Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Site-uri » *** » Displaying items by tag: cantec
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: cantec

În 1985 a fost publicat la editura Litera din Bucureşti volumul Trec anil’i şulinar.al poetului aromân Cola Fudulea (1940 Dobrogea - )

 

Subîntitulată ‘’poeme în grai aromân’’, cartea a apărut ‘’în regia autorului’’.

 

Saitul ‘’Societatea Culturală Aromână’’ caracterizează opera sa literară ca fiind marcată de ‘’lirismul, nostalgia, dar şi forţa şi umorul spiritului armânesc’’.

 

În Cuvînt înainte, scriitorul aromân Hristu Cândroveanu (1928 - ) dezvăluie că C.F. a început să scrie poezii încă din tinereţe, însă şi-a amânat debutul editorial pentru anii maturităţii. H.C. apreciază buna cunoaştere a ‘’dialectului’’ aromân de către poetul debutant, subliniind că acesta ‘’scrie, deci gîndind închiar graiul aromân, mai arhaic, parcă de cronică veche, dar tocmai de aceea mai cu sevă, făcut anume pentru poezie (…)’’. Poeziile lui C.F. au ca teme evenimentele importante ale comunităţii (O, sărbători), altele sunt reflexive (Trec  anil’I şulinar), iar altele au caracter de ‘’stampă’’, trimiţând la locuri şi chipuri ‘’de-acasă’’ (Noapte di Pind, Pita).

 

Cele 64 de pagini ale cărţii, pe care am găsit-o în biblioteca vărului meu Cristian Culeţu, cuprind un număr de 43 de poezii scurte: Lumbardha (Lumânarea), Bînăm ti daima (Trăim pentru totdeauna), Alatră cînil’i (Latră câinii), Anăpudhil’e (Strâmbătate), Bîrnuri (Plante căţărătoare), Dhoarle a meale (Darurile mele), Cundil’lu (Condeiul), Polim stihiu (Fantoma războiului), Ursiţ! (Destinaţi!), Oh,lele, caimo (Oh, dragă, dor), Trec anil’i şulinar (Trec anii ca apa izvorului), Noaptea ca dzuă (Noaptea ca zi), Pi şcreta (Blestemata), Cîntic di jale (Cântec de jale), Dialog (Dialog), Paplu (Bunicul), Vramă laie, vramă corbă (Carte neagră, carte nenorocită), Oamini dit munti (Oamenii din munţi), Noapte di Pind (Noapte în Pind), Thimel’ilu (Temelia), Di vîr-chiro (Dintr-un timp), Pita (Plăcinta), Noi (Noi), Vrearea mail’ei (Dragostea bunicii), Armîni cu ghine (Rămâi cu bine), Propoziţii (Propoziţii), Cîntic di nuntă (Cântec de nuntă), Cîntic  tră vruta mea (Cântec pentru iubita mea), Di-ahînte ori (De atâtea ori), Bate vimtul (Bate vântul), Aide,lea feată (Haide, tu fată), Un di bichearl’i (Unul dintre holtei), Feata văşil’elui  Vasile Lupu (Fata domnitorului Vasile Lupu), O, sărbători (O, sărbători), Numţle a noastre (Nunţile noastre), Părmith (Basm), Limba nu are agîrşare (Limba nu se uită), Cartea noastră (Cartea noastră), Hoara noastră (Satul nostru), Ponlu (Durerea), Cîntic ti mana (Cântec pentru mama), Mirache (Dorinţă) şi Cît ti voi (Cât te iubesc).

Nasta Atanasie (editor) - Ecou de cîntec aromânesc / 1985

În 1985 apărea la editura Litera din Bucureşti antologia Ecou de cîntec aromânesc, realizată de Atanasie Nasta. Pe ultima pagină se preciza: ‘’lucrare apărută în regia autorului’’. A. N. semna şi Cuvîntul înainte, Nota şi ‘’portretele’’ poeţilor selectaţi, Postfaţa fiind semnată de Valeriu Rus.


În ‘’Cuvânt înainte’’, editorul începe prin a remarca faptul că ‘’Dintre toate dialectele graiului românesc, cel aromân îşi dovedeşte şi în prezent vitalitatea şi dîrzenia în a supravieţui.’’ În aceste sens, este citat marele filolog român Alexandru Philippide, care explica ‘’atîta vigoare’’ prin faptul că deşi aromânii au fost înconjuraţi de ‘’străini mulţi şi influenţi’’, ei au format ‘’un bloc numeros şi compact’’ la care ‘’limba şi cultura specific românească să fi prins cele mai adânci rădăcini’’.


A.N. explică vitalitatea lor şi prin tradiţia cântecelor specific, cu o ‘’linie melodică de origine orfeică’’.


Filologul german Gustav Weigand (1893) şi colegul său aromân Tache Papahagi (1922) constatau că în cazul aromânilor <Poeziile sunt aproape fără excepţie destinate cântecului> şi,respectiv, că poeziile poartă denumirea de ‘’cîntece’’.


Specificul acestor cântece, acompaniate doar de fluier şi cimpoi, s-a păstrat datorită faptului că ‘’nu convertesc muzical decât o anumită formă prozodică, în care predomină riguros ritmul pentru armonizarea polifoniei’’. Poezia este cântată de doi solişti susţinuţi prin ison de un numeros grup vocal, lirismului melodic dându-i-se prioritate în detrimentul fondului narativ al poeziei. ‘’Poetizarea obiceiurilor, cenzura morală şi simţul estetic au creat o lirică pastorală şi erotică deosebită, tradiţionalizând o moştenire traco-ilirică autentică’’, considera editorul.


În privinţa ritmului, T.P. observa: <Ca şi la daco-români şi aromânii au cunoscut un singur fel de vers şi anume trohaicul de două lungimi de 5-6 silabe şi 7-8 silabe>.


A.N. aprecia că unele aspectele pur estetice din imagini, comparaţii şi metafore din lirica populară aromână sunt la nivelul literaturii române şi universale: ‘’s-mistica noaptea cu dzua’’ (se amesteca noaptea cu ziua).


