S.S. se dedică gastronomiei încă de la vârsta de 14 ani, când parcurge etapele de ucenicie-formare-calificare și absolvă liceul seral
Apoi a parcurs treptele profesionale operative bucătărie-servire și de conducere în restaurant.
În perioada 1951-1964 a fost ospătar, bucătar, șef de sală și șef de restaurant la COOP Babadag și la Organizația Comercială Medgidia.
A absolvit cursurile speciale de Director Complex Alimentație Publică, Teorie și Aplicații Practice cu lectori din Franța.
În 1964-1980 este transferat în învățământul de specialitate de alimentație publică în funcția de maistru-instructor la Școala Comercială Constanța și profesor de specialitate la Școala Profesională, Liceul de alimentație publică și Școala Postliceală Alimentație Publică.
Simultan cu intrarea în învățământ s-a înscris și a absolvit la București Școala Postliceală de Tehnolog Alimentație Publică în 1971și Școala de Maistru Instructor Alimentație Publică (Tehnologie și Pedagogie) în 1972.
A susținut cu succes examenul de definitivat, gradul didactic II și lucrarea tehnologică cu examen pentru gradul didactic I de maistru instructor.
A continuat cu studii de specialitate și practică în Producția Culinară, calitatea Serviciilor în Restaurante în cadrul Centralei de Turism O.N.T. Litoral.
A absolvit în 1980 Facultatea de Tehnologie a Produselor Alimentare (subingineri, zi) și apoi, după 1989, Facultatea de Inginerie Alimentare (inginer diplomat).
În perioada 1980-1991 a fost subinginer tehnolog principal la Centrala O.N.T. Litoral (Ministerul Turismului), profesor gradul I alimentație publică la Liceul Economic Constanța și profesor de formare la cursurile filialei Mamaia ale Centralei O. N. T. Litoral.
La Universitatea ‘’Dunărea de Jos’’ de la Galați a urmat cursurile de Pedagogie și Tehnologie Alimentară pentru susținerea examenelor de profesor gradul didactic II și I cu lucrare științifică de specialitate.
A continuat perfecționarea prin absolvirea cursurilor de Manager în Alimentația Publică și Turism și de Formator al Personalului Adult pentru funcții operative și de conducere în Alimentația Publică și Turism.
În 1991-2001 a continuat să activeze la Liceul Economic Constanța ca profesor în domeniul Tehnologiei culinare și a servirii consumatorilor. La pensionare a primit o Diplomă de Excelență pentru activitate didactică și editorial.
A continuat să predea însă, în perioada 2001-2011, cursuri de formare managerială și personal operativ la instituții acreditate pentru domeniul Alimentație Publică și Turism (Gastronomie și servicii).
În 2009-2011 a predat cursuri de Gastronomie, Gastrotehnică și Servicii în alimentația publică la Facultatea de Inginerie și Management în Alimentație Publică și Agroturism a Universității ‘’Ștefan cel Mare’’ din Suceava.
A scris 17 cărți de specialitate:
Cartea lucrătorului din restaurante;
Ghid profesional în Alimentaţia Publică,
Meniul de preparare la servire;
Semipreparatele în bucătăria modernă;
Manual de tehnologie culinară şi tehnica servirii consumatorilor (coautor) ;
Preparate de bar;
Practica serviciilor în restaurante şi baruri;
Familia. Şcoala bunelor maniere. Abecedar culinar;
Manual „Tehnica servirii Consumatorilor pentru Licee Economice de Alimentaţia publică” (coautor);
Reţetar de preparate culinare şi arta serviciilor în restaurante pentru turismul internaţional;
Arta serviciilor în restaurante, baruri şi hoteluri;
Reţetar de preparate culinare, de cofetărie - patiserie şi arta serviciilor în restaurante pentru turismul intern şi internaţional;
Familia. Arta decenţei şi gastronomiei în familie şi societate;
Arta serviciilor în restaurante gastronomie şi servicii hoteliere;
Arta serviciilor în restaurante, baruri, tehnologie culinară şi servicii hoteliere
Ospitalitatea în Turismul Românesc.Secolele XIX-XX-XXI (2010)
Mâcări armâneshtâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă (2011)
Penultima sa lucrare cuprinde și autobiografia profesorului diplomat.
A realizat și un film didactic de specialitate de 220 de minute.
Este președinte fondator al Fundației ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”.
Biografia sa profesională a fost inclusă în Dicționarul Personalităților dobrogene (III), editat în 2008 de Biblioteca Județeană Constanța și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, și în Enciclopedia Personalităților din România, editată în 2009 de Who-Is-Hubners (Elveția), însoțită de o Diplomă de Merit Profesional în domeniile economie, cultură și știință.
Aniversarea vârstei de 75 de ani a fost consemnată de revista ”Gastromedia” și de cotidianul constănțean ”Cuget Liber”, fiind invitat cu această ocazie la televiziunea constănțeană ”Neptun”.
SURSE:
Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 3-5.
Violeta Pavelescu, La mulți ani, profesore Stere Stavrositu!, ”Cuget liber”, Constanța, 2 februarie 2011, http://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-la-multi-ani-profesore-stere-stavrositu-75784
Stere Stavrositu, profesor de alimentație publică și inginer diplomat în inginerie alimentară, a publicat 16 cărți de specialitate.
În 2011, în calitate de pensioner, a publicat în versiune aromână-română o culegere de rețete din gastronomia aromână: Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi oaspits la harauă.
