(Fato eu te iubesc

Vreau ca să știi tu

Inima mă doare

Și oftez eu pentru tine.)

 shtii lăi gione 
 sh`mini ti voi 
S`nâ luăm noi gione, s`him noi doi 
Di vreari dado, lea dado, dada mea. 

(Să știi măi june

Că și eu te iubesc

Să ne luăm noi june, să fim noi amândoi

Din iubire mama, tu mama, mama mea.)

Refren -
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Vlahos - Lilici di vreari, ”giony” / Versuri, 29 iunie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---lilici-di-vreari/2251 (Audio)

 



Istoricul român Sorin Mitu (1965 Arad - ) a publicat în 1997 lucrarea Geneza identității naționale la românii ardeleni.

În cuprinsul volumul S. M. face referiri la aromânii emigrați în teritoriile dinastiei imperiale de Habsburg, în legătură cu un citat din scrierile lui Moise Nicoară (Nicorescu) (1784 Gyula*Ungaria – 1861 București*România), jurist militant pentru cauza națională a românilor ardeleni întemnițat în 1819-1821:


<(…) Chiar și comunități reduse numeric, cum ar fi slovacii colonizați în Banat sau aromânii, emigrați în părțile vestice și în Ungaria (98), pot fi adăugați, așa cum o face Moise Nicoară (99), acestei coaliții într-adevăr universal împotriva românilor. Se naște astfel clișeul poporului „înconjurat și subjugate de barbari, asuprit de toată lumea”, din formularea lui Papiu*, și ideea, puternic lansată la 1848, că „totul se conjurase în contra acestei națiuni”.


(…) O asemenea imagine a conspirației univerale anti-românești, care pare atît de modernă încât amintește de „agenturili” anului 1989 și de „războiul împotriva poporului român” (106), este extrem de bine conturată în scrierile lui Moise Nicoară din anii 1815-1819, ocazionate de acțiunea pentru impunerea unui episcop român la Arad.


 (…) Componența universală, modul diversionist și secret de acțiune, precum și agenții executanți ai conspirației împotriva românilor respectiv toate elementele principale ale clișeului sînt admirabil puse în evidență de către Nicoară, gestul său având și menirea de a dezvălui, a deconspira, a proiecta un fascicul orbitor de lumină asupra tainicului și odiosului complot.


Multe se șoptesc rumânilor la ureche și în multe chipuri se ațîță ei pe sub mînă, se scrie în memorial destinat împăratului din 15 august 1819, aci prin poliție și ramii ei care se întind pe ascuns [toate] sorțile și clasele de oameni, aci prin țînțari**, aci prin sîrbi, aci prin unguri, care voiesc binele patriei, alții care voiesc răzvrătire și răscoală, aci prin rumânii uniți***, aci prin luterani****, aci prin calvini*****, aci prin popistași****** și ce să grăiesc de jidovi?, aci prin muieri îndemnate și învățate în toate blăstămățiile, aci prin varmegii [=comitate*******, oficialitățile comitatelor] și alți diregători de tisturi suptrînduiți care  au ceva amestecare cu rumânii, și așa mai departe fără capăt.” (109) Toți sînt împotriva românilor, de la catolici pînă la israeliți, și chiar dacă alăturarea unor asemenea elemente are apparent nici o logică, ea se explică de fapt prin legăturile subterane ale conspirației care îi unește deopotrivă în spatele planului ocult menit să-i distrugă.


(…) Dar în reprezentările sale politico-naționale, marcate încă de prelungirile subterane ale solidarităților „ilirice”, de tip „națiune-confesiune”, inamicii cei mai periculoși nusunt sîrbii ortodocși (ca pentru majoritatea bănățenilor), ci maghiarii și germanii catolici , aromânii (ca unelte ale politicii vieneze) și chiar românii greco-catolici. Obsesiile sale se convertesc și se fixează în aceste direcții.


(…) Pe urmele înaintașilor iluminiști, reluînd uneori textual formulele lansate de către aceștia, Moise Nicoară reface imaginea spațiului pan-dacic locuit de români. În privința „prelungirilor” acestuia, neglijează romanitatea sud-dunăreană (probabil șidatorită faptului că se află într-un dur conflict politic și confessional cu aromânii din Viena și Ungaria, „țînțarii” pe care îi alătură conspirației oculte anti-românești), în schimb, vorbește adeseori despre românii din Rusia și nordul Mării Negre („Noua Serbie”), colonizați aici în secolul al XVIII lea din părțile sale bănățene și pe ai căror descendenți îi va întîlni în 1810, la București, ajunși în bune situații în armatele țarului.


NOTE S. M.

(98) Care la alt etaj al imaginii de sine sînt încorporați de  total identității naționale.

(99) Cornelia Bodea, Moise Nicoară (1784-1861) și rolul său în lupta pentru emanciparea national-religioasă a românilor din Banat și Crișana, Partea I, Arad, Tip. Diecezană, 1943 (anexele documenatre), pp. 329, 341, 366

(106) Sintagmă acreditată la începuturile anilor ’90 în lucrările  cu mare succes de public ale lui Dan Zamfirescu sau Pavel Coruț.

(109) Cornelia Bodea, op. cit., p. 329.>

 

 

SURSA

Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Humanitas, București, 1997, pp. 52-56, 226, 312.

 

NOTE M.T.

*Papiu=Alexandru Papiu-Ilarian (1827-1877) – jurist și istoric român ardelean,  unu din liderii revoluției din 1848-1849.

**țânțari – denumire data aromânilor de către sârbi.

***rumâni uniți – români aparținând Bisericii greco-catolice, adică Biserica unită cu Biserica catolică din 1699.

****luterani – creștini aparținând ramurii protestante initiate de teologul german Martin Luther (1483-1546).

*****calvini – creștin aparținând ramurii protestante inițiate de juristul francez Jean Calvin (1509-1564)

******popistași – denumire dată creștiniolor catolicilor păstoriți de papa de la Roma de către creștinii ortodcoși.

*******comitate – unități administrative- teritoriale în care a fost împărțită Transilvania după cucerirea de către regalitatea maghiară medieval.

NOTĂ

Versiuni românești de Marius Teja.

 


Bashi-mi – Sărută-mă

Noaptea anghhiliceasti cu luna na harneasti 
Lunjina di noapti di tini hiu diparti 
Noaptea anghhiliceasti cu luna na harneasti 
Lunjina di noapti di tini hiu diparti 

(Noaptea strălucește cu luna ne hrănește

Lumina de noapte, de tine sunt departe
Noaptea strălucește, cu luna ne hrănește

Lumina de noapte, de tine sunt departe)

Refren-Refren
S-mi iei di mana, s-mi iei in brata 
Bashimi bashimi lea feata bashimi 
S-mi iei di mana, s-mi iei in brata 
Bashimi bashimi lea feata bashimi 

(Să mă iei de mână, să mă iei în brațe

Sărută-mă, sărută-mă tu fato, sărută-mă
Să mă iei de mână, să mă iei în brațe

Sărută-mă, sărută-mă tu fato, sărută-mă)

Noi s-na bashem s-na adram na preacli 
Canu s-nu na sh-tiba sa vdzim diparti 
Noi s-na bashem s-na adram na preacli 
Canu s-nu na sh-tiba sa vdzim diparti 

(Noi să ne sărutăm, să fim o pereche

Nimeni să nu ne știe, să plecăm departe
Noi să ne sărutăm, să fim o pereche

Nimeni să nu ne știe, să plecăm departe)


Refren-
Refren

Ti vedu anvarligheata di steali tini feata 
Analtu pi tser laiu candu shedu noaptea pit plaiu 
Ti vedu anvarligheata di steali tini feata 
Analtu pi tser laiu candu shedu noaptea pit plaiu 

(Te văd înconjurată de stele tu fato

Sus pe cerul negru când șed noaptea pe plai
Te văd înconjurată de stele tu fato

Sus pe cerul negru când șed noaptea pe plai)

Refren-
Refren



SURSA

damy levendi, Grai Armanesc - Bashi-mi, ”giony” / Versuri, 3 mai 2011, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---bashi-mi/2688 (Audio)

 



 

Dorlu - Dorul

 

Refren-Refren

Dorlu, dorlu, dorlu mi lua
Dorlu, dorlu, dorlu mi lua

(Dorul, dorul, dorul mă luă
Dorul, dorul, dorul mă luă)

Dorlu mi acatsã nu stiu tsi sãi dzac
Canda il am tu bratã sh nu voiu tas lu aruc
Vrearea inji dzatsi ca vas hiu a iei
Sh mini la Doamne tsa dzac tas mi iei

(Dorul mă prinde, nu știu ce să-i zic

Parcă îl am în brațe și nu vreau să-l arunc

Iubirea îmi zice că voi fi al ei

Și eu măi Doamne îți zic să mă iei)

Refren
-Refren


Dorlu mi ia ti una featã armanã
Ca iasti ea una imshatã dzanã
Voi s-hiba a mea ca iasti imshatã
S-hiu mash cu ea cu aesta mavrumata

(Dorul mă ia pentru o fată aromână

Că este ea o frumoasă zână

Vreau să fie a mea că este frumoasă

Să fiu doar cu ea cu această fată cu ochi negri)

Refren
-Refren


As dau tsi s-hiba tas hiu cu ea
As dau ma multu decat inima mea
Ca iasti una steaua imshatã
Lilicea mea dultsi mavrumatã