Apoi, în a doua jumătate a secolului XIX , ’’dialectul şi-a făurit o expresie cultă lirică şi epică de prestigiu’’ prin operele lui Mihail Nicolescu, Constantin Belimace, George Murnu, Nuşi Tuliu, Marcu Beza, Nicolae Batzaria, Leon Boga, Zicu Araia, George Perdichi.


Urmaşii acestor pionieri ‘’omagiază trecutul, închinându-i această modestă antologie, pornită dintr-o conştiinţă moral-patriotică, pentru a nu se aşterne ingratitudinea şi uitarea peste idealul lor de frumos şi poezie’’.


Prin îmbogăţirea vocabularului cu neologisme din ‘’poezia cultă naţională’’, ‘’poezia dialectală’’ a ajuns să cuprindă toate genurile de poezie. În acest sens este citat traducătorul homerid G. Murnu: <Dialectul posedă calităţi remarcabile, o tonalitate viguroasă, original de o profundă rezonanţă interioară>. Un   exemplu este sonetul său Tră Armăname (Pentru aromâni).


A.N. concluzionează că ’’poeţii dialectali contemporani se remarcă printr-o poezie în care reflecţia şi erotismul îmbracă o formă şi tonalitate influenţate de poezia naţională, fără ştirbirea originalităţii lor condiţionată de circumstanţe sociologice specifice’’. Ei au în comun ’’nostalgia plaiurilor natale, motivul mioritic, sentimentul originii şi al necesităţii luptei pentru păstrarea nealterată a structurii etnice.’’

 

În ’’Notă’’, A. N. explică adoptarea ortografiilor propuse de T.P. în 1922 şi de G.M. în 1931 prin lipsa unor norme oficiale şi prin ’’lipsa unui consens al filologilor dialectali’’. El preciza că în funcţie de ortografia adoptată de poeţii antologaţi, aceştia ’’şi-au făurit ritmul şi rima’’, fără a influenţa lectura poeziilor, deoarece ’’deosebirile nu sînt esenţiale’’.


Folosirea alfabetului latin a fost îndreptăţită, în opinia lui A.N., de tendinţele din scrierile lui Gheorghe Constantin Roja (1809, Budapesta) şi Mihail Boiagi (1813, Viena), împrumuturile din vocabularul grecesc fiind ulterioare ’’formării graiului românesc comun’’, care le-a asimilat.


Editorul îl citează pe Mihai Eminescu ’’în ceea ce priveşte rolul scrisului în dialect’’: <Limba română de aceea s-a depărtat şi s-a muiat aşa de tare pentru că aşa de lungă vreme nu a fost scrisă. CONSISTENŢA unei limbi începe cu scrierea ei.>


A.N. precizează că ’’Pentru facilitarea receptării valorii artistice, la unii poeţi am alăturat transpuneri în limba literară (română – n.n.)’’. De asemenea, ’’s-a impus folosirea unui glosar numai la poeziile în dialectul meglenit’’, iar ’’pentru unele cuvinte specifice din dialectul aromân, cititorul are la dispoziţie dicţionarul acestui dialect, opera lui Tache Papahagi.’’


În final, editorul îşi exprimă mulţumirea pentru faptul că ’’greutăţile materiale întâmpinate sînt recompensate de împlinirea unei îndatoriri faţă de unii înaintaşi care nu şi-au putut tipări frământările poetice’’.

 

Antologia cuprinde portrete şi creaţii a zece poeţi: Mihail Nicolescu (1835-1865) (3), Vasile Muşi (1895-1961) (5), Nicolae Babu (1901-1967) (6), Nicolae Caraiscu (1911-1969) (5), Theodor Minda (1911-1982) (7), Dumitru Pariza (1908-?) (7), Constantin Colimitra (1910-2001) (9), Atanasie Nasta (1912-1996) (12), Nicolae Caratana (1914-1992) (10), Costa Guli (1916-1985) (10), Chira Iorgoveanu (1948-) (9).

 

În postfaţă scrisă în septembrie 1984, V.R. observa ca ’’evident’’ faptul că în ultimele decenii aromânii ’’participă cu o ambiţie generoasă la viaţa ştiinţifică şi culturală generală românească’’ din România, ţările balcanice ’’în care trăiesc de secole’’ sau în alte ţări ’’unde i-a dus nestinsa lor sete de peregrinări, hrănită de drumurile de transhumanţă de odinioară’’.


În acest sens, sunt menţionate numele unor ’’distinse personalităţi’’ ale ştiinţei şi culturii româneşti: George Murnu, Elie Carafoli, Athanasie Joja, Th. Capidan, Pericle Papahagi, Valeriu Papahagi, Tache Papahagi, Toma Caragiu etc.


În particular este amintită şi editarea postumă a unor lucrări ale ’’eruditului’’ profesor al universităţii bucureştene Tache Papahagi, ’’unul dintre cei mai distinşi’’ elevi ai lui Ovid Densuşianu: Micul dicţionar folcloric (Minerva, 1979) şi volumele IV şi V din ’’Biblioteca naţională a aromânilor’’.


De asemenea, este menţionată activitatea Studioului de istorie şi literatură dialectală ’’George Murnu’’ de pe lângă Casa de cultură a sectorului 1 Bucureşti, condusă cu ’’pasiune, competenţă şi aleasă discreţie’’ de A.N. Acesta a avut ’’fericita idee’’ de a alcătui acest ’’florilegiu’’ de poezie aromânească din producţia literară a Studioului.


V.R. încheie subliniind că ’’POEZIA a fost una dintre cele mai durabile şi frumoase CETĂŢI ale românismului, prin care ne-am afirmat între popoarele lumii şi în constelaţia culturii şi civilizaţiei universale’’.

 

 

SURSE:

Nasta Atanasie (editor), Ecou de cîntec aromânesc, editura Litera, Bucureşti, 144 p.

Murnu George, Bair di cântic Armânescu, 1931, p. 6.

Papahagi Tache, Antologie aromânească

Papahagi Tache, Poezia lirică populară, E.P.L., 1967, p. 460.

Philippide Alexandru, Originea Românilor, vol. II, p. 564.

Weigand Gustav, Die Aromunen, Leipzig, 1894, vol. I, p. XII.

George Ceara s-a născut la 18 octombrie 1881 în satul Xirolivad (''Livada secetroasă'' în greceşte) din Grecia.