Cartea are următoarea dedicație în aromână: Aestă carti, angrăpsită cu multă tinjilji shi ihtibari ti ”Armânami” sh-ti fumealjea Petre shi Aurora Mișcu (dziniri shi hilji) sh-nai ma multu ti nipoatili Tanța shi Anamaria (studenti).[Această carte, scrisă cu multă stimă și considerație pentru neamul aromânesc și familia Petre și Aurora Mișcu (ginere și fiică) și mai ales pentru nepoatele Tanța și Anamaria (studente)].
Volumul are următorul motto în română: ”Liantul omenesc care este Gastronomia – o preocupare semnificativă a inteferențelor dintre cultură, artă și civilizație, cu test etic și esthetic, reprezintă de fapt ”Arta Gastronomică” și constituie o primă și temeinică apreciere, asupra vieții și istoria unui popor.”
Cele 288 de pagini ale acestei lucrări gastronomice sunt structurate astfel:
Cuvântul Autorului (pp. 3-5),
Partea I / Urnipsirea mâcărlor la masi (Recomandarea mâncărurilor la masă) (pp. 6-8),
Partea II / Retseti ti mâcări (pp. 9-106),
Zboarâ armâneshtsâ ti mâyiripseari ditu dictisunari (pp. 107-108),
Partea III / Rețete culinare (pp. 114-213),
Partea IV / Recomandarea și serviciile meselor pe etapele zilei (pp. 214-231)
Arta decenței în familie și în societate (pp. 228-231)
Terminologie culinară (pp. 232-233),
Bibliografie (p. 234),
Cuprins (pp. 235-239),
Poezia Măcărli armăneshtă (p.240)
64 fotografii color ale autorului (pp. 257-288).
În Cuvântul Autorului acesta își prezintă biografia profesională.
Partea I, redactată în aromână, se referă la patru categorii de mese: mic dejun, prânz, nuntă și protocol. Autorul mulțumește pentru ajutorul acordat în ceea ce privește terminologia gastronomică aromână surorilor sale Musha al Steryiu Avocat (92 ani), Yitsa al Iancu Pelehra (83 ani), Lena al Nachi Sarica (81 ani) și soției sale Cati Stavrositu.
Partea II, redactată în aromână, cuprinde 139 de rețete de Gustări – Ciurbadz – Mâcări – Friptadz – Ligumi murati – Dultseni (Gustări – Ciorbe – Mâncări – Fripturi – Legume murate - Deserturi). Rețetele prezintă cantitatea brută de ingrediente necesare pentru 10 porții, greutatea unei porții și valoarea nutritive în kilocalorie a unei porții.
Zboarâ armâneshtsâ ti mâyiripseari ditu dictisunari (Termeni din gastronomia aromână) cuprinde 82 de cuvinte în versiune română-aromână ce denumesc , în majoritate, plante.
Partea III este versiunea românească a Părții II.
Partea IV este versiunea românească extinsă a Părții I.
Arta decenței… reprezintă chintesența experienței de viață a autorului în domeniul vieții de familie. Acest capitol cuprinde două subcapitole cu titluri sugestive: Familia, celula fundamental a societății și Decență în a ne cunoaște pe noi înșine și apoi pe cel de lângă tine, pentru progresul familiei.
Terminologia culinară include 44 termeni explicați de autor.
Bibliografia lucrării cuprinde 5 cărți, din care 4 în aromână:
1.Dicstiunarlu T. Papahagi turnat tu un Dictsiunar RUMĂN-ARMĂN. Editsii Priliminară shi pratsială ăndreaptă di Tiberius Cunia (Editura ”Cartea Aromână”, 107 Britain Road Fayetteville, NY, USA – T. CUNIA shi Editura ”Cartea Aromănă”, Fundatsia ”Cartea Aromănă”, Constantsa, Str. Ioan Borcea, Nr. 38, Cod 8700, Romănia – D. St. GAROFIL), 1995, Format A4, 341 pag. (pri Armăneashti).
2.Matilda Caragiu-Marioțeanu = DICȚIONAR AROMÂN (Macedo-Vlah), DIARO, Literele (A-D); Comparativ (Român Literar – Aromân), Contextual, Normativ , Modern , Editura Enciclopedică, București, 1997, Format B5, 463 pag. (pri Armăneashti)
3. Gheorghe Caragheorghe = Dictsiunar Armănescu di Planti, Editura ”Cartea Aromănă” shi Editura ”Sammarina”, Constantsa, 2010, Format A5, 290 pag. (pri Armăneashti)
4.Tache Papahagi = Images D’Ethnographie Roumaine (Daco-Roumaine et Aroumaine) = Imagini de Etnografie Română (Daco-Română și Aromână), Tomul I / Tome Premier ( 318 photographies avec textes francais et roumain). Publicat sub asupiciile Societății Cultural-Natsională ”Apostol Mărgărit”, MCMXXVIII, Bucureshti, 1928, Format A4, (Proză, Fotografii), 176 pag. (Limba Franceză shi pri Armăneashti).
5. Stere Stavrositu = Rețetar de Preparate Culinare de Cofetărie-Patiserie și Arta Serviciilor în Restaurante pentru Turismul Național și Internațional, editat de Fundația ”Arta Serviciilor în Turism Prof. Stere Stavrositu”, 1998, (reeditat 2004, 2007), Format A4, 1120 pagini text cu 1514 Rețete Culinare și 175 Planșe color. (În limba romănă).