(Voi da orice ca să fiu ea

Voi da mai mult decât inima mea

Că este o stea frumoasă

Floarea mea dulce cu ochi negri)

Refren
-Refren

 



 

SURSA

damy levendi, Grai ArmanescDorlu, ”giony” / Versuri, 3 mai 2011, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---dorlu/2687 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Ah Feata Armana – Ah fată aromână

 

Cafi seara candu sedu la tini minduiescu
La imshatsi ochi a tai tsi nu pot sa`i agarsescu
Cafi seara candu sedu la tini minduiescu
La imshatsi ochi a tai tsi nu pot sa`i agarsescu

(În fiecare seară când șed la tine mă gândesc

La frumoșii ochi ai tăi ce nu pot să-i uit

În fiecare seară când șed la tine mă gândesc

La frumoșii ochi ai tăi ce nu pot să-i uit)

 

Refren-Refren
Ah feata armana, ah dultsea mea dzana
Cum s-adar ca inima la tini tut u am
Ah feata armana, ah dultsea mea dzana
Cum s-adar ca inima la tini tut u am

(Ah fată aromână, ah dulcea mea zână

Cum să fac că inima la tine tot mi-o am

Ah fată aromână, ah dulcea mea zână

Cum să fac că inima la tine tot mi-o am)


Ochii a tai ca doaua steali, perlu neali neali
Tuta noaptea anghilicescu candu ti mutrescu
Ochii a tai ca doaua steali, perlu neali neali
Tuta noaptea anghilicescu candu ti mutrescu

(Ochii tăi ca două stele, părul bucle, bucle

Toată noaptea strălucesc când te privesc

Ochii tăi ca două stele, părul bucle, bucle

Toată noaptea strălucesc când te privesc)

 

Refren-Refren

Ma pi gura ta di njiari tsa dau na basheari
Feata armana dzana tsi adrasi tini armana
Ma pi gura ta di njiari tsa dau na basheari
Feata armana dzana tsi adrasi tini armana

(Dar pe gura ta de miere îți dau o sărutare

Fată aromână zână, ce făcuși tu aromână

Dar pe gura ta de miere îți dau o sărutare

Fată aromână zână, ce făcuși tu aromână)


Refren-
Refren

 

 

SURSA

damy levendi, Grai Armanesc - Ah Feata Armana, ”giony” / Versuri, 2 mai 2011, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---ah-feata-armana/2686 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Di Alargu – De departe

 

Di alargu vruta mea tsã ascriu 
S-nji aspuni di acasã voi  stiu 
Di multu vdzit ma nu aspusesi 
Ia ca tricura treii mesi 

(De departe iubita mea îți scriu

S-mi spui de acasă vreau să știu

De mult plecat dar nu spuseși

Ia că trecură trei luni)


Diparti hiu cavai di io 
Pi suflit nji-am mari caimo 
Cu tsi mirachi asteptu s-negu 
Acasa vruta mea su vedu 

(Departe sunt ca vai de eu

În suflet îmi am un mare dor

Cu câtă bucurie aștept să merg

Acasă iubita mea s-o văd)


Ma Dumnidzãlu tsi nji adrã 
Cu greu blastem mi blastimã 
O ca nji arãu ca mi mascã 
Avdzai ca vruta si martã 

(Dar Dumnezeu ce mi-a făcut

Cu greu blestem mă blestemă

O, ce rău mă lovi

Auzii că iubita se mărită)


Di arsini acasã nu potu s-negu 
Tru xinitie io vas shedu 
Tsi iaram gione ca stehiu 
Chirut tru xeani io va-nji hiu 
(De rușine acasă nu pot să merg

Între străini eu voi sta

Cât eram june, ca o fantomă

Pierdut între străini eu îmi voi fi)

 

Iara armaname na murisi 
Frate cu sora dispartsasi 
Ah lai xeana corbã s-mori 
 luasi di acasa a nostra fciori 

( ne-ai omorât

Frate cu soră despărțiși

Ah străinătate nenorocită să mori

Ne luași de acasă ai nostri feciori)

 

 

 

SURSA

damy levendi, Grai Armanesc - Di Alargu, ”giony” / Versuri, 1 mai 2011, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---di-alargu/2684 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Oarfana-i Feata – Orfană-i fata

 

Oarfana-i feata atsea dultsi 
Oarfana-i vruta atsea tsi s-dutsi 
Oarfana-i feata atsea dultsi 
Oarfana-i vruta atsea tsi s-dutsi 
La ei vrute imshat 
La ei vrute imshat 

(Orfană-i fata aceea dulce

Orfană-i fata aceea care se duce

Orfană-i fata aceea dulce

Orfană-i fata aceea care se duce

La al ei iubit frumos

La al ei iubit frumos)

 

Refren-Refren
Far` di mana sh far` di tata 
Oarfana iasti imshata feata 
Far` di mana sh far` di tata 
Oarfana iasti imshata feata 

(Făr’ de mama și făr‘ de tată

Orfană este frumoasa fată

Făr’ de mama și făr‘ de tată

Orfană este frumoasa fată)


Tu uboru sheadi si s-frandzi 
Sh a iei suflitu marata-sh plandzi 
Tu uboru sheadi si s-frandzi 
Sh a iei suflitu marata-sh plandzi 
La ei vrute imshat 
La ei vrute imshat 

(În curte șade și se frământă

Și al ei suflet biata își plânge

În curte șade și se frământă

Și al ei suflet biata își plânge)


Refren-
Refren

 

 

 

SURSA

damy levendi, Grai Armanesc - Oarfana-i Feata, ”giony” / Versuri,  30 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---oarfana-i-feata/2682 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Armana mea – Aromâna mea

  

Armâna mea cu ochi di steali 
Lenă, Lenă lea, 
Cara  shtii câ`nhi ti`am tu vreari 
Tini îmsheata mea.. 
Va`nhi tsâ ashternu lilici`n cali 
Ta`s caltsâ, vruta mea, pi iali. 
Io va`nhi ts`ashternu lilici`n cali 
Ta`s caltsâ, vruta mea, pi iali. 

(Aromâna mea cu ochi de stele

Eleno, Eleno, tu

Deci să știi că te iubesc

Pe tine frumoasa mea

Îți voi așterne flori în cale

Ca să calci, iubita mea, pe ele

Îți voi așterne flori în cale

Ca să calci, iubita mea, pe ele)


Armânlu a meu cu ochi di`amurâ 
Vrute, vrutlu a meu, 
Cu ochiu`ts lai ca di lândurâ 
Pilisterlu a meu.. 
Va`nhi ts`ashternu la cicioari 
Suflitlu a meu sh`njiatili a meali 
 a ta boatsi shi`a ta gurâ 
Pi mini, vrute, mi tuchirâ. 

(Aromânul meu cu ochii ca mura

Iubitule, iubitul meu

Cu ochii negri ca de rîndunică

Porumbelul meu

Îți voi așterne la picioare

Sufletul meu și frumusețea mea

Că a ta voce și a ta gură

Pe mine, iubite, mă topiră)


Cu tsi harau` sh`cu tsi hari 
Lenă, Lenă lea, 
I`nhi umpli suflitlu di vreari 
Tini îmsheata mea.. 
Va`nhi tsâ ashternu lilici`n cali 
Ta`s caltsâ, vruta mea, pi iali. 
Io va`nhi ts`ashternu lilici`n cali 
Ta`s caltsâ, vruta mea, pi iali. 

(Cu câtă bucurie și cu cât har

Eleno, Eleno, tu

 Îmi umpli sufletul de iubire

Tu frumoasa mea

Îți voi așterne flori în cale

Ca să calci, iubita mea, pe ele

Îți voi așterne flori în cale

Ca să calci, iubita mea, pe ele)

 



 

SURSA

damy levendi, Grai Armanesc - Armana mea, ”giony” / Versuri, 27 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---armana-mea/2665 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Marie - Marie

 

Seara somnulu nu mi ia 
Dzua mintea tut la tini iasti vruta mea 
Sa`nji dai vara semnu s`tsa vedu fatsa ta 
S`tsa bashu a ta gura dultsi ca njiarea 
Sa`nji dai vara semnu s`tsa vedu fatsa ta 
S`tsa bashu a ta gura dultsi ca njiarea 

(Seara somnul nu mă ia

Ziua mintea tot la tine mi-este, iubita mea

Să-mi dai vreun semn să-ți văd chipul tău

Să-ți sărut a ta gură dulce ca mierea

Să-mi dai vreun semn să-ți văd chipul tău

Să-ți sărut a ta gură dulce ca mierea)

 

Refren-Refren
Marie , Marie iu vdzisi Marie 
Lele va ti caftu iu tsi do tu lumi 
Marie , Marie iu vdzisi Marie 
Lele va ti caftu iu tsi do tu lumi 

(Marie, Marie, unde ai plecat Marie

Lele, te voi căuta oriunde în lume

Marie, Marie, unde ai plecat Marie

Lele, te voi căuta oriunde în lume)


Ditu atsea dzua tut asi armash 
Candu carti vidzui ca mi alasash 
Doamne tsi am fapta s`am ahtari soarta 
S`cheru una Marie tsi nui ca alta 
Doamne tsi am fapta s`am ahtari soarta 
S`cheru una Marie tsi nui ca alta 

(Din acea zi tot așa am rămas

Când scrisoare văzui că-mi lăsași

Doamne ce am făcut să am așa soartă

Să pierd o Marie care nu-i ca alta 

Doamne ce am făcut să am așa soartă

Să pierd o Marie care nu-i ca alta) 


