Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Site-uri » M » Items filtered by date: August 2011
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Items filtered by date: August 2011

În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu au publicat Un veac de poezie aromână, antologie în care au selectat opt poezii inedite ale lui Nicolae Caratana (1914-1992), transpuse în româneşte de H.C.


Cadru vecl'iu (Cadră veche)

Zghirări di oi di-ngios astes s-alină
Ş-alatră cîni picurăreşti la stîni.
Tu seara spindzurînda-n ţer şindîni - 
Ca-n vise s-avd fişeţe cum s-amină.
(Din vale urcă behăit de oi -
Şi latră cîini ciobăneşti, la stîne.
Ce candelabre-n ceruri - pînă mîne!
Şi - stins s-aud cum puşcă, în război...)

Cu cotlu pi-un cărlig ţînut cu mîna,
Picurăruşlu-aghalea închilueaşte.
Tu-a somnului avigl'eare - canda easte
Un fet-muşat ţi-aşteaptă măsa-l'i, dzîna.
(Cu cotul pe o caţă rezemat,
Păstoru-adoarme fără ştire, lin -
Şi ce poveşti, ce basme-n minte-i vin,
Cu feţi-frumoşi, cu fete de-mpărat!)

Căliva apusă, tu-amurdziş albastru - 
Avnînghipseaşte isişi Perivole!
Ascunsă, soarbe astru după astru.
(Coliba joasă, în amurg albastru,
Spre Perivole, din înalturi cată!
Pitită, soarbe astru după astru.)

La domnlu-a l'ei, căşarlu Cole, - anil'i
De-alumtă, tu chilia-l'i, ţimţ cu-arvole - 
S-adună s-ţînă, s-doarmă partizanil'i.
(Aici, oierul Cole - în toţi anii
De luptă grea - n-a obosit vreodată,
Să-şi ospăteze-n taină partizanii...)


SURSA:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 406-411.

 

În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu (1928 - ) şi Kira Iorgoveanu (1948 - ) publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au selectat şapte poezii ale lui Nacu D. Scrima (1900-1941), cărora le-au ataşat transpunerilor în română: Muşata ohrideană (K. I.), Dit xeane (H. C.), Minduiri (K. I.), La Mărăşeşti (K. I.), Va-ni ti jilescu, gione (K. I.), Aşteptare (K. I.) şi Nă seară-n Valea Caldă (K. I.) .


Minduiri (Gînduri)

Ţîn frîmtea andrupîtă-n palmă
Şi ocl'i-ncărfăsiţ pi carte
Maşi minduirili-a meali alagă
Diparte, mult diparte...

(Cu mîna rezemată-n palmă
Şi ochii pironiţi pe-o carte,
Doar gîndurile-mi stol aleargă
Departe, prea departe...)

Cum lişor dit neguri s-disfaţi
S-puteam sî ştiu măratlu-ni tora
Mărata dada mea ţi faţi?

(Şi turla satului o văd,
Uşor, din neguri se desface -
O, de-aş putea să ştiu acuma
Sărmana mamă-a-mea ce face?!)

Poati mutreaşti dusă-n dzări
Poate-i cu aclu-n mînă ş-coasi
Ma cari s-ni spună-a nia tora
Di nu-i ud hirlu di mitasi?

(Poate priveşte, draga,-n zări
Sau poate toarce, coase...
Dar cine oare-mi poate spune
De nu-i ud firul de mătase?)



Nă seară-n Valea Caldă (O seară-n Valea Caldă)

Sirin ş-livar i ţerlu, ca lacrima curată,
Şi stealili ca bair, cu ună cîti ună.
Ş-luţeafirlu luţitlu-muşat, ocl'iu di feată,
Tut treambură ş-mutreaşti, muşata albă lună.

(Senin şi-albastru-i cerul, ca lacrima curată
Şi stelele-n şirag, ies una cîte una...
Luceafărul cel mândru - ca ochiul blînd de fată
Tot tremură pe boltă privind cu drag doar luna.)