Cele 65 de fotografii sunt împărțite în 2 categorii: nr. 1-31 au ca tematică evenimente culturale aromâne, iar nr. 32-288 au ca tematică activitatea profesională. Prima categorie include fotografii realizate în majoritatea lor în anii 2001-2011 la Stejaru / Tulcea, Constanța, București, Livădz / Grecia, Selia / Grecia, Xirulivadi / Grecia, Gopeș / Macedonia, cu ocazia ZILEI NAȚIONALE A AROMÂNILOR și a ZILELOR CULTURII ARMÂNE. O subcategorie include fotografii alb-negru realizate în 1924 în Seres / Grecia, în 1926 în Giumaia /Bulgaria și 1956 în Sinoe / Constanța. Cea de-a doua categorie de fotografii are ca subiecte tehnica servirii mesei.
Lista celor 139 rețete:
1)Culishic – Colișic
1bis)Culeash dinjicat – Terci cu pâine
2)Zbuldzu ti cilimeanu (Njedzu di păni sh-cash di oaii)- Zbulz pentru copii
3)Shupla - Plăcintă de mălai
4)Târhână - Cus-cus
5)Peturi - Peturi
6)Dzamă di păni cu cashu - Papară
7)Shirbet - Limonadă acră
8)Ayiu ciucutit - Usturoi bătut
9)Bucuvală - Pâine mărunțită cu zahăr și ulei
10)Câvârmă - Sloi (Cavarma)
11)Piperchi dinjicati tsârgâsiti (ca la maia) - Ardei ca la bunica
12)Păpudyiu di fisulj - Fasole bătută
13)Oauă tsărgăsiti - Ouă prăjite
14)Bărgădan cu cashu sh-cu tsâgâridz - Mămăligă cu brânză și cu jumări
15)Prashi cu carni di porcu - Praz cu carne de porc
16)Combari cu carni di porcu la cireap – Cartofi cu carne de porc la cuptor
17)Pâce di porcu - Piftie de porc
18)Mâcari di urdzăts cu ariz - Mâncare de urzici cu orez
19)Pescu cu ariz la cireap - Pește cu orez la cuptor
20)Yianomati di matsă di njel cu arizu la cireapu - Mațe de oaie cu orez la cuptor
21)Ahnii di oaii - Tocană cu carne de oaie
22)Njel umplut cu yianomati shi arizu - Miel umplut cu măruntaie și orez
23)Pită ”anvârtită” cu cashu - Plăcintă ”învârtită” cu brânză
24)Pită sălării cu cashu – Plăcintă încrețită cu brânză
25)Pităroanji di prashi cu peturi coapti – Plăcintă cu praz din foi coapte
27)Filii di păni cu hăvyear – Tartine cu icre
27bis)Hăvyear di pescu - Icre de pește
28)Pastă di cashu shi căshcăvalji - Liptauer (pastă de brânză)
29)Ligumi proapsiti cu cashu shi oauă - Crudități cu telemea și ouă
30)Fisuiu ciucutit cu afumătură – Fasole bătută cu costiță afumată
31)Oauă umpluti cu burets - Ouă umplute cu ciuperci
32)Oauă umpluti cu cashu – Ouă umplute cu pastă de brânză
33)Oauă umpluti cu hicat shi umtu – Ouă umplute cu pateu de ficat și unt
34)Pâce di puiu di găljină sau curcan – Piftie de pasăre (curcan)
35)Pătrăgeani aroshi umpluti cu cashu (liptauer) – Roșii umplute cu pastă de brânză
36)Pătrăgeani aroshi umpluti cu salată di pătrăgeani viniti – Roșii umplute cu salată de vinete
37)Salată di pătrăgeani viniti ică amisticată sh-cu piperchi coapti (aroshi) - Salată de vinete simplă sau cu ardei copți și roșii
38)Salată di veară - Salată dobrogeană de vară
39)Topci di căshcăvalji tsărgăsiti – Bulete de cașcaval
40)Topci di carni tsărgăsiti - Chifteluțe speciale
41)Curcubitushchi tsărgăsiti - Dovlecei prăjiți
42)Macaroani (spagheti) cu cashu – Macaroane (spaghete) cu unt și brânză
43)Supă cu fide - Supă cu fidea
44)Supă cu topic di grishu – Supă cu găluște
45)Supă di combari shi smântănă – Supă de cartofi cu smântână
46)Supă di pătrăgeani aroshi cu arizu – Supă de roșii cu orez
47)Supă angrushată di ligumi cu smântână - Cremă de legume cu smântână
48)Ciurbă cu topci di carni - Ciorbă de perișoare
49)Ciurbă di pătrăgeani aroshi cu carni di puiu - Ciorbă de roșii cu carne de pui
50)Ciurbă cu carni di oaie (noatinu) - Ciorbă cu carne de batal
51)Ciurbă di pescu (crap ică somnu) - Ciorbă de crap (somn)
52)Ciurbă di fisuiu albu cu afumătură - Ciorbă de fasole albă cu costiță
53)Ciurbă cu carni di njelu - Ciorbă de miel dreasă
54)Ciurbă cu carni di yitsălu (porcu) - Ciorbă cu carne de văcuță (porc)
55)Ciurbă cu stămahi di vacă - Ciorbă de burtă
56)Ciurbă armânescu di cheptu di puiu - Ciorbă dobrogeană de pui
57)Ciurbă di prashi - Ciorbă de praz
59) Pescu friptu cu dzamă - Crap la grătar cu saramură