Refren-
Refren

Marie Marie lele cat ti voi 
Adari tsi vrei cu mini mas ti torni napoi 
Su vedu nca una oara Dumnidzale voi 
Nu adrai tsiva catse mi alasasi 
Su vedu nca una oara Dumnidzale voi 
Nu adrai tsiva catse mi alasasi 

(Marie, Marie, lele, cât te iubesc

Fă ce vrei cu mine dacă te întorci înapoi

S-o văd încă o dată Doamne vreau

N-am greșit cu nimic, de ce m-a părăsit

S-o văd încă o dată Doamne vreau

N-am greșit cu nimic, de ce m-a părăsit)


Refren-
Refren


 

SURSA

damy levendi, Grai ArmanescMarie, ”giony” / Versuri, 27 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---marie/2664 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Dzua di Pasti – Ziua de Paște

 

Ah tsi dzua imshata iasti 
Nafoara anghiliceasti 
Soarli... 
Tu dzua di Pasti 

(Ah ce zi frumoasă este

Afară strălucește

Soarele

În ziua de Paste)


S'nadunam cu nic cu mare 
Tu casaba s'pi la hoari 
Ca'shi... 
Ii ghini armaname 

(Să ne strângem cu mic cu mare

În oraș și pe la sate

Că așa

E bine neam aromân)


Nidzem tas na videm soia 
S'videm pi papu s'pi maia 
Iesta.... 
Adram di tuta bana 

(Mergem ca să ne vedem rudele

Să vedem pe bunicul și pe bunica

Asta

Facem toată viața)


Vrui s'va dzac induau zboare 
Ca aza ii sarbatoare 
Naima... 
Naima naima mare 

(Vreau să vă zic vreo două vorbe

Că azi e sărbătoare

Cea mai

Cea mai, cea mai mare)



 

SURSA

damy levendi, Grai Armanesc - Dzua di Pasti, ”giony” / Versuri,  26 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---dzua-di-pasti/2663 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Tsi msheatã iasti Maria – Ce frumoasă este Maria

Nj'amu tu suflitu io unu caimo 
Cu Maria ta s'mi nsoru io 
Nj'amu tu suflitu io unu caimo 
Cu Maria ta s'mi nsoru io 

(Îmi am în suflet eu un dor

Cu Maria să mă însor

Îmi am în suflet eu un dor

Cu Maria să mă însor)

 

Refren-Refren
Ah tsi msheatã iasti 
Sotsã a mei v'aspunu 
Maria, mi hãrsescu io 
 tora ma nj'aflaiu uidia 

(Ah ce frumoasă este

Prietenii mei vă spun

Marie mă bucur eu

Că acum îmi găsii perechea)


Marie featã msheatã 
Va s'yinu sh'va'nj ti caftu nveastã 
Marie featã msheatã 
Va s'yinu sh'va'nj ti caftu nveastã 

(Marie fato frumoasă

Voi veni și mi te voi cere de nevastă

Marie fato frumoasă

Voi veni și mi te voi cere de nevastă)


Refren-
Refren

A lea , luai di nj'ankisii io 
La Maria inj dãnãsii io 
A lea , luai di nj'ankisii io 
La Maria inj dãnãsii io 

(Tu, am pornit eu

La Maria m-am oprit eu

Tu, am pornit eu

La Maria m-am oprit eu)


Refren-
Refren


 

SURSA

Maria, Grai Armanesc - Tsi msheatã iasti Maria, ”giony” / Versuri, 24 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---tsi-msheat---iasti-maria/2136 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


 





 

Mi luã dorlu – Mă luă dorul

Mi luã dorlu di tini vruta mea 
Hai s'nã adunãmu , s'azburãm tsiva 
Mi luã dorlu di tini vruta mea 
Hai s'nã adunãmu , s'azburãm tsiva 

(Mă luă dorul de tine iubita mea

Hai să ne întâlnim să vorbim ceva

Mă luă dorul de tine iubita mea

Hai să ne întâlnim să vorbim ceva)


Cãndu va s'yini inima va'nj batã 
Di a tãu , a mea scumpã featã 
Cãndu va s'yini inima va'nj batã 
Di a tãu , a mea scumpã featã 

(Când vei veni, inima îmi va bate

De al tău dor, a mea scumpă fată

Când vei veni, inima îmi va bate

De al tău dor, a mea scumpă fată)


S'ti iau in bratsã, di cãndu ti'ashteptu 
Sh'cu unã bãsheari , bana s'u dukescu 
S'ti iau in bratsã, di cãndu ti'ashteptu 
Sh'cu unã bãsheari , bana s'u dukescu 

(Să te iau în brațe, de când te aștept

Și cu o sărutare viața să o simt

Să te iau în brațe, de când te aștept

Și cu o sărutare viața să o simt)


Tu casabã , cu vruta mi'adunamu 
La cafine doji dipuneamu 
Tu casabã , cu vruta mi'adunamu 
La cafine doji dipuneamu 
(În oraș cu iubita mă întâlneam

La cafenea amândoi mergeam

În oraș cu iubita mă întâlneam

La cafenea amândoi mergeam)

 

 

 

SURSA

Maria, Grai Armanesc - Mi luã dorlu, ”giony” / Versuri,  10 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---mi-lu---dorlu/1604 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 


 

HAI MUTàCAPLU ARMÃNE – Hai ridică capul aromâne

Hai mutã caplu ARMÃNE 
Hai ia tufekia tru mãnã 
Hai ia tufekia tru mãnã 
Avdzã cãmbana cum bati 
Tu keptu inimã armãnã 
Tu keptu inimã armãnã 

 (Hai ridică capul aromâne

 Hai ia pușca în mână

 Hai ia pușca în mână

 Auzi clopotul cum bate

 În piept inimă aromână

În piept inimă aromână)

Hai mutã caplu ARMÃNE 
Hai s'nu tsã hibã arshini 
Hai s'nu tsã hibã arshini 
Nveatsã ficiorii s'tsã greascã 
Pi veacljia limbã armãneascã 
Pi veacljia limbã armãneascã 

 (Hai iridică capul aromâne

 Hai să nu-ți fie rușine

 Hai să nu-ți fie rușine

 Învață fiii să vorbească

 În vechea limbă aromână

În vechea limbă aromână)

Haidi mãratã ARMÃNà
Haidi ia furca tru mãnã 
Haidi ia furca tru mãnã 
Cu fuslu in prisini armanã 
Toartsi cairlu di lãnã 
Toartsi cairlu di lãnã 

 (Haide biată aromână

 Haide ia furca în mână

Haide ia furca în mână
Cu fusul

 Toarce caierul de lână

 Toarce caierul de lână)


Hai mutã'ti lãi giuname 
Haiditsã sh' voi tinirame 
Haiditsã sh' voi tinirame 
Un mari coru s'acatsãmu 
Coru armãnescu ti aname 
Coru armãnescu ti aname 

 (Hai ridică-te măi voinice

 Haideți și voi tinerime

Haideți și voi tinerime
O mare horă să pornim

 Horă aromână de renume

Horă aromână de renume)

Haidi sh'unu cãnticu giuname 
Haide deadunu s'lu ahurhimu 
Haide deadunu s'lu ahurhimu 
Pi dultsi graiu armãnescu 
Suflitu ta s'nã hãrsimu 
Suflitu ta s'nã hãrsimu 

 (Haide și un cântec voinice

 Haide împreună să-l începem

 Haide împreună să-l începem

 În dulcele grai aromân

 Sufletul să ni-l bucurăm

 Sufletul să ni-l bucurăm)

 

SURSA

 

Maria, Grai Armanesc - HAI MUTÃ CAPLU ARMÃNE, ”giony” / Versuri, 8 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---hai-mut---caplu-arm--ne/1570 (Audio)

 

 

 

Nu, nu voiu s'ti vedu – Nu, nu vreau să te văd

Ti vidzui lea vruta mea 
Ti vidzui mini iara 
Inima tsi lãcrãma 
Suskira , ti cãfta 

(Te văzui tu iubita mea

Te văzui eu iar

Inima îmi lăcrima
Suspina, te dorea)

 

Refren-Refren
Nu , nu , nu voiu s'ti vedu 
Cu altu barbatu 
 tse vrutã'nj mi' arãseshi 
Hiu nfãrmãcatu 

(Nu, nu, nu vreau să te văd

Cu alt bărbat

De ce iubito m-ai înșelat

Sunt întristat)

Io vrutã cãndu ti videamu 
Mare arãu mini nj'adramu 
Cu altu ma s'azburai 
Arãdeai , ti hãrseai 

(Eu iubito când te vedeam

Mare rău eu îmi făceam

Cu altul dacă vorbeai

Râdeai, te distrait)

Refren-
Refren

Nu tsã parã vrutã arãu 
Di mini shi suflitu a meu 
Tsi 'i ca apa di izvoru 
Va's seacã a meu doru 

(Nu-ți pare iubito rău

De mine și sufletul meu

Ce-i ca apa de izvor

Va seca al meu dor)

Refren-
Refren

 

SURSA

Maria, Grai Armanesc - Nu, nu voiu s'ti vedu, ”giony” / Versuri, 8 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---nu--nu-voiu-s-ti-vedu-/1569 (Audio)

 



 