Amînat dormu puil'i ş-chinil'i di altă parti
Nu s-avdi vîră boaţe,ni suschirări di vimtu.
Cloputli a cupiilor, diparti, mult diparti.
Asună lîvîroase, cu suflitlu-ni asvintu.

(Dorm păsările toate, stau brazii-n nemişcare...
O şoaptă nu se aude; nu-s adieri de vînt...
Doar clopotul de turme, răsună-n depărtare
Şi-ascult, cu-ndurerare, cu sufletu-n frămînt.)

Muscuvîlseaşti Flenga di erghi ş-di lilice
Ş-tahina. fisea-ntreagă s-dişteaptă ca dit vis.
Birbil'i acaţă s-cîntă, s-hîrseaşti iţi price
Ş-atumţea Valea Caldă ni si pare un paradhis.

(Din munţi miresme vin de ierburi şi de flori,
Natura se trezeşte în nori, ca dintr-un vis,.
Privighetoarea cîntă, risipă-i de culori
Şi-atuncea Valea Caldă îmi pare-un paradis.)



SURSA:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea românească, Bucureşti, 1985, pp. 349-361.

 

antologie, Caldă, Cândroevanu, Flenga, Iorgoveanu 1985, Minduiri, poezie, Scrima, transpunere, Valea, editor, Bucureşti, Cartea, Românească, Minduiri

Nacu D. Scrima s-a născut în 1900 în satul aromânesc Perivole, în care se va naşte mai târziu şi George Perdichi.


Supranumit de localnici ''Perla Pindului’’, Perivole se află în centrul aşezărilor aromâneşti din munţii Pindului, lângă vârful Ou, la o altitudine de 1400 m.

Studiază la şcoala primară din sat, apoi la liceul românesc din Bitolia (Macedonia) şi absolvă Facultatea de inginerie silvică din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti

Încetează din viaţă în 1941 la Hunedoara.

Hristu Cândroeveanu îl caracteriza pe poetul N. D. S. ca fiind ''mimetic'', asemenea ''copiştilor'' cu har după tablouri de maeştri, recunoscându-l pe George Coşbuc în Dit xeane (Întors acasă). De asemenea, în Muşata ohrideană (Frumoasa ohrideană), N.D.S. cântă pe note eminescine din Luceafărul, iar în pastelul 'Nă seară-n Valea Caldă este remarcabil câte un ''accent macedonskian''. Acelaşi H. C. aprecia că N.D.S. ''nu avea conştiinţa estetică a literaturii'', dar că poemele sale sunt mici ''romane'' sentimentale sui-generis din trecutul viaţii aromânilor din Peninsula Balcanică.

Poeziile Muşata ohrideană, Dit xeane, Minduiri, La Mărăşeşti,Va-ni ti jiilescu, gione, Aşteptare şi Nă seară-n Valea Caldă au fost publicate pentru prima dată în antologia Cândroveanu - Iorgoveanu din 1985.


SURSA
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, p. 348.

În 1985 Hristu cîndroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână. În această antologie de lirică aromână cultă, cei doi editori au inclus patru poezii ale lui Tache Caciona: Di-acasă (transpunere în română de K.I.), La isusire (H. C.), Ah, iară-ni bate ocl'iul... (K.I.) şi Di cu noapte (K. I.)

Di-acasă (De-acasă)

Noi cu suflit plin di suschir,
Auşeaticlu dit Ipir,
Dit tu şeaptedzăţi di hoare
Tu-al Papahagi Ghiţă mînă
Dăm apeana, ta s-vă spună
Părinteaştil-nă zboare:
(Noi, cu sufletu-n venin,
Toţi bătrânii din Epir,
Din vreo şaptezeci de sate,
Azi îi dăm condeiu-n mînă
Lui Papahagi, să spună
Părinteasca noastră carte:)

În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână. În această antologie, editorii au selectat trei poezii ale lui Ion Foti (1887-1946), transpuse în română de H.C.: Boaţea muntilui (traducere după H. Heine), Arîulu (traducere după W. Goethe) şi Picurarlu.