60) Dzamă (saramură) ti pescu friptu - Saramură pentru pește
61) Măcari di pescu cu tseapă – Plachie din crap
62)Piperchi umpluti cu arizu - Ardei umpluți cu orez
63)Dzamă (sosu) di pătrăgeani aroshi - Sos tomat
64)Culishicu di burets - Ciulama de ciuperci
65) Curcubitushchi tsărgăsiti cu ayiu ciucutit- Dovlecei prăjiți cu mujdei
66)Mâcari di prashi cu masini - Mâncare de praz cu măsline
67)Sărmadz cu arizu tu frăndză di verdzu (ti păreasini) - Sarmale cu orez în foi de varză
68)Mâcari di pătrăgeani viniti cu shuncă shi căshcăvalji - Vinete pane cu șuncă și cașcaval
69)Măcari di legume sh-cu oauă – Budincă vegetariană
70)Măcari di combari sh-burets - Cartofi cu ciuperci și smântână
71)Măcari di combari, curcubituschi shi pătrăgeani – Cartofi cu dovlecei și roșii
72)Topci di combari cu cashu - Chifteluțe cu cartofi cu brânză
73)Topci di combari shi spanac - Chifteluțe de cartofi cu piureu de spanac
74) Curcubituschi umpluti - Dovlecei umpluți
75)Mâcari di spanacu cu arizu - Mâncare de spanac cu orez
76)Mâcari di shtei cu arizu – Mâncare de ștevie cu orez
77)Oauă ”ochiuri” cu urdzăts - Ochiuri cu pireu de urzici
78)Mâcari di prashi cu arizu – Pilaf cu praz
79)Pătrăgeani aroshi umpluti cu burets - Roșii umplute cu ciuperci
80)Oauă cu ligumi anvârtiti - Ruladă de omletă cu legume
81)Mâcari di spanac cu burets la cireapu - Mâncare de spanac cu ciuperci gratinat
82)Mâcari di combari cu carni di yitsălu - Mâncare de cartofi cu carne de vită
83)Friptură di yitsălu tu tăvă la cireapu - Friptură de vită la tavă
84)Mâcari di arizu cu carni- Pilaf cu carne de văcuță
85)Mâcari di spanacu cu carni – Mâncare de spanac cucarne de vită
86)Mâcari di pătrăgeani viniti cu carni - Mâncare de vinete cu carne de vită
87)Lucanits di porcu cu fisulju - Cârnați de porc cu iahnie de fasole albă
88)Lucanits di porcu cu verdzu la cireapu – Cârnați de porc cu varză călită
89)Măcari di verdzu cu carni di porcu - Mâncare de varză cu carne de porc
90)Carni di porcu umplută cu căshcăvalji - Șnițel umplut cu cașcaval
91)Ahnii cu carni di porcu - Tocană cu carne de porc
92)Piperchi umpluti cu carni shi cu sosu - Ardei umpluți cu carne și sos tomat
93) Curcubitushi umpluti cu carni - Dovlecei umpluți cu carne
94)Mâcari (peturi) di combari cu carni shi sosu - Musaca de cartofi cu sos tomat
95)Mâcari (peturi) di curcubitushi cu carni shi sosu – Musaca de dovlecei cu sos tomat
96)Mâcari (peturi) di pătrăgeani viniti cu carni shi sosu – Musaca de vinete cu sos tomat
97)Mâcari di pătrăgeani aroshi impluti cu carni shi sosu -Roșii umplute cu carne și sos tomat
98)Sărmadz tu frăndză di verdzu - Sarmale în foi de varză
99)Sărmadz tu frăndză di ayinji shi smăntănă – Sarmale în foi de viță cu smântână
100)Culishicu ca carni di puiu - Ciulama de pui
101)Friptură di puiu tu tâvă la cireapu - Friptură de pui la tavă
102)Mâcari di fisulji veardi cu carni di puiu - Mâncare de fasole verde cu carne de pui
103)Mâcari di mazări cu carni di puiu - Mâncare de mazăre cu carne de pui
104)Măcări cu mură di puiu - Mâncare de pipote
105)Mâcari di fisulju cu carni di oaii – Mâncare de fasole albă cu carne de oaie
106)Mâcari di prashi cu carni di oaii shi masini - Mâncare de praz cu carne de oaie și măsline
107)Mâcari di virdetsuri cu carni di njelu - Mâncare de verdețuri cu carne de miel
108)Pâstrâmă di oaii, afumată - Pastramă de oaie afumată
109)Pulpă di birbecu tu tăvă la cireapu - Pulpă de berbec la tavă
110)Yianomati di njelu tu prapur - Drob de miel
111)Friptură di njelu la cireapu - Friptură de miel la tavă
112)Mâcari di spanac cu carni di njelu - Mâncare de spanac cu carne de miel
113)Carni di oaii anvârtită la cireapu - Ruladă de batal la tavă
113bis)Baits (Dzamă ti marinarea carniljei) - Baiț
114)Mâcari di combari cu oauă shi smăntănă - Cartofi cu ouă și smântână la cuptor
115)Burets friptsă - Ciuperci la grătar
116)Macaroani (spagheti) cu umt shi căshcăvalji – Macaroane (spaghete) cu unt și cu cașcaval
117)Arizu cu umtu - Orez cu unt
118)Salată di piperchi coapti sh-cu pătrăgeani aroshi - Salată de ardei copți și roșii