 Iu hii – Unde ești

Nafoarã'i arcoari sh'uftedzu io di doru 
Tu suflitu inj plãndzi unu caimo 
Inima nj'u am arsã , u astindzã tini aua 
Ti caftu sã'nj dai vrearea ta 

(Afară-i frig și oftez eu de dor

În suflet îmi plânge un dor

Inima îmi este arsă, o stingi tu aici

Te caut să-mi dai iubirea ta)


Refren-Refren
Iu hii tini featã, aspunj'nj iu hii 
Inima'nj ti caftã , di doru mi tukii 
Iu hii tini featã , sã'nj dai vrearea ta 
Yina cã'nj frãmseshi inima 

(Unde ești tu fato, spune-mi unde ești

Inima mea te dorește, de dor mă topii

Unde ești tu fato, să-mi dai iubirea ta

Vino că-mi frânseși inima)


La geami lilicea di'arcoari ngljitsã 
Mutrescu sh'tsiva nu vedu io 
Ma casa nj'u am goalã voiu s'yini vruta mea 
Cãldurã tini s'hii tu ea 

(La geam floarea de frig îngheță

Privesc și nimic nu văd eu

Dar casa mi-e goală, vreau să vii iubita mea

S-o încălzești)


Refren-
Refren


 

SURSA

Maria, Grai Armanesc - Iu hii, ”giony” / Versuri, 7 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---iu-hii/1560 (Audio)

 

 


 

 Cãndu dipuneai ditu tseru – Când coborai din cer

Cãndu dipuneai ditu tseru 
Ditu tserlu cu steali 
Ti giurashi pi'a meali bratsi 
Cãtu'nj mi'ai tu vreari 
(Când coborai din cer

Din cerul cu stele

Te-ai jurat în ale mele brațe

Cât mă iubeai)

 

Refren-Refren
Nu ti'arãdi featã , tini vruta meau 
 va'nj moru 
 sulfitu tutu'nj bati featã 
Di'a tãu doru 

(Nu glumi fato, tu iubita mea

Că voi muri

Că sufletul tot îmi bate fato

De-al tău dor)


Cu fatsa aroshi ca merlu 
Shideai pi'a meu keptu 
Lãndzãdzai lea featã  hii njcã 
Inj dzãtseai s'ti'ashteptu 
(Cu fața roșie ca mărul

Ședeai la al meu piept

Mă îmbolnăvii tu fato că ești mică

Îmi ziceai să te aștept)

 

Refren-Refren

Tu gãrdina cu lilici 
Tutu ti vedu pi tini 
Ashteptu ca s'yinã oara, 
Sã'nj ti iau la mini 
(În grădina cu flori

Te văd mereu pe tine

Aștept să vină timpul

Să te iau la mine acasă)

 

Refren-Refren

 

SURSA

Maria, Grai Armanesc - Cãndu dipuneai ditu tseru, ”giony” / Versuri, 6 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---c--ndu-dipuneai-ditu-tseru/1550 (Audio)

 

 

 

Haidi frate – Haide frate

Unã minti nj'am shi unu laiu singuru doru 
Tu a meu suflitu s'nu am io canu nioru 
Aclo pi dzeana tsi u vedu nai ma mari 
Lunjnã iasti , nu'i ntunicari 
Aclo pi dzeana tsi u vedu nai ma mari 
Lunjnã iasti , nu'i ntunicari 
(O minte am și un singur nefericit dor

În al meu suflet să nu am niciun nor

Acolo pe dealul cel mai înalt

Lumină este, nu-i întuneric

Acolo pe dealul cel mai mare

Lumină este, nu-i întuneric)

 

Refren-Refren
Haidi frate, s'nã adunãmu 
Multi zboarã frate noi s'dipinãmu 
S'azburãmu di lucri aleapti 
Di'atselu suflitu , di'atseali msheati njeati 

(Haide frate să ne întâlnim

Multe vorbe noi să ne zicem

Să vorbim despre lucruri deosebite

Despre acel suflet, despre acele frumoase tinereți)


Aclo pi dzeana tsi u vedu nai ma mari 
Nu potu s'vã dzãcu  nu'am ahãnti zboari 
Tsi iasti vrearea tsi noi tutsã u vremu 
Sh'di multi ori, di ea noi  kiremu 
Tsi iasti vrearea tsi noi tutsã u vremu 
Di multi ori, di ea noi  kiremu 

(Acolo pe dealul cel mai înalt

Nu pot să vă zic că nu am atâtea vorbe

Ce este iubirea pe care noi toți o dorim

Și de multe ori din cauza ei noi pierim

Ce este iubirea pe care noi toți o dorim

 

Și de multe ori din cauza ei noi pierim)

Refren-
Refren

Hai lea vreari yina lãngã mini 
Ta s'nã fudzimu vreare doji pitu lumi 
La lumea ntreagã hãbari s'adutsemu 
Ca s'bãnãmu ghini, la vreari s'agiundzemu 
La lumea ntreagã hãbari s'adutsemu 
Ca s'bãnãmu ghini, la vreari s'agiundzemu 

(Hai tu iubire vino lângă mine

Ca să plecăm iubire amândoi prin lume

La lumea întreagă veste să aducem

Ca să trăim bine, iubirea s-o avem

La lumea întreagă veste să aducem

Ca să trăim bine, la iubire s-o avem)


Refren-
Refren

 

 

SURSA

Maria, Grai Armanesc - Haidi frate, ”giony” / Versuri, 6 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---haidi-frate/1549 (Audio) 

 

 


 

 Hai toarnã unu paharu – Hai toarnă un pahar

 

Refren 1- Refren 1
Hai toarnã unu paharu 
Sã'l beau ti vrearea ta 
Yinlu s'mi'ngãldzascã 
S'dishcljidã inima 

 

(Hai toarnă un pahar

 

Să-l beau de dragul tău

 

Vinul să mă încălzească

 

Să deschidă inima)

 

Refren 2 – Refren 2
Hai toarnã unu paharu 
Sã'l beau ti vrearea ta 
Toarnã , toarnã frate 
Hai toarnã'tsã inima 

 

(Hai toarnă un pahar

 

Să-l beau de dragul tău

 

Toarnă, toarnă frate

 

Hai toarnă-ți inima)

Mi priimnamu nvirinatu , 
Cu suflitu di doru nfãrmãcatu 
Cu bunlu sotsu io mi'adunai 
Tu unã hani io intrai 

(Mă plimbam supărat

Cu sufletul de dor întristat

Cu bunul prieten mă întâlnii

Într-un restaurant eu intrai)


Refren 1-
Refren 1
Refren 2 –
Refren 2

 shidzumu s'nã bemu unu yinu 
 nu  fumu di multu noi deadunu 
Aminti noi ca s'nã adutsemu 
Caimeadzii unu la alantu s'nã aspunemu 
(Am stat să bem un vin

Că n-am fost de mult noi împreună

Aminti noi ca să ne aducem

Ofurile unul celuilalt să ne spunem)

 

Refren 1- Refren 1
Refren 2 –
Refren 2

Nj'aspusi elu pirmithili 
 tse di tora perlu ma nj'alghi 
Caimeadzii io ma i'ascultai 
Ti a meu sotsu ca frati lãcrimai 

(Îmi spuse el povești

De ce de acum părul îmi albi

Ofurile eu îi ascultai

Pentru al meu prieten ca frate lăcrimai)


Refren 1-
Refren 1
Refren 2 –
Refren 2

Atumtsea elu suflitu curatu 
Nj'aspusi unu zboru s'nu shedu nvirinatu 
Ca iasti ghini cu unu sotsu di'adunu 
Caimeadzii ca la frati sã'i aspunu 
(Atunci el suflet curat

Îmi spuse un cuvânt să nu stau supărat

Că este bine ca unui prieten

Ofurile ca la frate să-i spun)

 


SURSA

Maria, Grai Armanesc - Hai toarnã unu paharu, ”giony” / Versuri, 6 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---hai-toarn---unu-paharu-/1548 (Audio)

 

 


 

Mashi cu tini – Doar cu tine

Dada mari inima tsi nj'iasti frãmtã 
Canu durearea tsi u am nu va s'u ascultã 
Vruta nj'am multu diparti 
Nu'nj pitreatsi vãrnã carti 

(Mamă inima ce-mi este frântă

Nimeni durerea ce o am nu vrea să o asculte

Iubita este foarte departe

Nu-mi trimite vreo scrisoare)

 

Refren - Refren
Haidi vrutã yina tini sã'nj ti vedu 
Ma di dorlu ma di vrearea tsi'nj ts'u portu 
Sã'nj tsã vedu , fatsa lea msheatã 
S'mi mãrescu , io lea featã 

(Haide iubito, vino tu să te văd

De dorul, de iubirea ce mi ți-o port

Să-ți văd fața, tu frumoaso

Să mă laud eu, tu fato) 


Mashi cu tini , mashi cu tini 
Mashi cu tini , mashi cu tini 

(Doar cu tine, doar cu tine

Doar cu tine, doar cu tine)


Pisti hoari, dzuua lunjna shi'u keari 
Noaptea yini, sh'io ma'nj cadu pi minduiari 
Mintea multu alargu inj fudzi 
Inima di doru inj dzãtsi 

(Peste sate ziua lumina și-o pierde

Noaptea vine și eu îmi cad pe gânduri

Gândul foarte departe îmi fuge

Inima de dor îmi zice)