Satul se află în munţii Veria, lângă râul Bistriţa, la 40 km de vărsarea acestei ape în golful Salonic. În pofida numelui, livezile sunt înfloritoare.


Primăvara G.C. învaţă în şcoala primară românească din sat, iar toamna şi iarna în aşezarea transhumantă de la şes, unde învăţătorii îi urmau pe păstorii aromâni.
Apoi studiază la liceul românesc din Bitolia (Macedonia otomană).

În 1985 editura Minerva din Bucureşti publica volumul Carabeu, lăi carabeu (Ciocănitoare, măi ciocănitoare,) o antologie de poezie grămosteană.

Subîntitulată Lilici dit lirica armânească grămosteană (Flori din lirica aromână grămosteană), antologia era alcătuită de poetul Dina Cuvata din Macedonia iugoslavă.


Grămostenii sunt acea ramură a aromânilor originari din străvechea localitate montană Gramoste.


În Protuzbor (Cuvânt înainte), scriitorul aromân din România Hristu Cândroveanu (1928 - ) arată că nu a fost uşor să structureze pe teme această antologie. Aceeaşi poezie poate fi de dragoste, ironie, înstrăinare, glumă, aşa cum este cazul cu Cara da di ini toamna (Dacă a început toamna).H.C. remarcă faptul că poeziile aromânilor pot fi lipsite de rimă şi ritm, care pot fi nebăgate înseamă deoarece cântecul este plin di dor, di mîrazi, di gailei, di gazechi (plin de dor, de moşteniri, de griji, de tristeţi). Cu alte cuvinte pentru că armânul este amintat cîntăreţ (născut cântăreţ)!


Frumuseţea cântecului grămostean i se relevă lui H. C. în următoarele versuri din Ies fumel’i, care descriu cum revine la viaţă lumea pastorală a aromânilor când adie primăvara în munţi : Nă dzuă, di cătră seară - /Ş-si părea chiro di veară/Nsus tu munţă – nu-ari neauă,/Di lilici ş-trandafili,/Ies fumel’i pila călivi... (Într-o zi, spre seară - /Se părea o vreme de vară,/În sus în munţi – nu este zăpadă/Înfloresc florile şi trandafirii/Merg familiile la colibele din munţi...)


Aceeaşi frumuseţe lirică transpare în Ieşi lea dado tu ubor să vezi mireasa cum gioacă-n cor,/Cum s-încl’ină şi s-dirină - / Ca vearga di hlambură (cum joacă hora,/Cum se apleacă şi se întinde/Ca varga de la steag!)


Un tip de cântec de neuitat este cel ti vâtâmaţ (pentru cei ucişi), închinat epocii în care satele aromâne erau atacate de otomani, antarţi şi comitagii, aşa cum este şi Pri-aţea dzeană (Pe acel deal): Pri-aţea dzeană ş-pri mîgulă,/Îni avdzîi nă boaţi corbă,/Boaţi corbă di armână,/Iu-şi plîndzea pi-a l’ei cîrună - /Pi nă ploaci di mirminti,/un mîxun ţînea dindinti.../Ma-l ţînea, ma-l urmipsea:/-Mîxine, cara s-bînedz,/Aoa doarmi afendî-tu,/Fendi-tu s-nu lu-agîrşeşţă, /A duşmanilor s-lă pîlteşţă! (Pe acel deal şi pe movilă,/Auzii o voce nefericită,/Voce nefericită de aromână,/Unde-şi plângea pe-a ei cunună - /Pe o lespede de mormânt,/Un copil ţinea în faţă.../ Aşa-l ţinea, aşa-l sfătuia: /-Copile, dacăă vei trăi,/Aici doarme taică-tău,/Taică-tău să nu-l uiţi,/Duşmanilor să le plăteşti!)


În aceeaşi categorie intră şi cântecul lui Goţe Delcev ş-Pitu Guli, doi luptători antiotomani de la începutul secolului XX.


Despre tinereţe aflăm din cântecul Pîduri, lai pîduri (Păduri, negre păduri) că nu se mai întoarce niciodată: ’’Pîduri, lai pîduri, /Noi , ţî nă lîimu - /Di lail’i duşmani!/Pi frîndzli a voastri,/Ţi galbini ş-cadu - /Va s-ină primveara,/Di airă va-ţ crească.../Numaşi tinireaţa-ni,/Nîpoi ma nu s-toarnă...’’ (Păduri, negre păduri,/Noi , ce am fost nenorociţi - /De întunecaţii duşmani/După frunzele voastre, /Ce galbene cad - /Va veni primăvara, /Şi iarăşi vor creşte.../Numai tinereţea mea/Înapoi nu se mai întoarce...)


În încheiere. H.C. spera ca exemplul lui D.C. să fie urmat şi de alţi intelectuali aromâni, exprimându-şi regretul pentru problemele cauzate de lipsa de norme de limbă şi gramatică în aromână.


Cartea este dedicată ’’Ali dadi, Piha al Gudu Cuvată şi a tată-niu, Unci al Cuvată ş-a tutlor ţi le-au cîntată – aesti minucl’i di lirică armânească grămusteană’’. (Mamei, Piha lui Gudu Cuvată şi tată-meu, Unci al lui Cuvată şi tuturor care le-au cântat – aceste creaţii de lirică aromânească grămusteană)


Cele 110 pagini ale volumului sunt structurate în 6 părţi: Cadri vecl’i (Imagini vechi), Cîntiţi di xinitii (Cântece de înstrăinare), Cîntiţi di mînipsiri (Cântece de vrajă), Cîntiţi di vreari (Cântece de dragoste), Cîntiţi di pizuiri şi di hazi (Cântece de ironie şi glumă) şi Cîntiţi fureşti, di giunatic ş-di alumtă (Cântece de hoţi, de voinici şi de luptă).Versiunile româneşti ale titlurilor ]mi par'in.