Arăulu (Pîrîul)

- ''Arîu muşat şi lăvărsit,
Iu fudzî aşiţe-aghunisit?
Pi mardzineţ-ţ mi minduescu:
D-iu vini şi-iu nerdzî eu mutrescu.''
(- ''Pîrîu cu apă de cleştar,
Spre care zări tot curgi, sprinţar?
Că te petrec şi-mi zic în gînd:
Ce rosturi ai - tot alergînd?'')

- ''Io es dit cheatră scutinoasă,
Prit flori duc apa-ni hărioasă,
Şi-mutrescu mine ţer şi lună
Şi-a stealilor di foc curună.
(- ''Eu mă adun de printre nori
Şi de prin steiuri, să ud flori -
Şi curg, şi oglindesc întruna
Tot cerul, stelele şi luna...)

Alag zdurdit ca un ficior,
Mi pindzi-nclo ascumtu dor...
Şi-ni pare-a nia - s-nu-ni tradz jalea - 
Aţel din sus ni-aspune calea.''
(Şi zburd aşa necontenit,
Purtat de-un dor neostoit...
Şi curg mereu şi nu mi-e teamă,
Că Dumnezeu mă are-n seamă.'')


Boaţea muntilui (Glasul muntelui)

Tu munţî un picurar cînta
Cu boaţe-ahît jiloasă;
Acasă di tu-arniu s-turna,
Şi-cîrtit s-turna acasă:
- ''Ah, vruta-n prag mi-aşteaptă
I vruta-i măritată?''
Un scl'im dit munţ si-ndreaptă:
''I măritată!...''
(Doinea în munte un păstor,
În drumul sprei ubită;
Îl apăsa atîta dor
Şi-atîta grea ispită:
- ''M-aşteaptă mîndra mea să vin,
Ori îndrăgi pe altul?''
Ecoul se-ntorcea-n suspin:
''Pe altul!...'')

Şi-dipuni-aşi învirinat,
Cu plîng şi suschirare:
- ''Pi lume vîr nu-i ma lăsat
Ca mine tu-agîrşare.
O, vruta mea, nu-ţ cama-aduţ
Aminte, vrearea-i dusă!''
Dit văl'iuri plîngu fadzl'i tuţ:
''I vrearea dusă!...''
(Şi cobora mîhnit, mîhnit,
Cu ochii tot pe zare:
- ''Norocule, m-ai părăsit
În marea ta uitare!
O dragoste cum alta nu-i,
S-o uiţi cumva, se poate?''
Şi-l ajungea ecoul, şui:
''Se poate!...'')

Şi-tut doarme lailu picurar,
S-dirină maşi di-ahîntă-angusă:
- ''Şi-eara se-astingea dorlu-amar!...
Ma, ghinea mea di tora-i dusă,
Şi-tu groapă-ascachi di nil'i di-arale,
Şi-di dor ascachi, ah, maşi tu groapă!''
Dzem munţîl'i tuţ cu jale:
''Ah, maşi tu gropaă!''
(Şi geme tînărul păstor,
Şi sufletul îl doare:
- ''Cu ce să strîng atîta dor?...
Ah, cum se scapă oare
De cîte patimi te apasă -
De nu cumva prin moarte?''
Şi-i vine zvon de către casă:
''Prin moarte....!'')


Picurarlu (Păstorul)

Se-aştearnă pisti munţî neguri,
Prit văl'iuri nicurmat se-aştearnă
Uscată frundză, şi-ţerlu-ndzearnă
Minută ploaie. S-duse veara,
Şi-cu nîsă s-duc tu xeane iara
Cupiile toate, puil'i şi gionl'i;
Şi ca lail'i gulişani sunt ponil'i,
Că-i iarnă!
(S-ascund în neguri munţii nalţi,
Troian s-aşează frunza-n văi,
Şi plouă des - şi ţipă găi,
Prevestitor! Vara s-a dus...
Coboară turmele de sus,
Se duc şi păsări -din păduri
Şi nu mai cîntă prin răsuri,
Şi-i trist nespus!)