119)Salată di pătrăgeani aroshi cu tseapă sh-cu cashu - Salată de roșii cu ceapă și telemea
120)Piperchi umpluti cu verdzu ti acriari - Ardei umpluți cu varză (murături)
121)Castravets tu saramură ti acriari – Castraveți murați în saramură (murături)
122)Pătrăgeani verdză ti acreari – Gogonele pentru murături
123)Gogoshari tu puscă ti acriari – Gogoșari întregi în oțet (murături)
124)Verdzu albu ti acriari – Varză albă pentru murat (căpățâni)
125)Lucanits afumats - Cârnați oltenești afumați
126)Lucanits proaspsits di porcu sh-di yitsălu – Cârnați proaspeți de porc și de vițel
127)Lucanits proaspits di oaii – Cârnați proaspeți de oaie
128) Lucanits groshi di casâ – Lebăr de casă
129) Stâmahi di porc umplutâ – Tobă de casă
130) Dultseami di arizu cu meari - Budincă de orez cu mere
131)Peturi cu cashu shi smăntănă (dultseami) - Clătite cu brânză de vaci și smântănă
132)Peturi cu dulceață sau gem – Clătite cu dulceață
133) Dultseami di arizu cu lapti – Orez cu lapte
134)Topci cu cashu di vacă (dultseami)- Papanași cu brânză de vaci
135) Pită cu cashu di vacă shi stafidz – Plăcintă cu brânză de vaci și stafide
136)Checu cu lăcumi - Chec cu rahat
137) Cuzunacu cu cacau - Cozonac cu cacao
138) Cuzunacu cu lăcumi – Cozonac cu rahat
139)Topci umpluti cu cashu (dultseami) - Langoși cu brânză
Acrimi – Borș
Amigdali – Migdale
Arpitushi - Aripioară de pui
Aspurcucheari - A stropi
Ayeazmă - Mentă
Ayitsă di ayinnji - Viță de vie
Ayiu - Usturoi
Ănyeatu – Fermentat
Băcălearu – Batog pește sărat
Burets – Ciuperci
Buză – Bragă
Canelă - Scorțișoară
Capishchi - Fasole verde (Păstăi)
Căpshuni – Căpșune
Câleari - Călire
Câvârmă – Sloi
Cearnici – Dude
Chimin – Chimen
Chinară – Anghinare
Cimburică – Cimbru
Cireapu - Cuptor
Ciushchi – Fasole verde (Păstăi)
S-cocu - A coace
Combaru – Cartof
Crishteari - Dospire
Cucuticiu di păni – Felie de pâine
Culishicu - Ciulama
Cunupidă – Conopidă
Curcubetă – Dovleac
Curcubitushi – Dovlecel
Dzardzali - Caise
Di primansus – Abundență
Fauă – Bob de linte
Fărină di misuru - Mălai
Fisulju – Fasole
Gătunji – Gutuie
Ghiuvrecu – Covrig
Gortsu - Pară
Hasmatsuchi - Zmeură
Hearhică – Piersică
Hitsi - Smochine
Hiumănic – Pepene roșu
Izmă - Mentă
Lăptucă - Salată
Lilici Albă - Mușețel
Linti – Linte
Lobadă – Lobodă
Madzări – Mazăre
Magdanos – Pătrunjel
Mană - Ștevie
Masini – Măsline
Mărsineatsă – Mâncare de post
Mărulă - Salată
Misuru – Porumb
Morcuvi - Morcovi
Nibilbe - Năut
Nucă – Nucă
Omlu – Hrean
Păngeari - Sfeclă roșie
Păntică – Burtă de oaie
Pătată – Cartof
Pătrăgeană aroshi - Pătlăgeană roșie, Tomată
Pătrăgeană vinită - Pătlăgeană vânătă, Vânătă
Peturi – Foaie de cocă
Pipircushi – Ardei iute
Piponju - Pepene galben
Prashi - Praz
Purtucăi - Portocale
Ripani - Ridiche
Selină - Țelină
Spănachi - Spanac
Susami - Susan
Shteayi - Ștevie
Topci - Cocoloș
Topci di fărină - Cocoloașe de făină
Tseapă – Ceapă
Tseapă njică - Arpagic
Tsimurică – Cimbru
Tsipică – Ceapă mică
Tsiru – Ciur
Undatu - Clocotit
Undă - Clocot
Urdzăcă - Urzică
Vasileac - Busuioc
Verdzu albu - Varză albă
Vishini - Vișini
Yineari - Dospire
SURSA
Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 107-108.
Prima (Prota) masă a zilei are o mare importanță pentru stomac (stâmahe) și sănătatea (sânâtatea) omului (omlui), deoarece mărește (s-andavgă) energia (energhia) calorică a organismului în perspectiva unei noi zi (dzuuâ) de lucru.
Este recomandabil ca micul dejun să fie luat la ora (sihatea) 7-7,30 atunci când este servit cu familia (fumealji) sau la serviciu (lucru). Musafirii și pensionarii, precum și lucrătorii aflați în concediu pot amâna micul dejun până la ora 9.
Felurile recomandate (urnipsiti) pentru micul dejun sunt produsele lactate, adică brânză (cash) și lapte (lapti), cărora li se pot adăuga cârnați (lucanits), pește (pescu), legume proaspete, dulceață, ceai, cafea, iaurt (mârcatu), ouă fierte (oauă hiarti), ouă prăjite cu brânză (oauă tsârgâsiti cu cashu), ardei (piperchi), pâtrâgeani (roșii).