Prima parte cuprinde 36 de cântece: Ni-avdzam puil’i (Îmi auzeam puii); Tini, puil’iu alexendaru (Tu, pui); Ies fumel’i (Ies familiile), C-un bîrţat di soari (Cu o rază de soare), Cârliglu (Bâta ciobănească), Mardzina di-amari (La ţărmul mării), Dol’eani (Doiani), Ieşi,lea dado tu ubor (Ieşi, tu mamo în curte), Nă sihati lai (O oră nefericită), Lai s-lu ved (Negru să-l văd); Hîrsiţ, hîrsiţ (Bucuroşi, bucuroşi); Nchisiră oili (Au pornit oile), L’i-anvîrtiră (I-au învârtit), Lea dado (Tu mamă); De, lăi Dumidzali-m (Deci măi Dumnezeul meu), Brigaderi – ti picurari (Brigadieri – pentru ciobani), Est an n-avem lînă (Acest an nu avem lână), Aest an (Acest an), Cînticlu ti Mavrinori (Cântecul pentru Mavrinori), Di la nifur, pîn la cheatră (De la urcuş până la piatră); Oh, armîni mîraţ (Oh, bieţi aromâni); Voi, oarfîni (Voi, orfani); A, lăi Cola (Măi Nicolae); Toamnă laie (Toamnă neagră); Scoal, lăi Mita (Scolă-te, măi Dumitre), Dzîlili di ti Arisal’i (Zilele din Arisai); Nă marţî, mirindi-oară (Într-o marţi, după-amiază); Zvulii, Mita, zvulii (Iarbă, Dumitre, iarbă); Calea di m Poli (Drumul spre Oraş), Gioni nicat (Tânăr înecat), Oi-lele (O, lele), Du-ti Lenă (Du-te Eleno); Lea, Chiraţa mea (Tu, Chiraţa mea); O-arîchiră,oarfîna (Au răpit-o, orfana); Lăi, gione (Măi, tinere) şi Na-na-na, cumnat mîrat (Na-na-na, biet cumnat).

 

Partea a II a include 20 de cântece: Aştearni-ni, dado (Aşterne-mi, mamă), Ţi-ai, Maruşe (Ce ai Maruşe), Ţi-ni ţ-întredz bineclu (De ce îţi pregăteşti calul de călărit), Nata ş-Chita – Cîlîuzu (Nata şi Hrista – călăuză), Vini oara (A venit momentul), Chihîiadz –s-nu daţ di bun (Conducători – să nu daţi de bun), Tradzi, scoati-ni pîrpîduşea (Trage, scoate-mi ciorăpelul), Cîntă, dado (Cântă, mamă), Oară bună (Să fie într-un ceas bun), Bună-ţ dzua, bre numtare (Bună să-ţi fie ziua, măi nuntaşule), Puil’iu, lăi (Puiul, măi), Şed ş-mi minduiescu (Şed şi mă gândesc), Carabeu, lăi carabeu (Ciocănitaoare, măi ciocănitoare), Şapti gioni (Şapte tineri), Nă nveastă (O nevastă), Lo pîdurea frîndză s-da (A început să înfrunzească pădurea), Gione-avdzîi (Iubite-auzii), Ţîni-ni calu (Ţine-mi calul), Dzeană lai (Dealule) şi Frîndză veardi (Frunză verde).

 

Partea a III a este alcătuită din 13 cântece: Na-lea ş-harlu (Uite tu şi moartea), Carahaxă chindisită (Coţofană colorată), Ună dzeană (Un deal), La patru-ţinţi marmuri (La patru-cinci marmuri), Islu-al Taşa (Visul lui Taşa), Nauli nveasti (Nouă neveste), Lea, chai-mana-i man, Aidi, pri-aţel munti (Haide, pe acel munte), Alasă-ni-mi nica (Lasă-mă încă puţin), Bîgă Costa s-facă numtă (Hotărâ Costa să facă nuntă), Tu-aţea padi (Pe acea padină), Mardzina di-amari (La ţărmul mării) şi Di tu-amari (De pe mare).

 

Partea a IV a este cea mai mare şi cuprinde 46 de cântece: Mînili a tali (Mâinile tale), Mi luă somnul (Mă luă somnul), Linai, dado; Pîduri, lai pîduri (Păduri, negre păduri), More, mşata mea (Măi, frumoasa mea), Narga, narga, corlu (Încet, încet hora), Ş-apiri lunea tahina (Şi s-a făcut ziuă luni dimineaţă), Moi, gură di niari (Măi, gură de miere), Semtea noastră (Cărarea noastră), Aseară vinu dit xeani (Aseară venii din străinătate), Arigeai-ţ fac, lea dado (Rugăminte-ţi fac, tu mamă), Moi, lilicea mea (Măi, floarea mea), Iu earai (Unde erai), A curi s-l’i spun (Cui să-i spun), Aidi, la bîhce (Haide, la grădină), Lea, nveastă (Tu, nevastă), Ia, dzî-l’i, feată (Ia, spune-i, fată), Xinit ni-earam (Înstrăinat îmi eram), Lea, Maruşe (Tu, Maruşe), Ş-arîi Coli (A pornit să cutreiere Nicolae), Haidă, mbitătoară (Haide, ameţitoare), Piha (Piha), Piha (variantă), Dada mea (Mama mea), Cum s-ni facu (Cum să-mi fac), Pri doi ocl’i (Pe doi ochi), Ah, moi dado (Ah, măi mamă), Tu bîhce, nă feată (În grădină, o fată), Ni-amină ş-un meru (Îmi aruncă ş-un măr), Mînili-a tali – chelchi (Mâinile tale – oţel), Aoa s-ti-agiung (Aici să te ajung), S-vedz, lea feată (Să vezi, tu fată), Ni-alăvdară nă muşată (Îmi lăudară o frumoasă fată), Ţi stepsu-l’i feciu (Ce vină i-am făcut), La livădzili verdzî (La livezile verzi), Mşeată albeaţă (Frumoasă faţă albă), L’ea-ni-ţ, Maruşe (Ia-ţi,Maruşe), Lailu Voici (Nefericitul Voici), Featili (Fetele), Ni-aflai nă feată (Îmi găsii o fată), Nathima (Anatemă), Cum s-ni fac (Cum să-mi fac), Di pi-avdzît (Din auzite), Lenă, feată (Elenă, fată), Aidi, Chie (Haide, Chie) şi Cara da di vini toamna (Dacă a început toamna).