Se-aproache iarna greauă, pondă,
Se-aproache...Ţerlu tut se-angreacă
Cu nori ca lămni, şi cum va s-dzacă
Ahînţă meşi sum neauă loclu
Ca mort, şi-un dor- s-lu-ardeare foclu - 
Îni mi pitrunde şi-ni mi-arvindze;
Şi-tu cheptu suflitu-ni se-astindze
Şi-ni seacă!
(E iarna-n prag - o, vai şi-amar!
Se lasă cerul peste zări -
Şi nori închipuie-arătări,
Şi firea-ntreagă o să cadă
Sub trîmbe grele de zăpadă,
Şi mă pătrunde dor cumplit
Şi sufletul mi-i pustiit
Şi răvăşit!)

Tu vatră foclu bumbuneadză...
Şi-i ghine-acasă şi-arihate...
Si-ni daţ şi-amalamă şi-palate,
Si-ni daţ amirăril'e-ntreagă,
Si-ţe vor si-ni da, şi-iu vor s-mi bagă:
Ti tute-aeste nu-ni dau veara,
Livădzle, munţîl'i, ni flueara
Ţe bate!
(În vatră focul arde viu...
Şi-i bine tare-n adăpost,
Da-n casă eu nu-mi aflu rost...
Palate chiar - nu le rîvnesc,
Şi fug de trai împărătesc:
Mai bine daţi-mi un cimpoi
Şi tîrlele din munţi, cu oi,
Să vă doinesc!)

A! Mailu, cuclu si-ni vineare,
S-ni-alas tîmbarea udă, greauă,
Si-ni scot sugaril'i slaghi di neauă
Şi-ascumtu - s-cîntu sum cupace,
Si-ni umplu brînlu cu livoace...
Cu cuclu vine primuveara
Şi-atumţea-ascapă munţîl'i iara
Di neauă.
(Mi-e dor de Mai, mi-e dor de cuc,
Mi-e dor să lepăd zeghea grea,
Să văd cum mieii-mi zburdă-n nea,
Să-i duc în cîntece la rîu
Şi ghiocei să-mi prind în brîu...
Şi să mă scutur de urît,
Să ştiu că iarna a trecut -
Să rîd de ea.)


SURSA:
Hristu Cândrovevanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 345-347.

 

Ion Foti s-a născut în 1887 în comuna Vlaho-Clisura, situată la poalele ultimelor ramificaţii sudice ale munţilor Macedoniei, cu vârfuri de peste 2000 de m.


Şcoala primară o urmează în sat, liceul în oraşul Bitolia (Monastir) din Macedonia otomană, absolvind apoi cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti.


În timpul studiilor medii şi superioare colaborează la numeroase reviste şi calendare aromâneşti. În 1912-1914 chiar conduce publicaţia studenţească Flambura (Flamura).

Scrie în română şi aromână versuri şi proze scurte, majoritatea rămase în manuscris. Publică doar în 1912 un volum de Cîntiţe, care include şi poeme ale altor poeţi aromâni.

Poezia Picurarlu a apărut în Calendarul aromânesc, 1912, p.67 şi în Cîntiţe şi ndoauă isturii, 1912, pp. 41-42.  Poeziile Boaţea muntilui şi Arîului au apărut în Lumina, IV, 4, pp.15-16 şi respectiv V, 6, p.168.

Hristu Cândroveanu apreciază ca ''fiind de reţinut şi exemplarele lui sonete în limba română literară, încărcate şi ele de metaforă, de culoare, şi adesea inspirate tot din lumea arhaică a aromânilor lui''.
Acelaşi H.C. considera că ''structură solară în fond, deşi bîntuit şi de nelinişti existenţiale, I.F. tînjeşte după lumină, spaţii deschise, culoare, mişcare în aer liber şi tare al munţilor Macedoniei natale''. De asemenea, îl compară cu Alecasandri şi Coşbuc.

Traduce în română din literatura greacă veche şi din cea modernă germană. În aromână a tradus Boaţea muntelui (Vocea muntelui) de H. Heine şi Arîulu (Râul) de Goethe.