Refren -
Refren

Tahinãrli anda lumea sã'dishteaptã 
Io tu minti mashi cu tini hiu lea featã 
Caftu altsiva s'mutrescu 
Cum s'adaru sã'nj ti'agãrshescu 

(Diminețile când lumea se trezește

Eu în minte doar cu tine sunt tu fato

Caut altceva să privesc

Cum să fac să te uit)


Refren -
Refren



 

SURSA

Maria, Grai Armanesc - Mashi cu tini, ”giony” / Versuri, 6 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---mashi-cu-tini/1547 (Audio)

 

 


 

Io, io njca mea – Eu, eu mititica mea

Tu'nã searã tu shideari 
Eramu la soatsãli a tali 
Aclo featã  vidzumu 
Aclo noi  cunuscumu 

(Stăteam într-o seară

Eram la prietenele tale

Acolo fato ne-am văzut

Acolo noi ne-am cunoscut)


Refren-Refren
Io, io njca mea 
Di canã oarã nu ti shtiamu 
Io, io njca mea 
Mini nu ti cunushteamu 

(Eu, eu mititica mea

Înainte nu te știam

Eu, eu mittica mea

Eu nu te cunoșteam)


Anda vrutã'nj mi bãgai 
Pi tini io ti'anyisaiu 
Cu arãvoana tsi purtai 
Di la io cari u'aveai 

(Când iubito mă culcai

Pe tine eu te-am visat

Cu voalul ce purtai

De la mine îl aveai)


Io, io njca mea 
Tu somnu seara inj cãdea 
Io, io njca mea 
Mashi cu tini mi'anyisamu 

(Eu, eu mititica mea

În somn seara îmi cădeam

Eu,eu mititica mea

Doar pe tine te visam)


Tahinãrli cãnd mi scolu 
Tutu di tini nj'asti doru 
Dzuuã sh'noapti mi'anyisedzu 
Featã cu tini s'banedzã 

(Diminețile când mă trezesc

Tot de tine îmi este dor

Zi și noapte visez

Cu tine fato că trăiesc)


Io, io njca mea 
Di canã oarã nu ti shtiamu 
Io, io njca mea 
Mini nu ti cunushteamu 
(Eu, eu mititica mea

Înainte nu te știam

Eu, eu mittica mea

Eu nu te cunoșteam)



 

SURSA

Maria, Grai Armanesc - Io, io njca mea, ”giony” / Versuri, 25 decembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---io--io-njca-mea/1232 (Audio)

 

 


Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța al Comunității Armâne din România am intrat în posesia unei agende pe anul 2005 editată de C.A.R. În agenda este publicat în limba română Statutul C.A.R. adoptat de Adunarea generală din 4 aprilie 2004, statut care a suferit câteva modificări la A. G. desfășurată la București la 23 mai 2012 , ce vor fi adăugate ulterior.

 


<COMUNITATEA AROMÂNĂ DIN ROMÂNIA


STATUT


 

I.Dispoziții generale

Art. 1

(1) COMUNITATEA AROMÂNĂ DIN ROMÂNIA (denumită în prezentul Statut Comunitatea) se constituie ca expresie a voinței cetățenilor români, de origine aromână, de a se asocial și organiza institutional pentru a păstra și dezvolta limba aromână, tradițiile și cultura aromână, pentru a facilita contactele umane și legăturile culturale ale acestora, pentru a promova valorile lor spiritual, în contextual unei bune înțelegeri cu popoarele balcanice, cu popoarele altor țări, în mijlocul cărora aromânii trăiesc și își desfășoară activitatea.

(2) Comunitatea este constituită ca asociație, persoană juridică română de drept privat, cu personalitate juridical, fără scop patrimonial, neguvernamentală.

Art. 2

(1) Comunitatea are sediul în București, str. Teiul Doamnei nr. 91, sector 2.

(2) Comunitatea poate înființa filiale, cu personalitate juridică.

(3) Comunitatea se constituie pe perioadă nedeterminată.

Art. 3

(1) Denumirea oficială în limba aromână este: Fara Armânească dit România.

(2) Ștampila oficială a Comunității include denumirea oficială a Comunității în limbile română și aromână.

 


II.Scopurile și obiectivele Comunității

Art. 4

(1) Scopul principal al Comunității constă în păstrarea și dezvoltarea limbii, tradițiilor și a întregului specific spiritual și cultural aromân în România, precum și pe întregul spațiu originar locuit de aromâni. Totodată, Comunitatea își propune să înlesneasă contactele și legăturile între aromânii ce trăiesc în comunități distincte pe întregul spațiu originar din Peninsula Balcanică, precum și cu alte comunități constituite în alte state.

(2) Scopurile Comunității sunt urmărite la nivel local, zonal, regional, national și international.

(3) Scopurile Comunității sunt de interes comunitar.

Art. 5

(1) În vederea atingerii acestor scopuri, principalele obiective ale Comunității sunt:

a) exercitarea de către aromânii din România a drepturilor și libertăților consecrate prin Constituție, precum și prin reglementările organismelor international la care România este parte;

b) recunoașterea oficială a aromânilor ca etnie de limbă neo latină;

c) obținerea de sprijin din partea autorităților publice pentru:

- învățarea aromânei în școli;

- pregătirea de cadre didactice pentru predarea aromânei în școli;

- folosirea aromânei în biserici;

- acces la mijloacele de informare în masă precum și editarea de cărți, reviste și ziare în aromână;

- organizarea și înființarea, în raport de nevoile reale ale populației aromâne, de biblioteci, muzee, biserici, edificii cultural-artistice;

- organizarea de congrese, simpozioane ori alte manifestări carcater științific, cultural, artistic privind patrimonial spiritual al populației aromâne;

d) organizarea de filiale teritoriale;

e) înființarea unui organism reprezentativ la care să poată adera organizații neguvernamentale aromâne din diverse țări;

f) dezvoltarea atitudinilor și comportamentelor responsabile și positive în societate față de problematica conservării și cultivării tradițiilor și culturii aromânilor;

g) contribuirea la cunoașterea trecutului istoric al aromânilor, răspândirea acestora de-a lungul timpurilor;

h) dezvoltarea spiritului de asociere  și de promovare a intereselor commune, prin reprezentarea acestora, precum și a comunicării între aromânii de pretutindeni;

i) atragerea și utilizarea, în condițiile legii, de surse de finanțare și resurse sub formă de donații, subvenții, sponsorizări, legate, subscripții, contribuții, cotizații, contravaloarea prestațiilor, precum și dezvoltarea sistemelor de sprijinire financiară a executării de proiecte, administrarea fondurilor pentru derularea de programe;

j) acordarea de asistență tehnică, expertiză, consultant și alte servicii, legate de scopurile Comunității, persoanelor fizice și juridice;

k) editarea, tipărirea și multiplicarea publicațiilor Comunității și sprijinirea promovării literaturii originale aromâne prin cărți, publicații, presa scrisă și vorbită, internet etc.;

l) facilitarea și realizarea activităților de transfer și dezvoltare de cunoștințe, de educare și de instruire prin organizarea de cursuri de lungă durată, mese rotunde, conferințe, simpozioane și alte asemenea;

m) culegerea, stocarea, prelucrarea și diseminarea de date și informații cu profil socio-cultural privind aromânii;

n) dezvoltarea coeziunii întrte comunități, localități sau zone cu populație aromână;

o) dezvoltarea cadrului institutional, de reglementare, de negociere și de mediere a problemelor socio-culturale care să faciliteze comunicarea și buna înțelegere între aromâni;

p) armonizarea punctelor de vedere ale membrilor Comunității, precum și adoptarea de strategii de acțiune comune, după caz, cu privire la:

I. sprijinirea și reprezentarea intereselor în țară:

- la nivel national;

- la nivel local;

- în relațiile cu autoritățile publice;

- în relațiile cu diverși reprezentanți ai comunității de afaceri;

- în relațiile cu alte structure ale societății civile;

- în relațiile cu reprezentanți ai organizațiilor străine și internaționale;

- în relațiile cu orice alte personae juridice și fizice.

II. sprijinirea și reprezentarea intereselor lor în străinătate;

III. colaborarea cu organizații similar active în alte țări  sau pe plan regional, European și international;

(2) În vederea atingerii scopurilor și realizării obiectivelor, Comunitatea gestionează patrimonial, realizează procedure și întreprinde acțiuni, în condițiile legii, prin care: conduce programe / proiecte și administrează fonduri, ajutoare nerambursabile și altele asemenea; desfășoară activități economice și organizează cursuri de lungă și scurtă durată, seminarii, mese rotunde, conferințe, congrese; efectuează donații, sponsorizări și acordă burse, contribuții, ajutoare sociale, premii, diplome, medalii, titluri de onoare și altele asemenea; sprijimnă înființarea și dezvoltarea de organisme și organizații cu și fără scop patrimonial, în condițiile legii; înființează organisme și organizații cu și fără scop patrimonial; se afiliază la organisme și organizații care promovează tradițiile și cultura aromânilor; atrage și utilizează surse de finanțare și resurse patrimoniale și realizează venituri în condițiile legii.

 


III. Componența Comunității

Art. 6

Membru al Comunității poat efi orice persoană fizică care îndeplinește cel puțin unul din criteriile de admitere, conform regulamentului de funcționare a Comunității,și care cunoscând Statutul acesteia, este de acord cu toate prevederile acestuia, pe care se obligă să le respecte, și participă cu cotizații sau alte contribuții și/sau în bani la constituirea sau creșterea patrimoniului Comunității precum și la realizarea scopurilor și obiectivelor de activitate ale acesteia.