 

Partea a V a include 21 de cîntece: Scoal, lea nveastă (Scoală, tu nevastă), Di dicseară pîn tahina (De seară până dimineaţă), Lenă, hu, lai Lenă (Eleno, hu, tu Eleno), Nveasta-l Dimci (Nevasta lui Dimci), Iurganea (Plapuma), Tu trei suti di cîlivi (În trei sute de colibe), Bre, lale (Măi, unchiule), Cum adraşi (Cum făcuşi), Ţîni-ţ bîrnul (Ţine-ţi brâul), Balchiţa-n curie (În pădurea din Balchiţa), Tana mea (Tana mea), Doauă moaşi (Două bătrâne), Şi nchisi furniga (Şi porni furnica), Mult ti-alavdă lumea (Mult te laudă lumea), La, bîrbaţl’i-n vali (Tu, bărbaţii în vale), Ţi-ni stai, Dinca (Ce-mi stai, Dinca), Siţirai şi triirai (Secerai şi treierai), Calcă, gione, ma pi şauă (Calcă, tinere, mai pe şa), Ţă nicaşi laia tîmbari (Ţi-a căzut în apă mantaua fără noroc), Dada mea (Mama mea) şi Ah, lăi Ghiorghi (Ah, măi Ghiorghi).

 

Ultima parte este alcătuită din 15 cântece: Velis, cîsîbă ma mari (Velis, oraş mai mare), Lăi, picurare di la oi (Măi ciobane de la oi), Lăi Cole, lăi cîpitane (Măi, Nicolae, măi căpitane), Vini nă hîbari-n hoară (Veni o veste-n sat), Sterghiu-al Danguli (Stere al lui Danguli), Pri-aţea dzeană (Pe acel deal), Gioni armîn, ţi s-vîtîmă (Tânăr aromân ucis), Tu valea di Ianina (În valea din Ianina), Costa, lăi (Constantine, măi), Trei gîgoşi (Trei gloanţe), Livendlu (Voinicul), Mi-alinai pi Eleamlu (Mă urcai pe Eleamul), Un grambo (Un mire), Goţe Delcev ş-Pitu Guli (Goţe Delcev şi Pitu Guli) şi O lăi sîrbo, sîrbo-frati (O, măi, sârbule, sârbule frate).

 

Într-o notă finală D. C. nominalizează ’’tri niagîrşari’’ (pentru a nu se uita), pe lângă părinţii săi, următoarele persoane de la care a cules cântecele: Unci Vasili-Cileani Cuvată, Costa Pîrdu, Ţaţa şi Sutiri Tega Cuteli, Coli şi Mita Ticonciu, Dimci Vasili-Comi, Tachi Momcu, Nacu Dima Momcu, Lena Tegu Beza, ţal-Mihali Dima Momcu (soţia lui Mihali Dima Momcu), Santa Dima Momcu, Ocea ţal Iancu Gîrbi (Ocea soţia lui Iancu Gîrbi), Ţaţa Înghiluşi, Zica Tega-Dîrjava, Iţa Halciu-Dimani, Vanghiu Nachi-Mişa, Costa Pacicu-Toli, Vanghel Costov, Sterghia Tugearu, Vladu Bebi, Nasi Ghiorghiţa.





Poetul fărşerot Constantin Colimitra (1912-2001), născut în satul Pleasa din sudul Albaniei, a descris în memorialistica sa obiceiurile nunţii la fărşeroţi, descriere care se întinde pe parcursul a 24 de pagini.

Partea a III a a antologiei lirice a scriitorului aromân Dina Cuvată din Macedonia este întitulată Cîntiţi di mîipsiri (Cântece de vrajă) şi este alcătuită din 13 cântece, ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.


1. Na-lea ş-harlu (Uite moartea)

Pul'i alghi, lânduri lăi -

Eu putes nu-ňi lîndidzam!

Dupu trei lai aňi di dzîli

Bîgai masturi, s-ňi-adar casă,

Cu trei-patru patomati,

Cu patrudzăţ di geamuri -

Di o-adrai, ňi-u nîscîrsii...

Mi-alinai, şidzui analtu,

Bîgai caplu tu firidă,

Di-ňi  vidzui cîmpurli tuti, -

Na-lea ş-harlu, iu-şi inea,

Tut adrat, armutusit,

Pîn di coati scumbusit!

Pisti scări - s-alină-analtu,

Tradzi-ndreptu la muşeata:

- Cască gura, s-ţă l'eau geanlu!

- Corbe, cum mi cîidiseşti?

Albă-aroşi, mavrumată,

Slabă-analtă, ca fidană,

Cari s-mi l'ea, va-şi treacă bană...

(Pui albi, rândunici negre -

Eu deloc nu mă îmbolnăveam!

După trei ani de zile de nenoroc

Pusei meşteri, să-mi fac casă,

Cu trei-patru patomati,

Cu patruezeci de geamuri -

De-o făcui, mi-o curăţii...

Mă urcai, mă aşezai sus,

Mă uitai pe fereastră,

De-mi văzui câmpiile toate, -

Uite moartea că-şi venea,

Gătită toată, armutusit,

Pân' de coate suflecată!

Pe scări - se urcă sus,

Se opreşte drept la frumoasa:

- Cască gura, ca să-ţi iau sufletul!

- Nenorocito, cum îndrăzneşti?

Blondă-roşcată, cu ochi negri,

Slabă ănaltă, ca vlăstarul,

Cine mă va lua, va avea viaţă bună...)

Partea a IV a antologiei lirice alcătuită de scriitorul aromân Dina Cuvată din Macedonia este întitulată Cîntiţi di vreari (Cântece de dragoste) şi cuprinde 46 de cântece, ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.


1.Mînili a tali (Mâinile tale)

- More tini feată, mîni va-s lai,

Pri-un ghiube, pri un ghiule,

Pri-ună lea Milcă devoică...

More, na îlica – ta s-ni-u lai,

Pri-un ghiube, pri-un ghiule,

Pri-ună lea Milcă devoică...

- Nu-am sîpuni gione, ta s-ţ-u lau...

- Pri-unghiube, pri-un ghiule,

Pri-ună lea Milcă devoică...

More, mînili-a tali sunt sîpuni,

Pri-un ghiube, pri-un ghiule,

Pri-ună lea Milcă devoică!

(- Măi tu fată, mâine vei spăla

Pe o piuă

Pe o devoică tu Milcă...

- Nu am săpun tinere ca să ţi-o spăl...