Încetează din viaţă în 1946.

 

SURSA
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp.343-344

În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de antologie aromână.În această antologie de poezie aromână cultă, editorii au selectat trei poezii ale lui Nicolae Babu (1901-1967), transpuse în româneşte de H.C.: Dor di vruta, Parapun şi Tîş ca mîne...


Dor di vruta (Dor de draga(

Călduroasă ş-mult muşată
Era dzua hrisusită,
Cînd ti cunuscui eu tiune - 

Flitură di prumuveară;
(Era caldă, minunată -
Ziua aceea-n fir de aur,
Cînd te-am cunoscut, iubito,
Fluture de mai, tezaur;)

Cu-a tîu per glabin-flurie
Cu cusiţa-ţi displitită - 
Ş-cu-a ta boaţe ca di anghil,
Ţi-ni cînta pi ninga seară...
(Un şirag de galbeni- părul,
În cosiţe răsfirate,
Glas de înger, îngînat,
Ce-mi cîntai pe înserate...)

Di minuta hărioasă,
Ni te-avegl'iu cu foc mare - 
Cum se-aveagl'e cu-ngătane
Scumpa ocl'ilor lunină!
(Binecuvîntata clipă
O veghez de atunci, întruna,
Ca pe-a ochilor lumină -
Blînda, draga, dulcea, buna!)

Voi ca s-mor pîndar la tine - 
Ş-pînă cînd va s-am suflare,
Perlu-ţ galbin, ca fluria,
Tută era să-ni mi-avină.
(Şi-mi doresc să-i fiu pîndar
Clipei scumpe, neuitate,
Pletelor tale de aur -
Cît timp inima-mi mai bate!)


Parapun (Obidă)

Eaeam avuţ nă oară noi - 
Şi-agiumsim fără vatră!
Prit Pind nu s-ved cupii di oi - 
Nu s-avd ni cîni s-alatră.
(Cîndva eram cuprinşi, avuţi!
Aveam în Pind o vatră.
Azi munţii ne sînt trişti, tăcuţi...
Nici cîinii nu mai latră!)

Giadeile tute sunt irnii,
Ca moarte par livădzle - 
Că nu-s cărvăni, ni irghilii...
Cum nă chirură prăvdzle!...
(Şoselele-s pustii, pustii -
Imaşurile goale,.
Unde-aţi pierit, voi - herghelii,
Chervane în răscoale?)

Aurlă-arîulu lăhrăros
Şi-alagă - neale, neale:
I dipriună lănghăros - 
Di cînd nu-adapă neale.
(Aleargă rîul, năpustit
Din oarbele-i izvoare!
O, cît de mult şi-ar fi dorit
S-adape iar mioare...)

Şi-ma fug bărbaţl'i di la noi - 
Tu xeane, fug diparte...
Mul'ierle, - acasă - tu-arăzboi,
Ţas savane di moarte!
(Bărbaţii pleacă nencetat,
Norocul să şi-l cate...
Femeile, rămase-n sat,
Linţolii tot ţes, toate!)


Tîş ca mîne... (Lie - ciocîrlie)

Picurare, - di când lumea,
Di cînd Plasea puil'iu ti feaţe,
Ştiu c-aduţe maşi harauă
Boaţea ta, pri iu-ţi treaţe...
(Noi aşa te-am pomenit -
Lie - lie - ciocîrlie:
Glasul tău, pe unde treci,
Să aducă bucurie...)

Tră ţe ază, cînd azboairi - 
Ocl'iu-nghios ţă-ncrufuseaşte?
Pi la soia ta ai spusă
Di si văr dor ti tucheaşte?
(De ce azi, cînd urci spre cer -
Ochiu-n jos ţi-i pironit?
Ce tot zici în viersul tău,
Ce năpastă te-a lovit?)

Nacă puil'i-ţ, picurare - 
Văr lai vultur ţă-l'i fură?
Nacă niclu-a tău cuibair,
Văr vimt zur ţi-l surupă?
(Ciocîrlie, nu cumva
Ţi-a furat puii condorul?
Ori furtuna ţi-a spart cuibul -
De te macină-atît dorul?...)