Art. 7

Calitatea de membru al Comunității se obține pe baza confirmării, de către Consiliul director al Comunității, a persoanei fizice respective.

Calitatea de membru al Comunității este netransmisibilă.

Art. 8

(1)Membrii Comunității sunt:

-membri titular fondatori: asociații care și-au exprimat voința de asociere prin actul constitutive initial al Comunității, pe care l-au semnat, și care au depus aportul în natură și / sau în bani la patrimoniul Comunității și care au obținut confirmarea Consiliului director, în această calitate, pe baza criteriilor stabilite de Adunarea generală.

(2)Persoanele fizice care doresc să sprijine și să susțină scopurile și obiectivele Comunității în concordanță cu prevederile statutare pe care se obligă în scris să le respecte pot dobândi calitatea de susținător, pe baza confirmării Consiliului director.

Art. 9

(1)Titlu de Membru de onoare al Comunității poate fi acordat de Adunarea generală a Comunității, unor personae fizice recunoscute ca personalități ale vieții sociale, politice, economice, științifice sau culturale, din țară ori din străinătate, care prin activitatea lor, sprijină scopurile și / sau obiectivele Comunității.

(2)Membri de onoare ai Comunității nu plătesc cotizații și pot participa la lucrările Adunării generale a Comunității fără a avea drept de vot sau de a fi aleși în organelle de conducere, administrație și control ale Comunității.

(3)Membrii Comunității pot cumuli și titlul onorific de la alin. (1), caz în care nu le sunt afectate drepturile câștigate potrivit prezentului Statut.

Art. 10

(1)Membrii Comunității au următoarele drepturi:

-să aleagă și să fie aleși, direct sau prin delegați, după caz, în organele de conducere, administrație sau de control ale Comunității, cu excepțiile prevăzute în prezentul Statut;

-să participe la activitatea Comunității, să facă propuneri, să consulte bilanțul contabil, procesele verbale ale organelor de conducere și control ale Comunității;

-să beneficieze de reduceri de la taxele și tarifele practicate pentru unele servicii efectuate de Comunitate.

(2)Susținătorii pot participa la activitatea Comunității fără drept de vot.

Art. 11

(1)Membrii Comunității au următoarele obligații:

-să respecte prevederile Statutului și hotărârile organelor de conducere și administrare ale Comunității;

-să acționeze pentru creșterea prestigiului Comunității;

-să achite cotizația stabilită;

- să nu întreprindă acțiuni care, prin natura lor, pot leza scopurile sau interesele Comunității;

(2) Susținătorii au obligațiile prevăzute la alin.1 lit. a), b) și d).

Art. 12

(1) Calitatea de membru al Comunității, respectiv de delegat al acestuia, precum și, după caz, calitatea ca susținător sau titlu onorific, se pierd:

a) la cerere, comunicată Președintelui Consiliului director, cu cel puțin 15 zile înainte de data solicitată;

b) ca urmare a pierderii capacității civile ori a decesului, sau altele asemenea;

c) prin excludere, în următoarele situații:

- producerea de prejudicii morale și materiale Comunității;

- angajarea persoanei respective în activități ce contravin Statutului și hotărârilor organelor de conducere și administrare ale Comunității;

- condamnarea pentru fapte penale care îl fac incompatibil cu calitatea de membru al Comunității, cu cea de susținător sau membru onorific;

d) prin retragerea mandatului, în aceleași condiții în care a fost acordat, în cazul delegatului care nu respectă termenii mandatului.

(2) Suspendarea din una din calitățile prevăzute la alin. 1 poate interveni în situațiile prevăzute la lit.c) de la același alineat.

Art. 13

(1) Excluderea, respectiv suspendarea, se stabilește în Consiliul director al Comunității și se comunică motivat, în scris, celor interesați, în termen de 7 zile de la luarea hotătârii.

(2) Cel în cauză  poate face contestație în scris, în termen de 15 zile de la primirea comunicării.

(3) Excluderea se aprobă de către Adunarea generală, iar suspendarea se aprobă, după caz, de către Adunarea generală sau de către Consiliul director.

(4) Hotărârea Adunării generale este definitivă.

(5) Pierderea calității de membru al Comunității nu dă dreptul la pretenții asupra contribuției aduse, respectiv asupra patrimoniului Comunității, și nici nu exonerează de răspundere persoana respectivă privind eventualele prejudicii aduse Comunității.

(6) În cazul de la alin. (1) al art. 12, ultima liniuță, Consiliul director poate hotărî suspendarea din funcția de membru a persoanei în cauză, pe data începerii urmării penale, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești.

 


IV. Conducere și administrare

Art. 14

Organele Comunității sunt:

1) Adunarea generală;

2) Consiliul director

3) Comisia de cenzori

Art. 15

(1) Organul de conducere al Comunității este Adunarea generală.

(2) Adunarea generală este organizată pe baza principiului teritorialității, în sensul cuprinderii tuturor membrilor Comunității în filiale teritoriale.

(3) Adunarea generală este alcătuită din totalitatea membrilor Comunității, reprezentați prin delegați aleși din rândul acestora, în condițiile prezentului Statut. La Adunarea generală participă, de drept, membrii Consiliului director și membrii Comisiei de cenzori.

(4) Delegații se aleg, pe durata mandatului Consiliului director al Comunității – cu excepția precizată la art. 12 alin. (1) lit. d) – de către membrii Comunității în adunările ținute în cadrul filialelor de care aparțin.

(5) Numărul de delegați este dat de raportul dintre numărul de membri ai Comunității existenți la sfârșitul fiecărui an calendaristic, actualizat, și norma de reprezentare.

(6) Norma de reprezentare este de 7 membri ai Comunității la un delegat, pentru un total de până la 1000 de membri ai Comunității și crește proporțional cu un număr de 3 membri la un delegat, din 1000 în 1000. 

Art. 16

(1) Adunarea generală se întrunește odată pe an, de regulă în primul trimestru, în adunare ordinară și, ori de câte ori este cazul, în adunare extraordinară. Convocare Adunării generale ordinare a Comunității se face de către președintele Consiliului director, de regulă, în scris sau prin publicarea anunțului de convocare într-un ziar de mare tiraj, cu cel puțin 20 de zile înainte. Convocatorul trebuie să conțină ziua, ora și locul unde se desfășoară adunarea, precum și ordinea de zi.

(2) Adunarea generală extraordinară a Comunității se convoacă, de regulă, cu cel puțin 7 șapte zile înainte, la inițiativa președintelui Consiliului director, a jumătate plus unu din membrii Consiliului director sau a cel puțin o treime din numărul delegaților.

Art. 17

(1) Adunarea generală a Comunității este statutar întrunită în prezența a minimum jumătate plus unu din numărul delegaților. Dacă la prima convocare nu se întrunește numărul statutar de participanți, se stabilește un nou termen de maximum 7 zile, convocarea putându-se realiza cu orice mijloc. La a doua convocare, Adunarea generală a Comunitățiilucrează statutar în prezența a cel puțin o zecime din numărul delegaților.

(2) Ședințele Adunării generale a Comunității sunt conduse de președintele Consiliului director sau, în lipsa acestuia, de către înlocuitorul său de drept. Dezbateriule și hotărârile sunt consemnate, într-un registru special, de către secretariatul desemnat de Adunarea generală și vor certificate de semnătura Președintelui și a doi delegați desemnați de cei prezenți. În lipsa Președintelui, semnează înlocuitorul său de drept.

(3) Toți membrii Comunității au dreptul să fie reprezentați în Adunarea generală prin delegați. Fiecare delegat are dreptul la un singur vot. Dreptul de vot se exercită în cadrul Adunării generale numai prin delegați și prin membrii de drept ai acesteia.

Art. 18

Mandatul de reprezentare se acordă delegaților, în următoarele condiții:

- mandatul se poate da fie prin semnarea procesului-verbal al ședinței membrilor care au decis, prin votul lor, să acorde mandatul, fie sub semnătură privată în fața a doi martori, sau, după caz, în formă autentică în fața notarului public;

- mandatul să fie acceptat, în scris, de către delegatul respectiv, semnarea fără obiecții a procesului-verbal menționat la lit. a) se consideră acceptare tacită a mandatului.

Art. 19

Adunarea generală a Comunității are următoarele competențe:

- modificarea Actului constitutiv și a Statului Comunității;

- stabilirea strategiei și a obiectivelor generale ale Comunității;

- alegerea și revocarea membrilor Consiliului director și confirmarea pe funcții a acestora;

- alegerea și revocarea, în condițiile legii, a membrilor Comisiei de cenzori;

- aprobarea de programe de activitate ale Comunității;

- stabilirea criteriilor, precum și cunatumul cotizațiilor, periodicitatea și modul de plată a acestora;

- aprobarea Regulamentului de funcționare al Comunității, inclusiv criteriile de admitere a membrilor titulari ai Comunității, la propunerea Consiliului director;

- aprobarea acordării titlului de membru de onoare, la propunerea Consiliului director;

- aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a situațiilor financiare anuale ale Comunității, pe baza propunerilor Consiliului director și raportului Comisiei de cenzori;

- aprobarea, după caz, a modului și cuantumului remunerării pentru membrii Consiliului director și pentru cei ai Comisiei de cenzori ai Comunității;

- confirmarea afilierii Comunității la alte organisme naționale, regionale sau internaționale;

- aprobarea constituirii de filiale, aprobarea limitelor de competență și a altorreglementări de organizare și funcționare, precum și alocarea patrimoniului inițial, ale acestora, alegerea și revocarea membrilor Consiliului director al filialei;

- confirmarea hotărârii Consiliului director priivnd desfășurarea de activități în organisme de lucru și / sau în reprezentanțe în străinătate, fără personalitate juridică;

- aprobarea dizolvării și lichidării Comunității, precum și stabilirea destinației bunurilor rămase după lichidare; exercită orice alte atribuții necesare realizării scopurilor Comunității, în acord cu prevederile prezentului Statut și ale legilor în vigoare.