- Pe o piuă, pe o ghiulea,

Pe o devoică tu Milcă...

Măi, mâinile tale sunt săpun,

Pe o piuă, pe o ghiulea,

Pe o devoică tu Milcă!)

Partea a V a antologiei lirice grămostene alcătuită de scriitorul Dina Cuvată din Macedonia se întitulează Cîntiţi di pizuiri şi di hazi (Cântece de ironie şi glumă) şi cuprinde 21 de cîntece, ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.


1. Scoal, lea nveastă (Scoală, tu noră)

- A, lea nveastă - ş-apiri,

Scoal, lea feată, ta s-lucrăm!

- Nu-apiri, că-ntunică,

Bagă-ňi-ti, măle,s-durňim...

- Picurarl'i mulgu oili, -

Scoal, lea nveastă, ta s-lucrăm!

- Nu sunt el'i, sunt cîrvînarl'i, -

Bagă-ňi-ti, măle, s-durňim!...

- Fciorl'i aurlă pit ubor,

Scoal, lea feată, s-nă lucrăm!

- Nu s-ficiorl'i, că-s cîţăl'i,

Bagă-ňi-ti, măle, s-durňim...

- Scoal, lea nveastă - soarli deadi,

Scoal, lea feat-ňi, ta s-lucrăm!!!

- Nu ş-u soarli, că ş-u luna,

Bagă-ňi-ti, măle, s-durňim...

(- A, tu noră - s-a făcut ziuă,

Scoală, tu fată, ca să lucrăm!

- Nu s-a făcut ziuă, că s-a întunecat,

Culcă-mi-te, soacră, să dormim...

- Păcurarii mulg oile, -

Scoală, noră, ca să lucrăm!

- Nu sunt ei, sunt cărăuşii, -

Culcă-mi-te, soacră, să dormim!...

- Băieţii strigă prin curte,

Scoală, tu fată, să lucrăm!

- Nu-s băieţii, că sunt câinii,

Culcă-mi-te, soacră, să dormim...

- Scoală, tu noră - a ieşit soarele,

Scoală, tu fată-mi, ca să lucrăm!!!

- Nu a ieşit soarele, ci luna,

Culcă-mi-te, soacră, să dormim...)

Ultima parte a antologiei lirice grămostene alcătuită de Dina Cuvată din Macedonia este întitulată Cîntiţi fureşti, di giunatic ş-di alumtă (Cântece de hoţie, de voinicie şi de luptă) şi cuprinde 15 cântece, ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.


1.Velis, cîsîbă ma mari (Velis, oraş mai mare)

Velis, cîsîbă ma mari -

Iu ş-avea un gioni bun,

Gioni bun, gioni crîştin,

Lu-acîţară doi cîceaţ:

- Gione, va ti-nturchipsim,

Ili sîndzili-ţ virsăm?

- Voi, cîceaţ, o voi lăi fraţ,

Trei dzîli muhleti-ni daţ,

Că ni-am trei surări să-ni ved...

Ş-trapsi ndrept la sor ma mari:

- Bună-ţ dzua, sor ma mari...

-Ghini vinişi, fratili-a meu...

-Spune-ni , soro, ţi s-ni fac,

Ţi s-ni facu ş-ţi s-adar?

Mi-acîţară doi cîceaţ -

Vor mini s-mi-nturchipsească,/

Ili sîndzili s-ni vearsă!/

-Ma ghini sîndzi virsat,

Dicît turchipsit mîrat...

(Velis, oraş mai mare -

Unde era un tânăr bun,

Tânăr bun, tânăr creştin, 

Îl prinseră doi tâlhari: 

-Tinere, să te turcim sau sângele să-ţi vărsăm? 

- Voi, tâlhari, o voi blestemaţi fraţi

Trei zile răgaz să-mi daţi, 

Că mi-am trei surori să-mi văd... 

Şi s-a dus direct la sora mai mare: 

- Bună-ţi ziua, soră mai mare... 

- Bine venişi, fratele meu... 

- Spune-mi, soro, ce să-mi fac, 

Ce să-mi fac şi ce să fac? 

M-au prins doi tâlhari - 

Vor ca pe mine să mă turcească, 

Sau sângele să-mi verse! 

- Mai bine sânge vărsat, 

Decât sărman turcizat...)

În 1976 Chiraţa Iorgoveanu Dumitru a publicat o antologie de poezie populară aromână, în care a ataşat fiecărei creaţii populare o versiune proprie în româneşte. Cele 31 de poezii selectate din categoria lirica înstrăinării au, în majoritatea lor, ca titlu primul vers: Cîntic di Beala (Cîntec din Beala) (titlu); Cîntic di Beala di Sus (Cîntec din Beala-de-Sus) (titlu); Cînticlu a xiniţilor (Cîntecul emigranţilor) (titlu); Şcreta di Pisuderi (Pisuderi, rămîi pustie); Maruşe, gură di cuc (Maruşe, gură de cuc); Mori tine disti cirdachi (Fată, fată din balcon); Toamnă, laie toamnă (Toamnă,toamnă-nnegurată); Multu-ni pari,vrută, arău (Ah, iubito, rău îmi pare); Nică ni-eram, nică mi loaşi,gione (Mică-am fost, mică mă luaşi); Cînd va s-fudzi, gione, to-xeani (În streini de pleci, voinice); Vine oara si nchisescu (Veni ceasul să pornesc); Cîntic di Zagori (Cîntec din Zagori) (titlu)/T.P.-1922; Şapte gioni ună turlie (Şapte tineri, toţi de-o seamă); ’Ngălbiniră fadzl’i toţi (Fagii toţi îngălbeniră); Natima cari scoasi xeana (Cine-a dat străinătatea); Lîndurle ma v’in şi fug (Vin şi pleacă rîndunele); Toamnă, laie toamnă (Toamnă, neagră toamnă); Laea tu cari deadi xeana (Cine-a dat străinătatea); Moi pul’iu-a meu (Puiul meu)/T.P.-1922; Feată ţe-ni eşti afumată (Fată, ce-mi eşti întristată); Cînticlu a xinitlui (Cîntecul înstrăinatului) (titlu)/T.P.-1922; Cari feaţi sibepe xeana (Cine-a dat străinătatea); Frundză veardi di sicară (Frunză verde de secară); Chirigi, mi fac curbani (Cărăuş, îţi dau odoare); Munte-analtu j-dipărtatu (Munte-nalt şi depărtat); Pul’iu, lai pul’iu, cari s-nierdzi acasă (Pui, biet pui, de mergi spre casă); Voi lai soţi, ah! voi lai fraţi (Voi prieteni, ah, voi fraţi); Xinitlu ţi-l si mîrtă vruta (Emigrantul a cărui iubită s-a măritat)(titlu)/M.G.O.-1891; Ntunicai Anadolie (Se-nnopta-n Anadolie); Dorlu a xeanilor (Suferinţa în străinătate)(titlu)/M.G.O.-1891 şi Dorlu a patridhal’ei (Dorul de patrie)(titlu)/M.G.O.-1891.