Nu jilea  - o, picurare!
Di-a ta tihe nu ti plîndze,
Că furtuna cînd s-dizleagă - 
Şi-oarghiri di-aţel'i mări, l'i frîndze!
(Nu mai plînge, ciocîrlie -
Că aşa-i turbatul vînt,
Uneori, pînî şi arbori
Zmulge, culcă la pământ!)

Năsă nu ştie s-aleagă. Al'ei -
I-ţe-l'i iase-n cale:
Bradz, l'ianură, schini, lilice, - 
Tute-l'i sunt ca ţiva şel'ie...
(El n-alege! Cînd porneşte -
Mătură orice, oricum:
Sihlă, brazi, pajişti cu flori,
Tot părăduieşte-n drum...)

Nă-i scriată - picurare,
S-nu avem maşi gioc şi-cîntare;
Cum li hunupsim - di bune,
Aşi s-hunupsim şi-di-amare!
(Ciocîrlie, ne-o fi scris
Să le îndurăm pe toate,
Bune, rele - cum ne vin,
Cine le-ar putea socoate?)

Nu him fapţ pi-aestă lume
S-avem bană nicurmată:
Cînd ti minduieşti tră ninte,
Minduia-te şi-tră turnată...
(N-am fost hărăziţi pe lume -
Să trăim necontenit...
Cum au toate-ncepătură,
Toate au şi un sfîrşit.)

Ponda-nivirinare-alas-u!
Agărşeal'i puil'i chiruţ...
Tîş ca mîni, picurare - 
Va s-ai alţă, cama vruţ!
(Uită dar, amar şi chin -
Lie - lie - ciocîrlie!
Ai să ai din nou, alţi pui...
Ce-a ucis vîmtul - nu-nvie!)

SURSA:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp.364-366.

 

În 1985 Hristu Cîndroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână. În această antologie de poezie cultă aromână, editorii au selectat trei poezii ale lui Nicolae Velo (1882-1924): Tradziţ calul (Puneţi şaua..), Şana şi ardirea-a Gramostil'ei (Şana şi arderea Gramostei) şi Moscopolea (Moscopolea). Primele două poezii au fost ''transpuse'' în română de H.C., iar a treia de K.I.


Tradziţ calul (Puneţi şaua...)

- Tradziţ calul cama-agale,
că mi-arupe dor şi jeale,
greaşte muma şi s-dinică...
- Hil'iu-a meu, nic eşţî nică!
Va-ni ti duţi tu xinătate -
nu-ai aclo tată, ni frate!
Ma, ţi s-fac şi eu, mărată?
La armâni aşi-i scriată:
di tu soarte pîn' tu moarte
fug prit xeane mult diparte
ş-di-a lor casă nu şi-au parte!
Du-ni-te, hil'iu, cu Dumnidzău.
Nîs s-ti-ascapă di arău,
s-ti-afirească di duşman
ş-să-ni ti-aducă dup-un an.
(- Puneţi şaua mai încet,
Să mă mai uit la băiet!
Zice muma lăcrimînd...
- Că-mi eşti, fiule, plăpînd,
Şi te-i duce prin străini,
Unde sînt oameni haini!
Nu te-aş lăsa eu - ehei,
Dar la noi e obicei,
Să-ţi tot cauţi de noroc -
Ba-ntr-un loc, ba în alt loc...
Du-te dar, cu Dumnezeu,
Care te-o păzi de rău
Şi-o avea grijă de tine,
Să te întorci din nou la mine.)