Trebuie să ne obișnuim să luăm micul dejun în familie, pentru ca cei mici (cilimeanjlji) să învețe cum aranjăm (s-andridzem) masa cu farfurii (cinii), tacâmuri și căni de ceai, cum se mânâncă (s-măcâ) cu tacâmurile și că nu este frumos să vorbească (azburască) cu gura plină (ămplină).
Când avem musafiri (oaspits) îi vom cinsti (va-lj tinjisim) cu gustări, mezeluri, cremvuști, omlete simple sau (ică) cu legume, lapte fiert (hiert) cu cacao (cacau), iaurt, plăcintă aromână (pită), ceai, suc natural, ardei prăjiți cu brânză (piperchi tsârgâsiti cu cashu), trahana (târhână), tăiței (peturi), fasole bătută (fâsuljiu ciucutit), ouă umplute cu brânză, cu ciuperci, cu ficat (oauă umpluti cu cashu, cu burets, cu hicatu). Felurile de mâncare se pun în fafuria fiecărui musafir sau se pun în platouri, cărora li se atașează lingură și furculiță (bunelă) ca să se servească singuri.
SURSA
Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, p. 6.
Felurile de mâncare servite la masa principală a zilei trebuie (lipseashti) să reprezinte (s-hibâ) 40-45 % din hrana zilnică (calorii).
Se începe cu o gustare.
Apoi se servește ciurbă (ciorbă), supâ (supă) sau borsh, după care se bea puțină (niheamâ) țuică (arăchii).
A doua parte a meniului poate include: praz cu carne (prashi cu carni), cartofi cu carne (combari cu carni), mâncare de urzici cu orez (mâcari di urdzâts cu arizu), pește cu orez la cuptor (pescu cu arizu la cireap), mămăligă cu brânză și cu costiță (bârgâdanu cu cashu sh-cu tsâgâridz), iahnie de oaie (ahnii di oai), măruntaie și mațe de miel cu orez (yianomati sh-matsâ di njelu cu arizu), miel umplut cu măruntaie și cu orez la cuptor (njelu umplut cu yianomati sh-cu arizu la cireap), pește fript cu sos (pescu friptu cu dzamă), mâncare de spanac cu orez (mâcari di spanachi cu arizu), friptură de porc sau de vițel la cuptor sau grătar sau plită (friptalju di porcu ică di yitsăl la cireap, grătar sau plitâ), mâncare de spanac cu carne (mâcari di verdzu cu carni), ardei umpluți cu carne (piperchi umpluti cu carni), sarmale cu carne de porc (sărmadz cu carni di porcu), friptură de pui / găină la cuptor (friptalju di pui / găljină la cireap), cârnați de porc cu spanac (lucanits di porcu cu verdzu).
În acest moment al mesei se recomandă vin alb (yinlu albu) la mâncăruri cu carne albă (pui, pește), legume, și mâncăruri cu brânză. Vinul alb rece (aratsi) și simplu se toarnă în pahare cu picior (chelchi cu cicior) de 125-150 ml, apa minerală sau plată fiind turnată în alt pahar.
Vinul roșu (yinlu arosh) se recomandă la mâncăruri cu carne roșie (porc, vițel, cârnați, ficat) friptă cu garnituri de legume și salate. Nu se recomandă rece. Se toarnă în pahare de 175-200 ml, iar apa se toarnă în alt pahar.
Tot acum se poate bea și bere rece.
La sfârșitul mesei se servește felul trei: deserturi (dultsenji). Se recomandă: plăcintă aromână învârtită cu brânză (pitâ anvârtitâ cu cashu), plăcintă aromână cu brânză (pitâ sâlârii cu cashu), plăcintă, tăiței cu brânză (peturi cu cashu), plăcintă aromână cu mere (pitâ cu meari), plăcintă aromână cu dovleac (pitâ cu curcubetâ), cozonac (cuzunac), topci cu cashu, orez cu lapte (ariz cu lapti), prăjituri și dulciuri (imishi).
SURSA
Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 6-7.
Aceste mese în familie (fumealji) se fac la restaurant sau acasă cu ocazia zilei de naștere (yiurtuseari a vrâstâljei / dzuua di amintari), onomasticii ( a număljei), aniversării a 25, 40 și 50 ani de la căsătorie, respectiv nunta de cristal, de argint, de aur (numta di cristalu, di asimi, di malâmâ).
Masa pentru petrecerea (harauâ) de la sfâșitul (bitisirea) școlilor (sculiilor) se numește Banchet.
Masa pentru aniversare a 20, 40 și 50 de ani de la absolvirea școlii se numește Agapă.
Masă de petrecere este și Revelionul, fie casă, fie la restaurant.
Se recomandă atenție la meniul comandat (cumăndusit).și la aranjarea (andridzearea) meselor cu tot ce este necesar în aceste ocazii.
SURSA
Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, p. 7.
Mese organizate (cumândusiti) sunt cele de protocol pentru invitați (oaspits) oficiali (ofitsiali), organizate de oficialități locale, județene, ministeriale, guvernamentale (chivernisi), prezindențiale și patronate.
Aceste mese se organizează la prânz, numindu-se dejunuri, sau seara (dicseară), numindu-se dineuri, recepții sau coctailuri.