Cîntic di Beala a fost preluat din Antologia aromânească publicată de Tache Papahagi în 1922. Tema poeziei este reprezentată de sentimentele de bucurie şi tristeţe ale fetelor, când vin sărbătorile, respectiv când pleacă iubiţii în străinătate: Ţi-s virnate featili,/Featili şi nveastile,/Cîndu agiungu xeanili/Di lî fugu gionl’i./Gionl’i fug şi nîse plîngu,/Ş’palmile ma-şi li frîngu./Pondi suntu xeanili,/Bati, Doamne, bati-le. (Cît de triste-s fetele,/Fetele, nevestele,/Cînd vin străinătăţile,/Cînd pleacă iubiţii lor./Pleacă ei şi ele plîng/Mîinile şi le tot frîng./Negrele străinătăţi/Doamne, bate-le cît poţi!)Într-o notă de subsol , editorul precizează că Beala este un sat aromânesc la nord de lacul Ohrid, în Macedonia ex-iugoslavă.


Cîntic di Beala di Sus a fost preluat din Antologia aromânească publicată de Tache Papahagi în 1922. Tema poeziei este prelungirea dincolo de moarte a legăturii dintre soţi, în situaţia în care bărbatul pleacă înarmat la un drum în care îşi presimte moartea: Si-ni amin ună piştoală/S’trunduescu ntreaga hoară/Si-ni u-amin di doaua ori/Si-ni mi-avdă munţî ş-niori; Si-ni u-amin şi-an treia oară,/Si-ni plîngă tuţ din hoară./- Umplu-ţ-lu ,ali gione-aleptu,/Si-ni disfac muşatlu cheptu,/Ta s’ni-amini ună piştoală,/S’nu-ni armîn fîr’tine-n hoară. (Doar un glonte de-am să trag,/Să trezesc întregul sat,/Şi să trag de două ori,/Să m-audă munţi şi nori;/Şi-ncă-ooară eu să trag/Să mă plîngă toţi din sat./-Umple-le, iubite, drept/Să-mi arăt frumosul piept,/Să-mi arunci un plumb în sîn/Fără tine nu-mi rămân.)


Cînticlu a xiniţilor a fost preluat din culegerea Texte macedo-române a lui M.G. Obedenaru, publicată în 1891. Tema poeziei este plecarea toamna în străinătate cu afaceri a tinerilor aromâni care se căsătoriseră în cursul primăverii şi verii:Toamna cara da di-şi v’ine,/A vîrnui nu-i pare ghine.Xeniţil’i intră tu mirache,/Că a lor oară lî s-aproache,/Ti nchisire ti tu xeane, /Di lă v’ine jale mare./Mumînile-şi plîng ficiorl’i,/Niveastile-şi plîngu gionil’i. (Toamna dacă dă de vine,/Nimănui nu-i pare bine,/Inima li se-amăreşte,/Ceasu-aproape se vesteşte,/În străini să-şi afle cale,/De-i apucă jale mare./Mamele îşi plîng feciorii,/Nevestele soţiorii.)


Şcreta di Pisuderi a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor. Tema poeziei este plângerea nevestelor aromânce din satul Pisuderi după soţii lor plecaţi în străinătate: Şcreta di Pisuderi,/Cari va-ni ti ţănă?/Gionl’i va s-fugă,/Nveastili va s-plîngă,/Ună cîte ună,/Cu lăcrini ca purnă; Doauă cîte doauă,/Lăcrinili ca’aroauă. (Pisuderi, rămîi pustie/Cine grija o să-ţi ţie?/Căci flăcăii se vor duce/Iar nevestelor vor plînge,/Una cîte una,/Cu lacrimi cît pruna;/Două cîte două,/Cu lacrimi de rouă.)


Maruşe, gură di cuc a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor.Tema poeziei este despărţirea tânărului de iubita sa, cu promisiunea aducerii din călătorie a unui brâu cu bijuterii pentru sărbătoarea Sfintei Marii: Maruşe, gură di cuc,/V’inu nculea pe dup-arug,/Ca s-ti baş, că va si-ni fug,/Că va s-nierg tu xinitie, S-ţ-aduc bărnu di flurie,/Ta s-ul porţi tă Stămărie.(Maruşe, gură de cuc, /Vino-ncoa pe după rug,/Să mi te sărut, că fug,/În străinătăţi mă duc,/Săţi aduc brîu de flurie, / Ca să-l porţi la Sîn-Marie.) Într-o notă de subsol, editorul precizează că Maruşa sau Muşa sunt diminituve ale numelui Maria.


Mori tine disti cirdachi a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor. Tema este despărţirea de iubită a tânărului aromân care pleacă în călătorie în străinătate: -Scoati-ţi cundil’lu curat/Să-ni semni truplu a neu;/Truplu a neu ca di sirvil’u,/Frîmţeaua ca di birbil’u;/Se-aflari altă ca mine,/Se u l’ai, gione, tine. (Cu condeiu-ţi aurit/Să-mi însemni trupul iubit,/Trupul meu de chiparoasă/Şi sprînceana me afrumoasă,/Gura-mi de privighetoare!/Alta, de-oi afla ca mine,/S-o iei, dragule, cu tine!)