Şana şi ardirea-a Gramostil'ei (Şana şi arderea Gramostei) - fragment final
...
S-lumtă săptămîni întredzî,
mulţî cad, nu poţî s-aledzî.
Ş-tot ma s-bat aşi doi meşi
grămusteani cu arbineşi.
Grămusteanil'i s-ţîn, nu s-da,
ma bărutea s-bitisea;
ş-cînd bărute nu lă-armase,
s-alumtară di pit case.
Arbineşilor agiutor
lă vinea oamini di-a lor,
ş-cu iruşe-intrară-n hoară
ş-după Şana mult căftară.
Ma, la Hagi-Sterghiu,-n poartă,
Şana nîşi u află moartă,
cu armile nică tu mînă,
cum s-bătu mărata-armână,
cu-albu-l'i sin di sîndze mplin
ş-canda dzîţe cu virin:
''loaţ-ni mîrşea voi, pîngîni!
Nu s-da vii feate di-armâni!''
Di inate,-Ali-paşa
l-arbineşi lă dimînda
s-ardă hoara, să-l'i da foclu,
s-nu cunoască iu l'i-fu loclu.
Şi-arse Gramostea muşeată,
s-duse Gramostea-alăvdată,
ş-di vîr dzaţe nil'i di case
niţi semnu az nu-armase!
(Şi se luptă - săptămîni,
Cu puhoiul de păgîni!
Două luni - bieţi grămosteni,
I-înfruntară pe seimeni,
Şi aşa s-au tot bătut,
Pînă gloanţe au mai avut...
Gloanţele cînd le-au gătat,
Cu topoarele au luptat...
Dar, de-acum nu mai puteau,
Că duşmanii tot veneau...
Şi-a pătruns turcimea-n sat
Pe Şana o-au căutat -
Şi-au aflat-o acasă-n poartă,
Străpunsă de gloanţe, moartă,
Cu o durdă alăturea, -
Mulţi a secerat cu ea! -
Şi cu iia sfîşiată -
Parcă zicea, mîniată:
''Luaţi-mi hoitul - voi, păgîni!
Vie, nu v-am fost în mîini!''
Ali-paşa, umilit,
Pe loc a şi poruncit -
Să aprindă satu-anume
Şi să-l şteargă de pe lume!
Şi pieri Gramostea-n foc,
Gramostea fără noroc...
Şi din zece mii de case -
Numai numele-i rămase!)

Moscopolea (Moscopolea) - fragment final
...
Ma cînd viniră-a doau'-oară,
fîră nilă s-alumtară.
Piste mîrşi nîşi călcară
ş-tru Moscopole intrară.
Di inatea ţe l'i-avură
că tru dzaţe-ani nu putură
ca s-u calcă şi ca s-u fură,
nîşi s-u mpradă nu ma vrură;
ma di doasprădzaţi di locuri
îl'i băgară, cînil'i, focuri,
ca ţiva s-nu ma si-aleagă.
Ş-tru-ună săptămînă ntreagă
s-dusiră averile toate
ş-cu palatile muşeate.
Az Moscopolea îţ pare
ca vîrnu murmintu mare1
mărmuri frîmte-aclo s-ved nică
ş-inima ţî si dinică
cîndu treţi di u mutreşti
ş-fără s-vrei îţ vine s-greşti:
''Doamne,, ţe lăieţ au faptă,
di armînil'i-ahîte-au traptă?''
(Cînd veniră a doua oară,
fără milă se luptară.
Pe cadavre au călcat,
în Moscopole-au intrat.
De mînia ce-o aveau,
că de zece ani nu puteau
s-o supună şi s-o prade,
au trimis, pe ascuns, iscoade,
şi din douăsprezece locuri,
i-au pus cîinii,-atuncea focuri,
ca nimic să nu rămână.
Şi-ntr-o-ntreagă săptămînă
a pierit mîndra cetate
cu averi şi cu palate.
Azi Moscopolea îţi pare
un mormînt jalnic şi mare:
doar ruini de ziduri nalte,
marmoră din vechi palate.
De priveşti, inima-ţi plînge
şi îţi vine parcă a zice:
''Doamne, aromânii, oare,
ce păcate au făptuit,
de atît au pătimit?'')


SURSA:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea româneacă, Bucureşti, 1985, pp.227-234.

 

Nicolae Velo s-a născut în 1882 în satul Molovişte din munţii Macedoniei otomane, unde s-a năcut cu o generaţie înainte Constantin Belimace, autorul Dimândării părinteşti.