Aceste mese se organizează în restaurant special (aleapti) sau (ică) în instituții cu saloane pregătite în acest scop (andreapti).
Aceste mese oficiale se organizează cu ocazia sărbătorilor naționale, inaugurarării unui obiectiv local, județean sau national, vizitei în țara noastră sau într-o țară străină a unor invitați importanți pe plan international.
Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, p. 7-8
1)Culishic – Ciulama
Când 2,5 litri de apă fierb (hierb) într-un vas (tighani / ciaun) se adaugă (s-adavgă) 0,1 litri de ulei (untulemnu), apoi (deapoea) 0,3 kg telemea (cashlu) pisată (chisat) cu furculița (bunela) și apoi se presară (s-pispileashti) 0,3 kg mălai (fărină di misur). Se amestecă (S-minteashti) bine (ghini) până se leagă compoziția. Apoi se adaugă deasupra (pisupră) puțin (niheamă) ulei prăjit și piper (chiper) roșu (arosh).
Se mănâncă (S-măcâ) cu pâine, cu lingura sau (ică) cu furculița.
Cantitățile sunt corespunzătoare unui număr de 10 porții. 1 porție de 100 g are valoare nutritivă de 288 Kcalorii.
1bis)Culeash dinjicat – Terci cu pâine
Se prepară (S-măyiripseashti) cu aceleași cantități de ingredient ca (has) și Culishicu, dar mai subțire (subtsări), și se toarnă în (tu) tavă (tăvă) peste (pisti) pâinea (pănea) ruptă în bucățele (dinjicată).
Se amestecă (S-mintesashti) și se mănâncă (s-măcâ) cu lingura.
Cantitățile sunt corespunzătoare unui număr de 10 porții. 1 porție de 100 g are valoare nutritivă de 288 Kcalorii.
SURSA
Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu, Constanța, 2011, pp. 9-10.
27)Filii di păni cu hăvyear – Tartine cu icre
5 felii (filii) de pâine (păni) albă se taie (s-talji) în (tu) 10 bucăți (cumăts) inegale (tsi nu suntu ună uidii). Acestea se frig pe (pi) plită, toaster sau (ică) grătar. 50 grame de ceapă (tseapă) verde se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală), se separă (s-da năparti) frunzele (frăndzili) și se taie mărunt (minută). 50 grame de măsline (masini) se curăță de sâmburi (oasi), se opăresc (s-upărescu) și se taie pentru décor. 1 lămâie (limonji) de 50 grame se spală, se curăță de coajă și se taie în triunghiuri mici (njits) și subțiri (subtsări).
Icrele (Hăvyearlu) se pun (s-bagă) pe pâine cu poșul (hunii njică di păndză) prevăzut cu șpriț. Pentru décor (Ti opsi) se pun ceapa, măslinele și lămâia.
Se servesc pe platou sau în farfurie (cinii).
Cantitățile de ingredient corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 25 de grame are o valoare nutritivă de 245 kcalorii.
27bis)Hăvyear di pescu - Icre
200 grame de ceapă (tseapă) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se taie (s-talji) mărunt (minută). 50 grame de salată verde se curăță și se spală frunză (frăndză) cu frunză. 50 grame de măsline (masini) se spală și se scot sâmburii (oasili). 1 lămâie (limonji) de 50 de grame se spală și se taie felii (filii). 4 grame de sare de lămâie se dizolvă (s-tucheaști) în apă.
250 grame de icre (hăvyear) de crap, știucă sau caras se amestecă (s-ameastică) la mixer sau (ică) cu telul și se adaugă (s-adavgă) treptat (căti niheamă) 800 grame de ulei (untulemnu) în fir (hir) subțire (subtsări). Se adaugă 300 ml de apă mineral și sarea de lămâie. Se amestecă (S-minteashti) bine (ghini) până la omogenizare.
Se servește (S-andreadzi) pe suport de salată verde în (tu) farfurie (cinii) sau platou, cu décor (opsi) de lămâie și măsline, iar ceapa se servește separat (ahoryea) în altă farfurie (tăyiur).
Cantitățile de ingrediente corespund unei cantități de 1kg de produs. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 802 kcalorii.
SURSA
Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 24-25.
35)Pătrăgeani aroshi umpluti cu cashu (liptauer) – Roșii umplute cu pastă de brânză
600 grame de roșii (pătrăgeani) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală), se taie (s-talji) capacul (căpachea), se scoate (s-ascoati) miezul (njezlu) și se scurg (s-astricoară). 30 grame de mărar se curăță, se spală și se taie mărunt (minut). 50 grame de salată verde se curăță și se spală frunză (frăndză) cu frunză în mai multe ape (api) reci (arăts).
Liptauerul se amestecă (s-ameastică) cu mărarul, se introduce într-un poș (hunii njică di păndză) prevăzut cu șpriț și se umplu roșiile.
Se prezintă (S-andreg) pe platou sau (ică) în (tu) farfurie (cinii) cu decor (opsi) de 50 grame de salată verde (veardi).
Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 75 grame are o valoare nutritivă de 178 kcalorii.
36)Pătrăgeani aroshi umpluti cu salată di pătrăgeani viniti – Roșii umplute cu salată de vinete
900 grame de roșii (pătrăgeani) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală), se taie (s-talji) capacul (căpachea), se scoate (s-ascoati) miezul (njezlu) și se scurg (s-astricoară). 50 grame de salată verde se curăță și se spală frunză (frăndză) cu frunză în mai multe ape (api) reci (arăts). 2 ouă se trec prin jet de apă rece, se fierb tari și se taie felii.