Toamnă, laie toamnă a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor.Tema poeziei este despărţirea tinerei aromânce de iubitul care pleacă toamna în călătorie în străinătate: ’’Du-ni-ti, gione, calea mare,/Si-ni pitreţi carte cu vreare;/Cîndu z-v’ini si-ni dai tru şteare,/S-ungu porţile cu niare;/S-es la poartă si-ni te-aşteptu/S-ţî acaţ calu di căpestru;/Si-ni ti baş tru daole faţă,/Ş-anamisa di mustaţă.’’ (’’Te duci, dragule, departe,/Tu trimite-mi cu dor carte./Cînd te-ntorci să-mi dai de ştire/Să ung uşile cu miere/şi să mi te-aştept la poartă,/Să-ţi prind calul de căpăstru./Să mi te sărut pe faţă/Şi alături de mustaţă.’’


Multu-ni pari,vrută, arău a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor.Tema poeziei este părerea de rău a tânărului că s-a căsătorit timpuriu, în timp ce tânăra nevastă regretă doar plecarea acestuia în străinătate: Ma-ni pari ară’u şi-ni v’ine greu,/Că-ni me-alaşi singură./Toarnă-te, lai vrutlu a neu,/Ş-armîni-ţî tu loclu a tău,/Loclo-a tău i hrisusit,/Hrisusit şi neahîrzit. (Rău îmi pare şi mi-e greu/Că tu singură mă laşi./Te întoarnă, dragul meu,/Rămâi pe pământul tău,/ Pe pământu-ţi aurit,/Aurit, nepreţuit.)


Nică ni-eram, nică mi loaşi,gione a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor. Tema acestei poezii mai lungi decât celelalte este dorinţa foarte tinerei neveste de a-şi însoţi soţul care pleacă în călătorie în străinătate: Gione, fă-ni-me nă piturnicl’e,/Ca s-mi badzî pi timbiliche,/Pi timbiliche şi pi furtie/S-mi duţî l-a ta mîgîzie/-Nică, ari furi şi-ni te-arăchescu./-gione, fă-ni-mimer, bagă-me-n giepe./-Nică, va mi agîrşescu şi va-ni ti-aspargu./-Ah!mi tuchii,mi feciu tilefe,/Gione,cî-ni te-am mult tu chefe;/Mituchii, mi feciu finere,/Căl’iurle-s mpline de-aschiere./-Nică, lea ti uhtărle-a tale,/Va-ni mi tornu, lailu, din cali./-Du-ni-te, bre gione, calea bună/Şi-cu trandafirlu-ntru-mînă./Du-ni- te, gione, calea-mbar,/Şi-cu lilicea de-argavan./Ma avdză, gione,avdză, curbane,/S-nu te-amîni multu t uxeane,/Di-ni ncl’idzi niatile-a meale,/Di me-alaşi fără fumeal’e. (Dragă, fă-mă potârniche,/Să mă urci apoi pe cal,/Sus pe cal lîngă samar,/Să mă duci la prăvălia-ţi!/-Dragă,-s hoţi şi te răpesc!-Fă-mă măr în buzunar!/-Am să uit şi-am să te muşc!/-gură am şi-am să-ţi grăiesc!/Pune-mă flurie-n pungă!/-Am să uit şi-am să te schimb!/-Mă topii,mă prăpădii,/Fiindcă mult te mai plăcui;/Felinar eu mă făcui,/Drumurile-s de armii pline./-Dragă, de oftatul tău,/Mă întorc din drumul meu!/-mergi iubite, cale bună,/Şi cu trandafiru-n mînă./mergi, iubite, drum pe plac,/Ca floarea de liliac./Dar ascultă-mă iubite,/Mult să nu stai printre străini,/Să-mi frîngi tinereţile,/Să mă laşi făr’ de copii.)


Cînd va s-fudzi, gione, to-xeani a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor.Tema poeziei este prevestirea sumbră a nevestei aromânce asupra destinului său în cazul în care soţul va întârzia mai mult de un an în călătoria la Sofia: S-no-amîni, gione, mult tu-axeani,/Că z-duc tinereţli ameali./După un tu turnată,/Va s-mi afli ma muşată./Ca s-nu v’ini trei ani acasă,/S-mi ştii că escu lînguroasă,/După nao ani diturnată,/Va s-mi afli îngrupată. (Prin streini nuamîna,/Trece tinereţea mea!/După-unan dacă ai să vii,/Mai frumoasă m-oi găsi!/De nu vii trei ani acasă/Află că-s de boală roasă,/Şi ani nouă de s egată/Mă găseşti gata-ngropată!)


Vine oara si nchisescu a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor. Tema poeziei este reprezentată de momentele dureroase de despărţire de iubită a tânărului aromân care pleacă în străinătate. Spre deosebire de celelalte poezii, aceasta este formată din 5 strofe cu refren, ce descriu jalea tânărului, şi o strofă de încheiere, cu mesajul de drum bun plin de tristeţe al iubitei: Ninga oara istă ţi-grescu,/Ş-apoi va s-mi dispîrţăscu,/Cumu si-ni mi dispartu/Cumu si-ni te-alasu,/acaţă-me di mînă/Dzî-ni, vrută, oară bună,/Dumnidzău-imare,/Ştie a mea turnare,/Ţi-i arău, lea vrută, ţi-i arău!//Oară bună, gione,/Vrute, oară bună,/Va s-fudzî di va s-me-alaşi,/Vrute, ţi-ni adraşi?/Diparti di mini,/Bana mea la tini,/ Bana laie ş-coarbă/Tihia ni-easti oarbă,/Oară bună, vrute, oară bună! (Încă-o dată îţi grăiesc/Şi paoi mă despărţesc,/ah, dar cum să mă despart,/Ah, dar cum să mi te las,/Hai şi prinde-mă de mînă, /Zi-mi, iubito, cale bună./Dumnezeu car e e mare/Ştie clipa-mi de-nturnare;/Rău e, dragă, tare rău!//Mergi, voinicule, cu bine,/Mergi iubitule, cu bine,/Ai să pleci, mă laşi acuş’/Dragul meu, ce îmi făcuşi?/Departe de mine,/Viaţa mea-i cu tine,/Viaţa neagră, corb,/Mi-e norocul orb, /Mergi iubite, mergi cu bine!)

 

SURSA

Chiraţa Iorgoveanu Dumitru (editor), Antologie de poezie populară aromână, editura Minerva, Bucureşti, 1976, pp.201-275

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 1 din 10

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required