Urmează şcoala generală din comuna natală, după care studiază la liceul din oraşul Bitolia din Macedonia otomană. Apoi absolvă Şcoala Ştiinţelor de Stat din Bucureşti, instituţie ce pregătea personal diplomatic.


Intră în diplomaţia română, ca şi Nicolae Batzaria şi Marcu Beza, lucrând ca interpret al legaţiei din Sofia şi apoi cancelar al consulatului din Ruse. În 1918-1919 funcţionează ca viceconsul la Odessa şi Moscova, revenind apoi în fruntea consulatului din Ruse.


În 1903 publică proze scurte în Dit bana Aromânului (Din viaţa aromânului), cu un cuvânt din partea conaţionalului său Nuşi Tulliu. După doi ani publică poezii în Cîntiţe juneşti, cu o prefaţă de George Coşbuc, de la care împrumută ritmul de cavalcadă al ''cîntecelor de vitejie''.

Cele mai importante poezii ale sale sunt Şana şi ardirea-a Gramostil'ei şi Moscopolea.
H.C. consideră că Şana... nu este mai prejos decât capodopera lui George Murnu, Chita şi Bură, sau Maruşea lui N.T. De asemenea, editorul aprciază Şana... ''cea mai populară creaţie epică aromânî în versuri''. Această poezie este clădită pe sentimentul onoarei, deaorece oamenii celnicului Hagi Steriu din Gramostea secolului XVIII  nu-şi pun întrebarea dacă pot rezista trupelor mai numeroase ale lui Ali-paşa, iar Şana, fiica celnicului, preferă moartea decât să ajungă în haremul paşei.
Moscopolea este dedicată, ca şi epopeea omonimă a lui Nida Boga, distrugerii metropolei aromâne din Balcani de acelaşi Ali-paşa. Tragedia acestui oraş, realizată în 200 de versuri, este sintetizată în ultimele ''două versuri dramatic-interogativ-interjecţionale'': Doamne, ţe lăieţ au faptă, Di armânil'i-ahînte-au traptă?! (Doamne, aromânii oare, ce păcate au făptuit - De atît au pătimit?!)
Poezia Tradziţ calul  a fost publicată în Frăţil'ea, II (1903), p. 253 şi în volumul Dit bana aromânului, 1903, p.10. Şana... şi Moscopolea au fost publicate în volumul Cîntiţe juneşti, 1905, pp.9-13, respectiv 30-36.


Tache Papahagi compara Dol'i fraţ a lui N.V. cu Miha şi furlu a lui G.M.., considerând-o superioară ca expresivitate şi sondaj psihologic pe cea din urmă.

Deşi este un admirator al lui G.M., H.C. apreciază că, din contră, balada acestuia apare ''mai expediată şi mai uscată, sărăcită de prea multă concentrare''.
Limba folosită de N.V. în baladele sale este o sinteză a graiurilor grămostean, fărşerotesc şi pindean. El a scris multe balade deoarece sunt o specie literară de adresare directă, fără a fi lecturi pretenţioase şi având un dramatism specific. Ca urmare H.C. îl caracterizează ca ''manufacturier de epică sentimentală în versuri'' şi îl compară cu G.Coşbuc. Pe de altă parte, H.C. consideră că N.V.a avut ''instinct literar'' şi ''fler''pentru că deoarece creaţiile acestuia încântă şi lectorul cel mai pretenţios, atent la rafinamente de limbaj şi la sondaj psihologic.

, Freiburg, 1986,  http://www.youtube.com/watch?v=DeMDa1cmgSU

Tache Caciona s-a născut în 1885 la Avdela, actualmente în Grecia.


A studiat la liceul românesc din Bitolia (Monastir), din Macedonia otomană. Apoi a absolvit cursurile Şcolil de Agricultură ''Herăstrău'' din Bucureşti, obţinînd titlul de inginer agronom în 1910.


A emigrat o perioadă în America şi în 1922 era administrator de moşie.


A încetat din viaţă în 1971 în comuna natală.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 3 din 4

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required