Art. 20

Hotărârile se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul delegaților prezenți la Adunarea generală a Comunității; în cazurile prevăzute la art. 19 lit. a) și o) hotărârile se iau cu votul „pentru” a două treimi din numărul delegaților prezenți.

Art. 21

(1) Pe lângă Adunarea generală a Comunității, în situația în care aceasta hotărește astfel, poate fi constituit un Comitet de Încredere, organism consultativ având în principal urmare a componenței membrilor săi rolul de a constitui la asigurarea, în percepția publică și, în general, în lume, a încrederii în Comunitate și aimaginii publice pozitive a acesteia în scopul creșterii prestigiului ei. În componența Comitetului de Încredere vor putea face parte membri de onoare ai Comunității, cât și alte personalități ale vieții publice, științifice, culturale de înalt prestigiu național sau internațional, precum și reprezentanți marcanți ai altor organizații de apărare și promovare a intereselor aromânilor. La manifestările acestuia pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai unor organisme sau organizații regionale și internaționale sau ale altor țări, alte personalități ale vieții publice străine.

(2) Calitatea de membru al Consiliului director, precum și cea de cenzor este incompatibilă cu calitatea de membru al Comitetului de Încredere.

(3) Alte reglementări privind componența numerică și nominală, rolul și structura, precum și regulile de funcționare ale acestuia se stabilesc de Comitetul de Încredere și se confirmă de Adunarea generală.

Art. 22

Membrii Comunității pot desfășura activități în organisme de lucru și / sau consiliere ale Comunității, dar nu ca persoane juridice. Organismele de lucru la nivel local sunt denumite în prezentul statut puncte de lucru, iar cele cu locația în străinătate sunt denumite reprezentanțe.

Art. 23

Prin Regulamentul de funcționare al Comunității se pot stabili modul de constituire și funcționare, obiectivele și sarcinile organismelor de lucru și / sau consiliere, precizate la art. 22, precum și procedurile de lucru cu filialele, cât și alte reglementări necesare aplicării prevederilor statutare și funcționării corespunzătoarea a Comunității.

Art. 24

(1) Consiliul director, denumit în continuare Consiliul, asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării generale a Comunității și funcționează în baza prevederilor prezentului Statut și a propriului regulament intern de funcționare.

(2) Consiliul este compus din 21-35 membri, persoane fizice, aleși de către Adunarea generală a Comunității, dintre care fac parte, de drept, președinții consiliilor directoare ale filialelor teritoriale. Înlocuitorii de drept ai președinților consiliilor directoare ale filialelor teritoriale, în calitate de vicepreședinți, sunt membri supleanți ai consiliului,  calitate în care pot participa la ședințele Consiliului, cu drept de vot, în situația imposibilității prezentării titularului sau vacantării funcției respective.

(3) Delegații cu domiciliul sau reședința în localitatea / județul unde va avea sau își are sediul filiala respectivă ori în localități / județe menționate în Actul constitutiv  al filialei și care participă la Adunarea generală a Comunității, propun acestei adunări pe membrii Consiliului director al filialei în vederea desemnării acestora.

(4) Președintele și vicepreședinții consiliului director al unei filiale se aleg de către membrii Consiliului director al filialei respective, din rândul lor.

(5) Consiliul împuternicește, din rândul membrilor săi, persoanele ce vor exercita funcția de președinte, 6 vicepreședinți, secretar general, al Consiliului, care, împreună cu membrii de drept ai acestui Consiliu, vor rezolva problemele activității curente ale Comunității, întruniți îăntr-un Birou executiv al Consiliului. Totodată, Consiliul mai poate împuternici cu funcții executive și alte persoane, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat sau sunt străine de asociație, pentru a exercita atribuțiile prevăzute la art. 25, lit. b) și o).

(6) Hotărârea Adunării generale privind alegerea unui membru al Consiliului este valabilă dacă există acceptul scris al persoanei în cauză pentru respectiva calitate.

(7) Consiliul este statutar întrunit în prezența a cel puțin o treime din numărul membrilor săi.

(8) Consiliul se întrunește în ședință, de regulă, trimestrial sau ori de câte ori este necesar.

(9) Convocarea Consiliului se face în scris, de regulă, cu cel puțin 5 zile înainte, de către președintele Consiliului sau, în caz de imposibilitate, de către viceprședintele desemnat de acesta, ca înlocuitor de drept al său. Convocarea conține informații despre data, ora și locul întrunirii, precum și ordinea de zi. Dacă după convocare nu s-a mîntrunit numărul de statutar de membri ai Consiliului, atunci în termen de cel mult 48 de ore, se face o nouă convocare prinorice mijloace. La a doua convocare, Consiliul lucrează cu numărul de membri întruniți, dar nu mai puțin de 3, din care cel puțin unul va trebui  să fie președintele sau înlocuitorul de drept al acestuia.

Art. 25

Consiliul, în exercitarea competenței sale, are următoarele atribuții principale:

- prezintă, spre aprobare, Adunării generale a Comunității raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri și cheltuieli și proiectul programelor Comunității;

- încheie acte juridice în numele și pe seama Comunității;

- aprobă organigrama, politica de personal, schemele de organizare, salarizare, premii și indemnizații ale personalului Comunității;

- împuternicește Președintele, vicepreședinții și secretarul general, ai Consiliului, și, după caz, alte persoane, să exercite atribuțiile de la lit. b), c) și h);

- numește și eliberează din funcție, după caz, directorul executiv, căruia îi stabilește nivelu de remunerare și atribuțiile;

- confirmă solicitările de a deveni membru al Comunității sau susținător al acesteia și, respectiv, propune acordarea titlului de membru de onoare;

- propune înființarea Comitetului de Încredere, numit în continuare Comitet;

- propune spre aprobare sau, după caz, aprobă proiecte / programe / investiții și informează Adunarea generală asupra situației programelor / proiectelor / investițiilor din cadrul Comunității;

- aprobă propriul regulament de funcționare;

- îndrumă și verifică activitatea filialelor;

- aprobă desfășurarea de activități în organisme de lucru sau reprezentanțe în străinătate, fără personalitate juridică, urmărind realizarea scopurilor Comunității, hotărâre ce se supune confirmării Adunării generale;

- aprobă afilierea Comunității la alte organisme și organizații, regionale sau internaționale, și supune hotărârea respectivă, spore confirmare, la prima Adunare generală;

- aprobă rapoartele prezentate de Președintele Consiliului sau înlocuitorul de drept al acestuia, precum și, după caz, pe cele ale directorului executiv numit;

- poate aproba schimbarea sediului Comunității / filialelor;

- realizează și alte atribuții, necesare îndeplinirii obiectivelor Comunității, în conformitate cu scopurile acesteia.

Art. 26

(1) Consiliul hotărăște numai în cadrul întrunirii sale în ședință statutar constituită, precum și în cadrul prevăzut de alin. (3).

(2) În cadrul întrunirii în ședință, Consiliul hotărăște cu voturile majorității participanților  care formează cvorumul statutar al ședinței, iar în caz de egalitate de voturi decide votul Președintelui Consiliului sau, în lipsă, al înlocuitorului de drept al acestuia.

(3) Consiliul hotărăște și fără a fi întrunit în ședință, cu condiția ca Președintele Consiliului să solicite – în scris sau prin alt mijloc care asigură dovada transmiterii – tuturor persoanelor care au calitatea de membru al Consiliului, exprimarea votului și să precizeze data până la care acest vot trebuie să-i fie comunicat în scris sau prin alt mijloc care asigură dovada transmiterii. Hotărârea astfel luată este valabilă dacă întrunește majoritatea voturilor membrilor Consiliului și acestea sunt exprimate în termenul stabilit. În caz de egalitate de voturi, votul Președintelui Consiliului este decisiv.

(4) Consiliul poate hotărî categoriile de probleme care fac obiect al sistemului de adoptare a hotărârilor prevăzut de alin. (3), proceduri detaliate corespunzătoare și alte aspecte necesare bunei funcționări a acestui sistem.

(5) În situația de imposibilitate a exercitării atribuțiilor de către Președinte sau de vacantare a acestei funcții, unul dintre vicepreședinții desemnat de Președinte, de regulă, cu ocazia alegerilor, în calitate de înlocuitor de drept, va prelua atribuțiile președintelui, temporar, până la încetarea situațiilor de mai sus, dar nu mai mult de 4 luni.

Art. 27

Consiliul poate decide să invite la lucrările sale, reprezentanții unor organisme su organizații, din țară sau din străinătate. Aceștia nu vor avea drept de vot.

Art. 28

(1) Calitatea de membru al Consiliului se poate pierde în situațiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a), b) și c) din prezentul Statut, care se aplică în mod corespunzător.