Roșiile se umplu cu salata de vinete și se decorează cu felii de ouă.
Se prezintă (S-andreg) pe platou sau (ică) în (tu) farfurie (cinii) cu decor (opsi) de 50 grame de salată verde (veardi).
Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 110 grame are o valoare nutritivă de 198 kcalorii.
79)Pătrăgeani aroshi umpluti cu burets - Roșii umplute cu ciuperci
Se aleg (S-alegu) 1,5 kg roșii (pătrăgeani aroshi) mari (mări), câte (căti) una (ună) pentru (ti) o porție (portsii). Se spală (S-aspeală), se decupează (s-talji) capacele (căpăchili) și se scoate (s-ascoati) miezul (njedzlu). Se sărează (S-ansăreadză) în interior (năuntru) și se așează (s-arădăpsescu) pe un platou pentru (ta) a se scurge (s-astricoară). 800 grame ciuperci (burets) conservate se spală, se curăță și se taie lame (lami). 500 grame ardei gras (piperchi grasi) se spală, se curăță de cotoare (codz) și semințe (simitsă) și se taie fâșii (filii) subțiri (subtsări). 200 grame ceapă (tseapă) se curăță, se spală, se taie mărunt (minută) și se opărește (s-upăreashti). 100 grame pătrunjel verde se cură, se spală și se taie mărunt (minutu). 50 grame usturoi (ayiu) se curăță și se taie mărunt. 1,5 kg cartofi (combari) se spală, se curăță de coajă, se taie cuburi și se fierb (s-herbu) în (tu) apă cu sare (sari).
Ceapa, ardeii și usturoiul se înnăbușă (s-tsărgăsescu) în 100 ml ulei (untulemnu) cu puțină (niheamă) apă, se adaugă (s-adavgă)1 gram piper (chiper), pătrunjelul, 20 grame sare și ciupercile. Se continuă înnăbușirea (tsărgăsirea) până (pănă) se înmoaie (s-moalji) ciupercile. Cu această (aestă) compziție se umplu (s-umplu) roșiile. Roșiile umplute se așează într-o tavă unsă (tu un tăvă tsi s-umsi) cu ulei și se stropescu (s-aspurcuchescu) cu 50 grame unt (umtu) topit (tuchit). Tava se introduce (s-bagă) în cuptor (cireapu) la o temperatură (cănjină) moderată (di mesi) timp (chiro) de (di) 15-20 minute.
Roșiile umplute cu ciuperci se prezintă (s-andregu) pe platou sau (ică) farfurie (cinii). Se mănâncă (S-măcă) calde (caldi) sau reci (arăts), însoțite (deadun) de garnitură de cartofi natur (combari hertsă) cu 150 grame smântână.
Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 130 grame are o valoare nutritivă de 391 kcalorii.
97)Mâcari di pătrăgeani aroshi impluti cu carni shi sosu -Roșii umplute cu carne și sos tomat
3 kg roșii (pătrăgeani aroshi) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală), se taie (s-talji) capacele (căpăchili), se scobesc (s-ascoati njedzlu) și se scurg (s-astricoară). Din (Dit) miezul (njedzlu) roșiilor se prepară (s-adară) suc. 100 grame orez (ariz) se alege (s-aleadzi) de (di) impurități (cuprii), se spală, se scurge și se opărește (s-upăreashti). 2 (doauă) ouă (oauă) se spală și se trec (s-trec) prin (prit) jet de apă rece (aratsi). 250 grame ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie felii (filii). 50 grame verdeață (virdeatsă) se curăță, se spală și se taie mărunt (minută). 200 grame carne (carni) de porc și 700 grame carne de vită se spală, se zvântă, se taie bucăți (cumăts) și se trece (s-treatsi) prin mașina de tocat (machina di tocari) cu sită rară (areatcă). 100 grame cașcaval (căshcăvalji) se curăță și se rade (s-aradi).
Carnea și ceapa se înnăbușă (s-tsărgăsescu) în (tu) 150 ml ulei (untulemnu) până (pănă) se reduce lichidul (dzama ascadi). Se lasă (S-alasă) să se răcească (s-arătsească). Se trec prin mașina de tocat cu sită deasă (speasă). Se adaugă (S-adavgă) ouăle, 2 grame piper (chiper) măcinat (mătsinat), orezul, verdeața și 40 grame sare (sari). Se amestecă (S-minteashti) bine (ghini). Cu această (aestă) compoziție se umplu (s-umplu) roșiile. Se așează (S-bagă) într-o tavă unsă (tu un tăvă tsi s-umsi) cu ulei. Se introduc (S-bagă) la cuptor (cireapu) aproximativ (vără) 15-20 minute. Se adaugă jumătate (giumitati) din sosul tomat preparat conform rețetei 63, sucul de roșii și 20 grame zahăr (zahari). Se fierbe (S-hearbi) încă (nica) 10 minute. Se adaugă 100 ml vin (yin) alb de regiune.
Se prezintă (S-andreadzi) la platou sau farfurie (cinii). Roșiile se mănâncă (s-măcă) cu sos și cașcaval ras deasupea (pisupră).
Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 240 grame roșii umplute cu 100 grame sos are o valoare nutritivă de 498 kcalorii.
SURSA
Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 29-30, 59, 72-73.
Avem 409 vizitatori online