(2) În caz de pierdere a calității de membru al Consiliului, din orice motiv, se va aplica procedura de alegere statutară.



 

V. Comisia de cenzori

Art. 29

(1) Controlul financiar intern al Comunității și al filialelor este asigurat de către Comisia de cenzori, ca organ de control al acestora; Comisia de cenzori se compune din 3-7 persoane fizice, din care majoritatea este formată din membrii Comunității, iar cel puțin una trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile legii. Membrii Comisiei de cenzori trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie cetățeni români, să aibă studii superioare economice, să nu fie rudă până la gradul Iv, inclusiv, cu vreunul din membrii Consiliului director al Comunității sau al filialelor.

(2) Membrii Comisiei de cenzori aleg dintre ei un președinte al acestei comisii.

(3) În realizarea competențelor sale, Comisia de cenzori:

- verifică semestrial și inopinant modul încare este administrat patrimoniul Comunității și cel al filialelor;

- întocmește rapoarte și le prezintă Adunării generale;

- poate participa la ședințele Consiliului, fără drept de vot;

- îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Adunarea generală.

(4) Membrii Comisiei de cenzori pot primi pentru activitățile efectuate, o indemnizație care se va stabili în funcție de resursele financiare și legislația în vigoare, de către Adunarea generală. 



 

VI. Venituri și patrimoniu

Art. 30

(1) Veniturile Comunității provin din:

- cotizații ale membrilor;

- dobânzi și dividend rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiții legale;

- dividendele societăților comerciale înființate de Comunitate;

- resurse dobândite de la bugetul de stat și / sau bugetele locale;

- donații, sponsorizări, legate;

- contribuții ale filialelor la patrimonial Comunității, conform Actelor constitutive ale acestora;

- alte contribuții;

- venituri realizate din activități economice directe, inclusive servicii de conducere de programe / proiecte și administrarea de fonduri pentru micro-credite și alte asemenea;

- alte venituri prevăzute de lege.

(2)Toate veniturile vor fi utilizate în conformitate cu scopurile Comunității.

Art. 31

(1) La data constituirii Comunității, patrimonial initial al Comunității constă din suma, în lei, depusă de fondatori în acest sens.

(2) Patrimoniul initial se completează cu donații, subvenții, sponsorizări, contribuții, legate și altele asemenea, cu venituri provenite în condițiile legii conform art. 30, precum și cu orice alte categorii de resurse patrimoniale prevăzute de lege, incluzând, fără a se limita la acestea, bunuri mobile, immobile, în numerar, titluri de valoare, drepturi de autor și alte asemenea forme prevăzute de lege.

(3) Operațiunile financiare ale Comunității se fac cu cel puțin două semnături: cea a președintelui Consiliului director saua vicepreședintelui înlocuitor de drept al acestuia, pentru prima semnătură, și respectiv, cea a secretarului general al Consiliului, sau, după caz, a directorului executive, pentru a doua semnătură.



 

VII. Dizolvarea și lichidarea Comunității

Art. 32

(1) Comunitatea se dizolvă în condițiile legii.

(2) În cazul dizolvării Comunității lichidarea patrimoniului său se face în condițiile legii.

(3) În cazul dizolvării Comunității, bunurile și sumele rămase în urma lichidării se transmit în modalitatea și către persoanele juridice române de drept privat, cu scop nepatrimonial identic sau asemănător, stabilite de către Adunarea generală în conformitate cu prevederile prezentului Statut și potrivit procedurii prevăzute la art. 33.

Art. 33

(1) Lichidatorii, numiți în condițiile legii, vor proceda, în lipsa desemnării nominale prevăzute la art. 32 alin. (3), la stabilirea concretă a persoanelor juridice, aplicând în ordine, următoarele criteria principale de selecție:

- persoane juridice, înființate sau la care s-a afiliat Comunitatea prin hotărâri ale Adunării generale. În cadrul acestui criteriu, vor fi selectate doar cele care îndeplinesc, în ordine, unul din următoarele criterii:

- sunt asociații, fundații sau federațiicare au ca principal obiectiv susținerea de programe / proiecte urmărind promovarea intereselor comunității de aromâni din România;

- sunt asociații, fundații sau federații care au ca scop principal educarea și promovarea în cadrul comunității de aromâni din Româniade atitudini și comportamente pozitive față de problematica aromânilor;

- sunt asociații, fundații sau federații ale aromânilor din România, persoane juridice cu care Comunitatea, în baza unor convenții sau acorduri și alte asemenea, la data dizolvării a desfășurat activități în comun;

- alte persoane juridice fără scop patrimonial.

(2) Ordinea criteriilor se va aplica astfel încât numai dacă nu există nici o persoană juridică care să corespundă la primul criteriu să se treacă la următorul criteriu și așa mai departe.

Art. 34

(1) După stabilirea, potrivit art. 32, sau, după caz, art. 33, a persoanelor juridice respective, lichidatorii le vor transmite acestora, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a bilanțului, conform legii, atât lista cu datele de identificare a persoanelor juridice în cauză, cât și lista completă a bunurilor și valorilor ce se oferă spre preluare, cu precizarea termenului de transmitere a opțiunilor.

(2) Dacă până la împlinirea termenului de transmitere, lichidatorii au primit de la mai multe personae juridice în drept opțiuni fără divergențe sau suprapuneri, atunci aceștia vor proceda la împărțirea bunurilor și valorilor în loturi valorice egale sau, compatibil evaluabile, în funcție de preferințele precizate în scris.

(3) Dacă preferințele sunt divergente sau se suprapun, lichidatorii, în termen de 15 zile de la data limită de transmitere a opțiunilor, vor convoca în scris și vor conduce o ședință cu persoanele juridice cărora li s-a trimis solicitarea de opțiune, în vederea negocierii și punerii de accord între acestea a divergențelor.

(4) În caz că în urma ședinței de negociere și punctaj nu s-a ajuns sub nici o formă la o soluție acceptabilă tuturor celor în cauză, atunci lichidatorii vor decide component loturilor, ținând seama de preferințele asupra cărora s-a ajuns la un accord, trecându-se la transmiterea bunurilor respective către cei în drept, pe bază de proces-verbal de predare-primire.

(5) Pentru bunurile sau valorile rămase în dezacord sau în situația în care lichidatorii nu au primit nici o acceptare de preluare a bunurilor, atunci aceștia vor proceda la selectarea de alte personae juridice după criteriul următor din ordinea prevăzută la art. 33, aplicându-se în mod similar procedura din prezentul articol, până la trasnmiterea tuturor bunurilor.

Art. 35

Bunurile rămase după lichidarea Comunității vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanțelor Publice numai în situația dizolvării acesteia printr-o hotărâre judecătorească, pentru motivele expres prevăzute de lege care atrag această preluare.


 

VIII. Dispoziții finale

Art. 36

Comunitatea are ștampilă, sigiliu, însemne și imn, proprii.

Art. 37

Modificare sau completarea Statutului Comunității se face în formă scrisă și cu îndeplinirea condițiilor de fond și formă.

Art. 38

Prevederile prezentului Statut, adoptat de către Adunarea generală a Comunității, din data de 4 aprilie 2004, intră în vigoare pe data înscrierii, conform legii, a modificărilor aduse Statutului inițial adoptat de către Adunarea generală de constituire a Comunității, din data de 19 septembrie 1990, și se completează cu celelalte dispoziții legale în materie.>

Di’andanji ti vidzui – De când te-am văzut

 

Di'andanji ti vidzui 
Cu a tau mushuteatsã 
Io ma nu'nj durnii 
Ni somnul nu'nji mi'acatsã 
Di'andanji ti vidzui 
Cu a tau mushuteatsã 
Io ma nu'nj durnii 
Ni somnul nu'nji mi'acatsã 

(De când te-am văzut

Cu a ta frumusețe

Eu n-am mai dormit

Nici somnul nu mă prinde
De când te-am văzut

Cu a ta frumusețe

Eu n-am mai dormit

Nici somnul nu mă prinde)

Refren-Refren
Tsi mshatã earai 
Featã cu ocljiu laiu 
Cãndu arãdeai 
Cãndu ti hãrseai 
Tsi mshatã earai 
Featã cu ocljiu laiu 
Cãndu arãdeai 
Cãndu ti hãrseai 

(Ce frumoasă erai

Fato cu părul negru

Când râdeai

Când te bucurai
Ce frumoasă erai

Fato cu părul negru

Când râdeai

Când te bucurai)

Inu vruta mea 
Voi ta s'hii nveasta mea 
Doii s'nã bãnãmu 
Bana tsi u'avemu 
Inu vruta mea 
Voi ta s'hii nveasta mea 
Doii s'nã bãnãmu 
Bana tsi u'avemu 

(Vino iubita mea

Vreau ca să fii nevasta mea

Împreună să trăim

Viața ce-o avem
Vino iubita mea

Vreau ca să fii nevasta mea

Împreună să trăim

Viața ce-o avem)

Refren-
Refren

 

SURSA

Stelian Maliu, Amintas - Di’andanji ti vidzui, (Muzica si versuri:Gigi Rusa), ”giony” / Versuri,  19 iulie 2011, http://giony.ro/versuri-p/amintas---di---andanji-ti-vidzui/2817 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Inu feata tini – Vino fato tu

 

Cum ashi ini luna seara sus pi tser 
Ashi tini feata inji tu islu a meu 
Tut tsa gream